1

Scara MSK-64
Clasificarea avariilor
Not: se tine seama de inIluenta oscilatiilor seismice asupra constructiilor.
Scara EMS-98
Clasificarea avarierii
Not: modul n care o cldire se deIormeaz sub ncrcarea seismicdepinde de
tipul de cldire. Ca o clasiIicare larg, se pot grupa mpreun tipurile de cldiri
din zidrie, la Iel ca tipurile de cldiri din beton armat.
Scrile de Intensit(i Macroseismice MSK-64 yi EMS-98
Scara MSK-64
Clasificarea avariilor
Scara EMS-98
Clasificarea avarierii la cldirile din zidrie
Scara EMS-98
Categoria 1: avarii uyoare
Crpturi Iine n tencuial.
Desprinderea unor bucti mici de tencuial.
Gradul 1: avariere neglijabil sau uyoar (absen(a
avarierii structurale, avariere nestructural uyoar)
Fisuri subtiri n Ioarte putini pereti.
Cderea numai a unor bucti mici de tencuial.
Cderea pietrelor neIixate de la prtile superioare ale
cldirilor, n Ioarte putine cazuri.
Categoria 2: avarii moderate
Crpturi mici n perete.
Desprinderea unor bucti destul de mari de tencuial.
Cdere tiglelor de pe acoperis.
Crpturi n cosurile de Ium.
Desprinderea complet a unor prti a cosurilor de Ium.
Gradul 2: avariere moderat (avariere structural
uyoar, avariere nestructural moderat)
Fisuri n multi pereti.
Cderea unor bucti destul de mari de tencuial.
Cdere partial a cosurilor.
2
Scara MSK-64
Clasificarea avariilor
Scara EMS-98
Clasificarea avarierii la cldirile din zidrie
Scara EMS-98
Categoria 3: avarii importante
Crpturi mari si adnci n pereti.
Cderea cosurilor de Ium.
Gradul 3: Avariere substan(ial pn la grea
(avariere structural moderat, avariere
nestructural grea)
Crpturi ntinse n majoritatea peretilor.
Tiglele de pe acoperis detasate.
Ruperea cosurilor la linia acoperisului; ruperea
elementelor individuale nestructurale (pereti desprtitori,
frontoane).
Categoria 4: Distrugeri
Crpturi Ioarte mari n pereti.
Dislocarea unor prti din cldire.
Ruperea legturilor ntre diIeritele elemente ale
constructiei.
Prbusirea zidurilor interioare.
Gradul 4: Avariere foarte grea ( avariere structural
grea, avariere nestructural foarte grea)
Distrugere serioas a peretilor; cedare structural partial
a acoperisurilor si planseelor.
Categoria 5: Prbuyiri
Distrugerea cldirii.
Gradul 5: Distrugere (avariere stuctural foarte
grav)
Prbusire total sau aproape total.
3
Scrile de Intensit(i Macroseismice MSK-64 yi EMS-98
Scara MSK-64
Defini(ii ale gradelor de intensitate
Structura scrii:
Efectele actiunii miscarilor seismice asupra :
a1) Oamenilor si mediului inconjurator
b1) Scoartei terestre
c1) Cladirilor
Observa(ie introductiv:
Gradele de intensitate individuale pot include considerarea efectelor seismice de un
grad de intensitate inIerior, dac aceste eIecte nu sunt mentionate explicit.
I. Imperceptibil
a1) Intensitatea oscilatiilor rmne sub limita sensibilittii oamenilor, zguduirile
solului sunt nregistrate numai de seismografe.
b1) Nici un efect
c1) Nici o avariere.
II. Abia simtit
a1) Oscilatiile se simt numai de oameni care stau linistiti n interiorul locuintei n
special la etajele superioare.
Scara EMS-98
Defini(ii ale gradelor de intensitate
Structura scrii:
a) Efecte asupra oamenilor
b) EIecte asupra obiectelor si asupra naturii (eIectele asupra terenului si
cedarea terenului sunt abordate n mod special n Sectiunea 7)
c) Avarierea constructiilor
Observa(ie introductiv:
Gradele de intensitate individuale pot include considerarea efectelor seismice de un
grad de intensitate inIerior, dac aceste eIecte nu sunt mentionate explicit.
I. Nesesizat.
a) Nesesizat chiar n cele mai Iavorabile circumstante.
b) Nici un efect
c) Nici o avariere.
II.Pu(in sesizat.
a) Cutremurul se simte numai n cazuri izolate ( 1) de ctre persoane n stare de
repaos si n pozitii deosebit de receptive, n interiorul constructiilor)
4
b1)
c1)
III. Slab.
a1) Oscilatiile sunt simtite de putini oameni care se aIl :
- n interiorul locuientei ;
- sub cerul liber, numai n conditii Iavorabile.
Aceste oscilatii sunt asemntoare zguduirilor produse la trecerea unui autocamion
usor. Observatorii atenti remarc oscilatia usoar a obiectelor atrnate, mult mai
puternic la etajele superioare.
b1)
c1)
IV. Puternic
a1) Oscilatiile sunt simtite n interiorul cldirii de multi oameni ; sub cerul liber de
putin oameni. Cei ce dorm se trezesc, dar nimeni nu se sperie,. Oscilatii asemntoare
cu zguduirile produse la trecerea unui autocamion greu, ncrcat. Zngnitul
Ierestrelor, usilor, vaselor. Scrtitul pardoselilor si peretilor. Incepe zngnitul
mobilei. Obiectele atrnate se clatin usor. Lichidul din vasele deschise oscileaz
usor. n autovechiculele care stau pe loc socul se observ.
b1)
c1)
b) Nici un efect
c) Nici o avariere.
III. Slab.
a) Cutremurul este simtit n interior de putine persoane, persoanele n repaos simt o
legnare sau o usoar scuturare
b) Obiectele atrnate oscileaz usor
c) Nici o avariere
IV. Observat pe scar larg.
a) Cutremurul este simtit n interior de ctre multe persoane, iar n exterior de Ioarte
putine. Unele persoane sunt trezite, nivelul oscilatiilor nu este alarmant, oscilatiile
sunt moderate. Observatorii simt o usoar scuturare sau legnare a cldirii, camerei
sau patului, scaunului etc..
b) Portelanul, paharele, Ierestrele si usile produc zgomot. Obiectele atrnate se
leagn. Mobila usoar oscileaz vizibil n putine cazuri. Tmplria scrtie n putine
cazuri.
d) Nici o avariere.
5
V. Desteptator
a1) Oscilatiile sunt simtite de toti oamenii, n interiorul locuintei ; sub cerul liber de
multi oameni. Multi dintre cei care dorm se trezesc. Putine persoane prsesc
locuinta. Animalele sunt nelinistite. Zguduirea ntregei cldiri. Tablourile se
deplaseaz din loc. n cazuri rare se opresc pendulele. Anumite obiecte nefixate se
rstoarn sau se deplaseaz. Usile si Ierestrele deschise, se deschid larg si din nou se
nchid cu zgomot. Din vasele umplute, deschise, lichidul se vars n cantitti mici.
Oscilatiile simtite sunt asemntoare cu oscialtiile produse la cderea obiectelor grele
n interiorul cldirii.
b1) n unele cazuri se schimb debitul izvoarelor.
c1) Sunt posibile avarii de categoria 1, n putine cldiri din clasa A.
VI. Care provoaca spaima
a1) Oscilatiile sunt simtite de majoritatea oamenilor att n interiorul locuintei ct si
sub cerul liber. Multi oameni care se aIl n cldiri se sperie si alearg n strad.
Putine persoane si pierd echilibrul. Animalele domestice prsesc grajdurile. n
cteva cazuri se pot sparge vase si alte articole din sticl. Cad crti. Este posibil
miscarea mobilei grele. Poate Ii ascultat sunetul clopotelor mici, n clopotnite.
b1) n putine cazuri n terenurile umede sunt posibile crpturi cu ltimea pn la
1cm. n zonele muntoase cazuri izolate de surpare. Se observ modiIicarea debitului
izvoarelor si nivelului apei n puturi.
c1) Avarii de categoria 1 n putine cldiri din clasa B si n multe cldiri din clasa A.
n putine cldiri din clasa A avarii din categoria 2.
VII. Care provoaca avarierea cladirilor.
a1) Mjoritatea oamenilor sunt speriati si prsesc locuinta. Multi oameni cu greu se
mai tin pe picioare. Oscilatiile se observ de persoane, conductorii autoturismelor.
Sun clopotele mari.
V. Puternic.
a) Cutremurul este simtit n interior de majoritatea persoanelor, iar n exterior de
putine persoane. Un mic numr de persoane se alarmeaz sau Iug n exterior. Multe
persoane care dorm se trezesc. Observatorii simt o scuturare puternic si nclinarea
cldirii pe ansamblu, a camerei sau a mobilei.
b) Obiectele atrnate se leagn considerabil. Portelanul si paharele se ciocnesc.
Obiectele mici, cu greutate la partea de sus si/sau rezemate precar, pot s alunece sau
s se rstoarne. Usile si Ierestrele oscileaz, se deschid sau se nchid. n putine cazuri,
geamurile se sparg. Lichidele oscileaz si pot s se verse din recipienti plini.
