CURS NR.

13
4.5.Probleme combinate de list si trim. Aplicatii practice. Deseori la bordul navei apar situatii in care apare atat o inclinare transversala (list) cat si o inclinare longitudinala (trim). Este de obicei mai convenabil sa tratam intai problema de asieta si apoi cea de list, dar acest lucru nu trebuie tratat ca o regula. In problema de mai jos vom exemplifica modul de rezolvare a unei astfel de situatii. O nava de 6000 t deplasament are KM=7m, KG=6.4m si MCTC=120tm. Nava este inclinata 5 grade la tribord si are o asieta de 0.15m aprovare. Nava trebuie adusa in pozitie dreapta si cu o asieta de 0.3m apupare prin transferul combustibilului din tancul no.2 dublu fund in tancul no.5 dublu fund. Ambele tancuri sunt divizate la centru si au centele de greutate la 6m fata de mijlocul navei. Tancul no.2 are 200t in fiecare parte (diviziune) si este ful. Tancul no.5 are 120t si este partial umplut. Centrul de greutate pentru tancul no.2 este la 23.5m spre prova fata de mijlocul navei iar pentru tancul no.5 este la 21.5m spre pupa fata de mijlocul navei. Presupunand ca LCF este la mijlocul navei si neglijand efectul suprafetelor libere asupra inaltimii metacentrice , sa se determine ce cantitate de combustibil trebuie transferata precum si distributia finala. Rezolvare: (a)Pentru a aduce nava la asieta ceruta: Asieta actuala: Asieta ceruta: 0.15m aprovare 0.30m apupare

Modificarea de asieta: 0.45m apupare Momentul de asieta = Modificarea de asieta x MCTC = 45 x 120 = 5400t apupare (1) Consideram - w tone de combustibil transferate spre pupa pentru a produce asieta ceruta.

No.2 No.5 Momentul de asieta = w x d = 45w (2) Dar, (1)=(2) 45w = 5400, rezulta w=120 tone Din cele de mai sus rezulta ca 120 tone combustibil sunt transferate spre pupa iar nava va avea o asieta de 0.30m apupare.

(b) Pentru a aduce nava in pozitie dreapta

Babord

tribord

KM =7.0m - KG = 6.4m GM = 0.6m In triunghiul GG1M, GG1 = GM x tan GG1=0.0525m Consideram y tone de combustibil transferate din tribor spre babord Momentul la babord = y d 12 y Momentul initial la tribord = W x GG1 = 315 tone Dar daca nava trebuie sa termine operatiune in pozitie dreapta: Momentul la babord = Momentul la tribord y 26.25tone Din cele de mai sus rezulta ca vor fi necesare 26.25 tone de combustibil pentru a fi transferate din tribord in babord astfel incat nava sa fie in pozitie dreapta si 120t transferate dinspre prova spre pupa pentru a ajunge la asieta dorita. Acest rezultat se poate obtine transferand 120tone din tanul no.2 tribord si distribuind din aceasta 93.75 tone in no.5 tribord si 26.25 in no.5 babord.

Nota: Desigur pot exista metode alternative prin care acest rezultat poate fi obtinut, dar in orice caz cantitatile ce trebuiesc transferate sunt cele determinate mai sus

Aplicatii pentru autoevaluare

1.Un petrolier are deplasamentul de 10000tone, KM=7m, KG=6.4m, MCTC=150tm, are divizate pe centru tancurile nr.3(centrul de greutate este la 20m spre prova fata de centrul plutirii) si no.8(centrul de greutate este la 30m spre pupa fata de centrul plutirii). Centrul de greutate al tuturor tancurilor este la 5m fata de centrul navei. Nava este inclinata 4 grade la tribord si are o asieta de 0.15m aprovare. Sa se determine ce transfer de combustibil trebuie efectuat daca nava trebuie sa fie in pozitie dreapta si o asieta de 0.3m apupare. (R: se transfera 41.94t din tribord in babord si 135t din prova in pupa)

