TEMA PROIECTULUI: TEHNICI DE EDITARE A SUPRAFETELOR

CUPRINS

1. Argument....... 2. Sistemul de coordonate...... 3. Configurarea facilitatilor de desenare... 4. Elemente de desenare tridimensionala.... 5. Obtinerea solidelor geometrice elementare............ 6. Extrudarea........................................................................................ 7. Generarea modelelor solide prin comanda REVOLVE.................... 8. Obtinerea solidelor prin operatii logice............................................. 9. Reprezentarea unei piese in AutoCAD............................................. 10. Bibliografie .......................................................................................

pag.4 pag.5 pag.7 pag.10 pag.14 pag.16 pag.17 pag.17 pag.19 pag.22

ARGUMENT Programul AUTO-CAD ( Computer Aided Design, proiectare asistata de calculator), ocupa un loc foarte important in plaja aplicaiilor vectoriale. AutoCad este un program foarte utilizat pentru proiectarea si desenarea asistata de calculator. Fisierele folosite de AutoCad sunt de tip DWG si DXF (Drawing eXchange Format). Exista foarte multe avantaje intre desenarea cu ajutorul unui soft de tip CAD si desenarea tradiionala cu instrumente clasice, la planeta. Aceste avantaje ar fi: - un sistem de cotare extreme de bine elaborate si precis; - posibilitatea editarii in doua si trei dimensiuni; - acurateea acestuia; - posibilitatea automatizarii programului prin utilizarea rutinelor AutoLISP, etc.; - calitatea superioara a desenului realizat pe calculator; - timp de execuie mult mai scurt; - precizia foarte mare, ea mergand pana la 16 zecimale. inand cont de cele spuse mai sus a vrea sa punctez ca acest program, AutoCad, este unul foarte important in realizarea desenelor, el fiind folosit in arhitectura, medicina, geografie, etc. De asemenea trebuie sa cunoasc soft-ul AUTOCAD pentru realizarea desenelor in 2D i pentru modelarea in 3D.

CAP.2. SISTEMUL DE COORDONATE In programul Auto Cad se folosesc doua tipuri de sisteme de coordonate. Acestea sunt: 1. SISTEMUL DE COORDONATE WCS World coordinate system - este un sistem de axe de coordonate rectangular, avnd originea in coltul stanga jos a ecranului, axa OX orientata in sus, axa OZ perpendiculara pe OX, OY avnd sensul dinspre ecran spre utilizator. 2. SISTEMUL DE COORDONATE DEFINIT DE UTILIZATOR UCS user coordinate system - originea si directiile axelor X,Y,Z pot fi mutate, rotite sau chiar aliniate cu obiectele desenului,axele ramanand perpendiculare intre ele. Comanda UCS permite pozitionarea originii sistemului de axe oriunde in planul bidimensional sau tridimensional, alegand punctul fata de care se raporteaza desenul. La acesarea comenzii UCS, la promterul command apar urmatoarele optiuni : Enter an option : new/ - Origin:specifica o noua coordonata X,Y,Z a punctului origine; -3 point:permite stabilirea axelorX,Y prin specificarea originii si a unui punct pe fiecare axa; -Object: defineste un sistem de coordonate pe baza unui obiect selectat. BARA DE INSTRUMENTE CORESPUNZATOARE COMENZII UCS

Fig. 1

- z: roteste axele X,Y in jurul axei Z; - Prev: determina revenirea la sistemul UCS anterior. Se pot reface ultimele 10 UCS utilizate; - Restore: reface un sistem UCS denumit anterior; - Save: stocheaza ultimul UCS curent, folosind numele specificat. 5

- Del: sterge un UCS stocat: - <World>: stabileste ca si sistem UCS curent sistemul WCS. COMANDA UCSICON - On: activeaza pictograma UCS; - OFF: dezactiveaza pictograma UCS; - All: aplica modificarile pictogramei UCS in toate ferestrele de vizualizare; - Noorigin: afiseaza pictograma UCS in coltul stanga jos al ferestrei de vizualizare; - Origin; afiseaza pictograma UCS in punctul0,0 al sistemului UCS current. In AutoCad exista patru modalitati de introducere a coordonatelor unui punct. - Utilizarea coordonatelor absolute: sunt masurate totdeauna fata de origine0,0,0, se introduce la tastatura, scriind valorile pentru axele X,Y sau X,Y,Z separate prin virgula. La introducerea coordonatelor polare, modul de introducere este distanta<unghi ex.25<150 unghiurile se masoara invers acelor de ceasornic. Daca liniile care alcatuiesc o entitate nu sunt ortogonale, desenul este greoi, lipsit de precizie. - UTILIZAREA COORDONATELOR RELATIVE: specifica pozitia fata de ultimul punct desenat, este o metoda mai directa si poate fi utilizata atat pentru coordonate rectangulare cat si polare. Coordonatele relative pot fi diferentiate fata de cele polare prin simbolul @care precede valorile introduse. - INTRODUCEREA DIRECTA A DISTANTEI: se poate specifica directia si distanta celui de-al doilea punct fata de primul punct. - AFISAREA COORDONATELOR: fereastra de afisare a coordonatelor este prezenta in coltul din stanga jos.