Animalele din interior pot deveni agitate.
c) Avariere de gradul I la putine cldiri din clasele de vuilnerabilitate A si B.
VI. Productor de avariere uyoar.
a) Simtit de cei mai multi n interior si de multi n exterior. Unele persoane si pierd
echilibrul. Multe persoane se sperie si Iug n exterior.
b) Obiectele mici cu stabilitate obisnuit pot cdea, iar mobila poate s se deplaseze,
n putine cazuri vesela si sticlria pot s se sparg. Animalele domestice (chiar n
exterior) pot s se sperie.
c) Avarierea de gradul 1 se produce la multe cldiri din clasele de vulnerabilitate A si
B. Putine cldiri din clasele A si B sunt aIectate de avariere de gradul 2; putine cldiri
din clasa C sunt afectate de avariere de gradul 1.
VII. Productor de avariere.
a) Majoritatea persoanelor se sperie si ncearc s Iug n exterior. Multe persoane
gsesc diIicil s stea n picioare n special la etajele superioare.
b) Mobila este deplasat, iar mobila cu greutti la partea de sus poate s se rstoarne.
6
b1) La supraIata apei se Iormeaz valuri, apa devine tulbure ca urmare a ridicrii
mlului ModiIicarea nivelului apei n puturi si a debitului izvoarelor. n cteva cazuri
surpri de nisipuri pe malurile rurilor.
c1) n multe cldiri de clasa C, avarii de categoria 1 ; n multe cldiri de clasa B,
avarii de categoria 2 ; n multe cldiri de clasa A, avarii de categoria 3 ; n putine
cldiri din acest clas, avarii de categoria 4 ; n putine cazuri surpri ale prtilor
carosabile pe pante abrupte si crpturi n drumuri. Distrugerea mbinrilor
conductelor de ap, crpturi n mprejmuirile de piatr.
VIII. Care provoaca avarii puternice ale cladirilor.
a1) Spaima si panic ; maniIest neliniste chiar persoanele care conduc autoturisme.
Uneori se rup ramurile arborilor. Se deplaseaz si uneori se rstoarn mobila grea.
Parte din lmpile suspendate se avariaz.
b1) Mici alunecri pe pantele abrupte ale abtajului si terasamentului drumului ;
crpaturi n terenuri care ating ctiva centimentri. Apar nor bazine de ap. Uneori
puturile secate se umplu cu ap sau puturile existente seac. n unele cazuri se
schimb debitul izvoarelor si nivelul apei n puturi.
c1) n multe cldiri din clasa C, avarii de categoria 2 ; n putine cldiri ale acestei
grupe avarii de categoria 3. n multe cldiri din clasa B, avarii de categoria 4. n
multe cldiri din clasa A, avarii de categoria 4 ; n putine , avarii de categoria 5. n
cazuri izolate ruperea conductelor de ap n pant. Monumentele si statiile se
depalseaz. Pitrele Iunerare se rstoarn. mprejmuirile de piatr se distrug.
IX. Care provoaca avarii importante ale cladirilor.
a1) Panic general. Avarii mari ale mobilei. Animalele se agit si zbiar.
b1) Inundatii, n urma revrsrii apelor din albii, adesea observndu-se aluviuni
nisipoase si ml. Crpturile n terenuri ating nltimea de 10 cm, iar pe pante si n
Obiectele cad de pe etajere n numr mare. Apa se scurge din recipienti, rezervoare
sau bazine.
c) Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate A suIer avariere de gradul 3; unele de
gradul 4.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate B sunt aIectate de avariere de gradul 2;
putine, de gradul 3.
Unele cldiri din clasele de vulnerabilitate C sunt aIectate de avariere de gradul 2.
Unele cldiri din clasa de vulnerabilitate D sunt aIectate de avariere de gradul 1.
VIII. Productor de avariere grav.
a) Multe persoane simt dificultate de a sta n picioare, chiar n exterior.
b) Mobila poate Ii rsturnat. Obiecte ca televizoarele, masinile de scris etc. cad jos.
Pietrele de mormnt pot Ii uneori deplasate, rsucite sau rsturnate. Pe teren foarte
slab pot Ii vzute unde.
c) Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate A suIer avariere de gradul 4; unele de
gradul 5..
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate B sunt aIectate de avariere de gradul 3;
unele, de gradul 4.
Multe cdiri din clasa de vulnerabilitate C sunt aIectate de avariere de gradul 2; unele,
de gradul 3.
Unele cldiri din clasa de vulnerabilitate D sunt aIectate avariere de gradul 2.
