Poluarea Apelor

Proiect realizat de: Soare Simona Gr. 3313

 Poluarea reprezint introducerea direct sau indirect , ca rezultat al unei activita ii desfa urate de om, de substan e, de vibra ii, de c ldura i/sau de zgomot n aer, n ap ori n sol, care pot aduce prejudicii s n ta ii umane sau calita ii mediului, care pot d una bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o mpiedicare a utiliz rii mediului n scop recreativ sau n alte scopuri legitime.

Sub impactul dezvolt rii economice au fost poluate, mai mult sau mai pu in grav solul, apa i aerul, au disp rut sau sunt pe cale de dispari ie multe specii de plante i animale, iar omul este confruntat la rndul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde ast zi toate rile i continentele.

Poluarea apei - cauze

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

 Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

-Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; -Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; -Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; -Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; -Deseurile si reziduurile menajere; -Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; -Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

 Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: -depunerile radioactive; -ape folosite in uzine atomice; -deseuri radioactive; -ape termale; -lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice.

Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: -deseuri industriale; -inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; -ingerarea accidentala de compusi anorganici; -deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din: -ingrasaminte chimice; -detergenti; -pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: -ape in care s-au deversat reziduuri de cadminiu; -aerosoli.

Plumbul provenit din: -evacuarile uzinelor industriale; -gazele de esapament ale autovehiculelor; -manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din: -apa sau bauturi cu continut de zinc; -ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); -dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti.

Poluanti de natura biologica: -microorganismele patogene; -substantele organice fermentescibile.

Consecintele poluarii:
Asupra mediului: -posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; -contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; -distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

 Asupra sanatati: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. I. Boli infectioase: boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica; boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

 II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin: -oboseala nejustificata; -afecteaza globulele rosii, vasele sanguine; -afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii. Intoxicatia cu mercur: -dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala; -tulburari vizuale; -afectiuni ale sistemului nervos; -afectiuni ale rinichilor;

 Intoxicatia cu azotati si fosfati: invinetirea buzelor, narilor, fetei; agitatia pana la convulsii; cefalee, greata. Intoxicatia cu pesticide: alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice; encefalopatii; malformatii congenitale.

 Asupra calitatii apelor: In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput.

 Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel: apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier; apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza; apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra; ionii de fier dau apelor o culoare galbena; ionii de cupru confera apei o culoare albastra; apele care contin argila coloidala au o culoare galbenbruna.

Poluarea apei cu reziduuri petroliere Aceasta reprezint o problem deosebit de important i greu de prevenit i remediat. Afecteaz att apele de suprafat , ct i pe cele subterane. Consecin ele ei asupra proprieta ilor organoleptice ale apei, faunei i florei acvatice sunt deosebit de nocive i durabile.

 Reziduurile de petrol ajung n bazinele naturale de ap prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafin rii i alte instala ii de prelucrare a i eilui. Aceste reziduuri conduc la cre terea temperaturii i turbidita ii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafa a apei i la schimbarea compozi iei apei, prin dizolvarea n aceasta a substan elor petroliere solubile, toxice n anumite concentra ii, pentru organismele acvatice, om i animale.

 Un litru de petrol scurs n ap se poate ntinde pe o suprafa a dubl dect cea a unui teren de fotbal, provocnd numeroase daune. Anual, aproximativ 1,25 milioane tone de de euri petroliere se scurg n m ri i oceane. De multe ori, aceast cantitate p trunde n p mnt, bazinele riviere i sistemele de canalizare. Nu se poate vorbi de o reciclare a petrolului, dar exist tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.

 Poluarea cu petrol a oceanelor a atins propor ii critice iar frecven a i scara manifest rilor a crescut rapid. n prezent hidrocarburile reprezint ntradev r principalii agen i poluan i ai m rilor. Fiind rezistente la anc iunea bacterilor, persist timp ndelungat n regiunile infectate, formnd o pelicul superficial care mpiedic difuzarea oxigenului n ap . Asimila ia clorofilian i respira ia organismelor sunt mpiedicate. Ca urmare se ngreuneaz fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vie ii marine, algele i planctonul nceteaz s prolifereze.

 Compu ii fenolici i aromatici au ac iune toxic asupra vie uitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene concentrate n organismul animalelor acvatice comestibile, ajung n alimenta ia omului. A adar poluarea cu petrol d o lovitur puternic nu numai echilibrului marin, ci i s n t ii omului. Poluarea determinat de extrac ie i transport vizeaz ndeosebi mediul marin.