CAP.3. CONFIGURAREA FACILITATILOR DE DESENARE

Fig. 2

AutoCad include anumite facilitati Drawing Aids care ajuta la crearea unor desene precise: - Ortho: acest mod ajuta la desenarea liniilor ortogonale, cursorul se deplaseaza fie vertical fie orizontalse poate active/dezactiva apasandF8; - Solid Fill:optiunea stabileste daca anumite obiecte au si continut, nu numai contur; - Quick TextQTEXT: inlocuieste elementele de text din desene cu casete goale, indicand conturul obiectelor tip text. Reduc operatiile de regenerareREGEN si de redesenare REDRAW; - Blips BLIPMODE: controleaza afisarea marcajelor temporare; - Highlight : permite evidentierea obiectelor selectate; - Groups: activeaza sau dezactiveaza modul de selectare GROUPS,selectarea unui obiect dintr-un grup va duce la selectarea intregului grup de obiecte; - Hatch: daca optiunea este activata, selectarea unei hasuri asociative determina si selectarea obiectelor de contur. - Snap: cand aceasta optiune este activata, cursorul in cruce este fortat sa se deplasezede-a lungul si de-a latul unei retele de puncte de salt invizibile.Se poate stabili pasul pe X,Y.Optiunile Snap, Angle,X Base ,Y Base controleaza unghiul de rotatie al grilei fata de sistemul UCS curent si coordonatele originii retelei de salt.Se activeaza sau dezactiveaza cu F9 sau cu CTRL+B sau de pe bara de stare.

Fig. 3

- Grid: pe langa reteaua de puncte invizibile se poate folosi si o retea de puncte vizibile pe suprafata de desenare.Cand este activata,punctele grilei devin vizibile , fiind spatiate conform X Spacing si Y Spacing. De obicei reteaua GRID se coreleaza cu reteaua Snap.Se activeaza sau se dezactiveaza cu F7, CTRL+G sau de pe bara de stare. - Isometric Snap/Grid:ajuta la crearea desenelor bidimensionale izometrice. - Osnap: aceste moduri sunt folosite pentru identificarea simpla si directa a punctelor cheie corelate cu obiectele desenului. prezinta 13 moduri Osnap (fig.4): Center: gaseste centrul unui cerc sau unui arc de cerc; Endpoint: gaseste capatul unei linii sau unui arc;
Fig. 4

AutoCad

Insertion: gaseste punctul de inserare al obiectelor tip text sau bloc; 8

Intersection: localizeaza intersectia dintre doua linii, arce, cercuri sau orice combinatii ale acestora; Midpoint: gasete punctul median al unei linii sau al unui arc; Nearest: gaseste punctul apartinand unui obiect care se afla cel mai aproape de punctul selectat; -Node: localizeaza un punct; -Perpendicular: returneaza punctul de intersectie al obiectului selectat cu o linie perpendiculara pe acel obiect, coborata in punctul curent; -Quadrant: gaseste pe un cerc sau pe un arc de cerc punctul cel mai apropiat situat la 0,90,180,270 de grade fata de sistemul UCS; -Tangent: gaseste punctul apartinand cercului sau arcului selectat,care impreuna cu punctul curent determina tangenta la obiectul respectiv; -Tracking: specifica pozitia unui punct fata de alte puncte ale desenului,prin deplasari pe directii ortogonale.

CAP.4 ELEMENTE DE DESENARE TRIDIMENSIONALA 9

Coordonatele carteziene tridimensionale X,Y,Z se introduc similar celor bidimensionale X,Y putandu-se utiliza aceleasi moduri de introducere a coordonatelor unui punct similar cu cele din planul bidimensional. Desenarea in spatiul 3D necesita obligatoriu specificarea coordonatelorX,Y si Z. Sistemul de coordonate definite de utilizator UCS,dau posibilitatea schimbarii originiipunctul de coordinate 0,0,0,precum si orientarea planului X,Y si a axei Z.Se pot defini mai multe sisteme de coordonate UCS.Este recomandabil sa se alinieze sistemul de coordonate UCS la un obiect decat sa se determine pozitia exacta a unui punct din spatiul 3D. AutoCad tine evidenta ultimelor 10 sisteme de coordonate create in spatiul model si in spatiul hartie. CREAREA OBIECTELOR IN 3D Autocad recunoaste trei mari categorii de modele 3D: - structuri de sarmawireframe; - suprafete; - solide. MODELAREA STRUCTURILOR DE SARMA Modelul cu structura de sarma este o redare sub forma de schelet a unui obiect 3D. In aceasta structura nu exista suprafete, modelul consta doar din puncte, drepte si linii, care reprezinta muchiile desenului.

Fig. 5

Se pot crea structuri de sarma plasand obiecte 2D in spatiul 3D. 10

 MODELAREA SUPRAFETELOR Este cea mai complexa dintre cele trei categorii de modelare din AutoCad. Defineste nu doar muchiile unui obiect 3D ci si suprafetele sale. Este utila atunci cand nu este necesar un nivel de detaliere a proprietatilor fizice dar sunt necesare functii de umbrire,redare pe care structurile de sarma nu le furnizeaza. Modelatorul de suprafete din AutoCad foloste o plasa poligonala cu care definestesuprafete cu fatete, numarul de fatete este stabilit cu o matrice de dimensiune MN,similara unei retele cu N linii si M coloane. Plasele obtinute sunt afisate ca strcturi de sarma pana la executarea comenzi HIDE, SHADE sau RENDER. 3D surfaces-din meniul derulat DRAW,care are optiunile de mai jos:

Fig. 6

Pentru crearea unei suprafete se folosesc: 3DFACE -creaza o suprafata plana; 3DMESH -creeaza osuprafata tip mesh cu mai multe puncte de inflexiune; RULESURF -creaza o suprafata definita de catre doua curbe; TABSURF -creeaza o suprafata definita de o curba si de un vector; REVSURF -creeaza o suprafata de revolutie intre o curba si o axa de revolutie; EDGESURF -creeaza o suprafata plana definita de patru muchii. Densitatea liniilor grilei de definire a suprafeteise controleaza cu ajutorul comenzilor SURFTAB1 respectiv SURFTAB2. MODELAREA SOLIDELOR Solidele,o fera aceleasi informatii vizuale ca si modelele de sarma,este reprezentat intregul volum al obiectului,putant fi analizate volumul,momente de inertie,centrul de greutate iar diverse date de la un solid pot fi exportate in alte programe,cum ar fi programe de analiza cu element finit FEA. 11

Pot fi create urmatoarele tipuri de solide - solide primitive:fac parte din aceasta categorie formele geometrice simple; - solide compozite: sunt generate din solide primitive prin diferite oeratii reuniune, scadere, intersectie. Comenzile utilizate sunt UNION, SUBSTRACT, INTERSECT. - solide extruse: utilizand comanda EXTRUDE pot fi create obiecte 3D din obiecte 2D prin adaugarea unei inaltimi, sub un anumit unghi. Obiectele care se extrud trebuie convertite in polilinii cu ajutorul comenzii PEDIT; - solide de revolutie: permite crearea unui solid prin rotirea unui obiect in jurul unei axe specificate linie, polilinie, doua puncte specificate. Suprafata care se roteste trebuie convertita in regiune. Spre exemplificare se prezinta un obiect 1 care este rotit in jurul axei 2 cu un unghi de 360 de grade.

Fig. 8

Fig. 7

Rezultatul este prezentat in figurile 7 si 8 in stanga modelul de sarma in dreapta modelul cu umbre dupa ce din roata respectiva s-au extraspatru cilindri gaurile care se observa in figura 9

12

Fig. 9

Variabila de sistem ISOLINES controleaza numarul de elemente liniare repetitive folosite la redarea portiunulor curbate ale unui model de sarma. VIZUALIZAREA MODELELOR IN 3D Pentru vizualizarea suprafetelor si solidelor sunt la dispozitie trei comenzi: - HIDE: ascunderea portiunulor invizibile; - SHADE: umbrirea realista a desenului ascunde muchiile invizibile; - RENDER randarea suprafetelor si solidelor creeaza o impresie de realism care nu se poate obtine prin simpla ascundere a liniilor.Randarea se face cu algoritmi speciali,care stabilesc relatii matematice intre iluminare,culori si forme. AutoCad ofera trei optiuni de randare: -RENRER: cea mai eficienta -PHOTO REAL: randare realista tip fotografie -PHOTO RAYTRACE: randare realista tip fotografie,genereaza refractii si umbre si mai precise. Un desen 3D poate fi privit din orice pozitie in spatiul model. Optiunile se gasesc in meniul derulant VIEW. (figura 10) 13

Fig. 10

Utilizand optiunea VPOINT se poate selecta directia din care dorim sa privim obiectul. Daca se doreste o vedere spatiala si una,doua,trei sau patru vederi plane se selecteaza din meniul derulant VIEW optiunea NAMED VIEWPORTS de unde se selecteaza ce se doreste.

14

Cap. 5. Obtinerea solidelor geometrice elementare

Cea mai simpla modalitate de a obtine solide geometrice elementare consta in folosirea comenzilor omonime. Acestea sunt in numar de sase: Box (paralelipiped), Sphere (con), Cylinder (cilindru), Wedge (plan inclinat), Torus (tor). Aceste comenzi pot fi accesate rapid din meniul grafic Solids.

BOX: creaza un solid paralepipipedic, definit prin doua colturi opuse ale bazei si inaltimea acestuia. Baza este situata intr-un plan paralel cu planul orizontal al UCS-ului curent, iar inaltimea este pe directia axei Z. SPHERE: creaza un solid sferic, definit prin centrul si raza sau diametrul sferei. Planul ecuatorial al sferei este paralel cu planul orizontal al UCS-ului curent. CYLINDER: creaza un solid cilindric, definit prin centrul si raza bazei si inaltimea cilindrului. Bazele pot fi cercuri sau elipse, situate in planuri paralele cu planul orizontal al UCS-ului curent. CONE: creaza un solid conic, definit prin centrul si raza bazei si inaltimea cilindrului (respectiv, varful acestuia). Baza poate fi cerc sau elipsa, fiind situata intr-un plan paralel cu planul orizontal al UCS-ului curent. WEDGE: creaza un solid poliedral cu o fata inclinata, definit prin doua colturi opuse ale bazei si inaltimea acestuia. Fata inclinata nu contine primul colt indicat al bazei. Baza este paralela cu planul orizontal al UCS-ului curent, iar inaltimea este pe directia axei Z.

TORUS: creaza un solid toroidal, definit prin centru, raza sau diametrul torului si raza sau diametrul tubului. Planul ecuatorial al torului este paralel cu planul orizontal al UCS-ului curent. Bara solids poate fi accesata apasand click dreapta pe bara Draw, se alege submeniul ACAD din care se selecteaza SOLIDS. Tot bara solids poate fi accesata apasand pe bara Meniu -> Draw ->Solids 15

Cap. 6. Extrudarea
Unele modele tridimensionale se pot obtine pornind de la contururi plane inchise, carora li se asociaza o a treia dimensiune-fig 1.1 Procedeul se numeste extrudare si comanda folosita este Extrude. Extrudarea are loc pe directia perpendiculara pe planul obiectului sursa, sau in lungul unei curbe directoare (path). Solidul obtinut poate avea generatoarele paralele cu directia de extrudare sau inclinate. Daca unghiul de inclinare este pozitiv sau negativ, generatoarele vor fi inclinate spre interior, respectiv exterior. Dialogul este:

Command: Extrude Select objects: se selecteaza obiectele plane care vor fi extrudate Select objects: <Enter> Specify hight of extrusion or [Path]: se indica inaltimea de extrudare (H) sau directia (path), definita printr-un segment de dreapta, un arc de cerc sau o elipsa, o polilinie, o curba spline; Specify angle of taper for extrusion <0>: se indica unghiul de inclinare (u) fata de directia de extrudare, intre -90o si +90o.

Cap. 7. Generarea modelelor solide prin comanda Revolve

Se pot obtine modele tridimensionale prin rotirea unor obiecte plane in jurul unei axe, prin comanda Revolve. Pentru generarea solidelor prin rotatie, conturul plan sursa trebuie sa fie inchis, de tipul: polilinie, poligon, cerc, elipsa, curba spline, regiune, inel (donut). Unghiul de rotatie poate fi pozitiv sau negativ, cuprins intre 0o si 360o. 16

Dialogul comenzii este:

Command: Revolve Select objects: se selecteaza obiectele plane care vor fi rotite Select objects: <Enter> Specify start point for axis of revolution or define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: se indica axa de rotatie, asociata unui obiect desenat, suprapusa cu una dintre axele X sau Y, respectiv prin doua puncte Specify angle of revolution <360>: se indica unghiul de rotatie, care este, implicit 360o

Cap. 8. Obtinerea solidelor prin operatii logice

Asupra obiectelor solide se pot aplica operatii logice, obtinandu-se astfel obiecte solide cu o arhitectura complexa. Astfel, se pot folosi comenzile Intersect, Substract si Union, prin actionarea pictogramelor caracteristice ale meniului grafic Solids Editing. Union Comanda Union permite crearea volumului rezultat prin reunirea unor solide, evidentiind si curbele de intersectie dintre suprafete. Dialogul comenzii este: Command: Union Select objects: Se selecteaza obiectele de editat (unit) Select objects: <Enter> Substract Prin comanda Substract se pot obtine volumele rezultate din aplicarea operatiei logice de diferenta asupra unor solide. Dialogul comenzii este: 17

Command: Substract Select objects to substract from: se selecteaza obiectele din care se face extractia multimilor de puncte Select objects to substract: se selecteaza obiectele care trebuie extrase. Intersect Prin comanda Intersect se poate obtine volumul de intersectie dintre doua sau mai multe solide. Dialogul comenzii este: Command: Intersect Select objects: Selectati obiectele de intersectat. Zonele ramase vor fi indepartate din jurul solidului rezultat. Interfere Comanda Interfere functioneaza asemanator cu Intersect, determinand volumul comun al unui grup de solidem dar pastrand si solidele originale. Comanda poate fi folosita si pentru a determina volumul comun a doua grupuri de solide. Deosebirea fata de comanda Intersect consta in faptul ca, in cazul selectarii a doua grupuri de solide, se ignora volumul comun al solidelor din primul set (S1) si , de asemenea, volumul comun al solidelor din al doilea set (S2), luandu-se in consideratie exclusiv volumul comun celor doua seturi. Atat cel de-al doilea set de solide, cat si crearea solidului rezultat prin intersectie sunt optionale

18

CAP.9 REPREZENTAREA UNEI PIESE IN AUTOCAD

n cele ce urmeaz se vor prezenta cteva comenzi mai des utilizate n realizarea desenelor elementelor specifice transmisiilor cu lanuri i curele dinate. Pentru exemplificare s-a considerat o roat de curea dinat. Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: Specify radius of circle or [Diameter] <35.6152>:

fig. 12

Command: ARRAY Select objects: Specify opposite corner: 1 found Select objects: Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>: p Specify center point of array: Enter the number of items in the array: 12 Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>:

19

fig. 13

Command: trim Current settings: Projection=UCS Edge=None Select cutting edges ... Select objects: 1 found Select objects: Enter Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:

fig. 14

Command: fillet Current settings: Mode = TRIM, Radius = 3.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Select second object:

20

fig. 15

Command: lengthen Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: de Enter delta length or [Angle] <0.0000>: 3 Select an object to change or [Undo]:

fig.16

Desenul care s-a dorit s se realizeze este cel din fig. 17.

fig. 17

21

BIBLIOGRAFIE:

AUTOCAD 2002 PENTRU INGINERI,IONEL SIMION IONEL SIMION,AUTOCAD 2006 PENTRU INGINERI EDITURA TEORA 2005 MASINI, UTILAJE SI INSTALATII DIN INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI-EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI-1978

UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI-1981

22

CONCLUZII

Proiectul pe care l-am realizat trateaza o tema de maxima importanta pentru tehnicienii proiectanti CAD. Totodata mi-a trezit un real interes si consider ca utilitatea acestor informatii privind editarea suprafetelor este indiscutabila atat pentru mine cat si pentru cei care doresc sa le studieze. Atuul principal al AutoCAD-ului este facilitatea de a dezvolta aplicatii specializate, care ruleaza n acelasi mediu grafic. Adaptarea unui sistem propriu de axe de coordonate este important atat in desenarea bidimensionala cat si in cea tridimensionala. Prin monografia prezentata n cadrul acestiu proiect am putut aprofunda cei patru ani de studiu in domeniul constructiilor de masini si nu numai,confirmandu-mica am luat o decizie corecta cu privire la pregatirea mea profesionala.

23