2. O nava de 6000t deplasament are KG=6.8m si pluteste in pozitie dreapta in apa sarata la pescajele 4.0m prova si 4.3m pupa. KM=7.7m TPC=10tone, MCTC=150tm. O locomotiva de 60t trebuie descarcata din magazia inferioara no.2 (KG=3m, centrul de greutate la 30m spre prova fata de centrul plutirii care ste la mijlocul navei. Daca inaltimaea capatului bratului macaralei este de 18m deasupra chilei si iesita in afara la 20m fata de linia centru a navei, sa se determine inclinarea maxima din timpul descarcarii precum si pescajele navei dupa descarcarea locomotivei. Se presupune KM constant. (R:1352, prova 3.88m si pupa 4.30m)

3. O nava cu deplasamentul de 12500t are asieta 0.6m apupare si o inclinare de 6 grade la babord. MCTC=120tm, KG=7.2m, KM=7.3m. Tancurile no.2 (centrul de greutate este la 15m spre prova fata de centrul plutirii) si no.5 (centrul de greutate este la 12m spre pupa fata de centrul plutirii sunt divizate pe centru. Centrele de greutate ale tuturor tancurilor sunt la 4m fata de linia centru a navei. Nava trebuie adusa in pozitie dreapta precum si pe chila dreapta prin transferul de combustibil din pupa spre prova, luind cantitati egale din fiecare bord la tancului no.5. Sa se determine cantitatile de combustibil transferate. (R:se transfera 133.33 din fiecare bord al tancului nr.5. Se vor pune 149.8t in tancul no.2 babord si 116.9tone in tanul no.2 tribord.)

4.6.Efectele schimbarii densitatii asupra asietei si pescajului. Atunci cand o nava trece prin ape cu densitati diferite pescajul mediu se modifica iar daca nava are si o asieta mare, modificarea pozitiei centrului de carena va cauza o modificare de asieta. Consideram nava din figura 4.6.1 de mai jos, care pluteste in apa sarata la linia de plutire WL. In pozitie de echilibru centrul de greutate si centrul de carena al navei trebuie sa se afla pe aceeasi verticala.

Fig.4.6.1 Daca nava trece in apa dulce, pescajul mediu va creste. Consideral W1L1 noua linie de plutire in apa dulce si b- volumul suplimentar de apa dislocuit de nava. Centrul de carena al navei, fiind centrul de greutate al volumului de apa dislocuit, se va deplasa din B in B1 in directia centrului de greutate al volumului suplimentar de apa dislocuit b. Forta de impingere Arhimede actioneaza acum vertical in sus prin B1 iar greutatea navei actioneaza vertical in jos prin G, ceea ce da nastere unui moment de asieta egal cu produsul dintre deplasamentul navei si distanta dintre cenrtrul de greutate si centrul de carena al navei. Astfel nava isi va modifica asieta astfel incat sa readuca cele doua centre (de greutate si de carena) pe aceeasi verticala. Directia in care nava isi va modifica asieta atunci cand trece din apa sarata in apa dulce si invers, depinde de pozitia centrului plutirii (LCF) si a centrului de carena B. Presupunand, asa cum se intampla in cele mai multe cazuri din paractica navelor comerciale, ca nava are centrul de carena in fata centrului plutirii, se pot aplica urmatoarele reguli. 1. cand nava trece din apa dulce in apa sarata, va aparea o scadere a pescajului mediu, iar asieta navei se va modifica usor, astfel ca pescajul pupa va creste iar pescajul prova va scadea, cu alte cuvinte nava se va apupa usor. 2. cand nava trece din apa sarata in apa dulce, va aparea o crestere a pescajului mediu, iar asieta navei se va modifica usor, astfel ca pescajul pupa va scadea iar pescajul prova va creste, cu alte cuvinte nava se va aprova usor. Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia relativa a pescajului este de aproximativ 2%.

