SCARI DE INTENSITATE SEISMICA

Cuantificarea severitii unui cutremur sau triei unui cutremur se poate face pe baza magnitudinii sau intensitii. Aceste modaliti sunt diferite deoarece mrimile care stau la baza evalurii triei cutremurelor sunt complet diferite. Inainte de aparitia aparatelor seismice moderne, efectele cutremurelor de pamant erau estimate calitativ prin intermediul intensitatii distrugerilor cauzate de acestea, care difera de la un amplasament la altul. Cu aparitia si utilizarea seismometrelor a devenit posibila definirea magnitudinii, un parametru unic pentru un eveniment seismic, care masoara cantitatea de energie eliberata de un cutremur. Cele doua modalitati de masurare a cutremurelor raman cele mai utilizate in ziua de astazi, fiecare avand cateva scari alternative. Intensitatea seismic pune n eviden prin grade de intensitate seismic efectele pe care le are un anumit cutremur asupra oamenilor i construciilor de pe o anumit zon geografic bine delimitat.Intensitatea seismic ine seama de condiiile specifice unui anumit amplasament (adic distana epicentral, condiiile geologice). Ea variaz de la valori imperceptibile, sesizate doar de aparate foarte sensibile, pn la valori violente cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, construciilor i configuraiei terenului. Deoarece scarile de intensitate

seismica nu depind de instrumente, aceasta poate fi determinata chiar si pentru cutremure istorice. Prima scara a intensitatii seismice a fost dezvoltata de Rossi (Italia) si Forel (Elvetia) in 1880, cu valori ale intensitatii seismice intre I si X.

Scri seismice:
A.Scri bazate pe intensitate - scara Mercalli modificat (MM); - scara MSK(Medvedev-Sponhener-Krnik); - scara macroseismic european (EMS-98); - scara japonez (JMA) B. scri bazate pe magnitudine - scara Gutenberg-Richter 1. Scara Mercalli modificat n anul 1883, Mercalli a elaborat o scar de intensitate seismic cu 12 grade care a fost mbuntit mai trziu, ultima perfecionare a acestei scri fiind adus n anul 1931 de americanii Wood i Neumann i denumit scara Mercalli modificat (MM) modificare propusa de cercetatorii americani pe baza experientelor din California. Aceast scar este adoptat de multe ri situate n zone seismice (USA). Scara MM exprim gradul de severitate al unui cutremur prin efectele produse asupra oamenilor, construciilor i terenului. Se consider c primele degradri superficiale corespund gradului V i distrugerea total gradului XII.

 Gradul I cutremurul nu este perceput dect de foarte puine persoane aflate n condiii favorabile; Gradul II se simte de ctre puine persoane, n special cele aflate la etajele superioare; Gradul III se percepe n interiorul cldirilor, se produc vibraii asemenea celor cauzate de trecerea unor vehicule; Gradul IV n timpul zilei cutremurul este simit de multe persoane aflate n interiorul cldirilor, n exterior este puin perceput; Gradul V este simit de toi oamenii, apar uoare degradri ale tencuielilor, iar unele obiecte se rstoarn; Gradul VI produce panic, tencuiala cade, se produc degradri la courile de fum, se produc avarii nensemnate la cldirile slab executate; Gradul VII produce panic, oamenii i prsesc locuinele, se produc avarii uoare la cldirile bine proiectate i executate, avarii mari la construciile executate i proiectate necorespunztor, courile se prbuesc; Gradul VIII se produc avarii la construciile proiectate antiseismic, nclinri ale construciilor bine proiectate cu structuri n cadre, apar distrugeri ale cldirilor slab executate, dislocri ale zidriei de umplutur, prbuiri ale structurilor prost executate; Gradul IX avarii nsemnate la structurile proiectate antiseismic, apar crpturi n pmnt, conductele subterane se rup; Gradul X majoritatea construciilor proiectate antiseismic se prbuesc i se distrug odat cu fundaiile; pmntul crap puternic i se produc alunecri de teren; Gradul XI puine structuri rmn nedistruse, apar falii la suprafaa pmntului, conductele subterane se distrug complet, se produc prbuiri i alunecri de teren; Gradul XII distrugerea este total, se observ unde la suprafaa terenului, obiectele sunt aruncate ascendent n aer. 2.Scara de intensitate MSK A fost propus n anul 1963 i acceptat n anul 1964 in Europa Centrala si de Es. A fost elaborat de Medvedev, Sponhener i Krnik. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC (European Seismological Commission) si utilizata intensiv in Europa. Este alctuit din 12 grade. n aceast scar severitatea unui cutremur poate fi evaluat att prin aprecierea efectelor produse asupra oamenilor, construciilor i configuraiei terenului, ct i instrumental prin nregistrarea amplitudinilor deplasrilor relative ale unui pendul sferic standard, avnd perioada proprie de oscilaie de 0.25s i decrementul logaritmic al amortizrii 0 =0.25. O forma usor modificata a MSK a fost introdusa in 1981.

