Un lung tren ne pare viaa. Ne trezim n el mergnd, Fr s ne dm noi seama, Unde ne-am suit i cnd.

Fericirile sunt halte, Unde stm ct un minut, Pn bine ne dm seama, Sun, pleac, a trecut. Iar durerile sunt staii Lungi, de nu se mai sfresc i n ciuda noastr parc, Tot mai multe se ivesc. Arztori de nerbdare, nainte tot privim, S ajungem mai degrab La vreo int ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe i dureri, Noi trim hrnii de visuri i-nsetai dup plceri. Muli copii voioi se urc. Ci n drum n-am ntlnit, Iar cte un btrn coboar, Trist i frnt, sau istovit. Vine-odat ns vremea, S ne coborm i noi. Ce n-am da atunci o clip, S ne-ntoarcem napoi? Dar pe cnd, privind n urm, Plngem timpul ce-a trecut, Sun goarna VENICIEI: Am trit i n-am tiut.
Versuri scrise la intrarea n biserica de la Sadinca, judeul Sibiu