Fig.4.6.2 Figura 4.6.2 ilustreaza motivele schimbarilor de asieta precizate in regulile de mai sus. Datorita faptului ca pescajul mediu creste atunci cand nava trece din apa sarata in apa dulce, va aparea un nou volum de apa dislocuit. Asa cum am mai precizat, centrul de carena al navei se va deplasa in directia centrului de greutate al noului volum dislocuit. Centrul de greutate b- al noului voulum de apa dislocuit va fi situat sub centrul plutirii, centrul plutirii va fi deasupra deoarece este centrul de greutate al suprafetei plutirii. Astfel B se va deplasa in B1. Pe masura ce

B se deplaseaza intr-o pozitie care nu se afla pe aceeasi verticala cu G, se va forma un cuplu care va modifica asieta navei, in sensul aprovarii ei. Astfel, B1 se va deplasa spre prova pana cand va ajunge pe aceeasi verticala cu G, si astfel se va stabili noua pozitie de echilibru. Daca pozitia centrului de carena coincide cu pozitia centrului plutirii, nu va exista nici o modificare de asieta. Daca B se afla in pupa fata de centrul plutirii, demonstratia de mai sus se inverseaza. Trebuie mentionat ca atunci cand nava trece din apa sarata in apa dulce (si invers) volumul de apa se modifica datorita afundarii (ridicarii) navei rezultate din FWA (fresh water allowance), dar deplasamentul ramane constanta. Momentul de asieta rezultant se datoreaza in exclusivitate deplasarii centrului de carena care va depinde de volumul aditional de apa dislocuit. Astfel, modificarea de asieta se calculeaza cu formula: Change of trim =
D ( XB XG ) (d1 d 2) * 100 MCTC d1

Unde valorile lui XB, D, MCTC se calculeaza pentru densitatea initiala in care se afla nava. Semnul modificarii de asieta depinde de pozitia centrului de greutate si a centrului plutirii fata de mijlocul navei. In acest subcapitol am ilustrat, teoretic, faptul ca asieta navei se va schimba atunci cand densitatea apei se va schimba. In practica, efectele modificarii de asieta sunt atat de mici astfel incat ele sunt adesea ignorate. Totusi, exista situatii cand un astfel de efect trebuie luat in consideratie, iar un exemplu concret este atunci cand nava trece Canalul Panama si trece din apa sarata in apa dulce (la Gatun Lakes densitatea apei poate scadea si pana la valoarea 0.970, adica chiar si sub valoarea de 1.000 pentru apa dulce). De cele mai multe ori, in conformitate cu regulile de tranzitare a canalului, se impune ca nava sa aiba o anumita restrictie de pescaj si mai mult decat atat sa fie pe chila dreapta. Astfel, trebuie avut in vedere fenomenul cel mai important care se produce la trecerea navei din apa sarata in apa dulce si invers si anume afundarea (bodily sinkage) sau ridicarea (bodily rise) a navei. Consideram in figura de mai sus, ca nava pluteste initial la linia de plutire WL in apa cu densitatea si apoi trece in apa cu densitatea 1 ajungand la linia de plutire W1L1 si notam cu X cresterea pescajului in centimetrii (adica distanta dintre cele doua linii de plutire). Fie W deplasamentul navei: deoarece nava disloca intotdeauna greutatea proprie de apa, greutatea navei nu se va modifica si ramane constanta pentru ambele pescaje. Astfel, avem: Volumul =

Deplasament Densitate
W

Volumul de sub linia de plutire WL =

W 1 Diferenta dintre aceste doua volume trebuie sa fie egala cu volumul WW1LL1 W W W Volumul WW1LL1 = ( 1) (1) = 1 1 Greutatea volumului WW1LL1 = X TPC X TPC Volumul WW1LL1 = (2)

Volumul de sub linia de plutire W1L1 =

Daca combinam relatiile (1) si (2), rezulta X =

W ( 1) 1 TPC