Cutremurele de pământ

Ce sunt?
• Cutremurele sunt mişcări bruşte ale scoarţei terestre
• Cauze: mişcarea plăcilor tectonice datorate erupţiilor vulcanice,
exploziilor nucleare, surpării unor galerii sau unor cauze antropice
(exploatării miniere)
• Origine: cele mai puternice cutremure se formează la marginea plăcilor
tectonice. Mişcarea plăcilor nu este uniformă, se acumulează o
tensiune de-a lungul marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile intră
în balans. Energia acumulată se eliberează sub forma unor cutremure
mai mici sau mai mari.
• Frecvenţă: anual au loc circa 100 000 de cutremure, dar doar o parte
din ele sunt simţite de către om

Niigata, Japonia,
16 Iunie 1964
Structura
 Categorii
• Plăcile fiind nedeformabile în interiorul lor, totul se-ntâmpla pe marginea
lor. Cutremurele jalonează marginile de plăci şi se manifestă în funcţie
de tipul de margine de unde iau naştere. Astfel există 3 categorii de
cutremure:
• a) Cele ce se manifestă în lungul rifturilor, adică pe marginile de plăci
unde are loc procesul de expansiune. Astfel de cutremure nu sunt
profunde, vin de la maxim 60 km adâncime, nefiind frecvente sau foarte
puternice, atingând maxim 6 grade pe scara Richter. Un astfel de
cutremur a distrus aproape în întregime oraşul Lisabona în data de 1
noiembrie 1755. Uneori însă zguduirea fundului oceanului pune în
mişcare masa de apă de deasupra, mişcare ce se propagă până la
suprafaţă unde iau naştere gigantice valuri numite ,,tsunami“, ce pot
atinge înălţimi de 40 de m şi viteze de sute de km la oră.
• b) Cutremure de acelaşi fel în ceea ce priveşte adâncimea şi magnitudinea,
iau naştere în lungul faliilor transformante care se mişcă lateral, alunecând
unele pe lângă altele. O astfel de falie se regăseşte pe coasta de V a Americii
de N, purtând numele de falia San Andreas. Un cutremur iscat aici a distrus în
anul 1906 oraşul San Francisco. Falii de acest fel se regăsesc şi în Anatolia
sau Iran.

San Francisco, 1906, după cutremur Iran, 1990, după cutremur

• c) O a treia categorie în care se găsesc cele mai puternice cutremure sunt
legate de zonele de subducţie, a căror hipocentre se află la o adâncime relativ
mică(câţiva km), ajungând apoi sub continentul sub care are loc alunecarea,
chiar şi la 600 km adâncime. Ele iau naştere din tensiunea acumulată pe faţa
de alunecare a unei plăci sub alta. Cutremure de acest fel s-au raportat in
Chile în anul 1960 cu o magnitudine de 9,5 grade şi în Kurile în 1962 cu o
magnitudine de 9 grade pe scara Richter.
 Efecte
• Efectele depind de intensitatea cutremurului, de adâncimea la care se produce şi de
natura rocilor de la suprafaţă. Pământul se poate deschide, ridica sau surpa.
• În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin
abrupte, solul argilos se poate scurge asemeni lavei topite. Amestecul afânat de nisip
şi argilă este supus unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în
nisipuri mişcătoare. Acest fenomen s-a întâmplat la cutremurul din 1964 din Alaska.
• Cutremurele marine pot provoca valuri gigantice numite tsunami. Acestea pot
avansa pe ocean cu viteze de 800 km/oră, dar acolo sunt abia vizibile. Când valurile
se apropie de mal, marea iniţial se retrage, apoi inundă ţărmul cu o serie de valuri
gigantice ce pot atinge, uneori, chiar şi 40 m.

Avalanşă 1964, Alaska, Anchorage Alunecare de teren

 Diminuarea efectului distrugător
• Deşi nici una din metodele ce vor fi enumerate nu
este infailibilă, ele au contribuit foarte mult la
îmbogăţirea cunoştiinţelor noastre despre seisme.
Cercetătorii au studiat diverse metode de diminuare
a efectului distrugător al cutremurelor.
• După unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure
de intensitate scăzută, slăbind astfel tensiunea
rocilor care determină cutremure puternice.
• În câteva locuri au injectat apă în liniile de refracţie,
provocând cutremure mai mici. De aici au tras
concluzia că prin cutremure mici induse şi controlate
artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refracţie
tensiunile acumulate.
• Constructorii, în special din SUA şi Japonia studiază
metode de constucţie rezistente la cutremure. În
timpul cutremurelor, pereţii care se prăbuşesc
reprezintă unul cele mai mari pericole. Aceasta se
poate evita prin proiectarea unor case fără
ornamente grele şi coşuri. Casele de locuit şi clădirile
administrative trebuie construite pe un fundal special,
care reduce cu o treime trepidaţiile din timpul
cutremurului.
 Detectoare de cutremur