IX. Distrugtor.
a) Panic general. Oamenii pot Ii trntiti la pmnt.
b) Multe monumente si coloane cad sau sunt rsucite. Se vd unde pe teren slab.
7
malurile rurilor mai mult de 10 cm ; n aIar de aceasta un mare numr de crpturi
fine n terenuri. Stncile se rup ; dese alunecri si prbusiri de terenuri. La supraIata
apei valuri mari.
c1) n multe cldiri din clasa C, avarii de categoria 3 si n unele, avarii de categoria 4.
n multe cldiri din clasa B, avarii de categoria 4, si n unele, de categoria 5. n multe
cldiri din clasa A, avarii de categoria 5. Monumentele si coloanele se rstoarn.
Avarii importante ale rezervoarelor artiIiciale de ap; Iracturi ale prtilor conductelor
subterane de ap. n cazuri izolate, deIormarea sinelor de cale Ierat si avarierea
prtilor carosabile ale drumurilor.
X. Distrugtor.
a1)
b1) Crpturi n terenuri cu ltimea de ctiva decimentri si n cteva cazuri pn la
1M. Paralel cu mtcile torentilor de ap se evidentiaz Iracturi mari. Prbiusirea
rocilor aflate n pante abrupte. Sunt posibile alunecri pe malurile lacurilor si
trmurilor marine abrupte. n zonele de coast se depalseaz masele nisipoase si
mluase agitarea apei n canele, lacuri, ruri, etc. Apar noi lacuri.
c1) n multe cldiri de clasa C, avarii de categoria 4, iar n putine, avarii de categoria
5. n unele cldiri din clasa B, avrii de categoria 5, iar n majoritatea cldirilor din
clasa A, avrii de categoria 5. Avarii priculoase ale barajelor. Usoare deIormri ale
sinelor de clae Ierat. Ruperi sau deIormri ale conductelor de ap, subterane.
Pavajele drumurilor si astIaltul Iormeaz o supraIat ondulat.
c) Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate A suIer avariere de gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate B sunt aIectate de avariere de gradul 4;
unele, de gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate C sunt aIectate de avariere de gradul 3;
unele, de gradul 4.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate D sunt aIectate avariere de gradul 2; unele,
de gradul 3.
Unele cldiri din clasa de vulnerabilitate E sunt aIectate de avariere de gradul 2.
X. Puternic distrugtor.
a)
b)
c) Majoritatea cldirilor din clasa de vulnerabilitate A sunt aIectate de avariere de
gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate B suIer avariere de gradul 5.
Multe cdiri din clasele de vulnerabilitate C suIer avariere de gradul 4; unele, de
gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate D suIer avariere de gradul 3; unele, de
gradul 4.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate E suIer avariere de gradul 2; unele, de
gradul 3.
Unele cldiri din clasa de vulnerabilitate F sunt aIectate de avariere de gradul 2.
8
XI. Catastrofal.
a1)
b1)DeIormatii importante ale terenurilor sub Iorm de crpturi largi, Iracturi si
deplasri n directie vertical si orizontal ; numr mare de prbusiri n munte.
c1) Avarii serioase de asemenea la cldirile bine construite, poduri, baraje, cile
Ierate, soselele devin impracticabile ; distrugerea conductelor de ap subterane.
XII. Care provoaca modificarea reliefului.
a1)
b1) Schimbarea radical a scoartei pmntului. Se observ importante crpturi n
terenuri cu vaste deplasri orizontale si verticale. Prbusiri n munte si prbusiri ale
malurilor si rurilor pe mari supraIete. Apar lacuri, se Iormeaz cderi de ap, se
schimb matca rurilor.
c1) Avarierea putermic sau distrugerea tuturor cldirilor de supraIat si subterane.
XI. Devastator.
a)
b)
c) Majoritatea cldirilor din clasa de vulnerabilitate B suIer avariere de gradul 5.
Majoritatea cdirilor din clasa de vulnerabilitate C suIer avariere de gradul 4; multe,
de gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate D suIer avariere de gradul 4; unele, de
gradul 5.
Multe cldiri din clasa de vulnerabilitate E suIer avariere de gradul 3; unele, de
gradul 4.
Multe din clasa de vulnerabilitate F sunt afectate de avariere de gradul 2; unele, de
gradul 3.
XII. Complet devastator.
a)
b)
c) Toate cldirile din clasele de vulnerabilitate A si B si practic din clasa de
vulnerabilitate C sunt distruse. Majoritatea cldirilor din clasa de vulnerabilitate D, E
si F sunt distruse. EIectele cutremurului au atins efectele maxime imaginabile.