 Devers rile n Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic, avarile ct i opera iile de ntre inere completeaz cantitatea petrolului irosit anual n mare, calculat la peste 12 milioane tone. Riscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situa ia existent cu cteva decenii n urma. n prezent, peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transport cu ajutorul tancurilor petroliere uria e unele avnd peste 320 m lungime i o capacitate de peste 2 milioane brarili. E uarea acestor vase n timp de furtun , din cauza defec iunii technice sau din cauza unor erori de pilotaj, genereaz cele mai grave accidente ecologice.

Polu ri accidentale i polu ri asociate cu unele infrac iuni

Polu rile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc n toate structurile acestuia i din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor n func ie de mediul poluat, produsul poluant i cauzele producerii fenomenului. n toate cazurile urm rile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic i economic. La fel de importante sunt preocup rile omului, ale societ ii, i mai ales ale speciali tilor din domeniu, pentru prevenirea lor i pentru interven iile imediate n vederea reducerii i elimin rii pagubelor produse.

 n anul 2007 pe teritoriul Romniei au avut loc 855 de polu ri accidentale datorate n principal neglijen elor n exploatarea utilajelor, a instala iilor tehnologice, nesupravegherii acestora, utiliz rii unor instala ii vechi uzate fizic i moral dar i lipsei unui control exigent din partea conducerii societ ilor i a forurilor superioare acestora i nu n ultimul rnd, n anumite jude e a slabei activit i a inspectorilor de mediu si ape. Totu i de i num rul polu rilor accidentale este mare, cele cu consecin e grave sunt reduse, dar statistic, acestea sunt ntr-o cre tere ngrijor toare.

Polu rile accidentale pot fi: -polu ri accidentale produse din cauze tehnologice i neglijen e umane; -polu ri accidentale ale localita ilor i terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea conductelor de transport a acestor produse; -polu ri accidentale datorate accidentelor de circula ie; -polu ri accidentale cauzate de factori naturali;

METODE DE CUR ARE FOLOSITE N CAZUL DEVERS RII I EIULUI

Metode de cur are Metodele de cur are folosite n cazul rev rs rii i eiului n m ri i oceane au evoluat dar, de cele mai multe ori, furtunile au mpiedicat opera iunile de salvare. Devers rile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compu ii chimici. Poluarea cu petrol afecteaz n mod deosebit specii ca p s rile mari i mamiferele acvatice, care traiesc la suprafa a apei. Unele studii au demonstrat faptul c , n timp, mor mai multe animale i p s ri dect n momentul n care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.

i eiul las urme care nu pot fi terse ani n ir. Petrolul, care este insolubil n ap i mult mai u or dect aceasta, nu poate fi strns. Pentru a cur a apele de petrolul deversat n urma accidentelor, prima masura care poate fi luat este izolarea zonei cu ajutorul ambarca iunilor de salvare. De cele mai multe ori, speciali tii apeleaz tot la substan e chimice, denumite solven i, care sunt mpr tiate din elicopter pe suprafe ele afectate. Ace ti solven i sunt destina i sp l rii apelor, dar la rndul lor, m resc efectele polu rii i nici nu pot fi mpra tia i uniform pe suprafe ele afectate de devers rile accidentale de petrol.

Se estimeaz c anual, n urma devers rilor petroliere accidentale, n oceane p trund pn la 200 000 de tone de i ei. Cantit i i mai mari provin n urma proceselor de extrac ie, transport i prelucrare. O echipa de cercet tori de la Institutul de Cercetari tiintifice din Spania a descoperit c anumite bacterii de pe coasta Gali iei sunt capabile s elimine n mod natural petrolul deversat n timpul naufragiilor. . Exper ii n domeniu au observat c aceste vie uitoare minuscule, aflate n ecosistemul marin, pot degrada n mod natural compu ii petrolului.

Metode de analiz
Determinarea produselor petroliere din ap se bazeaz pe principiul c acestea se extrag cu eter de petrol sau sulfuri, iar dup evaporarea solventului se cnt resc. Reactivii folosi i la determinare sunt : eter etilic sau eter de petrol ; clorur de calciu proasp t calcinat la ro u sau sulfat de sodiu.

Protectia apelor:
Autopurificarea apelor: Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. Acestea constau in: -sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc; -prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene; -prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata;

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare.

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale: Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare;

 Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apa; Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii; Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale;

 Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice; Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane.

Bibliografie
Mediafax.ro Gandul.info

http://www.gandul.info/international/grava-poluare-cupetrol-in-statele-unite-6069691

Wordpress.com- http://andreeaoprea.wordpress.com/2011/06/12/22/ Imagini google; Poluareaapei.ro; Poluarea apei- eco magazin; Controlul poluarii.org