1977, Bucureşti, 1960, Chile, Clădiri în

Biserica Ienei urma cutremurului

1977, Bucureşti. Clădiri în urma cutremurului

Seismograf
 Scara Richter

• Scara Richter este făcută pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară
logaritmica, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării
amplitudinii undelor de volum (de tip P şi S), la 100 km de epicentru. În mod normal
nu este gradată de la 1 la 9, ci mai ales cu numere raţionale.
• Magnitudine 1 : În mod normal nu este simţit.
• Magnitudine 2 : În mod normal nu este simţit.
• Magnitudine 3 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
• Magnitudine 4 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
• Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simţit moderat. Mici daune la clădirile din
apropierea epicentrului.
• Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt rezistente se distrug pe o
rază de câţiva kilometri de la epicentru.
• Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune importante pe câteva sute
de kilometri de la epicentru.
• Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune materiale, numeroase decese şi
mulţi răniţi pe sute de kilometri.
• Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona
epicentrului cât şi într-o arie de mii de km2 în jurul acestuia.
 Scara Mercalli
• Intensitatea seismelor se
apreciază după
gravitatea distrugerii
clădirilor, construcţiilor,
după tipul şi amploarea
deformărilor suprafeţei
terestre şi după reacţiile
populaţiei la şocul
seismic. Efectele şocului
se diminuează
proporţional cu creşterea
distanţei faţă de
epicentru. Cea mai
utilizată scară de
intensitate este scara
Mercalli Modificat
CMMD (sau MM) şi
prezintă următoarele
caracteristici:
MAGNITUDINE
GRAD DESCRIERE
(pe scara Richter)
Nu este simţit,
I - Instrumental
păsările şi animalele
sunt neliniştite. Între 1 şi 2 grade
Înregistrat doar de
seismografe.
Este simţit numai de
către puţine
persoane care se
II - Slab sesizabil Între 2 şi 3 grade
găsesc în repaus, în
special la etajele
superioare.
III - Perceptibil
Este simţit de către
unele persoane din Între 3 şi 4 grade
interiorul clădirilor.
Este simţit de către
mai multe persoane
IV - Moderat din interiorul
clădirilor şi de unele
4 grade
aflate în exterior.
Este simţit de către
aproape de toată
V - Serios Între 4 şi 5 grade
lumea, mulţi sunt
sculaţi din somn.
Este simţit de către
toată lumea, mulţi
se sperie şi fug din
VI - Puternic Între 5 şi 6 grade
locuinţe, unele
mobile grele se
deplasează.
 Cei mai mulţi oameni părăsesc locuinţele.
VII - Foarte Este perceput şi de persoanele aflate la
6 grade
puternic volan. Stricăciuni considerabile în clădiri
prost construite.

Casele se deplasează pe fundaţile lor,

VIII - pereţii uşori sunt aruncaţi în afară, unii
Între 6 şi
Destructiv 7 grade
pereţi de cărămidă se prăbuşesc.

Panică generală, stricăciuni considerabile

IX - Ruinãtor şi în structuri special construite. Crăpături 7 grade
mari în teren.

X- Sunt distruse cele mai multe structuri din Între 7 şi

Dezastruos cărămidă. Mari alunecări de teren. 8 grade

Puţine clădiri din cărămidă rămân în

XI - Foarte picioare. Sunt distruse poduri. Şinele de 8 grade
dezastruos cale ferată sunt îndoite puternic.

XII - Distrugerea este aproape totală. Obiectele Mai

sunt azvârlite în sus. Au loc modificări ale mare de
Catastrofic reliefului. 8 grade
 Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic?

• Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi

femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
• Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc.
deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării
să surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la
accidente nedorite.
• Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, rămâneti departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
• Dacă vă aflaţi înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge; staţi
înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
• Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă
sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi,
obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
• Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul
uşii, spre a vă asigura stabilitatea.
• În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi
proteja stând la podea lânga un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în
jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral,
faţa.
• Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf,
biserică, stadion, sala de sedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai
multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.
 Ce trebuie să facem după un cutremur puternic?
• Ajutaţi-i pe cei răniti sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare
de construcţii căzute, să se degajeze. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (daca
nu sunt in pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la
acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi
căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate,
alimente, etc.
• Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i,
asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului, în
vederea unei eventuale evacuări din clădire pentru o anume perioadă de
câteva ore.
• Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune oficiale şi
recomandările de acţiune imediată ale organismelor în drept.
• Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau
organisme cu însărcinări oficiale, în privinţa intervenţiei post-seismice, în
cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni.
• Părăsiţi calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea
clădirii fără a lua cu dvs. lucruri inutile; verificaţi mai intâi scara şi drumul
spre ieşire.
• Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare.
Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea
geamului şi curăţirea ramei şi zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază
etc.
• În primul rând trebuie să fiţi calmi, să ii liniştiţi pe cei şocaţi, să nu
permiteţi reactii de panică, să acordaţi prim ajutor celor răniţi, iar dacă
dvs. sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare, să faceti un
mic plan de salvare.
 Cutremurul din 1977
Cutremurul din 1977 este un puternic cutremur care s-a produs la
orele 21,22 din data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra
României. A avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter şi a făcut
în timp de cca. 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424
numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 răniţi şi
aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor
materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 clădiri şi blocuri
mari s-au prăbuşit.Epicentrul cutremurului a fost în zona Vrancea, cea
mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km.
Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.
 Cutremurul din 1906
• În data de 18 aprilie 1906 o mare parte din oraşul San Francisco a fost
distrus de un cutremur foarte puternic, rămas celebru prin amploarea
distrugerilor provocate. Culmea e că, de fapt, o mare parte a acestor
distrugeri au fost cauzate nu atât de cutremur, care a avut o
magnitudine de 8,9 grade pe scara Richter, ci de incendiile care au
urmat.
 26 Decembrie 1939
• Cel mai puternic cutremur din istoria Turciei a avut loc la 26 Decembrie
1939, având magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter cu epicentrul în
apropierea oraşului Erzincan, murind peste 25 000 de persoane.
 26 Decembrie 2003
• Istoria se repetă? O zi cu ghinion pentru cetăţenii oraşului Bam, Iran, în
apropierea căruia a fost epicentrul unui cutremur puternic cu magnitudinea
de 6,7 grade pe scara Richter, distrugând întreg oraşul şi având ca urmare
aproximativ 35 000 de morti.
 26 Decembrie 2004
• Cutremurul din Oceanul Indian, ce a avut loc exact un an mai târziu, a
fost un seism submarin cu o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter
desfăşurat în estul Oceanului Indian pe 26 Decembrie 2004 la ora locală
07:58. Cutremurul, care a avut epicentrul aproape de coasta nordică a
insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care
au afectat regiunile costiere ale unui număr de opt ţări asiatice şi care au
cauzat moartea a peste 120.000 de persoane.
 Haiti 2010
La data de 12 ianuarie 2010 la ora locală 16:53, în Haiti s-a
produs un mare cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,0 grade pe
scara richter. Epicentrul cutremurului s-a aflat în imediata apropiere de
capitala Port au Prince. Cele mai mari pagube s-au înregistrat chiar în
centrul capitalei, unde sunt date dispărute mii de persoane.
Şi înainte de cutremur, infrastructura statului Haiti (străzile, aprovizionarea
cu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia,
întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era precară, majoritatea
localnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum, după catastrofă, şi puţinul cât
exista a fost distrus aproape în întregime. După marele cutremur au mai
avut loc cel puţin 52 de replici, masurând până la 4,5 grade Richter.
250.000 de rezidenţe şi 30.000 de clădiri comerciale s-au prabuşit sau au
fost grav avariate.
La 28 ianuarie 2010, numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la
circa 170.000 morţi. La 4 februarie numărul total de victime a fost apreciat
la 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi fără
adăpost.
 Chile 2010
• La data de 27 februarie 2010 a avut loc un cutremur
intens cu intensitatea de 8,8 la 92 km nord-est de
Concepcion în regiunea del Maule, Chile. Acesta fiind unul
dintre cele mai intense cutremure care au avut loc în ultimii
50 de ani în Chile, fiind pe glob după intensitate, clasat pe
locul cinci. Preşedintele Michelle Bachelet a declarat în
regiune starea de urgenţă. Centrul cutremurului se afla în
pământ la o adâncime de 35 km, cutremurul iniţial fiind
urmat de peste 70 de mişcări seismice de intensitate mai
redusă. Din epicentru curemurul a avut o rază de 200 km,
cel mai intens fiind afectate localităţile Talcahuano ,
Arauco,Lota, el fiind simţit chiar în Santiago de Chile , aflat
la distanţa 300 de km. În oraşul Concepción (peste
215.000 loc.) s-au înregistrat cele mai mari pagube
materiale şi cei mai mulţi morţi. După declaraţia
preşedintelui Bachelet, cca. 2 milioane de oameni au suferit
direct sau indirect de pe urma cutremurului.
 Bibliografie:
• Octavian Mândruţ, Probleme fundamentale ale lumii
contemporane, Ed. Corint, Bucureşti, 2006
• Bălteanu D. Hazarde naturale şi antropogene, Editura
Corint.2003
• Wikipedia - Enciclopedie virtuală
• Revista Arborele lumii – Planeta Pământ
• Encarta – Enciclopedie multimedia
 Realizat prof. Radu Bereteu
Colegiul Naţional Moise Nicoară Arad