Grad

Scara de intensitate seismica Medvedev-Sponheuer-Karnik MSK 64

Imperceptibil

Este simtit de putini oameni, care se afla in interiorul locuintei sau afara. Observatorii atenti remarca oscilatia usoara a obiectelor atarnate, mult mai pronuntata la etajele superioare. Fara daune la cladiri. Moderat Este simtit de multi oameni care se afla in interiorul sau in afara locuintei. Din cei care dorm, putini pot fi treziti. Ferestrele, usile si vesela zangane. Pardoselile si peretii scartaie, mobila incepe sa uruie. Obiectele atarnate, lichidul din vase oscileaza usor. Fara daune la cladiri. Suficient de Zguduire generala a cladirilor. Este simtit de toti Puternic oamenii. Multi dintre cei care dorm se trezesc. Putini oameni parasesc locuintele. Animalele sunt nelinistite. Obiectele atarnate oscileaza considerabil. Tablourile se deplaseaza din loc. Anumite obiecte fixate, pot fi deplasate. Usile si ferestrele deschise se inchid si se deschid cu zgomot. Din vasele umplute, deschise, lichidul se varsa. Avarii usoare la constructii. Puternic Este simtit de toti oamenii. Multi dintre ei, aflati in interiorul cladirilor se sperie si alearga afara. Putine persoane isi pierd echilibrul. Se pot sparge vase si obiecte din sticla. Cad tablourile de pe pereti. Fisuri si crapaturi in pereti, desprinderea unor bucati de tencuiala, caderea unor tigle de pe acoperis, crapaturi la constructiile din caramida. Foarte Puternic Majoritatea oamenilor sunt speriati si parasesc locuintele. Crapaturi mari si adanci in pereti; caderea cosurilor de fum si distrugerea unor acoperisuri; surpari ale partilor carosabile pe pante abrupte; distrugeri ale portiunilor de imbinare a conductelor. Se produc alunecari de teren. Mobila se poate rasturna. Unele cladiri (parti de cladire) se Distrugator
prabusesc. Se observa alunecari de teren in zonele depresionare si pe pantele abrupte. Apar crapaturi mari in teren, au loc caderi de roci.

Greu perceptibil (foarte slab) Slab

Intensitatea oscilatiilor ramane sub limita sensibilitatii oamenilor. Cutremurul este detectat si inregistrat numai de seismografe Simtit de persoanele in stare de repaus. Nu afecteaza obiectele. Fara daune la cladiri.

Devastator

Panica generala. Oamenii sunt aruncati la pamant. Se produc avarii importante ale structurilor construite corect, conductele subterane sunt partial distruse, se

10

Nimicitor

11 12

Catastrofal Foarte Catastrofal

produce deformarea sinelor de cale ferata si avarierea partilor carosabile ale drumurilor. Au loc caderi de roci si multe alunecari de teren Constructiile se prabusesc partial sau in totalitate. Degradari importante in baraje. inele de cale ferata se deformeaza. Masive alunecari de teren. Majoritatea cladirilor si structurilor sunt distruse. Fracturi si deplasari ale terenului. Toate constructiile de suprafata si subterane sunt distruse total.Suprafata pamantului este complet schimbata, devieri ale cursurilor de apa.

3.Scara macroseismic european (EMS-98) In 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunari generale a ESC s-a definitivat Scara Macroseismica Europeana EMS (European Macroseismic Scale), bazata pe scara MSK. Scara EMS are tot 12 grade, dar introduce si aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluand cantitativ (in procente) gradul de avariere a constructiilor prin clasele: putine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea (50100%).

Cea mai frecventa utilizare a intensitatilor estimate dupa un cutremur este realizarea hartilor de intensitati care ofera o imagine asupra efectelor cutremurului si asupra intinderii si distributiei acestor efecte. Intensitatea este o caracteristica bazata pe observatii ale efectelor cutremurelor, are o componenta subiectiva semnificativa (in ceea ce priveste felul in care oamenii au resimtit cutremurul) si nu poate fi stabilita decat pe baza de ancheta, la cateva zile dupa cutremur.

4.Scara japonez (JMA) In Japonia a fost introdusa la sfarsitul secolului 20 o scara instrumentala de intensitati seismice ce are 7 grade: intensitatea JMA (Japanese Meteorological Agency). Aceasta intensitate se masoara si se calculeaza automat cu instrumente specifice (seismic intensity meters) si poate fi reprezentata pe harti in timp real imediat ce are loc un cutremur. Intensitatea JMA se calculeaza in functie de amplitudinea miscarii seismice in amplasament. Calibrarea coeficientilor care intervin in relatia de calcul a fost facuta pe baza corelatiei dintre distrugeri si miscarile seismice corespunzatoare de la cutremurele japoneze. Un exemplu de harta de intensitati JMA este prezentat in figura urmatoare: