Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alex Mihai Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat in Romania - Vol. 4. Partea A II-A Revolutia Din Decemb
Alex Mihai Stoenescu - Istoria Loviturilor de Stat in Romania - Vol. 4. Partea A II-A Revolutia Din Decemb
ISTORIA
LOVITURILOR DE STAT
~N ROMÂNIA
323.276(498)“1821/1999“
94(498)“1821/1999“
Tiparul executat de
R.A. „Monitorul Oficial“
Bucure[ti, România
2005
ISBN 973-576-791-0
Cuprins
Capitolul VII
DEPARTAMENTUL SECURIT|}II
STATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI / 7
Capitolul VIII
LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989 / 193
Capitolul IX
LOVITURA DE STAT MILITAR|
22 decembrie 1989 (orele 10.00-16.00) / 380
Capitolul X
PATRU GUVERNE, UN SINGUR
CENTRU DE PUTERE-ARMATA / 425
Capitolul XI
MOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEI
Armata pred\ Puterea lui Ion Iliescu / 529
Capitolul XII
FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST / 584
Capitolul XIII
EXECUTAREA {EFULUI STATULUI,
NICOLAE CEAU{ESCU / 683
Capitolul XIV
O NA}IUNE MURIBUND| / 739
Anexa 1 / 795
Anexa 2 / 807
Motto:
Libertatea individual\ [i suveranitatea na]ional\ se
topesc `n aceast\ desf\[urare stihinic\ din care
spiritul amplificator `ncearc\ s\ ias\ reduc`nd totul la
doi termeni: r\zboi [i pace.
PETRE }U}EA
Unitatea de ac]iune
5 Ibidem, p. 133.
6 Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003, p. 12.
18 ALEX MIHAI STOENESCU
apoi f\r\ el, dar cu estimarea [anselor de apari]ie a unui nou lider
(`n ordine: Nicu Ceau[escu, un lider comunist din CPEx, Ion
Iliescu), blocarea oric\ror forme de interven]ie str\in\ `n evolu]ia
evenimentelor din România [i, `n sf`r[it, supravie]uirea institu]iei `n
urma inevitabilei transform\ri a situa]iei de la Bucure[ti. ~nt`rzierea
de reac]ie a aparatului politic, a tras [i serviciul secret al ]\rii `n
catastrof\. Dar [i indecizia [efului Securit\]ii de a-[i folosi pu-
terea i-a fost fatal\.
Cauza unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii pe toat\ perioada revo-
lu]iei trebuie c\utat\ [i `n sentimentul c\, `n fa]a unei coaliz\ri a
marilor servicii de informa]ii str\ine `mpreun\ cu serviciile de
informa]ii ale statelor vecine `mpotriva sa, serviciul secret român
era pus `n situa]ia de a gestiona derularea evenimentelor interne,
pentru a nu le sc\pa de sub controlul s\u, [i de a se ap\ra `mpotriva
unor lovituri puternice pe cale s-o destructureze. ~n acest domeniu,
al serviciilor de informa]ii, loviturile duc la pierderi de efectiv, la
condamn\ri `n ce-i prive[te pe lideri, la elimin\ri fizice discrete.
Dac\, a[a cum rezult\ din declara]iile lor, conducerea luase decizia
de a ignora propria soart\, generalii Vlad, Alexie [i Stamatoiu au
ac]ionat `ns\ con[tient pentru a-[i proteja structura, pentru a o trece,
c`t mai pu]in afectat\ de evenimente, dincolo de ele. Avem de a
face cu un serviciu secret r\mas izolat, lipsit de orice cooperare ofi-
cial\, [i care nu se sprijinea dec`t pe propriile sale for]e [i pe o con-
cep]ie doctrinar\ considerat\ na]ionalist\, patriotic\. Din punct de
vedere profesional, ea atinsese limita poten]ialului de gestionare a
situa]iei politice, de acoperire de c\tre Securitate a r\ului pe care `l
reprezenta Ceau[escu. Asta s-a `nt`mplat la Timi[oara. P`n\ acolo a
func]ionat capacitatea serviciului secret al ]\rii de a ap\ra statul, cu
regimul s\u comunist [i cu un dictator puternic `n v`rf. Problema ei
de fond, ceea ce `nseamn\ [i sl\biciunea ei principal\, a fost faptul
c\ era mai mult un produs al sistemului comunist, dec`t o structur\
de informa]ii `n slujba statului.
Chestiunea unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii r\m`ne deschis\. Pe
de o parte, nu se aduc argumente serioase care s\ conteste exe-
cutarea de c\tre `ntregul sistem a ordinelor generalului Vlad. Pe de
22 ALEX MIHAI STOENESCU
*
24 ALEX MIHAI STOENESCU
8 Petru Lucinschi, Ultimele zile ale URSS, Ed. Evenimentul Românesc, Bucure[ti,
1998, pp. 23-24.
9 Ibidem.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 27
14 Cristian Troncot\, Hora]iu Blidaru, Careul de A[i. Serviciile secrete ale Marii
Britanii, SUA, Rusiei [i Israelului, Ed. Elion, Bucure[ti, 2003, p. 25.
15 Ibidem, p. 26.
34 ALEX MIHAI STOENESCU
dac\ e cineva acolo, cine e, dac\ e dispus s\ fac\ ceva pentru bani,
dac\ exist\ nemul]umi]i [i oameni cu `nclina]ie spre colaborare.
AMS: Crede]i c\ au f\cut cumva [i o recunoa[tere pentru inter-
ven]ia din decembrie?
IR: P\i, pentru ce crede]i c\ f\ceau chestia asta? Au ajuns s\ se
intereseze [i de cei care erau pu[i s\-[i dea jos balcoanele `nchise.
{ti]i c\ era povestea aceea cu balcoanele `nchise. Apoi, au accelerat
ac]iunile de infiltrare a unor persoane din re]ele `n func]ii, de reac-
tivare `n scopul ac]iunii din decembrie a unor fo[ti colaboratori.“17
19 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audierea domnului Mihai Hîrj\u, p.18.
20 Dennis Deletant, Ceau[escu [i Securitatea. Constrîngere [i disiden]\ în România
anilor 1965–1989, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1995, pp. 302-304.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 39
25 Misha Glenny, The Balkans, 1804–1999. Nationalism, War and the Great
Powers, Ed. Granta Books, London, 1999, pp. 625-626.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 45
c\tre Iulian Vlad, care `ntre 1977 [i 1982 fusese secretar de stat `n MI
[i apoi adjunct al ministrului de Interne (1982–1987), a fost primit\
cu satisfac]ie `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate, `n primul r`nd pen-
tru c\ era cel dint`i comandant care nu provenea din activi[tii de par-
tid. Experien]a conducerilor anterioare, dar mai ales infiltr\rile de
activi[ti [i procedeele politice de control introduse de Ceau[escu
dup\ fuga lui Pacepa, precum [i numirea lui Postelnicu la condu-
cerea DSS creaser\ nemul]umiri `n aparatul tehnic. ~ntre 1978 [i
1987, `n Securitate, mai ales `n CIE, fuseser\ conservate sau distruse
re]ele [i abandonate misiuni preg\tite timp de decenii, mai mul]i agen]i
din str\in\tate fuseser\ retra[i [i plasa]i `n structurile interne, apoi au
fost introduse planific\ri [i raport\ri tipice activit\]ii partidului co-
munist, care consumau timp [i `ngreunau opera]iunile profesioniste ale
Departamentului. ~n activitatea intern\, controlul activi[tilor de partid
s-a intensificat, ace[tia neput`nd comunica altfel `n structuri dec`t prin
formalit\]i politice, prin dispozi]ii cu caracter general, ambiguu, [i prin
[edin]e lipsite de orice aplicabilitate. Secretarul de partid al Securit\]ii,
un anume Marcu, un alcoolic, nu era b\gat `n seam\. Mai ales sub
ministeriatul lui George Homo[teanu, [efii Direc]iilor centrale [i ofi-
]erii din structuri au `nceput s\ disocieze neoficial, dar [i oarecum
obiectiv, activit\]ile politice de cele profesionale. Trecuse un deceniu
de c`nd, printr-un ordin al lui Ceau[escu, Securitatea fusese politizat\.
Acest fenomen a contat `n momentul crizei din 1989. Venirea gene-
ralului Vlad la conducerea Departamentului a fost perceput\, a[adar,
ca o victorie a aparatului profesionist.
Personalitatea generalului Iulian Vlad.
FI{| BIOGRAFIC|
General de corp de armat\ (r) Iulian N. Vlad
Data [i locul na[terii: N\scut la data de 23 februarie 1931 `n satul Gogo[i]a,
jude]ul Dolj.
P\rin]i: Nicolae [i Eugenia, ambii deceda]i, au fost ]\rani
agricultori.
Situa]ia familial\: C\s\torit, so]ia profesoar\, `n prezent pensionar\. Au
un fiu de profesie inginer.
Studii: Liceul Gheorghe Chi]u din Craiova; Institutul Pedago-
gic din Bucure[ti; Facultatea de Drept a Universit\]ii
din Bucure[ti; {coala Militar\ de Ofi]eri din Boto[ani;
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 49
35Marius Oprea, Stej\rel Olaru, Ziua care nu se uit\. 15 noiembrie 1987, Bra[ov,
Ed. Polirom, Ia[i, 2002, p. 61.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 73
38 Niculae Mavru, Revolu]ia din strad\, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, p. 19.
80 ALEX MIHAI STOENESCU
„ROMÂNIA
Serviciul Român de Informa]ii
Sec]ia de Informa]ii Sibiu
Nr. 002903 din 13.12.1993
C\tre
Forma]iunea Sintez\ Analiz\ [i Informare
Col. Anghel
Protejarea institu]iei
41 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 152-153. (Responsabili din Securitate afirm\
c\ nu a existat un ordin de depunere a armelor, de incendiere a documentelor sau
ca ofi]erii s\ r\m`n\ acas\ `n noaptea de 21 spre 22 decembrie.)
102 ALEX MIHAI STOENESCU
42Arh. SR, Stenograma nr. 108/2 iunie 1994, Audierea colonelului R\[in\
Dumitru, p. 20.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 103
43 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Gheorghe Go-
ran, p. 50.
44 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri întunecate, Ed. Paco, Bucure[ti,
1996, p. 25.
106 ALEX MIHAI STOENESCU
birou `n altul ani `ntregi, p`n\ c`nd un [ef mai tipicar adnota ner-
vos: «Ce-i cu \sta? De verificat»“48. Situa]ia este confirmat\ de
generalul Neagu Cosma: „B\nuim c\ cei care au avansat cifre at`t
de umflate privind num\rul informatorilor au luat `n calcul [i acele
tabele `ntocmite de ofi]erii de obiectiv – fabric\, [coal\, facultate
etc. –, care, for]a]i de ordine aberante, care-i obligau s\ aib\ infor-
matori `n tot locul, au `ntocmit tabele – de pild\ elevi – pe care fi-
gurau zeci de «informatori», dar care habar nu aveau c\ au primit o
asemenea calitate. C\ era o fic]iune se poate demonstra cu imposi-
bilitatea de a-i instrui [i contacta s\pt\m`nal. Chiar [i `n situa]ia c\
ar fi fost organiza]i pe reziden]e, tot nu-i oferea ofi]erului posibili-
tatea de a dirija o asemenea mas\ de oameni. Lu`nd cifra de dou\
sute de informatori, repartiza]i pe patruzeci-cincizeci de reziden]i,
tot f\cea imposibil\ contactarea acestora chiar [i o dat\ la dou\
s\pt\m`ni; oricum, numai munc\ de calitate nu se chema aceas-
ta!“49. Revenind la prezentarea ziaristei Andreea Pora, aceasta se
refer\ numai la situa]ia informatorilor din re]elele interne comune
(Direc]ia I [i II); nu se aplic\ informatorilor folosi]i pentru acti-
vit\]i de contraspionaj, de ap\rare a secretului de stat, de asigu-
rare tehnic\ a unor contracte economice semnate de institu]ii ale
statului român, unde lucrurile erau puse `n ordine [i se sprijineau
pe calitatea [i preg\tirea profesional\ a informatorului sau cola-
boratorului. Aceast\ diferen]iere este necesar\ [i pentru a nu ge-
neraliza, [i pentru a nu confunda un „turn\tor“ ordinar, care voia
s\ c`[tige un ban `n plus, s\-[i sape [eful sau pe vreun coleg, s\
plece `ntr-o delega]ie `n str\in\tate, s\-[i cumpere ma[in\ peste
r`nd sau s\ primeasc\ o cas\, [i informatorul care era folosit `n
opera]ii profesioniste, care ]ineau de siguran]a [i de valorile fun-
damentale ale statului. Amestecarea lucrurilor [i generalizarea
ofensiv\, strident\ [i incorect\ a problemei informatorilor, a „tur-
n\torilor Securit\]ii odioase“, este f\cut\ `n primul r`nd de fo[tii
turn\tori ordinari, de informatorii subiectelor m\runte, proveni]i
48 Ibidem.
49 Neagu Cosma, Securitatea, poli]ia politic\, dosare, informatori, Ed. Globus,
Bucure[ti, 1998, p. 54.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 113
51 Ibidem, p. 180.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 117
60 Ibidem, p. 12.
61 Arh. SR, Stenograma nr. 31, Audierea general-locotenentului Stamatoiu Aristotel,
26 ianuarie 1994, p. 17.
130 ALEX MIHAI STOENESCU
62 Ibidem, p. 26.
63 Senatul României, Raportul Comisiei Senatoriale privind ac]iunile desf\[urate
în revolu]ia din decembrie 1989, vol. 1, p. 9.
132 ALEX MIHAI STOENESCU
CO: Da, ave]i dreptate. Dar, dac\ citesc, afl\. ~n anul 1983
preg\team aplica]ia din prim\var\ cu Frontul român, pe care o des-
f\[uram pe hart\, `n sta]iunea Neptun. {ef de stat major era gene-
ralul Paul Cheler, iar comandantul frontului era generalul Ion
Hortopan. Aplica]ia era condus\, ca [i precedentele, de ministrul
Ap\r\rii al României. Partea român\ elabora concep]ia aplica]iei [i
toate documentele desf\[ur\rii acesteia, pe care le puneam de acord
cu Comandamentul For]elor Armate Unite, cu partea sovietic\,
pentru c\ participa cu o armat\ `n compunerea Frontului român,
precum [i cu partea bulgar\, care [i ea participa cu o armat\ `n
compunerea frontului comandat de români. Pentru punerea de
acord a concep]iei elaborate de partea român\ cu armata sovietic\
[i cu armata bulgar\, a fost trimis la bulgari generalul Nicolae
Eftimescu, ca s\ discute cu ei elementele de colaborare. Iar la
Moscova, la Comandamentul For]elor Armate Unite, unde coman-
dant [ef era mare[alul Viktor Kulikov, iar [eful de stat major era
generalul Anatoli Gribkov, s-a hot\r`t s\ mearg\ generalul Vasile
Milea, av`nd `n vedere c\ noi f\cuser\m ni[te schimb\ri `n con-
cep]ie. ~n discu]iile cu Milea eu am ridicat problema: «Dom’ne,
chiar a[a, de c`nd am `nceput aplica]iile avem aceea[i concep]ie,
mereu?». Repetarea unor concep]ii osificate nu contribuia la
preg\tirea participan]ilor. ~n timpul elabor\rii concep]iei aplica]iei
am discutat cu generalul Milea, care era [eful MStM atunci. {i am
convenit c\ nu putem merge la infinit cu aceea[i concep]ie, s\ mai
schimb\m ceva, `n sensul `mbun\t\]irii ei.
AMS: Vi s-a p\rut c\ sovieticii f\ceau deliberat asta? Adic\ nu
schimbau concep]ia pentru a ]ine Armata român\ `ntr-un stadiu de
preg\tire, s\ spunem, stereotip [i previzibil?
CO: Se poate g`ndi [i a[a, `ns\ mai mult dezv\luia atitudinea
lor formal\ fa]\ de aplica]ii. Dar la elaborarea acestei concep]ii noi
trebuia s\ privim lucrurile `n lumina doctrinei militare na]ionale, s\
]inem seama de cele dou\ armate – sovietic\ [i bulgar\ –, precum
[i de faptul c\ la aplica]ie luau parte mare[alul Kulikov, generalul
Gribkov [i ministrul Ap\r\rii bulgar, generalul de armat\ Dobri
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 157
CO: Pentru o armat\, mai ales la nivelul cel mai `nalt, a[a
ceva este inadmisibil. Mare[alul a v\zut c\ eu m\ uit ur`t la ei, a
intervenit [i mi-a spus: «Dar sunt [i eu un om, sunt comandantul
for]elor Tratatului!». Era comandantul [ef al for]elor Tratatului
de la Var[ovia. Am r\spuns sec: «Eu [tiu ce sunte]i, dar sunt eu
ministrul Ap\r\rii [i conduc aceast\ aplica]ie. Iar ei sunt subor-
dona]ii mei».
AMS: Dur. Dialogul \sta a avut loc de fa]\ cu toat\ lumea,
acolo la Haiducului?
CO: Da, acolo. Kulikov s-a iritat, era vizibil sup\rat. Bine, mai
aveau ei repro[uri la adresa mea cu problema din Polonia, din de-
cembrie 1981, cu aplica]ia din Bulgaria, din 1982 [.a., `n care i-am
contrat dur. V\ pot confirma, f\r\ s\ fac din asta un merit deosebit,
ci doar actul de militar [i om al datoriei, c\ `l informasem pe
Nicolae Ceau[escu despre cele petrecute la aplica]ia din Bulgaria,
din 1982, iar el a mi-a spus atunci oarecum tulburat: «Ai fost [i tu
prea dur».
AMS: Nu v\ pl\ceau deloc sovieticii.
CO: Probabil c\ nu m\ pl\ceau.
AMS: Nu crede]i c\ au lucrat ca s\-l promoveze pe Milea? Ce
v-a `ntrebat Postelnicu.
CO: Nu aveam de unde s\ [tiu, dar era clar c\ `n acea faz\
Milea era `mpins. Pe urm\ mai avusesem probleme cu ei `n 1984,
`n decembrie, la Budapesta, cu 30 de ani de la Tratat, unde au vrut
s\ facem a[a, [i noi ne-am opus. Eu nu m-am dus la Ceau[escu s\-i
spun ca un [colar: «Uita]i ce-au cu mine \[tia [i ce face Milea»,
de[i Coman, generalul Coman, f\r\ s\-i fi spus eu, voia s\-l
schimbe pe Milea. Era periculoas\ treaba, nu [tiai ce reac]ie va
avea Ceau[escu `n leg\tur\ cu Milea. (...)
AMS: Sinuciderea sau omor`rea lui Milea o discut\m mai
t`rziu. Ce-mi pute]i spune de Eftimescu? Este [i el b\nuit de leg\-
turi cu sovieticii (generalul Eftimescu era loc]iitorul [efului MStM
`n 1989, n.a.).
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 161
CO: Dup\ evenimente mi-a spus cineva, nu [tiu mai multe eu,
pentru c\ nu a l\sat s\ se `n]eleag\. ~nainte de a fi ministru al
Ap\r\rii, c`t [i `n acea perioad\, nu am avut informa]ii `n acest sens.
AMS: Logof\tu?
CO: Ei, cazul \sta o s\ vi-l expun cumva indirect. Cititorii vor
trage concluziile. M\ refer la o `nt`mplare din 1991. ~mi spune
mie... m\ `nt`lnesc cu el, ne plimb\m prin Parcul Her\str\u [i `l
`ntreb: «Cum ai f\cut dom’ne chestia aia de la Academie?». Din
timpul evenimentelor. «Dom’ne, zice, eu am v\zut c\ `n curtea
Academiei, unde este ie[irea din tunelul acela care leag\... – [ti]i
care –, leag\ Casa Poporului de Palatul Cotroceni, ei bine, de-acolo
mi-a ie[it o blond\ (interlocutorii izbucnesc `n r`s). Hai, dom’ne, `]i
ba]i joc de mine?»
AMS (r`de): O fi fost vreo rusoaic\.
CO (r`de): «Hai, dom’ne, `]i ba]i joc de mine?» «Nu, dom’ne,
era o blond\ a[a [i avea [i un pistol... [i, [i... [i a disp\rut. ~n mo-
mentul \la eu m-am dus pe la minister s\ raportez». (Inter-
locutorii izbucnesc din nou `n r`s, dialogul se `ntrerupe c`teva
minute din aceast\ cauz\.) {i-mi spune: «Eu atunci m-am dus la
minister, pe la Eftimescu, s\ v\d ce e pe acolo...» [i a ajuns ad-
junct al ministrului Ap\r\rii. A ajuns adjunct al ministrului Ap\-
r\rii [i [ef al Securit\]ii, a[a c\ nu s-a mai `ntors la Academie. Hai,
d\-o dracului! (Interlocutorii izbucnesc `n r`s.) Rezulta c\ blonda
lui Logof\tu era pe post de terorist `n decembrie 1989! Problema
delicioas\ este c\ te duci a[a... pe la minister, `i spui ministrului:
«Tov. Militaru, am v\zut o blond\» [i \la pune repede m`na pe tine
[i te face adjunctul lui.
AMS: Domnule general, [terge]i-v\ lacrimile de r`s, dar s\ [ti]i
c\ a fost publicat\ cartea generalului Mihai Chiriac de la Acade-
mie, unde arat\ c\ aveau la cursuri ofi]eri cerceta[i [i s-au g`ndit s\
formeze o grup\ profesionist\, s\-i captureze pe terori[tii care tot
tr\geau prin preajma Academiei. Nu omorau pe nimeni. Mai tre-
ceau [i ni[te Lada cu numere sovietice prin fa]\. {i ei, c`nd au
`ncercat s\ ac]ioneze s\-i captureze pe terori[ti, au primit telefon de
162 ALEX MIHAI STOENESCU
CO: Asta este! Dar cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. ~n
calitate de consilier al lui Militaru a fost trimis la Buz\u pentru a
ancheta ce s-a `nt`mplat `n zilele c`nd eu m\ aflam acolo, la Coman-
damentul Armatei a 2-a (22-31 decembrie 1989). El mi-a relatat `n
1991. Era sup\rat c\ Militaru nu luase m\suri `mpotriva generalului
Ion D`nd\reanu, care-mi fusese gazd\. Ne-am desp\r]it `n aprilie
1992, pentru totdeauna. C`nd ne-am luat la revedere, Nicolescu mi-a
spus: «Domnule general, dvs. trebuie s\ v\ `napoia]i la Jilava, [tiu c\
nu este pl\cut [i nici u[or, dar de acolo v\ ve]i `ntoarce. Eu – a mai
zis el – trebuie s\ merg la Spitalul Militar [i nu [tiu dac\ am s\ m\
mai `ntorc». A[a a fost. El a murit `n spital. Se b\nuia un cancer
pulmonar. Cunoscutul cardiolog, profesor dr. general Vasile Cândea,
cu care se afla `n rela]ii de prietenie [i care l-a `ngrijit `n spital, mi-a
spus: «M\ `ntreba]i de ce a murit a[a repede generalul Nicolescu?
V\ r\spund: cred c\ a vrut s\ moar\. A refuzat s\ ia medicamentele
indicate [i s\ se mai hr\neasc\, [i dup\ opt zile a murit». «Cam sus-
pect», am zis eu. «Este posibil s\ fi avut ceva de ascuns» – a
`ncheiat Cândea. Adaug eu: generalul Nicolescu poate figura pe lista
celor care au murit l\s`nd o umbr\ de suspiciune.
AMS: Soarta spionilor, a tr\d\torilor de ]ar\. Care mai erau
agen]i, domnule general?
CO: Militaru, care a scris despre asta [i a recunoscut, s-a auto-
denun]at. {erb a fost, iar\[i, caz cunoscut. |[tia doi erau coman-
dan]i de armate `n 1968, eu am explicat treaba asta, Militaru la Cluj
[i {erb la Bucure[ti.
AMS: Nu, eu vorbesc `n 1989. Mai existau de-\[tia `n condu-
cerea Armatei? Viceamiralul Dinu, [eful DIA, ce era cu el?
CO: Nu cunosc fapte. Pot s\ v\ spun c\ `n 1985, prin noiem-
brie, Postelnicu mi-a spus: «Vede]i c\ o s\-l chem\m pe Dinu s\
avem o discu]ie cu el». F\r\ s\ precizeze de ce. Eu, cunosc`ndu-l,
am fost coleg cu Dinu de [coal\ militar\... [i i-am spus: «M\i, vezi
c\ o s\ te cheme Postelnicu». Nu l-am mai `ntrebat dup\ aia dac\
s-a dus la Postelnicu sau nu. Eu am plecat la Capital\ [i nu mai
cunosc ce s-a `nt`mplat.
AMS: Probabil c\ le-a oferit colaborarea ca s\-l lase `n pace.
166 ALEX MIHAI STOENESCU
78 Ibidem, p. 406.
178 ALEX MIHAI STOENESCU
87 Ibidem.
Capitolul VIII
LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989
Motto:
C`nd nu mai supor]i m`na ce st\ deasupra ta,
s\rut-o [i dore[te-]i s-o vezi rupt\.
PROVERB ARAB
Cuba [i Panama
Mitingul
92 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4, partea I, Ed.
RAO, Bucure[ti, 2004, pp. 196-197.
93 România liber\, Anul XLVII, Nr. 14035, vineri, 22 decembrie 1989, p. 6.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 199
94 Colectiv al MI, coordonator general de divizie Ion Pitulescu, {ase zile care au
zguduit România. Ministerul de Interne în decembrie 1989. Pledoarie pentru
Istorie, vol. I, Bucure[ti, 1995, pp. 165-166.
95 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 23.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 203
PROCLAMA}IA
Frontului Democrat Român din Timi[oara
101 Dan Constantin, „21 decembrie ’89: mitingul nim\nui“ în Jurnalul Na]ional,
Nr. 3320/15 aprilie 2004, p. 6.
102 Eugen Ciufu, „Unit\]ile antitero înl\turate din pia]\“ în Jurnalul Na]ional, Nr.
3321/16 aprilie 2004, p. 7. (Interviu cu „un colonel care a avut func]ie de conducere
în cadrul Securit\]ii Municipiului Bucure[ti“, care a dorit s\-[i p\streze anonimatul.)
210 ALEX MIHAI STOENESCU
103 Arh. SR, Stenograma nr. 44/ 9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae
Octavian, p. 17.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 211
119 România Mare, Anul XVI, Nr. 780, vineri 24 iunie 2005, p. 15.
120 Ibidem, p. 16.
121 Ibidem.
224 ALEX MIHAI STOENESCU
126 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Mihai Hîrj\u, p. 16.
127 Silviu Curticeanu, M\rturia unei istorii tr\ite, Ed. Albatros, Bucure[ti, 2000, p. 425.
228 ALEX MIHAI STOENESCU
134 Ion Ra]iu, Note zilnice. Decembrie 1989 – Decembrie 1990. În fine, acas\, Ed.
Univers, Bucure[ti, 1999, p. 110.
135 Corneliu Vadim Tudor, Jurnalul Revolu]iei, de la Cr\ciun la Pa[te, Ed. Funda-
]iei România Mare, Bucure[ti, 1999, p. 68.
234 ALEX MIHAI STOENESCU
moment dat, s-a terminat, i-a `mpr\[tiat, dar s-au lini[tit. S-au auzit,
undeva, pe aici, pe la Adam. ~n momentul \la `mi d\ prin sta]ie [eful
g\rzii de aici, de la Consiliul de Stat: «Dom’ne, noi ce facem, c\,
uite, sunt \ia `n fa]\ acolo». De aici nu se vedea, peste cl\dire, la
Adam. «Voi sta]i pe locurile voastre, pe cl\dire [i... nu e treaba voastr\
`n strad\». Treaba noastr\ nu era `n strad\. ~n sf`r[it, s-a terminat [i
acolo, s-au mutat pe undeva pe aici, pe (str.) Academiei, Aristide
Briand... zona asta. Ei, aici erau mai aproape de cl\dire“142. De fapt,
grupul pornit din fa]a magazinului Adam s-a `mp\r]it pe undeva `n
zona Teatrului Mic – Hotel Palas, cei c`]iva care s-au deplasat cu
microbuzul urc`nd spre Calea Victoriei, `n timp ce grosul oamenilor
a ie[it `n fostul Bulevard Gheorghiu-Dej (6 Martie), unde a f\cut
jonc]iunea cu grupul venit pe Splaiul D`mbovi]ei. Aceast\ mul]ime
este cea care s-a `ndreptat direct spre Pia]a Universit\]ii [i apoi spre
Intercontinental. ~n zona dintre barul Trocadero [i restaurantul
Havana, mul]imea a fost `nt`mpinat\ de un grup compact, nu foarte
numeros, de simpatizan]i ai clubului Rapid, `n majoritate ]igani `ntre
care [i fiul celebrului trompetist Tudoric\. Ace[tia au imprimat
grupului scandarea: „Ole, Ole!“ [i fragmente muzicale din melodia
Lambada, cu care s-a intrat `n Pia]a Universit\]ii. Conform unor
surse ale Securit\]ii, grupul „rapidist“ era deja `narmat cu arme albe,
b`te, lan]uri, bile, alte obiecte contondente. Sunt presupu[ii autori ai
spargerii vitrinelor libr\riei Mihai Eminescu. Odat\ p\trun[i `n Pia]a
Universit\]ii, oamenii au fost `nt`mpina]i de c`]iva indivizi tineri
(25-30 de ani), atletici, av`nd plete, iar unii [i barb\ [i purt`nd haine
oarecum ciudate (pufoaice, scurt\ Delon, pulov\re de l`n\ pe g`t,
c\ciuli cu urechi, [epci de stof\) care i-au provocat pe oameni s\
strige: „Jos Ceau[escu!“ [i „Jos Cizmarul!“. ~n seara zilei de 2 mar-
tie 2004, `ncep`nd cu ora 22.00, s-a desf\[urat la Televiziunea
Român\ (TVR1) emisiunea Foc `ncruci[at, condus\ de ziaristul
Horia Alexandrescu. Formatul emisiunii presupunea un num\r de
invita]i, pu[i fa]\ `n fa]\ pentru o dezbatere `n contradictoriu, [i un
juriu format din cet\]eni obi[nui]i chema]i s\ judece performan]ele
142 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octa-
vian, pp. 30-31.
244 ALEX MIHAI STOENESCU
grup care s-a format mai t`rziu `n Pia]a Universit\]ii. ~n acest loc
vom reveni [i la una din afirma]iile Raportului SRI, ar\t`nd c\
„regizorii“ au `ntotdeauna aceast\ calitate profesional\ de a g`ndi [i
preg\ti din timp o secven]\ de film. ~n timp ce mitingul `nc\ se des-
f\[ura (partea a doua), ziari[tii str\ini de la Hotel Intercontinental
`[i instalau trepiedele, stativele [i postamentele pentru camerele de
filmat [i fotografiat `n balcoane [i pe terasa superioar\ a hotelului.
Ziari[tii str\ini au fost observa]i [i raporta]i imediat prin sta]ie at`t
de tr\g\torii colonelului Octavian Nae, posta]i pe acoperi[ul BCU,
c`t [i de cei afla]i pe cl\direa CC, f\c`nd aceste opera]ii mult `nainte
s\ ajung\ `n Pia]a Universit\]ii [i s\ se formeze grupul de manifes-
tan]i.145 Nimeni nu a explicat de unde [tiau ziari[tii str\ini c\ lumea
se va aduna `n Pia]a Universit\]ii, `n timp ce, dup\ col], [i la Pia]a
Roman\ mul]imea se adunase [i scanda deja primele lozinci anti-
ceau[iste! Dup\ `ncheierea mitingului, tr\g\torii de pe acoperi[uri au
fost, logic, retra[i. S\ privim, prin intermediul notelor comandantului
Armatei 1, [i la ora la care ministrul Vasile Milea identific\ grupul de
pe Bulevardul Magheru [i ordon\ risipirea lui – 14.37. Trecuser\
deja dou\ ore de la spargerea mitingului.
146 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10 noiembrie 1993, audiere Montanu Mihail, pp. 2-3.
250 ALEX MIHAI STOENESCU
147 Este secven]a foarte des difuzat\ cu TAB-urile care trec în vitez\, în timp ce
revolu]ionari se a[az\ pe caldarîm pentru a le împiedica s\ treac\. TAB-urile aveau
misiune în Pia]a Roman\ [i primiser\ ordin s\ circule în vitez\ tocmai pentru a nu
fi oprite [i blocate.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 251
`ntre care unul `i `ntreba pe ceilal]i dac\ sunt dispu[i, dup\ ce pre-
dau materialele, s\ mearg\ la o bere!?“. Drago[ s-a apropiat de
grupul de agitatori [i „l-am `ntrebat pe unul – mai ciudat, cu chimir
lat din piele [i cu bustul gol – de unde este. {i \sta mi-a r\spuns
cam a[a: «Eu mi-s din Banat [i-am venit s\-l d\m jos p\ Ceau[escu
[i s\ r\zbun\m mor]ii Timi[oarei!»“. Probabil c\ era unul din
grupurile violente de la Timi[oara, devastatori [i incendiatori, de
care revolu]ionarii timi[oreni se disociaz\, [i care au fost semnala]i
de Securitate ca f\c`nd parte din echipele de diversioni[ti ce ac]io-
naser\ la Timi[oara [i apoi se deplasaser\ `n alte ora[e, afluind `n
final spre Bucure[ti cu trenul [i autoturisme. Reamintesc c\,
`ncep`nd cu ziua de 20 decembrie, la Timi[oara s-a declan[at revol-
ta popular\, condus\ din dup\-amiaza aceleia[i zile de Frontul De-
mocrat Român [i av`nd tr\s\tura principal\ `n introducerea ordinii
la manifesta]ia din Pia]a Operei, prin organizarea unor grupe de
oameni de ordine care nu permiteau actele de violen]\.
Ca fapt anecdotic, Pia]a Roman\ mai fusese loc de manifesta]ie
doar o singur\ dat\, la 31 mai 1936, c`nd „lozincile scandate de
participan]i reflectau starea de spirit a maselor: «Jos r\zboiul!»,
«Tr\iasc\ pacea!», «Tr\iasc\ democra]ia!», «Jos hitlerismul!»,
«Vrem amnistie!», «Cerem regim politic `n `nchisori». Vorbitorii,
`n majoritate comuni[ti, au chemat masele la lupta pentru f\urirea
Frontului popular antifascist“149. Tot acolo a fost difuzat, ca mate-
rial de propagand\, ziarul De[teptarea [oferilor, tip\rit la tipografia
„Dorul de munc\“.
La Hotelul Bucure[ti a urmat asaltul scutierilor [i `mpr\[tierea
demonstra]iei. „~n Pia]a Roman\ – `[i continu\ relatarea martorul
ocular Drago[ – se afla la vremea aceea, chiar `n mijlocul inter-
sec]iei, postamentul acela uria[ din beton. C`nd am ajuns acolo,
surpriz\! Pe postament se urcaser\ o mul]ime de indivizi care stri-
gau de mama focului lozinci anticomuniste. ~n mintea mea mi-am
zis: «Uite al]i curajo[i!» Aiurea! Apropiindu-m\, i-am reg\sit pe
«b\ie]ii veseli» de pe Calea Victoriei. Erau inconfundabili. Aceia[i
149 Alexandru Cebuc, Tradi]ii revolu]ionare bucure[tene, Ed. Muzeului de Istorie
al Municipiului Bucure[ti, 1973, p. 138.
254 ALEX MIHAI STOENESCU
Grupul „Mansarda’’
165 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei române. Decembrie ’89, Ed. „Ion Cris-
toiu“, Bucure[ti, 2000, p. 588.
166 Capital, Nr. 3, noiembrie 2004, p. 58.
268 ALEX MIHAI STOENESCU
Secven]ele, a[a cum au fost v\zute de cei din strad\, con]in evi-
dent mai multe am\nunte:
orele 17.00 [i 18.00, Ceau[escu cere s\ fie g\si]i poe]ii Dan De[liu
[i Adrian P\unescu [i romancierul Dumitru Radu Popescu, nu pen-
tru a vorbi la radio, cum s-a acreditat `n presa postdecembrist\, ci
pentru a-i trimite `n r`ndul manifestan]ilor cu scopul de a-i con-
vinge s\ renun]e la protestul lor. De[liu nu a fost g\sit, iar P\unes-
cu a refuzat. Apoi, `n jurul orei 20.00, Nicolae [i Elena Ceau[escu
hot\r\sc s\ r\spund\ apelurilor repetate ale grupului Verde], Burc\,
V`lcu (vechi activi[ti ai CC) de a fi primi]i – insistau `nc\ din jurul
orei 17.00 –, [i Verde] este primit de Ceau[escu, `n timp ce V`lcu [i
Burc\ intr\ `n biroul Elenei Ceau[escu. „Am fost de fa]\ – va relata
mai t`rziu Constantin Manea – c`nd Verde] i-a propus lui Nicolae
Ceau[escu, av`nd `n vedere situa]ia, s\ se caute o `n]elegere cu cei
care sunt deja instala]i [i au f\cut o baricad\ `n fa]\ la Inter [i `n
fa]a c\rora s-au mobilizat deja trupe... [i nu e bine, c\ se `ncordeaz\
situa]ia. Poate c\ formeaz\ manifestan]ii din pia]\ o delega]ie care
s\ fie primit\ la cine crede el sau poate chiar de el. ~n orice caz, s\
se g\seasc\ o cale de mediere, s\ nu se apeleze la for]\ c\ nu e
bine“174. Ceau[escu va cere generalului Neagoe s\-i aduc\ c`]iva
manifestan]i pentru a dialoga cu ei. Neagoe s-a limitat la cei c`]iva
prin[i deja [i adu[i `n cl\direa Direc]iei V sau la parterul cl\dirii
CC, care `ns\ erau crunt b\tu]i, `n stare de ebrietate sau droga]i
(dup\ cum arat\ Raportul SRI). Aceast\ scen\ nu trebuie confun-
dat\ cu cea de mai t`rziu, c`nd s-a produs o intrare `n for]\ `n grupul
de manifestan]i [i au fost captura]i mai mul]i tineri. Sunt dou\ sec-
ven]e diferite [i vom ar\ta de ce. ~n jurul orei 21.00, la Ceau[escu
au venit copiii s\i, Valentin [i Zoia, aceasta `mpreun\ cu so]ul, [i
familia s-a a[ezat la mas\. ~n zona sala Dalles-Hotel Interconti-
nental se `nregistrau 13 mor]i din r`ndul manifestan]ilor! ~n urma
unui telefon primit pe firul scurt, Ceau[escu afl\, `n jurul orei
22.00, de deraparea controlat\ a camionului cu butoaie de motorin\
[i de incendierea baricadei [i, accidental\, a TAB-ului. Apoi este
informat de B\rbulescu, de la Mili]ie, c\ `n r`ndurile manifestan]ilor
este o dub\ dotat\ cu difuzoare din care o femeie „strig\ lozinci
174 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin,
pp. 25-26.
286 ALEX MIHAI STOENESCU
175 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., p. 570. (Audiere Ion Dinc\,
21 octombrie 1993.)
176 Ibidem, pp. 28-29.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 287
178 Toate citatele dup\ Constantin Sava [i Constantin Monac, Revolu]ia român\ din
decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti,
2001, pp. 197-203. (Stenograma, ca [i alte documente ale acestei perioade, a fost
„prelucrat\“ de ofi]eri ai MApN dup\ revolu]ie, t\ind sau ad\ugînd pasaje complet
str\ine textului. Din p\cate, cercetarea trebuie s\ se fac\ pe aceste documente.)
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 291
179 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Goran Gheor-
ghe, p. 73.
292 ALEX MIHAI STOENESCU
180 Colectiv coordonat de generalul de divizie Ion Pitulescu, op. cit., p. 178.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 293
198 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 27.
199 Documentarul-Comandantului, general maior Voinea Gh., copert\ ro[ie, p. 4.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 313
„Dl Roman: Ultimul asalt a fost la 1 f\r\ 25, c`nd s-a tras `n
plin. Atunci, am fugit, bine`n]eles! Pe unii i-au atins gloan]ele. Nu
[tiu dac\ au fost gloan]e trasoare sau de mitralier\. Dar chiar dac\
au tras cu gloan]e trasoare, acestea, lovind `n plin...
Dl Gabrielescu: ~mi permit s\ v\ explic: gloan]ele, fie de
r\zboi, fie de ap\rare... trasoare – efectul este acela[i. Asta, a[a, ca
pre[edinte al comisiei...
Dl Roman: Era o lumin\ mov, vine]ie! Erau ni[te pomi[ori, br\-
du]i, probabil, am avut senza]ia c\ sunt reteza]i de la r\d\cin\...“204
204 Arh. SR, Stenograma nr. 90/ 8 martie 1994, Audiere Petre Roman, p. 5.
318 ALEX MIHAI STOENESCU
dou\ p\r]i: solda]i plus mul]ime. Au avut c`[tig de cauz\ cei care
aveau for]a armei. Au `nceput s\ ne urm\reasc\ pe grupuri. Noi
ne-am retras pe strada Praporgescu. Veneau dup\ noi [i tr\geau. Cu
ma[ini de pompieri [i dube. Am ajuns `n Gr\dina Icoanei unde
ne-am salvat. (~n grupul respectiv: Viorel Zamfir, P`rjol Dodo,
surorile Onac.)“205 Gelu Voican Voiculescu, un alt martor al eveni-
mentului, a v\zut, dar a avut [i posibilitatea de a verifica: „Pe la
miezul nop]ii Ceau[escu [i-a dat seama c\ Milea tergiverseaz\, c\
se fac atacuri simulate. Ei auzeau r\p\itul `n cl\direa CC, dar nu se
termina manifesta]ia. Noi deja ne obi[nuisem, tr\geau cu trasoarele
`n aer, f\ceau zgomot [i noi ne aprindeam ]ig\rile, vorba aia. Era
clar c\ militarii ne feresc [i fac jocul \sta ca s\ aud\ Ceau[escu. {i
atunci, cam pe la miezul nop]ii, Ceau[escu l-a `ncadrat pe Milea cu
Ilie [i cu Andru]a [i i-au for]at m`na. Atunci au tras, au primit ordin
[i au tras. Asta e drama lui Milea. |ia din 21 noaptea, de la ora
nou\, `mpu[cau f\r\ zgomot, nu se auzea `mpu[c\tura. Se vedea
doar omul c\z`nd. Ori chestia asta nu po]i s-o faci dec`t cu arm\
special\ cu amortizor [i infraro[u, arme pe care ai no[tri nu le
aveau. Am avut Securitatea `n m`n\, au fost oameni care au vrut s\
profite [i spuneau orice, turnau s\ scape sau s\ se afirme, dar nici
unul nu a admis a[a ceva. Securitatea nu avea armele astea“206.
Pare mult mai verosimil ca victimele acestui asalt s\ fi c\zut ca
urmare a focului automat tras dup\ ei, `n timp ce fugeau. Puteau fi
civilii, puteau fi [i militarii din primul r`nd. Asta nu exclude versi-
unea unor trageri de precizie, folosind arme cu infraro[u, dar mai
devreme. Procuratura Militar\ identific\ `ns\ doar dou\ momente
`n care s-au produs victime [i `n ambele momente au tras militari ai
MApN, apoi furnizeaz\ o explica]ie pentru confuzia care domne[te
`n privin]a autorilor: „Participarea unit\]ilor [i subunit\]ilor MApN la
reprimare, cu consecin]a mor]ilor [i r\ni]ilor din 21/22 decembrie, a
fost cercetat\ `n dosarul nr. 97/P/1990 al Sec]iei Parchetelor Militare,
dosar `n care s-a stabilit c\, pe l`ng\ ministrul de Interne [i [eful
214 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri întunecate, Ed. Paco, Bucure[ti,
1996, pp. 68-69.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 329
219 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu, op. cit., p. 170.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 335
~nt`lnirea lui H`rj\u cu Milea din jurul orei 03.00 a fost ocazi-
onat\ de faptul c\ la acea or\ Nicolae Ceau[escu l-a chemat la el pe
ministrul Ap\r\rii. Nu avem date despre con]inutul `nt`lnirii, dar
este de presupus c\ Ceau[escu a fost sculat din somn [i `n[tiin]at –
222 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hîrj\u Mihai,
pp. 53-54.
346 ALEX MIHAI STOENESCU
224 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 30.
348 ALEX MIHAI STOENESCU
230 CSJ.SM, Dosar nr. 6/1990, Audiere martor colonel Zeca Constantin din
09.06.1990, p. 10.
231 Procuratura României. Procuratura Militar\ Cluj, Dosar nr. 14/P/1990, Decla-
ra]ie inculpat general-colonel Topliceanu Iulian, 13 februarie 1990, p. 1.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 353
233 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hîrj\u Mihai, p. 28.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 355
234 Arh. SR, Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în re-
volu]ia din decembrie 1989, vol. 1, p. 184.
235 Ibidem, p. 185.
356 ALEX MIHAI STOENESCU
236 Arh. SR, Punct de vedere preliminar al Serviciului Român de Informa]ii privind
evenimentele din decembrie 1989, cap. Decembrie ’89 la Bucure[ti, pp. 15-16.
237 Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu acuz\! Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, pp.
209-243.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 357
mare [i a cerut o centur\ cu pistolet. Singurul care avea a[a ceva era
c\pitanul Tufan. La insisten]ele ofi]erilor superiori, acesta `i va da
pistolul lui. ~n continuare, Milea a cerut o coal\ de h`rtie, probabil
pentru a scrie un ultim cuv`nt. A reintrat `n birou [i a avut o con-
vorbire telefonic\ cu [eful s\u de cabinet: „Mi-a zis: «De ce nu e[ti
aici?» Eu i-am r\spuns: «Nu mi-a]i cerut dumneavoastr\ s\ nu mai
vin de la minister?» El a r\spuns: «{tiu, m\i copile, dar trebuia s\
fii aici cu mine» Eu: «Dac\ ordona]i, m\ urc `n ma[in\ [i vin ime-
diat» El: «Las\, nu mai este nevoie...»“ Reconstituirea arat\ c\ nu a
existat `n acel interval orar o convorbire cu so]ia, a[a cum s-a
acreditat recent. Ofi]erii de la cabinetul din cl\direa CC arat\ to]i
c\, la aproximativ un minut dup\ ce a ie[it P`rc\l\bescu din birou,
s-a auzit o `mpu[c\tur\. Dup\ toate probabilit\]ile [i pe baza date-
lor furnizate de Procuratura Militar\, generalul Vasile Milea [i-a
descheiat vestonul, pentru ca `nsemnele militare s\ nu opreasc\
traiectoria glon]ului, a sprijinit pistolul cu patul pe mas\, ]in`ndu-l
cu o m`n\ [i `ndrept`nd ]eava spre piept. Glon]ul a p\truns prin
corp [i a lovit speteaza scaunului. Imediat dup\ impact, ministrul
s-a retras de pe scaun pe canapeaua din spatele s\u (distan]\ 0,76
m) [i s-a lungit acolo. ~n aceast\ pozi]ie a fost g\sit `n agonie de
ofi]erii s\i. ~mpu[carea nefireasc\ `n piept a unui militar a creat
suspiciuni, pe bun\ dreptate. Nimeni nu a pus `ns\ `n calcul ipoteza
unei tentative de autor\nire, `n speran]a unei supravie]uiri. Conform
medicilor speciali[ti [i psihiatrilor, ea este specific\ indivizilor care
`ncearc\ fuga de r\spundere printr-un gest spectaculos, pe m\sura
gravit\]ii vinov\]iei sale. S-a acreditat `n mod eronat ideea c\ Milea
s-a `mpu[cat `n inim\, `ns\ Raportul de constatare medico-legal nr.
A3/3045/09.01.1990 arat\ c\ glon]ul tras de Milea „a penetrat `n
regiunea hemitoracelui st`ng, produc`nd hemoragie intern\ masiv\,
ca urmare a intersect\rii pediculului pulmonar“238. Glon]ul a lovit
artera pulmonar\. Ion Coman, `n virtutea experien]ei sale militare,
sus]ine ipoteza autor\nirii pentru a se scoate din joc, un fel de picior
`n ghips, dar mult mai periculos, pentru c\ [i situa]ia lui Milea era
mai grav\. O alt\ versiune este cea exploatat\ dintr-un dialog repro-
dus de ofi]erul Stoica de la T`rgovi[te. ~ntreb`ndu-l pe Ceau[escu ce
s-a `nt`mplat cu Milea, Ceau[escu ar fi r\spuns: „I-am zis c\ este un
tr\d\tor [i c\ este condamnat la moarte [i a plecat `nso]it de doi
care... l-au dus `ntr-o camer\“, moment `n care Elena Ceau[escu a
intervenit brusc: „Nicule, taci!“. Ofi]erii din CC nu confirm\ a[a
ceva, c\ ar fi fost `ncadrat de doi militari [i dus `ntr-o camer\.
Membrii CPEx prezen]i la [edin]a de la ora 08.30 nu confirm\ c\
Ceau[escu l-ar fi declarat tr\d\tor [i c\ l-ar fi condamnat la moarte.
Chiar presupun`nd c\ a fost executat, acest act nu putea fi f\cut, `n
condi]iile concrete de atunci, dec`t de ai lui, de ofi]erii superiori ai
MApN care se aflau la cabinetul lui.
Motivele gestului de sinucidere ales de generalul Vasile Milea
nu sunt greu de g\sit:
– a fost min]it de Ceau[escu `n cazul Timi[oara, descoperind
mai t`rziu, `n noaptea de 17 decembrie sau `n 18 decembrie, c\ a
executat ordine neconstitu]ionale [i ilegale;
– a fost `n permanen]\ presat cu un adev\rat interogatoriu din
partea lui Nicolae [i Elena Ceau[escu dac\ „serve[te cauza“, Milea
dovedindu-se fidel sau, cu o formul\ mai moderat\, incapabil de
tr\darea lui Ceau[escu;
– a avut mustr\ri de con[tiin]\ dup\ ce i s-a raportat situa]ia
real\ de la Timi[oara (78 de mor]i [i peste 200 de r\ni]i), dar mai
ales c\ represiunea de acolo nu a reu[it, mul]imea fiind `n strad\ `n
ziua de 20 decembrie;
– a sperat `nc\ din ziua de 19 decembrie c\ se va apela la o
solu]ie politic\, `nvestindu-[i `ncrederea `n capacitatea lui D\s-
c\lescu [i Bobu de a rezolva problema de la Timi[oara;
– a constatat cu groaz\ cum escaladeaz\ situa]ia de la Bucure[ti,
mai ales cea de la Inter, [i a `ncercat s\ manevreze demonstrativ
mai multe for]e pentru a-l impresiona pe Ceau[escu, `n speran]a c\
nu va trebui s\ ordone din nou deschiderea focului;
– a ordonat distrugerea baricadei [i dispersarea manifesta]iei de
la Inter, constat`nd [i consecin]ele `n mor]i [i r\ni]i ale ordinului
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 359
s\u (nu are importan]\ cine a tras, Milea fiind comandant unic [i
responsabil);
– a fost din nou presat [i, `n diminea]a de 22 decembrie, injuriat
de Ceau[escu, pentru a for]a aducerea unor trupe noi, combatante,
neadaptate situa]iei de pe str\zile Bucure[tilor, unde militarii adop-
taser\ o pozi]ie inactiv\ fa]\ de mul]ime;
– a aflat c\ mi[carea popula]iei – adic\ revolta popular\ – s-a
declan[at `n mai multe localit\]i din ]ar\ [i c\ `n unele locuri din
Bucure[ti oamenii s-au urcat pe tehnic\, situa]ie peste puterile lui
de rezolvare;
– a avut `n fa]\ imaginea unui m\cel generalizat, la nivel de
]ar\, pe care omene[te nu-l putea provoca;
– nu a avut tr\s\turile de t\rie [i luciditate pentru a accepta
oferta generalului Vlad pentru o lovitur\ de palat, a[a cum va pro-
ceda `n c`teva minute generalul St\nculescu, f\r\ nici o sugestie;
– `n plan strict personal a primit cel pu]in dou\ lovituri dure:
declararea sa ca tr\d\tor (CPEx-ul din 17 decembrie) [i permanen-
ta amenin]are c\ va fi demis sau executat; aducerea generalului
St\nculescu pentru a-l `nlocui, Milea [tiind foarte bine c\ Ceau-
[escu avea obiceiul s\ g\seasc\ vinova]i dup\ ce sc\pa dintr-un
moment greu; `n orice situa]ie, indiferent de rezultatul crizei, el ar
fi fost sacrificat.
EF: Atunci i-am spus [i eu lui Mitea: «Pentru cine face eco-
nomie, pentru \ia care o s\-l sp`nzure?», iar Mitea m-a tras de m`n\
[i mi-a spus: «Taci din gur\, faci declara]ii de astea c`nd te-a decla-
rat tr\d\tor!» Acolo, `n birou, Ceau[escu vorbea cel mai mult cu
Petre Constantin, iar acesta, dup\ aceea, a ie[it [i a dat telefon la
TVR. ~i dicta ce-[i notase lui Brate[ prin telefon [i `i spunea: «S\
faci, s\ preg\te[ti emisia...» Problema este c\ ceea ce `[i notase [i
ce `i dictase Petre Constantin lui Brate[ erau ni[te idei, un text
`ncropit, astfel c\ atunci c`nd am v\zut comunicatul la televizor, am
v\zut de fapt comunicatul f\cut de Brate[. Mitea chiar a reac]ionat:
«Brate[ `l `n]elege pe tovar\[ul mai bine dec`t noi!»
AMS: A[adar, textul citit la radio [i TV era redactat de Brate[
pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceau[escu. ~ns\ a
disp\rut cauza sinuciderii, a[a cum o g\sise Ceau[escu... «din
la[itate». V\ da]i seama? Era cauza real\, nu c\ a tr\dat `n leg\tur\
cu agenturile str\ine. (Preciz\m c\ Petre Constantin i-a dictat direct
crainicului Marinescu, fapt confirmat de acesta `n 2005, n.a.)
EF: Nu [tiu ce au f\cut acolo la televiziune, dar Ceau[escu a
folosit f\r\ dubiu expresia «din la[itate». Am uitat s\ v\ spun c\ pe
21 seara Ceau[escu i-a cerut lui Milea filmul de la Timi[oara, aces-
ta a promis c\-l aduce, dar nu a venit. Diminea]\, pe 22, i s-a adus
un pachet cu fotografii. Erau lozincile «Jos dictatorul! Jos comu-
nismul!» scrise pe vitrine. S-a uitat, le-a r\sfirat nervos [i a b\tut cu
pumnul `n mas\. Fotografiile au r\mas acolo. Ceau[escu era `ntr-o
degringolad\ total\ `n perioada asta.“242
244 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constan-
tin, p. 33.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 377
247 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei române. Decembrie 1989, Ed. „Ion
Cristoiu“, Bucure[ti, 2000, p. 590.
248 Dorian Marcu, Moartea Ceau[e[tilor, Ed. Excelsior C.A., Bucure[ti, 1991, p. 27.
249 Ibidem.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 379
R\sturnarea de la putere
a lui Nicolae Ceau[escu
253 Constantin Sava [i Constantin Monac, Revolu]ia român\ din decembrie 1989
retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 213. Steno-
grama a fost prelucrat\ de ofi]eri MApN. Vezi [i Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu
acuz\!, Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, p. 308, cu erori de redactare (de exemplu,
Postelnicu afirm\: „Sunt hot\rît s\ lupt pîn\ la lumin\“ în loc de „pîn\ la urm\“ etc. ).
384 ALEX MIHAI STOENESCU
Comunicat
261 Teodor Brate[, Explozia unei clipe, Ed. Scripta, Bucure[ti, 1992, p. 38.
390 ALEX MIHAI STOENESCU
Primele r`nduri au strigat: «Huooo!» Dar cei din spate nu [i-au dat
seama cine sunt! Era un grup de 12-15 persoane. El a f\cut, a[a, un
tur... Aici, pe latura din dreapta, se a[ezase un elicopter cu mo-
toarele [i cu elicele merg`nd. Ceau[escu a f\cut ie[irea aceasta. N-a
durat dec`t c`teva secunde...“264 ~n aceste secunde, un t`n\r a arun-
cat o bucat\ de lemn care a lovit cu precizie portavocea ]inut\ la
gur\ de Ceau[escu. ~n clipa urm\toare, acesta s-a retras, acope-
rindu-[i gura cu m`na, probabil de durere. A urmat scena liftului, la
care Elena Ceau[escu a strigat: „S\ se trag\! S\ se trag\!“ Colone-
lul Nae a auzit-o din capul holului, apoi acest ordin a fost transmis
de Postelnicu. ~ntr-o completare la declara]ia dat\ Procuraturii
Militare, Tudor Postelnicu va descrie aceast\ scen\: „M\ aflam
`ntr-un birou de la etajul nr.1 al sediului CC al PCR c`nd, a[a cum
am ar\tat anterior, am fost anun]at s\ m\ prezint de urgen]\ la lift.
Pe hol se aflau Nicolae Ceau[escu, iar pe sc\ri `n fa]a biroului lui
se aflau circa [apte sau nou\ cadre `n civil. Nu cunosc cine erau
ace[tia. ~n spatele lui Ceau[escu Nicolae se afla aghiotantul s\u din
acea zi. Nu `mi amintesc care din aghiotan]i era `n acea zi. Ceau-
[escu Nicolae m-a `ntrebat «ce trebuie s\ fac\ for]ele Ministerului
de Interne `n cazul `n care elementele huliganice vor intra s\ atace
sediul». For]ele Ministerului de Interne erau `n cadrul Direc]iei V –
Serviciul G\rzi. Eu i-am r\spuns c\ trebuie s\ se procedeze con-
form celor ordonate de el la teleconferin]a din duminic\ 17 decem-
brie 1989, c`nd, cu ocazia evenimentelor de la Timi[oara, a ordonat
ca pentru reprimarea mi[c\rii s\ se trag\ `n popor. Apoi m-am
`ntors pu]in, practic am `ntors doar capul spre cei din gard\ [i le-am
ordonat ca `n cazul `n care huliganii vor p\trunde `n sediu, s\
deschid\ foc cu armamentul din dotare, folosind bine`n]eles gloan]e
de r\zboi. Apoi am intrat `n lift pentru a merge la etajul [ase, iar
Ceau[escu Nicolae a intrat `n liftul care ducea direct pe platforma
de pe acoperi[ul sediului de unde a fugit `mpreun\ cu Elena Ceau-
[escu cu helicopterul“265. Imediat dup\ aceast\ scen\ a intervenit
Muncitori!
Nu v\ l\sa]i am\gi]i de promisiuni demagogice ale du[manilor
poporului nostru.
Fi]i vigilen]i, demasca]i pe cei care urm\resc s\ ne dezbine, s\
provoace panic\ [i dezordine!
Cet\]eni [i cet\]ene!
Asupra Transilvaniei – leag\nul românismului, str\vechi p\-
m`nt românesc – se `ndreapt\ priviri hr\p\re]e ale du[manilor ]\rii.
Un bun patriot [i român nu trebuie s\ uite `mpil\rile [i umi-
lin]ele, jafurile [i ororile la care au fost supu[i secole de-a r`ndul
locuitorii acestor meleaguri.
Acum se cere s\ ac]iona]i pentru ca nici o palm\ din trupul ]\rii
s\ nu fie din nou `nstr\inat!
Români!
Peste trei zile s\rb\torim Cr\ciunul.
N-ar fi mai bine s\-l a[tept\m `n lini[te acas\?
NOTA TELEFONIC|
Nr. 37 / 22 decembrie 1989, ora 11.30
Toate unit\]ile militare s\ se considere `n stare de lupt\ [i s\
ac]ioneze conform condi]iilor „St\rii de necesitate“.
General-locotenent
Ilie Ceau[escu
NOTA TELEFONIC|
General-locotenent
Atanasie St\nculescu
NOTA TELEFONIC|
General-locotenent
Atanasie St\nculescu
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL
Nr. S/65.809 din 22 decembrie 1989
PRIN RADIO
INSPECTORATUL JUDE}EAN..........................
AL MINISTERULUI DE INTERNE
{eful inspectoratului
{eful mili]iei jude]ene
279 Ion Suceav\, În numele adev\rului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1991, p. 256.
408 ALEX MIHAI STOENESCU
283 Jurnalul Na]ional, Nr. 3308/30 martie 2004, p. 6, „Securitatea a vrut s\-l
aresteze pe Ceau[escu“. (Informa]iile furnizate de ofi]er, ast\zi cadru activ în SPP,
se confirm\ [i din alte surse.)
284 Jurnalul Na]ional, Nr. 3296/16 martie 2004, p. 7, „Nicolae [i Elena Ceau[escu
nu au vrut s\ fug\ din ]ar\“.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 421
Motto:
J’ai ri, me voilà desarmé!
Declara]ia poporului
Compatrio]i, fra]ilor!
Ast\zi, 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului [i cu spri-
jinul direct al armatei noastre na]ionale, dictatorul Ceau[escu a fost
`nl\turat. ~n acest moment, poporul, al\turi de armat\, cere ca pu-
terea politic\ s\ fie preluat\ de institu]ii democratice alese de
poporul liber. ~n numele popula]iei Bucure[tiului, care `n aceste
clipe manifesteaz\ `n Pia]a Palatului [i de]ine controlul asupra cl\-
dirii Comitetului Central, facem apel `ntregului popor s\ men]in\
calmul [i ordinea public\ pentru a permite organizarea vie]ii libere
[i democratice.
288 Petre Roman, Libertatea ca datorie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 113.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 433
AV: Primul, discu]ia mea cu el, `ntre orele 13.00 [i 13.05, iar al
doilea dup\ refuzul mul]imii de a-i accepta pe fo[tii demnitari `n
noile structuri, `n jurul orei 16.00.
AMS: Iliescu la ce or\ a sosit?
AV: T`rziu. Se `nserase. Probabil dup\ ora 17.00.“289
289 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 90-95. (Declara]ia con]ine unele inadverten]e – generalul Gu[\ nu venea direct
de la Timi[oara; generalul Vlad nu a afirmat c\ Securitatea este dezarmat\, ci c\
armele sunt sigilate; nu avea rost ca Iulian Vlad s\ sune în strada Toamnei, unde
era sediul USLA, deoarece [eful unit\]ii, colonelul Ardeleanu, era lîng\ el –, dar
r\mîne pe fond o m\rturie important\.)
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 439
290 Interviu cu generalul Marin Neagoe realizat de Marian Oprea [i difuzat la pos-
tul de televiziune OTV, emisiunea Dan Diaconescu în direct, în ziua de 29
octombrie 2004, începînd cu ora 21.00.
440 ALEX MIHAI STOENESCU
nostru». Mi l-au luat, mi l-au smuls din m`n\ s\-l p\streze ei. Erau
deja un grup. Mi-au luat arma [i ne-au dat afar\.“291
„Revolu]ia furat\’’
295 Arh. SR, Dosar audieri ofi]eri Direc]ia V, {tefan Andrei, Barbu, dr. Zingher
David (poz. 63 Index, prima Comisie), Audierea colonelului L\z\rescu,
15.04.1991, p. 13.
452 ALEX MIHAI STOENESCU
Vlad, cel care a r\mas st\p`n aicea a fost Mazilu. Vlad [i Gu[\ au
plecat pe 23 (decembrie) la ora 13.00 la MApN.“296
„Revolu]ia `n direct’’
298 Arh. SR, Stenograma nr. 56, Audierea generalului Iulian Vlad din 24.02.1994, p. 99.
299 Teodor Brate[, Trilogia revolu]iei române în direct, vol.1, Ed. Ager-Economis-
tul, Bucure[ti, 2004, p. 84.
300 Ibidem, p. 116.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 455
acuzat de tot felul de premedit\ri, mai mult sau mai pu]in reale, c\
`n general actorii acelor momente s-au `mp\r]it apoi pe partide
politice, `mp\r]indu-[i ura [i dispre]ul, acuz`ndu-se unul pe cel\lalt
pentru vini contrarevolu]ionare. Toate revolu]iile au cunoscut astfel
de episoade [i toate [i-au devorat eroii. Ceea ce trebuie s\ c\ut\m
`n textele revolu]iei este importan]a lor, capacitatea lor de a influ-
en]a cursul evenimentelor. Astfel, cererile repetate, insistente ale lui
Mircea Dinescu ca Armata s\ ia pozi]ie `n favoarea revolu]iei, s\
dea un semn, sunt mult mai importante dec`t faptul c\ mul]umea
posturilor de radio str\ine, probabil [i presei, [i reprezentan]ilor
agen]iilor de pres\ care `l protejaser\. Caramitru, Dinescu nu
f\ceau jocul nim\nui atunci, oric`te leg\turi sau rela]ii cu str\inii
avuseser\ `nainte, pentru c\ ei f\ceau `n mod fundamental [i `n
direct jocul revolu]iei. Declara]iile ceva mai substan]iale ale lui
Sergiu Nicolaescu [i, mai ales, mesajele sale lini[titoare c\tre
Armat\, Securitate [i Mili]ie, nu con]ineau g`nduri ascunse, ci
con[tientizarea pericolului ca – `n haosul declan[at de r\sturnarea
lui Ceau[escu de la putere [i `n condi]iile `n care Armata tr\sese
p`n\ atunci [i condusese represiunea –, o preluare public\ `n for]\,
adic\ din nou prin puterea armelor, s\ nu devin\ oric`nd posibil\.
~n acela[i timp – pentru a lua un exemplu –, la Craiova se des-
f\[ura un miting a 50–60 000 de oameni `n pia]a central\ din fa]a
Comitetului Jude]ean de Partid Dolj. ~n balcon a ie[it generalul Ro[u,
comandantul Armatei 3, care a fost primit cu urale. S-a scandat mi-
nute `n [ir: „Ro[u! Ro[u!“ Acesta, adres`ndu-se mul]imii, a spus:
„Armata este cu poporul! (Urale). Armata nu va mai trage niciodat\
`n popor! (Urale) Armata 3 (arat\ spre el) nu a tras `n popor!“307
Preciz\m c\ trupele MApN care au tras la Timi[oara apar]ineau
Armatei 3, condus\ de generalul Ro[u. A[a se scrie legenda.
Citind din nou textul interven]iei lui Sergiu Nicolaescu vom `n]e-
lege c\ el apar]ine unui om care cuno[tea bine Armata, `i cuno[tea pe
generalii ei, [tia c`t de periculo[i sunt [i `n calitate de vinova]i, [i `n
calitate de adep]i ai ordinii, [tia [i ce for]\, chiar pu]in numeroas\,
313 Ibidem.
314 Arh. SR, Punct de vedere preliminar al Serviciului Român de Informa]ii privind
evenimentele din decembrie 1989. Decembrie 89 la Bucure[ti, p. 17.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 475
opt de ore mai t`rziu!“316 Prin urmare putem vedea `n strig\tul s\u
„Opri]i m\celul!“ o referire direct\ la „m\celul“ pe care `l f\cuse
Armata la Timi[oara [i la Bucure[ti, Militaru ne[tiind de puciul
declan[at `n cl\direa CC [i nici de preluarea conducerii ministeru-
lui de c\tre generalul St\nculescu. Pe acesta nici nu-l citeaz\. Mai
mult dec`t at`t, Militaru face apel la generalul Voinea, cer`ndu-i s\
vin\ la Televiziune, ne[tiind c\ acesta vorbise cu numai c`teva
minute `naintea lui, din studioul al\turat. Este `ns\ adev\rat c\ `n
acel moment `ncepuse „m\celul“ de la Sibiu, anun]at, de altfel,
chiar pe post din studioul din care vorbea [i Militaru. Partea de ne-
`n]eles este cea cu apelul de oprire a m\celului adresat\ Minis-
terului de Interne, dec`t dac\ nu cumva cuno[tea mai multe dec`t
[tim noi ast\zi, dac\ nu cumva se referea la trupele de securi-
tate-mili]ie – el chiar le cere generalilor Vlad [i Bucurescu s\
retrag\ „trupele `n caz\rmi“ – sau aflase deja de incidentele de la
Sibiu, `n care se credea c\ se confruntau unit\]ile celor dou\ minis-
tere. Nu credem c\ inten]iile [i ac]iunile lui Militaru trebuie exage-
rate, cel pu]in pentru acest moment al evenimentelor. Nu avem voie
s\ uit\m c\, `n noaptea care abia trecuse, la baricad\ for]ele de
represiune tr\seser\ `n plin, omor`nd 39 de oameni! Oricum, este
clar c\ mesajul lui direct adresat Armatei, acuza]ia de crim\ [i cu-
v`ntul „m\cel“, au produs o impresie defavorabil\ la Ministerul
Ap\r\rii [i va marca probabil pentru totdeauna apari]ia generalului
la Televiziune `n acea dup\-amiaz\ de 22 decembrie. Au mai contat
tonul grav cu care a vorbit [i pozi]ia sa trist\, dar mar]ial\, fiind
primul care calm, u[or emo]ionat – la un moment dat vocea a sufe-
rit o inflexiune de emo]ie –, precum [i faptul c\, prin enumerarea
generalilor afla]i la comand\, dovedea c\ `i cunoa[te, afi[`nd o anu-
mit\ superioritate. Era general-colonel `n rezerv\, dar gradul lui era
egal cu cel al lui Milea! Pe fond, interven]ia generalului Nicolae
Militaru a fost atunci nepotrivit\, neconform\ cu realitatea [i mai
degrab\ iritant\, agitatorie. A fost nepotrivit\ [i pentru c\, din
`nt`mplare, a venit [i a pus din nou foc pe paie imediat dup\ ce
316 Claudiu Iordache, Clasa nevrednic\, Ed. IRINI, Bucure[ti, 1997, p. 209.
480 ALEX MIHAI STOENESCU
„Ion Cristoiu: Cazul Sibiu este vital pentru c\ este primul ora[
sau... despre care se vorbe[te de m\cel, da? Bun. Domnul Iliescu,
`nc\ o dat\, la trei f\r\ un sfert zice: «Fac apel, acum este trei f\r\
un sfert», deci am aici transcrieri. Spune c\ a vorbit acum 20 de
minute cu dvs., deci dou\ [i dou\zeci. Am stabilit [i aceast\ or\, a
vorbit. Dar spune a[a: «Am vorbit la telefon acum dou\zeci de
minute cu generalul Victor St\nculescu – v\ aminti]i; se afl\ la
MApN». Era]i la MApN. «A dat dispozi]ie [i s-au retras trupele
acest interval de timp, Ion Iliescu are `n toate c\r]ile sale aceea[i
relatare simplist\ [i suspect\: „Pe fereastr\ (lucram la etajul 7 al
Casei Sc`nteii) am v\zut coloanele de manifestan]i, care veneau
dinspre platformele industriale [i se `ndreptau c\tre centrul ora[u-
lui. Am cobor`t `ntr-un alt birou, unde lumea se uita la televizor.
Din c`te se spunea, mase imense de oameni revolta]i ocupaser\ cen-
trul Capitalei [i `ncercau s\ p\trund\ `n sediul Comitetului Central (o
asemenea imagine nu s-a transmis niciodat\ pe televizor, n.a.) M-am
re`ntors `n biroul meu, mi-am str`ns lucrurile [i am cobor`t `n strad\
(lipsesc informa]ii despre cele cel pu]in [ase convorbiri telefonice
pe care le-a avut, n.a.) Ma[inile Securit\]ii disp\ruser\, `n sf`r[it.
~nso]it de o m`n\ de colegi din editur\, care voiau s\ tr\iasc\, m\-
car `n parte, `mpreun\ cu mine ceea ce se `nt`mpla, m-am `ndreptat
spre sediul Televiziunii“326 (s-a `ndreptat spre cas\, fiind adus de
acolo la Televiziune de un alt grup, n.a.) Neg`nd comportamentul
normal, Ion Iliescu a deschis, ca [i `n alte situa]ii, calea specula]iilor
care l-au m\cinat timp de 15 ani. P`n\ `n acest moment, deplasarea
lui Ion Iliescu acas\ a fost interpretat\ ca urm\rind intrarea `n con-
tact cu ambasada sovietic\ [i cu membrii conspira]iei sus]inute de
URSS. ~ntr-o `ntrevedere privat\ care a avut loc la Palatul Cotroceni
`n ziua de 2 decembrie 2004, am pus problema acestui moment:
II: Nu puterea...
AMS: Cine avea puterea `n acel moment, domnule pre[edinte,
`n momentul `n care partidul se dizolvase `n c`teva ore?
II: Sigur, Armata. Practic era singura institu]ie de stat care [i-a
p\strat structura.
AMS: M\ `n]elege]i? Pe generalul St\nculescu l-a sunat, de
exemplu, [i so]ia lui Caramitru. Nu e acela[i lucru.
II: Sigur..., dar eu cred c\ [i el c\uta o solu]ie.
AMS: Aici pot s\ v\ confirm. Am un interviu personal, nepubli-
cat, cu generalul St\nculescu. Uita]i ce spune (citesc): «Tatonam».
II: E mai corect a[a. {i eu, [i el c\utam o solu]ie.
AMS: Conform acestei secven]e, putem elimina specula]ia cu
complotul Iliescu–St\nculescu, dar trebuie s\ accepta]i c\ St\ncu-
lescu a v\zut `n dvs. pe succesorul lui Ceau[escu.
II: Probabil.
AMS: Dle pre[edinte, a[ vrea s\ m\ `n]elege]i exact: eu v\
tratez ca pe o personalitate istoric\, nu sunt angajat `n polemicile
din jurul persoanei dvs. Nu v-am votat niciodat\, asta este altceva.
(reac]ie) Cred c\ prefera]i s\ ave]i `n fa]\ un om onest, dec`t un
du[man `nc\rcat de ur\ sau un ling\u. |sta este adev\rul, nu v-am
votat niciodat\. St\nculescu a v\zut `n dvs. pe succesorul lui
Ceau[escu, dar St\nculescu de]inea atunci puterea. Este gestul
cheie din acest moment al revolu]iei. A urmat telefonul lui Ra]iu.
II (cite[te pe foaia cu `ntreb\rile; acolo este `ntr-adev\r un semn
de `ntrebare cu ro[u): Eu de telefonul acesta (al colonelului Ra]iu,
[eful Direc]iei I, n.a.) nu-mi amintesc. Plus c\, dup\ ce am vorbit
cu St\nculescu, am `nchis [i am plecat.
AMS: Nu, a]i avut mai multe convorbiri. Cel pu]in [ase. A]i
vorbit cu so]ia.
II: N-am vorbit cu so]ia.
AMS: A]i vorbit, pentru c\ Mihai Bujor cu Ioana [i Gabi Nico-
laescu au ajuns acas\ la dvs. `naintea dvs [i doamna Nina le-a spus:
«Am vorbit cu el, vine `ncoace».
492 ALEX MIHAI STOENESCU
II: Da, am vorbit cu ea, dar s\ [ti]i c\ `mi este foarte greu s\-mi
amintesc toate detaliile astea dup\ at`]ia ani. Plus c\ nu le-am dat
importan]\. Ce mare lucru c\ sunam so]ia?
AMS: V\ explic de ce, pentru c\ atuci c`nd v-am propus
`nt`lnirea noastr\, v-am spus c\ ve]i avea posibilitatea de a `ndep\rta
ni[te specula]ii. Dvs. a]i negat mult timp drumul acas\. A]i afirmat
mereu c\ de la Casa Sc`nteii v-a]i dus direct la Televiziune [i lumea
a zis: ascunde ceva. Militaru, Kostyal [i al]i agen]i sovietici v\
c\utau cu disperare la num\rul 18.06.30. Era num\rul de acas\?
II: Habar nu am de unde era acel num\r. S\ [ti]i c\ am `ntrebat-o [i
pe so]ie, ne-am chinuit, dar nu ne amintim de unde era num\rul \sta.
AMS: Eu le-am spus colegilor mei: «Domnilor, omul se ducea
acas\ s\ se schimbe. Era cu puloverul \la jerpelit».
II (r`de): Nu era jerpelit! V\ spun eu adev\rul: m-am dus acas\,
printre altele, s\ las ma[ina.
AMS: S\ [ti]i c\ am\nuntele fire[ti v\ salveaz\, altfel ve]i fi
lin[at istoric.
II: ?
AMS: A]i intrat `n cas\?
II: Am schimbat vreo dou\ vorbe cu so]ia [i am plecat cu cei
care se str`nseser\ acolo, c\ era mult\ lume `n fa]a casei mele, [i am
plecat cu ei la Televiziune.
AMS: Bun, a]i mai avut o convorbire la CC cu tovar\[ul Luca.
II: N-am vorbit cu nici un Luca.
AMS: Nu, a]i sunat la Cabinetul 1 [i a]i dat de un anume Luca.
II: Ah da, ave]i dreptate.
AMS: Al [aselea telefon a fost la Suzana G`dea. Sunt mai multe
versiuni. A venit la dvs., v-a]i dus dvs. la ea, a]i vorbit la telefon?
II: Nu, am trecut eu pe la ea, `nainte de a p\r\si cl\direa. Eu lucram
la etajul VII, ea la etajul I. Era speriat\. Am salutat-o [i am plecat.“
statului, a[a cum s-a `nt`mplat. Planul era ca, dup\ `nl\turarea lui
Ceau[escu [i `nlocuirea acestuia cu un membru al CPEx, Ion
Iliescu s\ preia conducerea unei aripi a partidului comunist, lans`nd
un program perestroikist ca baz\ doctrinar\ a unui nou partid,
socialist-democrat, dup\ modelul lui Gorbaciov. Astfel se asigura
r\m`nerea României `n sfera de influen]\ sovietic\, `n Tratatul de la
Var[ovia [i sub controlul Moscovei `n condi]iile liberaliz\rii Es-
tului comunist. Din cauza rezisten]ei lui Ceau[escu, a nevoii de a
declan[a o diversiune s`ngeroas\, de a provoca o represiune astfel
`nc`t Ceau[escu s\ devin\ odios, iar popula]ia `n sf`r[it s\ se
revolte, scenariul sovietic nu s-a putut `mplini a[a cum a fost
proiectat. Ezit\rile lui Ion Iliescu `[i aveau cauza `n necunoa[terea
sau incertitudinea dac\ s\ intre sau nu `n mijlocul evenimentelor
care se derulau, s\ ias\ `n fa]\ mai devreme, dublate de firea sa pru-
dent\, neinterven]ionist\. Pentru a se asigura asupra mi[c\rilor sale,
pentru a putea fi reperat, Ion Iliescu avea nevoie de un contact cu
Ambasada URSS, de un telefon. Am comentat acest aspect `mpre-
un\ cu Virgil M\gureanu:
cabinetul nr. 1 (r`sete). Nu mai era nici persoana nr. 1, nici secretarul [i
secretariatul acestei persoane. Mi-a r\spuns un tovar\[ Luca, nu [tiu
cine o fi s\racul, mi-a spus c\ el [i al]i c`]iva, care fac parte dintr-un
Comitet Na]ional, sunt acolo. Mi-au cerut s\ m\ prezint. I-am spus cine
sunt, nu m-a cunoscut omul [i n-am putut s\ `nchei un dialog.
Mihai Bujor: O s\ v\ cunoasc\.
II: O s\... deci, trebuie neap\rat s\ ne organiz\m `ntr-un Comitet
de salvare na]ional\. S\ elabor\m un program de ac]iune cu dou\
obiective majore. ~n primul r`nd, m\suri imediate pentru ordine [i
pentru asigurarea desf\[ur\rii vie]ii normale, aprovizionarea popu-
la]iei, transport, tot ce este necesar...“331
335 Ion Ra]iu, În fine, acas\. Note zilnice. Decembrie 1989–Decembrie 1990, Ed.
Univers, Bucure[ti, 1999, p. 28.
510 ALEX MIHAI STOENESCU
Not\
fac\ prin Germania Federal\, printr-un autotir care venea din Germa-
nia Federal\. Aceste manifeste anun]au crearea Frontului Salv\rii
Na]ionale ca forma]iune care `[i propune `nlocuirea lui Ceau[escu la
conducerea ]\rii [i a regimului comunist. Cu aproximativ [apte-zece
zile `nainte de revolu]ie, posturile de radio Deutsche Welle, France
International, BBC, Vocea Americii, Europa liber\ anun]au consti-
tuirea unei noi grup\ri de opozi]ie – Frontul Salv\rii Na]ionale –
care `[i propune s\ preia conducerea `n România“339. De la Europa
liber\, fostul director Emil Hurezeanu va r\m`ne cu urm\toarea
impresie: „Eu consider c\ [i scrisorile FSN-ului de atunci – venite `n
cel pu]in trei variante diferite, inclusiv grafice, din mai multe ]\ri, din
mai multe surse, surse care [i-au p\strat riguros anonimatul p`n\
ast\zi – fac parte din aceste opera]iuni de m\suri active ale serviciilor
sovietice [i ale serviciilor române[ti“340. Emil Constantinescu su-
gereaz\ c\ `ntre Ion Iliescu [i profesorul Melian exista o leg\tur\: „~n
1990, dup\ ce fusesem ales prorectorul Universit\]ii, lectorul Melian
de la Facultatea de Filologie, care `l cuno[tea bine pe Iliescu, pentru
c\ lucraser\ `mpreun\ la UASCR [i UTC, mi-a povestit [i mie
despre scrisoarea trimis\ de el [i nu am motive s\ nu-l cred, dar, a[a
cum a ar\tat [i Emil Hurezeanu (vezi citatul de mai sus, n.a.), Europa
liber\ a fost ([i s-a l\sat folosit\) `n acea perioad\ pentru lansarea unor
diversiuni care urm\reau promovarea unor teme sau persoane anti-
Ceau[escu“341. Faptul este confirmat de fostul [ef al unit\]ii anti-
KGB din Securitate: „~n 2 ianuarie 1989, dac\ bine re]in, mare alert\
la Ambasada URSS `ntre cadrele de informa]ii, c\ au primit o scri-
soare din care rezulta c\ e un comitet de salvare. Ei au primit-o `n
31 decembrie 1989 sau 1988. Eu cred c\ `n 1989 (2 ianuarie, n.a.). {i
au pornit to]i la atac, cadrele de informa]ii, trimise imediat“342.
Ac]iunea viza doar r\sturnarea lui Ceau[escu, nu [i a regimului.
339 Ibidem, p. 85.
340 Emil Hurezeanu, Europa liber\ [i revolu]ia în O enigm\ care împline[te [apte
ani. Timi[oara 1989–1996, Funda]ia Academia Civic\, Bucure[ti, 1997, p. 94.
341 Emil Constantinescu, Adev\rul despre România, edi]ie-pilot, Ed. Universalia,
Bucure[ti, 2004, p. 143.
342 Arh. SR, Stenograma nr. 111/12 iunie 1994 (continuare audiere), Audierea ge-
neralului Victor Neculicioiu, p. 3
516 ALEX MIHAI STOENESCU
346 Petre Roman, Libertatea ca datorie, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1994, p. 117.
347 Ion Diaconescu, Dup\ temni]\, Ed. Nemira, Bucure[ti, 2003, p. 208.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 521
„AMS: Vede]i deci c\ a]i tot vorbit la telefon din cl\direa Casei
Sc`nteii. Este, a[adar, posibil s\ fi vorbit [i cu colonelul Ra]iu.
Ion Iliescu: Eu pe acest om nu-l [tiam, nici acum nu cred c\-l
[tiu. Am v\zut ce spune aici, sunt fantezii.
349 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri întunecate, Ed. Paco, Bucure[ti,
1996, p. 205.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 527
Motto:
Alex Mihai Stoenescu: Cine avea puterea `n
acel moment, domnule pre[edinte, `n momentul `n
care partidul se dizolvase `n c`teva ore?
Ion Iliescu: Sigur, Armata.
354 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihai, p. 12.
355 Historia, loc. cit., p. 20.
356 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 219.
534 ALEX MIHAI STOENESCU
362 Lavinia Betea, Convorbiri neterminate, Ed. Polirom, Ia[i, 2001, p. 253.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 541
Sunt cel pu]in trei persoane care `[i atribuie replica „schimb\rii la
fa]\“ a lui Ion Iliescu: Alexa Visarion, cu interven]ia de mai sus,
Sergiu Nicolaescu, care afirm\ c\ i-a smuls microfonul [i i-a scr`[nit:
„Te bag `n m\-ta dac\ mai spui tovar\[i!“ [i Petre Roman: „Era `n
jurul orei 17.00. Cel care mi-a deschis u[a era Dan Iosif, el pusese
`ntr-un fel st\p`nire pe ordinea `n cl\dire. La un moment dat, Sergiu
Nicolaescu ne spune: «Trebuie neap\rat s\ vorbi]i, s\ v\ adresa]i po-
porului din pia]\». Atunci, domnul Iliescu a `ncercat s\ `nceap\ cu
«dragi tovar\[i», iar eu i-am [optit: «Nu, domnule Iliescu... compa-
trio]i!» [i a reluat cu compatrio]i“. Sergiu Nicolaescu descrie mo-
mentul astfel: „Domnul Iliescu a pus m`na pe microfon, a `nceput s\
vorbeasc\, nu [tiu cine l-a recomandat, nu-mi aduc aminte exact
363 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti,
pp. 95-96.
542 ALEX MIHAI STOENESCU
Iliescu – masse, a sedus mul]i ani presa de opozi]ie, fiind legat\ `ns\
mai mult de performan]a sau contraperforman]a grup\rii Iliescu de
dup\ decembrie 1989. ~n acel moment, for]a politic\ anticomunist\
care s\ preia mesajul sau voin]a massei nu exista. Chiar Dumitru
Mazilu, `ncerc`nd s\ orienteze o posibil\ nou\ guvernare spre Statele
Unite, nu avea nici o [ans\ form`nd acea guvernare cu un nucleu care
`i avea la v`rf pe na]ionali[tii {tefan Gu[\ [i Iulian Vlad. Alte op]iuni
nu existau. Timp de mai multe ore ceea ce caracterizase massa fusese
haosul, „golul de putere“ [i c\utarea disperat\ a unui punct de reper,
iar c\utarea se `ndrepta incontestabil, printr-o multitudine de mesaje
televizate, spre Armat\ [i Securitate. Teama c\ Ceau[escu ar putea
riposta de undeva din ]ar\, la conducerea unor for]e militare fidele
sau prin intermediul unor deta[amente speciale de interven]ie fana-
tice a condus la apelurile disperate ca Armata [i Securitatea „s\ trea-
c\ de partea poporului“ [i, de[i acestea au dat suficiente dovezi de
adeziune, teama aceea continua s\ se manifeste, accelerat\, amplifi-
cat\ de panica pe care o producea sau parodia transmiterea televizat\
a „revolu]iei“. ~n acel moment revolu]ia era haosul tragi-comic de la
Televiziune pe care `l priveau dou\zeci de milioane de români. Ceea
ce se c\uta atunci `n substrat [i `n micile zone de luciditate ale oame-
nilor era ceea ce putem numi solu]ia politic\. Ion Iliescu, f\r\ a
str\luci [i f\r\ a face prea mare lucru, oferea aceast\ solu]ie. ~n tim-
pul campaniei electorale din 1990, Gelu Voican Voiculescu i-a spus
lui Corneliu Coposu: „Domnule, ]ine]i cont c\ campania electoral\ a
lui Iliescu a `nceput de 19 ani, de c`nd a fost marginalizat“. Alte atuuri
au fost cele 98,2 sau 98,5% din popula]ia ]\rii care nu participa la revo-
lu]ie, incapacitatea liderilor sui-generis ai revoltei populare de a se con-
stitui `ntr-o alternativ\ credibil\ la regimul Ceau[escu [i, bine`n]eles,
for]ele loviturii de stat militare care i-au oferit puterea lui Ion Iliescu. In-
diferent din ce pozi]ie privim aceast\ scen\, `nfierb`nta]i atunci sau
calmi ast\zi, realitatea era una singur\.
Pentru a vedea mai bine, putem s\ construim ast\zi imaginea unui
transfer normal al puterii [i, prin contrast, s\ `n]elegem de ce atuurile
lui Ion Iliescu au c`[tigat. S\ ne imagin\m c\ Nicolae Ceau[escu era
`ndep\rtat de partid – varianta proxim\ a subversiunii interna]ionale –,
544 ALEX MIHAI STOENESCU
365 Pentru detalii [i declara]ii originale vezi Jurnalul Na]ional, Nr. 3281/27 februa-
rie 2004, pp. 6-8.
546 ALEX MIHAI STOENESCU
367 Mihai Tatulici, Revolu]ia român\ în direct, vol. 1, Bucure[ti, 1990, p. 210.
368 Ibidem, p. 220.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 553
„{tefan Alexie: P\rerea mea este c\ mul]i oameni din sala aceea
de la MApN au fost preg\ti]i `ntruc`tva, cel pu]in avertiza]i de ser-
viciile secrete. Pe cei pe care nu contau `i suspectau, `i voiau distru[i.
Am s\ v\ dau un exemplu. Colonelul Ardeleanu, comandantul
USLA, a fost cu Ceau[escu `n Iran. C`nd a sosit, de la aeroport a
venit direct la mine. De ce? Ceau[escu intrase `n criz\ imediat ce
cobor`se din avion, pentru c\ nu se rezolvase cum a vrut el la
Timi[oara. {i [eful USLA vine la mine `n birou, ca [i cum n-avea
alt\ treab\. C`nd eram la Craiova ([eful Securit\]ii Dolj, n.a.), el era
la CIE, direc]ia Europa, [i lucrasem `mpreun\. A venit la mine `n
birou, cum v\ spuneam, se plimba cu m`inile `n buzunare, tot c\uta
s\-mi spun\ ceva. Mai `nt`i m-a `ntrebat ce mai e pe la Timi[oara. I-am
spus adev\rul, ar\t`ndu-i [i ce [tiam despre implicarea sovieticilor.
Se plimba a[a, p`n\ ce s-a oprit `n fa]a biroului, a `ntors capul c\tre
554 ALEX MIHAI STOENESCU
mine [i m-a `ntrebat: «{i noi cu cine suntem?» P\i asta este `ntrebare
de [ef al unit\]ii antiteroriste?
AMS: {i ce i-a]i r\spuns?
{A: M-am ridicat de la birou, am trecut pe l`ng\ el [i i-am
r\spuns: «Cu cine s\ fim, noi suntem ce-am fost».
AMS: Domnule general, m\ uimi]i! P\i dumneavoastr\ v\ mai
`ntreba]i ast\zi ce s-a `nt`mplat?“369
371 Arh. SR, Stenograma nr. 3/21 septembrie 1993, Audierea generalului Gu[\
{tefan, p. 7.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 557
374 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., pp. 319-321. (Cînd spune „am
vorbit cu ministrul ungar al Ap\r\rii“, Petre Roman folose[te pluralul, referindu-se
la grupul de la MApN. De vorbit la telefon în Ungaria a vorbit generalul
Eftimescu.)
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 563
Programul CFSN
Cet\]eni [i cet\]ene,
Tr\im un moment istoric. Clanul Ceau[escu, care a dus ]ara la
dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu to]ii [tim [i recunoa[tem
c\ victoria de care se bucur\ `ntreaga ]ar\ este rodul spiritului de
sacrificiu al maselor populare de toate na]ionalit\]ile [i, `n primul
r`nd, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu pre]ul
s`ngelui, sentimentul demnit\]ii na]ionale. Un merit deosebit `l au
cei care ani de zile [i-au pus `n pericol [i via]a, protest`nd `mpotri-
va tiraniei.
Se deschide o pagin\ nou\ `n via]a politic\ [i economic\ a
României.
~n acest moment de r\scruce am hot\r`t s\ ne constituim `n
Frontul Salv\rii Na]ionale, care se sprijin\ pe armata român\ [i
care grupeaz\ toate for]ele s\n\toase ale ]\rii, f\r\ deosebire de na-
]ionalitate, toate organiza]iile [i grup\rile care s-au ridicat cu curaj
`n ap\rarea libert\]ii [i demnit\]ii `n anii tiraniei totalitare.
Scopul Frontului Salv\rii Na]ionale este instaurarea democra-
]iei, libert\]ii [i demnit\]ii poporului român.
Din acest moment se dizolv\ toate structurile de putere ale
clanului Ceau[escu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat [i insti-
tu]iile sale `[i `nceteaz\ activitatea. ~ntreaga putere `n stat este pre-
luat\ de Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale. Lui i se vor
subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaz\ `ntreaga
activitate a armatei [i a unit\]ilor Ministerului de Interne. Toate
ministerele [i organele centrale, `n actuala lor structur\, `[i vor
continua activitatea normal\, subordon`ndu-se Frontului Salv\rii
Na]ionale, pentru a asigura desf\[urarea normal\ a `ntregii vie]i
economice [i sociale.
~n teritoriu se vor constitui consilii jude]ene, municipale,
or\[ene[ti [i comunale ale Frontului Salv\rii Na]ionale ca organe
ale puterii locale.
Mili]ia este chemat\ ca, `mpreun\ cu comitetele cet\]ene[ti, s\
asigure ordinea public\.
Aceste organe vor lua toate m\surile necesare pentru asigu-
rarea aprovizion\rii popula]iei cu alimente, cu energie electric\, cu
566 ALEX MIHAI STOENESCU
375 Monitorul Oficial al României, Anul I, Nr. 1, Vineri, 22 decembrie 1989, pp. 1-2.
568 ALEX MIHAI STOENESCU
376 Silviu Brucan, Genera]ia irosit\, Ed. Universul & Calistrat Hoga[, Bucure[ti,
1992, pp. 215-216.
377 Jurnalul Na]ional, Nr. 3352/ 22 mai 2004, p. 7.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 569
Cazul Sibiu
384 Arh. SRI, Serviciul Român de Informa]ii. Raport privind evenimentele din
decembrie 1989 în jude]ul SIBIU, pp. 12-13.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 575
391 Arh. SRI, Serviciul Român de Informa]ii, Sec]ia Informa]ii Sibiu, Nr.
002903/13.12.1993, p. 15.
392 Ibidem, p. 19.
393 Lumea Magazin, An X, Nr. 6 (110), 2002, p. 40.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 581
tras c`nd au fost ataca]i `n sediile lor, civilii speria]i au tras [i ei,
c`nd au pus m`na pe arme“. Sec]ia Parchetelor Militare ne-a l\sat o
imagine de ansamblu asupra tragediei de la Sibiu: „Este de
men]ionat `mprejurarea c\, de[i asupra cl\dirilor Inspectoratului MI
s-au executat ulterior trageri repetate [i intense dinspre UM 01512
Sibiu, totu[i nici un cadru MI nu a fost ucis sau r\nit `n cl\direa
Inspectoratului, `n pozi]ii de tragere la ferestre sau u[i, ceea ce este
de natur\ s\ infirme declara]iile date de militari din UM 01512 Sibiu
care, de regul\, sus]in versiunea ripostei pe care au dat-o la tragerile
efectuate din sediile MI asupra unit\]ii militare. Aceea[i concluzie se
desprinde [i din constatarea ulterioar\ a unui num\r redus de urme
de gloan]e, pe pere]ii cl\dirilor UM 01512 Sibiu, precum [i din inex-
isten]a unor victime `n r`ndul militarilor afla]i `n aceste cl\diri. La
data de 22.12.1989 au fost re]inute [i izolate `n incinta UM 01512
Sibiu majoritatea cadrelor MI, iar `n zilele urm\toare s-au predat sau
au fost re]inute [i celelalte cadre, fiecare dintre acestea fiind supuse
unei cercet\ri cu privire la uzul de arm\ [i activitatea anterioar\,
dup\ care s-au dispus solu]ii de neurm\rire penal\, cu excep]ia a
c`torva cadre care au fost trimise `n judecat\. De altfel, `n prezent
singurul cadru MI care este condamnat definitiv este maiorul Buda
Ion, `n sarcina c\ruia s-a re]inut c\, folosind pistolul din dotare, a
r\nit un ofi]er `n incinta UM 01512 Sibiu (este vorba de celebrul
mili]ian ar\tat la Televiziune ca terorist, n.a.). ~n noaptea de
22/23.12.1989, precum [i `n zilele urm\toare, `n municipiul Sibiu a
continuat s\ se trag\. Aceasta s-a datorat st\rii generalizate de con-
fuzie [i nesiguran]\, informa]iilor nereale ce au fost vehiculate chiar
[i prin mass-media, zvonurilor alarmante r\sp`ndite de diverse per-
soane neidentificate, suspiciunii generalizate care a f\cut ca gesturi
minore s\ fie hiperbolizate. Starea de panic\ [i nesiguran]\ a fost
amplificat\ de un nou element reprezentat de ridicarea `n aer a eli-
copterelor UM 01989 Sibiu, care au executat foc cu mitralierele de la
bord la nivelul unor cl\diri de unde se presupunea c\ se trage de
c\tre elemente diversioniste. De asemenea, s-au constatat caren]e `n
conducerea trupelor. Astfel, `n multe cazuri, militarii, surescita]i
datorit\ stresului prelungit la care au fost supu[i, au deschis focul
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 583
396 CSJ. SPM, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul
Militar, în perioada 1990–1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie
1989, pp. 188-189.
Capitolul XII
FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST
Motto:
Se f\ptuiau necontenit crime grave, pricinuin-
du-se dezordine pentru c`t\va vreme, [i se ar\ta un
dispre] ru[inos legilor [i drept\]ii. Pe c`nd r\ul \sta
se `ntindea ca o plag\, aveau loc revolte f\]i[e
`mpotriva statului, atacuri armate [i acte de vio-
len]\ `mpotriva patriei, s\v`r[ite de c\tre cet\]eni
exila]i ori condamna]i sau de c\tre aceia care, c\u-
t`nd s\-nl\ture pe al]ii, ]inteau ob]inerea vreunei
magistraturi sau comanda unei armate. Se iveau
acum numero[i st\p`nitori tiranici [i [efi de fac-
]iuni cu puteri depline. Dintre ace[tia, unii nu vo-
iau s\ mai renun]e la o[tile ce le fuseser\ `ncredin-
]ate de c\tre popor, `n timp ce al]ii recrutau, din
proprie ini]iativ\ [i f\r\ consim]\m`ntul autorit\]ii
de stat, trupe de mercenari. Dac\ se `nt`mpla ca una
din fac]iuni s\ se `nst\p`neasc\ din vreme `n Roma,
cealalt\ dezl\n]uia o lupt\ aprig\ `ndreptat\ numai
cu numele `mpotriva adversarilor politici, dar, de
fapt, `mpotriva patriei.
`ncerca s\ izol\m acele c`teva teorii care au primit `n timp, fie pe cale
juridic\, fie pe cale publicistic\, fie prin cercetare proprie, o anumit\
consisten]\, `nt\ri]i [i de constatarea c\ marea majoritate a celor 10
teze a disp\rut, ca pure specula]ii. Cele care mai stau `n picioare sunt
lipsite de nuan]\, din cauza absen]ei informa]iei selecte, `n primul
r`nd a probelor documentare. ~n al doilea r`nd, am adoptat formula
„diversionist-terorist“ pentru a descrie sintetic fenomenul, deoarece
el s-a manifestat ca o diversiune, nu ca un atac al unei for]e comba-
tante urm\rind s\ cucereasc\ sau s\ anihileze un obiectiv, iar efectul
c\utat de aceste ac]iuni a fost acela de a r\sp`ndi teroarea pentru a
putea permite atingerea unui scop precis. Ca [i `n alte ocazii,
`ncepem cu un mic dic]ionar:
Teza ini]ial\
399 Silviu Brucan, Genera]ia irosit\. Memorii, Ed. Universul & Calistrat Hoga[,
Bucure[ti, 1992, p. 229.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 589
400 Ion Iliescu, Revolu]ia român\, Ed. Presa na]ional\, Bucure[ti, 2001, p. 44.
590 ALEX MIHAI STOENESCU
„Componen]a unit\]ii:
– Deta[amentele 1, 2, 3, 4 ap\rare antiterorist\ ambasade
– Deta[amentul de asigurare a securit\]ii aeronavelor
– Deta[amentul de ap\rare antiterorist\ a aeroporturilor Otopeni
[i B\neasa
– Deta[amentul de interven]ie antiterorist\
Misiuni `ndeplinite `n ciclul de instruc]ie 01.07.1975 –
29.02.1976:
401 Caleb Carr, Les leçons de la terreur, Ed. Presses de la Cité, Paris, 2002, pp.
214-215.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 591
402 CNSAS, Florica Dobre, Florian Banu, Camelia Duic\, Silviu B. Moldovan,
Liviu }\ranu, Trupele de Securitate (1949–1989), Ed. Nemira, Bucure[ti, 2004,
p. 349.
592 ALEX MIHAI STOENESCU
403 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Mihai Montanu, pp. 14-15.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 593
Prima oar\ am crezut c\ trag unii de bucurie, de... ceva, a[a.. ~n sf`r-
[it, tot au tras [i a `nceput s\ se r\spund\ cu foc de aici.“410
Vom preciza aici c\, la acea dat\, existau `n dotarea Armatei mai
multe tipuri de simulatoare de foc, unele fiind mecanice (simulau
focul la gura ]evii), altele fiind electronice, de forma unei cutii,
simul`nd zgomotul de arm\ militar\, eventual `nso]it de o lumin\
intermitent\. ~n timpul audierilor pentru Comisia senatorial\, Sergiu
Nicolaescu a recoltat [i dou\ m\rturii elocvente:
410 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae
Octavian, pp. 67-68.
411 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
p. 159.
600 ALEX MIHAI STOENESCU
~n interior s-a luat hot\r`rea s\ fie str`nse armele. Ele au fost de-
pozitate `ntr-o sal\ de la etajul II [i `n alta de la etajul I, unde fusese
grupa operativ\ a MApN. Dup\ ce, la solicitarea lui Ion Iliescu, s-a
constituit nucleul Vlad–Gu[\, Dumitru Mazilu s-a ata[at de ei, ac]i-
on`nd `ns\ dintr-o alt\ `nc\pere, al\turat\. La un moment dat, ca
urmare a focului tras din interior, a luat foc o draperie [i Dumitru Ma-
zilu a avut o ie[ire nervoas\, cer`nd: „S\ `narm\m oamenii!“ Grupurile
414 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae
Octavian, p. 69.
415 Ibidem, p. 103.
416 Arh. SR, Stenograma nr. 46/14 februarie 1994, Audiere Pavel Coru], p. 46.
602 ALEX MIHAI STOENESCU
417 Daniela Veronica Gu[\ de Dr\gan, Condamnat la adev\r. General {tefan Gu[\,
Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, p. 342.
604 ALEX MIHAI STOENESCU
DP: Era `n garda lui Iliescu. A venit [i ne-a spus: «Gata, pleca]i
acas\». Era vreo opt [i jum\tate. M-am dus acas\, pe mama au che-
mat-o, [i pe la 12.00 m-am dus [i eu dup\ ea. ~n intersec]ie erau tanc
l`ng\ tanc. Comedie, s\ prosteasc\ o ]ar\ `ntreag\. Tr\geau cu mitra-
liera de 14,5, dar cum tr\geau? Erau ni[te tipi care mi[unau pe l`ng\
tancuri [i care le spuneau: «Trage `ncolo, trage acolo» [i \ia
tr\geau... `n nimic.
AMS: Era ziu\?
DP: Era ziu\. Erau vreo trei-patru persoane care le d\deau indi-
ca]ii. Toat\ ziua veneau \[tia, care le spuneau: «Trage `n cutare loc,
c\ acolo sunt terori[ti». |la mi[ca mitraliera [i tr\gea c`te o rafal\.
Vreau s\ v\ spun c\ f\cuser\ praf balustrada de sus de pe Palat, c\ `n
ea tr\geau. Noi f\ceam bancuri de jos, c\ o s\ fac\ creneluri la Palat.
AMS: A]i observat ma[ini suspecte `n acea intersec]ie? Vreau s\
v\ spun c\ intersec]ia asta {tirbei–Luteran\ este plin\ de evenimente.
Sunt trei astfel de locuri: {tirbei, apoi str\du]a de l`ng\ Telefoane [i
Pia]a Rosetti.
DP: La str\du]a de la Telefoane am v\zut [i eu mi[care. Dar la
noi, la Luteran\, am avut incidente cu un microbuz. A venit de sus,
dinspre Athénée Palace, a dat col]ul, am auzit c\ se tr\gea dup\ el [i,
c`nd a intrat pe bulevardul care coboar\, au `nceput cei de aici de la
tancuri s\-l ciuruiasc\. Ma[ina s-a lovit `n bordura din dreapta.
~n\untru erau un [ofer [i un cet\]ean. Tot a[a: cele trei-patru persoane
care incitau, strigau «Trage, trage!» [i l-au ciuruit.
AMS: Mai ]ine]i minte dac\ `n intersec]ie sau prin apropiere au
ap\rut ma[ini str\ine, cu num\r de TC?
DP: Nu, nu... cum a]i spus?
AMS: TC, adic\ taxi consular.
DP: Nu, nu TC, a fost una de CD. A fost o ma[in\ de CD, str\-
in\, care a venit [i individul a parcat-o `n dreptul unde acum mi se
pare c\ este un restaurant. A venit, a parcat-o `n dreptul restaurantu-
lui dinspre Hotel Bucure[ti. Era interzis\ parcarea acolo. Noi to]i am
spus c\ a parcat-o inten]ionat acolo. A pus-o pe trotuar cu fa]a spre
Palat, a `nchis-o [i individul a plecat.
AMS: Ce tip de ma[in\ era?
610 ALEX MIHAI STOENESCU
PRIMA IPOTEZ|
Fenomenul terorist nu a existat
A DOUA IPOTEZ|
Existen]a unei structuri secrete a partidului
429 Arh. SR, Stenograma nr. 46/14 februarie 1994, Audiere Pavel Coru], p. 11.
626 ALEX MIHAI STOENESCU
430 Marius Oprea, Mo[tenitorii Securit\]ii, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 2004, p. 83.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 627
A TREIA IPOTEZ|
Structura secret\ a Armatei
VAS: Da, [i so]ia mi-a spus... era foate ciudat, era un semnal.
AMS: S\ revenim la terori[ti.
VAS: Dar cei prin[i au fost du[i la Mili]ie [i li s-a dat drumul.
AMS: Majoritatea erau ame]i]i de pe strad\, dar au fost du[i [i la
Armat\ [i li s-a dat drumul.
VAS: Da.
AMS: De ce? Cine le d\dea ordin s\-i elibereze [i de acolo, [i de
acolo, c\ erau to]i sub conducerea Armatei?
VAS: Grupul!“
438 Arh. SR, Stenograma nr. 46/14 februarie 1994, Audiere Pavel Coru], p. 26.
636 ALEX MIHAI STOENESCU
439 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Gheorghe
Goran, pp. 91-92.
638 ALEX MIHAI STOENESCU
440 Arh. SRI, Serviciul Român de Informa]ii, Not\-raport privind unele aspecte
legate de desf\[urarea evenimentelor din jude]ul Cara[-Severin în decembrie
1989, p. 6.
441 Dosarele Istoriei, Nr. 12 (88), 2003, p. 14. Conferin]\ sus]inut\ la Institutul de
Istorie N. Iorga în data de 12 mai 2003.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 639
443 Costache Codrescu, Armata român\ în revolu]ia din decembrie 1989, Ed.
Militar\, Bucure[ti, 1998, p. 30.
444 Ibidem, p. 29.
445 General de brigad\ (r) Sever Neagoe, Personalit\]i din evolu]ia gr\nicerilor în
secolul XX, Bucure[ti, 2001, p. 213.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 641
446 Arh. SR, Stenograma nr. 179/29 mai 1994, Audierea colonelului Ciurl\u Gh.
Constantin, pp. 8-9.
447 Dennis Deletant, „Fragmente ale unui adev\r. Televiziunea BBC [i revolu]ia
român\“ în Întreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Ed. Mirton, Timi[oara,
2001, p. 50.
642 ALEX MIHAI STOENESCU
O asemenea ac]iune era foarte bine g`ndit\. Pe strad\ era `nc\ circu-
la]ie, mul]i oameni veneau dinspre centru spre cartierul Drumul
Taberei, astfel c\ cei care au organizat ac]iunea contau pe o anumit\
protec]ie, deoarece orice ripost\ cu foc din partea celor din ap\rarea
localului Academiei periclita via]a unor oameni nevinova]i“451. Nu
era `mpu[cat nimeni, nu c\dea nimeni. Ac]iunea diversionist\ a con-
tinuat p`n\ la ora 02.30. Apoi au ap\rut diversiuni `n interiorul
Institu]iei. Generalul Chiriac trage concluzia c\ una dintre misiunile
diversioni[tilor era aceea de a `mpiedica `mbarcarea studen]ilor-ofi-
]eri `n autobuze [i deplasarea lor `n ap\rarea sediului MApN, aflat `n
apropiere, la Complexul Orizont. La un moment dat, `n forma]iunea
studen]ilor-ofi]eri a ap\rut ini]iativa de a ac]iona profesionist pentru
depistarea [i prinderea terori[tilor. Ini]iativa a apar]inut studen]ilor-
ofi]eri cerceta[i: „Obi[nui]i s\ culeag\ date despre inamic `n orice
situa]ie, indiferent de gradul de periculozitate [i de risc, ofi]erii cer-
ceta[i, ocup`nd pozi]ii favorabile, au trecut la observarea inamicului
pentru a-i determina pozi]ia, valoarea, procedeul de ac]iune [i
inten]iile probabile“452. La foarte scurt timp, lupt\tori izola]i (c`te
unul) au p\truns `n cl\dire [i au produs primele victime printre ca-
drele Academiei. Unul dintre terori[ti a fost r\nit, l\s`nd urme de
s`nge. Dar faptul cel mai surprinz\tor descris de generalul Chiriac
este atitudinea loc]iitorului comandantului Academiei Militare, gene-
ralul Gheorghe Logof\tu, ofi]er cu studii la Moscova, persoan\ aflat\
sub urm\rirea Securit\]ii sub b\nuiala de spionaj `n favoarea URSS.
Logof\tu a venit foarte rar la Academie, mai ales ziua, pe lumin\, `n
schimb a transmis mereu ordine prin telefon. Relatarea generalului
Chiriac `n ce `l prive[te pe Logof\tu este [ocant\: „~n unele din
pu]inele momente petrecute la sediu, `n ziua de 23 decembrie dimi-
nea]a, comandantul Academiei, generalul Gheorghe Logof\tu, a insi-
stat s\ se `n]eleag\ bine ordinul de a nu se `ntreprinde vreo ac]iune, `n
special de cercetare, `n exteriorul perimetrului institu]iei noastre [i a
cerut s\ se execute `ntocmai acest ordin. La `ncercarea mea de a
451 Ibidem.
452 Ibidem, p. 55.
646 ALEX MIHAI STOENESCU
455 Iosif Costina[, Întreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Ed. Mirton,
Timi[oara, 2001, p. 137.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 649
456 Claudiu Iordache, Clasa nevrednic\, Ed. IRINI, Bucure[ti, 1997, p. 203.
650 ALEX MIHAI STOENESCU
aiurea! Ini]ial, noi credeam c\ se trage `n noi, abia dup\ aia ne-am
dat seama c\ se tr\gea aiurea. Plus c\ nu `n]elegeam dup\ cine trag!?
Atunci am hot\r`t s\ plec. L-am luat pe Munteanu [i pe [eful
cadrelor, cu [oferul de la secretariat, [i am plecat la St\nculescu. Mi-
a fost imposibil s\ ajung la MApN. La baraje ne opreau, aveam tot
felul de discu]ii, mai s\ ne ia la b\taie. Civilii de acolo vorbeau de
terori[ti. «Care terori[ti?» Nimeni nu [tia s\ spun\. {oferul locuia `n
apropiere, `n Drumul Taberei, [i ne-am dus la el acas\. Am stat la
televizor p`n\ s-a f\cut diminea]\, ne`n]eleg`nd cine sunt terori[tii
care tot atacau, `n timp ce MI [i Securitatea trecuser\ `n subordinea
Armatei. Diminea]\, m-am dus la MApN, am sunat de la poart\ [i
St\nculescu mi-a spus s\ vin. Nu v\ spun ce-au p\]it cei r\ma[i `n
ma[in\! De atunci am r\mas la MApN, numai `n biroul lui Milea.
AMS: Diminea]a de 23 decembrie?
RC: Da, 23 decembrie. P`n\ s\-l v\d pe St\nculescu, au s\rit re-
volu]ionarii pe mine. Montanu striga: «Tot ministerul este `nconjurat
de terori[ti». Adev\rul este c\ se tr\gea ca la Verdun. Dar din minister,
nu spre minister. «Ca s\ demonstra]i loialitatea – spune Montanu –, v\
duce]i [i aduce]i tot ce pute]i – for]e ale MI –, intra]i `n blocurile din
jurul ministerului, prinde]i terori[tii, dac\ `i g\si]i.» «Bine, zic, dau
ordin.» Militaru sare [i zice atunci: «Uite c\ [i din spate ne atac\,
avem cimitirele pline de terori[ti.»
AMS: Domnule general, era ziu\?
RC: Da, domnule, ziu\! Atunci am dat ordin {colii de pe Olteni]ei
s\ organizeze forma]iuni care, `n frunte cu comandantul {colii, s\ vin\
[i s\ fac\ scotocirea `ntregului cimitir Ghencea. Ei au venit, au luat
piatr\ cu piatr\ la scotocit, n-au g\sit absolut nimic. Doar c\ a ap\rut
un elicopter care a `nceput s\ trag\ `n ei, r\nind un militar care ulterior
a decedat. Atunci m-am `nfuriat, m-am `ntors la Inspectorat [i am dat
ordin: «Efectivul `n paz\, restul merge cu mine». Am plecat cu un
autobuz plin, cu banderole tricolore pe m`n\ [i m-am `ntors astfel la
MApN. Am oprit exact `n fa]a punctului de control. C`nd s\ ne d\m
jos, au `nceput s\ trag\ `n noi, dar nu tr\geau `n autobuz, ci tr\geau
pe l`ng\ el. Nu mai `n]elegeam nimic. Am s\rit `n [an]ul din fa]a
punctului de control, m-am strecurat [i am intrat peste ei. «Ce face]i,
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 651
Cererea de ajutor militar sovietic a fost unul dintre cele mai dra-
matice momente ale istoriei noastre recente. El se `nscrie pe linia
invaziei Basarabiei din 1940, a ofensivei Armatei Ro[ii din 20 au-
gust 1944 [i a pericolului de invazie din august-septembrie 1968.
Toate acestea sunt momente de cotitur\ `n istoria noastr\, clipe `n
care destinul na]iunii [i al statului se schimb\ sau o ia pe o alt\ cale
dec`t cea pe care curge. De aceea, oric`t talent literar ar avea un scri-
itor, nu poate reproduce tensiunea, dramatismul acelor momente de
la sediul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, greutatea pe care o dob`n-
dea fiecare cuv`nt `n gura celor c`]iva oameni care aveau soarta
na]iunii [i a ]\rii pe m`n\.
A[a cum se prezint\ nivelul de informa]ie `n acest moment ar
trebui f\cut\ o distinc]ie `ntre tentativele lui Ion Iliescu de a con-
tacta Ambasada URSS dinainte de ora 18.30, cu scopul de a
anun]a implicarea sa `n evenimente, [i telefoanele date mai
t`rziu, prin care s-a cerut interven]ia militar\. Acestea din urm\
sunt plasate ca timp `n 23 decembrie, pentru c\ au fost legate de
informa]iile furnizate de diferi]i martori oculari despre impli-
carea lui Ion Iliescu `n acel demers. Marian Mierl\, membru al
grupului „Mansarda“, a dezv\luit recent c\ primele demersuri
pentru chemarea trupelor sovietice i-au apar]inut lui Silviu
Brucan, din cl\direa Televiziunii, `nc\ din noaptea de 22 spre 23
decembrie 1989: „~n TVR, dintre persoanele importante a r\mas
doar Silviu Brucan. Toat\ noaptea el a `ncercat s\ sune la Mos-
cova oameni din anturajul lui Gorbaciov. A avut dou\ convorbiri
662 ALEX MIHAI STOENESCU
1. Oamenii din strad\, care fie voiau s\ ob]in\ ceva, fie credeau
cu sinceritate c\ ap\r\ revolu]ia, fie sim]eau impulsul de neoprit de
461 Este motivul real pentru care, dup\ revolu]ie, Gelu Voican a fost atacat vehe-
ment în publica]iile na]ionaliste ca evreu, agent Mosad, autor al asasin\rii lui
Nicolae Ceau[escu printr-un act ritual etc.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 665
463 Arh. SR, Stenograma nr. 6/18.10.1993, Audierea generalului Ion Hortopan, pp.
77-78.
464 Viceamiralul (r) {tefan Dinu, Transparen]e dintr-o via]\ condamnat\ la discre-
]ie, Bucure[ti, 2005, p. 229.
465 Ibidem.
668 ALEX MIHAI STOENESCU
PR: Era acolo toat\ lumea bun\... Militaru, Gu[\, Vlad, Efti-
mescu... Am ajuns pe la 06.30 – 07.00. Nu a fost propriu-zis o [e-
din]\, ci o discu]ie, o analiz\ asupra situa]iei. ~ns\, atunci c`nd am
ajuns acolo, a `nceput s\ se trag\ `n noi, asupra cabinetului ministru-
lui. Era clar c\ erau luneti[ti profesioni[ti, ac]ionau obiectiv-]int\.
AMS: Tr\geau diminea]a, pe lumin\?!
PR: Da, tr\geau diminea]a, pe lumin\. {i la Televiziune s-a tras
pe lumin\. La MApN ne ]ineau sub foc, execut`nd foc periodic,
intermitent.“474
475 Arhiva MApN, fond Ministerul de R\zboi, Cabinetul Ministrului, Nr. 20240/
16 mai 1945, p. 2.
676 ALEX MIHAI STOENESCU
480 Cristian Troncot\, Careul de a[i. Serviciile secrete ale Marii Britanii, SUA,
Rusiei [i Israelului, Ed. Elion, Bucure[ti, 2003, p. 157.
481 André Fontaine, op. cit., p. 511.
Capitolul XIII
EXECUTAREA {EFULUI STATULUI,
NICOLAE CEAU{ESCU
Motto:
Iustinian este raza de soare a imperiului. El
singur, prin r`vna [i `n]elepciunea lui, a ridicat din
temelii bun\starea oamenilor.
PROCOPIUS DIN CAESAREA (Despre zi-
diri, anul 555 d.Hr.)
Iustinian n-a fost om, ci duh necurat `n chip de
om, cum am mai spus: e lucru dovedit [i poate
judeca oricine dup\ mul]imea r\ut\]ilor pe care le-a
adus pe capul oamenilor.
PROCOPIUS DIN CAESAREA
(Istoria secret\, anul 558 d.Hr.)
care mai r\m\sese cu ei. Gu[\ va g\si mai `nt`i un Mare Stat Major
care nu-l mai asculta, subordona]i care `i raportau lui Militaru, un [ef
al Direc]iei Informa]ii care lucra cu generalul St\nculescu, apoi pe
acei civili condu[i de Ion Iliescu d`nd telefoane la Moscova pentru a
chema o brigad\ – dou\ de para[uti[ti sovietici. Au urmat scene
repetate de conflict `ntre Gu[\ [i liderii CFSN `n privin]a chem\rii
sovieticilor [i orele `n care generalul i-a sunat pe r`nd pe [efii de state
majore din URSS, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, pentru a le
transmite personal c\ Armata român\ nu are nevoie de ajutor. A
intervenit apoi dialogul cu ofi]erul Cioar\ de la Ia[i, care i-a comuni-
cat prezen]a reprezentan]ilor Armatei sovietice la frontier\ [i inten]ia
acesteia de a p\trunde cu trupe:
„Dl Gabrielescu: Dar acolo unde a]i stat din 23 seara p`n\ `n 28
decembrie seara, cam asta a fost perioada de terorism. Ce era acolo,
[i nu numai dvs. [i Gu[\ [i cei cu care lucra]i, ce [tia]i dvs. despre
terorismul acesta?
483 Daniela Veronica Gu[\ de Dr\gan, Condamnat la adev\r. General {tefan Gu[\,
Ed. RAO; Bucure[ti, 2004, p. 142.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 689
484 Arh. SR, Stenograma nr. 56/22.02.1994, Audierea generalului Iulian Vlad,
pp. 30-31.
690 ALEX MIHAI STOENESCU
amplu mediatizat, fiind singura situa]ie din lume `n care s-a prezentat
execu]ia unui [ef de stat. Detaliile celor dou\ cadavre din care [iroia
s`ngele va r\m`ne mult timp, dac\ nu pentru totdeauna, adev\rata
emblem\ a revolu]iei române.
Ideea de a-l executa pe Nicolae Ceau[escu i-a apar]inut lui Silviu
Brucan, fiind imediat preluat\ de Gelu Voican Voiculescu. Ea a fost
lansat\ `n sediul MApN `n noaptea de 23 spre 24 decembrie. Conform
unei teorii care se infiltreaz\ tot mai insistent `n dezbaterile din jurul
mor]ii lui Nicolae Ceau[escu, ideea i-ar fi apar]inut `n realitate lui
Mihail Gorbaciov. Primul indiciu a ap\rut odat\ cu publicarea steno-
gramei `ntrevederii dintre Nicolae Ceau[escu [i Mihail Gorbaciov din
ziua de 4 decembrie 1989 de la Moscova, la care au participat [i
Constantin D\sc\lescu, prim-ministru al Guvernului României [i omo-
logul s\u sovietic N.I. R`[kov. La un moment dat, Ceau[escu i-a cerut
lui Gorbaciov ca `n]elegerile dintre ei s\ fie discutate la o `nt`lnire a
prim-mini[trilor.
Ne[tiind care a fost gestul care a `nso]it replica sau pozi]ia privirii
sale, nu ne d\m seama cui i-a spus Gorbaciov acele cuvinte. Pare o
adresare c\tre R`[kov, dar cu sub`n]eles pentru Ceau[escu. Oricum,
sensul acelor cuvinte este confirmat de fostul consilier de pres\
Eugen Florescu, unul dintre aceia – `ntre care [i generalul Vlad –
care au primit informa]ia de la Constantin Mitea, martor ocular. Re-
latarea lui Florescu este plin\ de am\nunte, dar [i de sugestii:
485 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolu]ia român\ din decembrie 1989
retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 91.
694 ALEX MIHAI STOENESCU
486 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 81-82.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 695
487 Dialog din 20 iunie 2005. (Este de men]ionat aici c\ declara]ia generalului
Olteanu clarific\ o dilem\ legat\ de întrevederile Gorbaciov–Ceau[escu de la Moscova
din decembrie 1989: n-au fost trei întîlniri, ci numai dou\ – una în plen [i una între de-
lega]iile sovietic\ [i român\. Faptul c\ aceast\ a doua întrevedere s-a desf\[urat în dou\
p\r]i, f\r\ Mitea [i cu Mitea – singurul martor care a descris întrevederea –, a creat
impresia c\ a existat [i o întrevedere separat\ Gorbaciov–Ceau[escu.)
488 Dinu S\raru în dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, Generalul revolu]iei cu
piciorul în ghips, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005, p. 61.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 697
Gelu Voican Voiculescu a insistat [i el, `ns\ f\r\ prea mare rezultat,
dup\ care au hot\r`t s\ apeleze la generalul St\nculescu. Revenit `n
corpul central al ministerului, acesta va avea principalul dialog cu
Gelu Voican Voiculescu `n diminea]a de 24 decembrie:
490 Vezi Jurnalul Na]ional, Anul XIII, Nr. 3541, 4 ianuarie 2005, p. 7.
491 Dorian Marcu, op. cit., p. 15.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 699
492 Viorel Domenico, Dup\ execu]ie a nins, Ed. Militar\, Bucure[ti, 1992, p. 111.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 701
Dar `]i dai seama cum m\ priveau \[tia: «Domnule, \sta trebuie s\ fie
din ni[te trupe speciale, bine c\ e de partea noastr\!» Aveau [i gust bun.
La ora 08.00 m-am dus la serviciu [i am semnat condica.
AMS: E[ti nebun!
GVV: Alex, n-am cum s\-]i explic...
AMS: Bine, tu e[ti un tip cerebral, cu un bagaj de no]iuni [i infor-
ma]ii, nu te pot amesteca cu ceilal]i, dar trebuie s\ `n]elegi de unde
vine [i legenda care plute[te deasupra ta. Tu ai fost tipul misterios...
GVV: Era un mister `n care m\ compl\ceam. La Institut toat\
lumea comenta ce a v\zut. ~n timp ce comentam, sunt chemat la
poart\ de socru-meu... a disp\rut nevast\-mea! Fosta nevast\. Am
reu[it s\ ies cu greu, c\ nu ne d\deau voie. Pe la 09.00 m-am dus la
P\unescu...
AMS: Erai `n c\utarea unui lider.
GVV: Da. La el era o adun\tur\ de tineri cu ghitare care `l acla-
mau [i voiau s\-l ia cu ei. Am luat-o pe Pitar Mo[i [i, `n timp ce m\
apropiam de Scala, aud dintr-o ma[in\, de la radio, comunicatul cu
Milea tr\d\tor.
AMS: Primul s-a transmis la 10.51.
GVV: Atunci asta este ora la care am ajuns la Scala. «Bun, `mi
zic, l-a `mpu[cat pe \sta, ce-o s\ fie acum?» C\tre cofet\ria Scala era
baraj, `n care era Mitic\ Iliescu. Dinspre Universitate se auzea: «Ar-
mata e cu noi!» La un moment dat, ca la un semn, scutierii fug,
TAB-urile `ncep s\ se retrag\, iar lumea curge pe bulevard. Atunci
m\ `nt`lnesc cu o fost\ coleg\ de la Via]a Româneasc\... «Ce faci
aici?», iar eu `mi iau o pozi]ie eroic\ [i `i spun: «Am `nt`lnire, la re-
vedere, m\ `nt`lnesc cu destinul!» Era un teribilism... Ies `n bulevard,
`n B\lcescu, Magheru, `n por]iunea aia, [i v\d TAB-urile venind cu
oameni pe ele. M\ sui [i parcurg traseul p`n\ la Gr\dini]a pe un TAB,
trec prin fa]a institutului meu [i strig la colegii mei, urlam la colegii
mei de la ferestre s\ m\ vad\. Ne-am f\cut semne, ne-am f\cut cu
m`na, strigau: «Gelu, Gelu, bravo Gelu!». Era momentul meu sub-
lim. (r`de) Mi-am f\cut num\rul. TAB-ul a mers p`n\ `nainte de Pia]a
Roman\ [i s-a oprit. A ie[it conduc\torul [i ne-a spus: «Gata, da]i-v\
jos, c\ noi trebuie s\ ne `ntoarcem» (...) Lumea fugea gr\bit\ spre
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 709
501 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 207-208.
710 ALEX MIHAI STOENESCU
Ofi]erul care l-a racolat, potrivit unei surse din Securitate, a fost
viitorul general Nu]\. Moartea acestuia `n elicopterul cu care era
adus la Bucure[ti este atribuit\ acestei leg\turi timpurii. Odat\ cu
deschiderea spre asimilarea tehnologiilor occidentale operat\ de
Nicolae Ceau[escu, generalul St\nculescu ia contact cu Vestul
democratic [i capitalist, fapt ce i-a stimulat resentimentele ereditare
anticomuniste. Rela]ia cu Securitatea a trecut `ntr-un stadiu superi-
or, leg\tura dezvolt`ndu-se `n domeniul tehnologiilor militare, unde
era privit ca expert [i negociator abil. ~n aceast\ calitate s-a `nt`lnit
prima dat\ [i cu Ion Iliescu:
503 Arh. SR, Stenograma nr. 6/18.10.1993, Audiere general Hortopan Ion, pp. 75-76.
716 ALEX MIHAI STOENESCU
O alt\ problem\, mult mai grav\, pentru care Securitatea l-a luat
`n observa]ie pe generalul St\nculescu a fost concediul pe care l-a
ob]inut `n Ungaria, la Lacul Balaton, `n vara anului 1989, `n condi]iile
`n care toate concediile perfectate prin acordurile bilaterale `ntre insti-
tu]iile ]\rilor comuniste europene fuseser\ suspendate. Securitatea l-a
urm\rit [i acolo – folosind agen]i maghiari racola]i de serviciile
secrete române –, astfel c\ au fost primite informa]ii valoroase despre
`nt`lnirile neprotocolare pe care le-a avut cu reprezentan]i de frunte ai
serviciilor de spionaj maghiare [i sovietice. U[urin]a cu care se mi[ca
`n rela]iile interna]ionale, cunoa[terea limbii maghiare, dar [i rela]ia
suspect\ cu ata[atul militar al Ungariei `n România, Arady {andor,
l-au adus pe generalul St\nculescu `n aten]ia UM 0110, contraspionaj
504 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 111-112.
718 ALEX MIHAI STOENESCU
505 Arh. SR, Stenograma nr. 33/26.01.1994, Audierea generalului Ion Neculicioiu,
p. 23. (Data exact\ a contactului celor doi a fost determinat\ precis: 12 septembrie
1989.)
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 719
507 Silviu Brucan, Genera]ia irosit\. Memorii, Ed. Universul [i Calistrat Hoga[,
Bucure[ti, 1992, p. 175.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 723
508 Mihai Retegan, 1968. Din prim\var\ pîn\ în toamn\, Ed. RAO, Bucure[ti,
1998, p. 212.
509 Viorel Patrichi, op. cit., pp. 46-47.
724 ALEX MIHAI STOENESCU
autorului se adaug\ [i cea a textului, ceea ce este fatal unei surse bi-
bliografice. Totu[i, este normal ca [i opinia sa s\ fie consemnat\, mai
ales pentru c\ versiunea lui Pacepa se potrive[te fundamental cu cea
a Securit\]ii române. Conform lui Pacepa, UM 0920/A (viitoarea UM
0110) a aflat despre complotul sovietic prin interceptarea convorbi-
rilor ofi]erilor PGU [i GRU, acredita]i la Bucure[ti. Fostul ofi]er de
Securitate nu spune c\ intercept\rile s-au f\cut cu aparatur\ furnizat\
de americani [i vest-germani. Printre persoanele contactate sau raco-
late `n Opera]iunea „Nistru“, cu scopul de a forma un Front al Salv\rii
Na]ionale, s-au aflat [apte generali din Armat\ [i Securitate, Petre
Boril\ – care trebuia s\ organizeze o r\scoal\ a minorit\]ii bulgare din
Dobrogea –, Ion Iliescu, fost favorit al lui Ceau[escu, „ros de par-
venitism [i ambi]ii personale“, Valter Roman, Silviu Brucan, Nicolae
Militaru, Sergiu Celac – racolat de un fost coleg din URSS `n 1978510.
Sunt c`teva lucruri stridente `n versiunea lui Pacepa. ~n primul
r`nd, este o copil\rie [i totodat\ un act de neprofesionalism s\ afirmi
c\, `n urma succesului loviturii de stat sovietice, `n anii ’70 sau chiar
[i ’80, sovieticii ar fi `nfiin]at `n România un „Front al Salv\rii
Na]ionale“! România era stat comunist, controlat de URSS, [i vecin
pe deasupra. Schimbarea liderului, indiferent prin ce metod\, nu pro-
ducea modific\ri ale structurii puterii politice din ]ar\, nu `nlocuia
organiza]iile de v`rf ale Partidului Comunist – Birou Politic, Comitet
Central, Congres – cu o structur\ nou\, atipic\. Sovieticilor le trebuia
un nou lider, prosovietic, `n v`rful structurilor existente, nu o aven-
tur\ revolu]ionar\ care s\ „salveze“ ce? Pacepa ori face o confuzie,
ori for]eaz\ polemic lipsa de informa]ie [i preg\tire a cititorilor s\i,
introduc`nd `n sistemul de putere din România comunist\ o structur\,
imaginat\ `ntr-adev\r de PGU [i GRU, dar pentru statele subdez-
voltate sau capitaliste `n care organiza astfel de lovituri. A[a au `ncer-
cat `n Portugalia, `n ]\ri din America Central\. Autorul aduce scenariul
de organizare a unor Fronturi de Salvare Na]ional\ din 1986–1989,
scenariu g`ndit de KGB pentru a putea controla liberalizarea gorba-
510 Ion Mihai Pacepa, Mo[tenirea Kremlinului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1993,
pp. 302-310.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 725
HOT|R~RE
Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale din România, constituit
prin voin]a poporului român la 22 decembrie 1989, ca organ
suprem al puterii de stat;
Av`nd `n vedere faptele deosebit de grave s\v`r[ite de cet\]enii
CEAU{ESCU NICOLAE [i CEAU{ESCU ELENA, destitui]i din
func]iile de stat [i politice prin ac]iunea revolu]ionar\ a maselor
populare;
Constat`nd c\ ace[tia au organizat din timp [i au dirijat o serie
de ac]iuni ostile, `ndreptate `mpotriva poporului român,
HOT|R|{TE:
1. Instituirea unui Tribunal Militar Excep]ional, care s\ pro-
cedeze de urgen]\ la judecarea faptelor comise de CEAU{ESCU
NICOLAE [i CEAU{ESCU ELENA. Urgen]a este impus\ de
dorin]a, `n acest sens, a tuturor cet\]enilor cinsti]i ai României;
732 ALEX MIHAI STOENESCU
520 Silviu Brucan, De la capitalism la socialism [i retur. O biografie între dou\ re-
volu]ii, Ed. Nemira, Bucure[ti, p. 194.
521 Ibidem.
522 Mihai Tatulici, Revolu]ia român\ în direct, Bucure[ti, 1990, p. 51.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 735
525 Gabriel Liiceanu, Apel c\tre lichele, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1996, pp. 5-6.
738 ALEX MIHAI STOENESCU
Disiden]i [i opozan]i
528 Viorel Patrichi, Mircea Druc sau Lupta cu ultimul imperiu, Ed. Zamolxe,
Bucure[ti, 1998, p. 343.
529 Stelian T\nase, Ora oficial\ de iarn\, Ed. Institutului European, Ia[i, 1995, p. 191.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 745
Ion Iliescu
535 Arh. SR, Stenograma nr. 111/12 iunie 1994, Audierea generalului Victor
Neculicioiu, p. 9.
756 ALEX MIHAI STOENESCU
539 Mare[alul Finlandei, Carl Gustav Emil Mannerheim, Memorii, Ed. Militar\,
Bucure[ti, 2003, p. 354.
540 Ibidem, p. 355.
758 ALEX MIHAI STOENESCU
541 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
p. 129-130.
760 ALEX MIHAI STOENESCU
II: Da, a[a este. Primul [oc l-am avut `n gar\. Aveau closete
nedesp\r]ite, vedeai cum `[i fac nevoile oamenii acolo. {i am
fost [ocat. ~n România, considerat\ ]ar\ `napoiat\, nu se pome-
nea a[a ceva. ~n c\mine, la fel. {i m-am `ntrebat: «P`n\ aici mer-
ge comunismul?»
AMS: Ne pi[\m to]i la un loc?
II (r`de spontan, relaxat): Noi aveam o imagine idilic\ despre
URSS, o imagine cu totul diferit\ despre comunism, o imagine nu
numai supradimensionat\, ci [i calitativ\, dar [i despre superiori-
tatea or`nduirii pe care o reprezenta URSS. Noi g`ndeam c\ fascis-
mul, capitalismul [i regimul... na, ce era atunci la noi...
AMS: Monarhia.
II: ... c\ ne ]inuse `n loc, c\ ne exploatau, [i c`nd colo desco-
peream o civiliza]ie inferioar\ României mele «`napoiate». Apoi,
atmosfera era cam cenu[ie... Bine, noi explicam toate astea [i prin
faptul c\ fusese r\zboiul, c\ URSS f\cuse un efort imens, c\ `nc\
nu se redresase economic.
AMS: Dar s\ [ti]i c\ aceast\ chestiune a contat foarte mult.
Comuni[tii din toate ]\rile ocupate de URSS aveau misiunea de a
sprijini URSS. dvs. nu v\ afla]i acolo numai pentru a deveni un spe-
cialist `n România, ci [i pentru a lupta la cauza Uniunii Sovietice.
II: Pentru noi atunci asta era de la sine `n]eles.
AMS: Este firesc s\ fi fost [i o problem\ de convingeri. Nu a]i
sim]it niciodat\ c\ era]i supravegheat, c\ se verifica aderen]a dvs.
la cauza URSS.
II: Ne considerau ai lor, domnule Stoenescu. Eram ai lor. Doar
nu crede]i c\ erau trimi[i la studii la Moscova du[mani ai poporu-
lui?“542
543 Vladimir Alexe, România secret\, Ed. Elit, Bucure[ti, 2004, p. 202.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 763
Nu. Destinul lui era deja trasat. ~n plus, cu aceea[i ocazie, Ion
Iliescu mi-a povestit o scen\ semnificativ\:
544 Ibidem.
545 Emil Constantinescu, Adev\rul despre România (1989–2004), Ed. Universalia,
Bucure[ti, 2004, p. 203.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 765
546 Thierry Wolton, KGB-ul în Fran]a, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1992, p. 227.
766 ALEX MIHAI STOENESCU
cel care a hot\r`t acordarea vizei lui Silviu Brucan a fost personal
Nicolae Ceau[escu. Generalul Neculicioiu a mai ar\tat c\ sovi-
eticii, sim]ind controlul Securit\]ii `n SUA – consecin]\ a mandatu-
lui dezastruos al ambasadorului Fundenbruk –, au hot\r`t s\-l aduc\
`n URSS. „Am [tiut [i c`nd d\ scrisoarea. Am informat [i pe cei de
la Direc]ia III [i pe generalul Vlad: «Vede]i c\ m`ine d\ scrisoarea»
[i ei nu au mai... m\ rog, aveau filajul pe ei... dar...“550 Generalul
Stamatoiu a fost [i el implicat `n caz:
Vl\du] Nisipeanu
552 Vl\du] Nisipeanu, L-am înfruntat pe Ceau[escu, Ed. Crist, Bucure[ti, 2001, p. 20.
553 Ibidem, p. 206.
554 Ibidem, p. 208.
774 ALEX MIHAI STOENESCU
Doina Cornea
Imaginea revolu]iei
567 Ibidem.
568 Ibidem.
569 Ibidem, p. 206.
786 ALEX MIHAI STOENESCU
572 Vasile Pârvan, Idei [i forme istorice. (Patru lec]ii inaugurale ale cursului de
Istorie Antic\ [i de Istoria Artelor, Universitatea din Cluj, Lec]iunea I), Ed. Cartea
Româneasc\, Bucure[ti, 1920, p. 27.
573 Constantin Noica, Manuscrisele de la Cîmpulung, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
1997, p. 39.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 789
578 Ibidem.
579 Constantin Noica, Cuvînt împreun\ despre rostirea româneasc\, Ed. Huma-
nitas, Bucure[ti, 1996, p. 158.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 793
Etapele
unit\]i comerciale. Scopul era acela de a l\sa urme c`t mai vizibile,
astfel `nc`t mi[carea s\ par\ mai ampl\ [i mai grav\ dec`t era.
Totodat\, era important ca ac]iunea protestatar\ s\ provoace o repre-
siune dur\. ~ns\ pruden]a mini[trilor de Interne [i Ap\rare nu a permis
transformarea incidentelor din noaptea de 16 decembrie `ntr-o tra-
gedie. Pe fondul asigur\rilor de st\p`nire a situa]iei primite de la MI [i
MApN , membrii CPEx nu au avut motiv s\ ac]ioneze.
Autori români
Paul Abrudan, Sibiul `n revolu]ia din decembrie 1989, Ed. Casa Armatei,
Sibiu, 1990.
Vladimir Alexe, România secret\, Ed. Elit, Bucure[ti, 2004.
Vladimir Alexe, Biografiile secrete ale „reformatorilor“ din statele Estului
ex-comunist `n cotidianul Ziua. Dosare ultrasecrete, nr. 122/ 9 septembrie
2000.
Vladimir Alexe, KGB a regizat r\sturnarea regimurilor comuniste din
Europa de Est `n Ziua din 19 noiembrie 1999.
Anghel Andreescu, Octavian Burcin, Neculai Munteanu, Adrian B\lan,
Starea de asediu `n România modern\, Ed. All, Bucure[ti, 2000.
Vartan Arachelian, Sc`nteia vine de la Moscova `n revista Historia, Anul 1,
Nr. 2, decembrie 2001.
Vartan Arachelian, ~n fa]a dumneavoastr\. Revolu]ia [i personajele sale,
Ed. Nemira, Bucure[ti, 1998.
General Eugen B\d\lan, colonel Teodor Frunzeti, Ac]iunile militare altele
dec`t r\zboiul, Ed. Militar\, Bucure[ti, 2001.
Lavinia Betea, Convorbiri neterminate, Ed. Polirom, Ia[i, 2001.
Lavinia Betea, Maurer [i lumea de ieri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
Teodor Brate[, Explozia unei clipe, Ed. Scripta, 1992.
Teodor Brate[, Echipa de sacrificiu. Din culisele guvern\rii postrevolu-
]ionare. 5 ianuarie 1990 - 5 februarie 1991, Ed. „România de azi“,
Bucure[ti, 1992.
814 ALEX MIHAI STOENESCU
{ef rabin dr. Moses Rosen, Primejdii, `ncerc\ri, miracole, Ed. Hasefer,
Bucure[ti, 1991.
Dinu S\raru `n dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, Generalul revolu]iei
cu piciorul `n ghips, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005.
Alexandru S\uc\, K.G.B.-ul [i revolu]ia român\, Ed. Miracol, Bucure[ti,
1994.
Eugen Simion, Convorbiri cu Petru Dumitriu, Ed. Mercu]io, Bucure[ti,
1998.
Ioan Scurtu [i Georgiana-Margareta Scurtu, „Evolu]ia situa]iei din Balcani
`n a doua jum\tate a secolului al XX-lea“ `n Balcanii, ie[irea din trecut,
Institutul de Studii Interna]ionale [i Strategice, Bucure[ti, 1999.
Autor colectiv, Istoria Basarabiei de la `nceputuri p`n\ `n 1998. Coordo-
nator Ioan Scurtu, Ed. Semne, Bucure[ti, 1998.
Te[u Solomovici, Securitatea [i evreii. Despre c\l\i [i despre victime, Ed.
Ziua, Bucure[ti, 2003.
Colonel (r) Traian Stambert, Escal\ pe strada „c`rti]elor“, Ed. Paco,
Bucure[ti, f.a.
Ion St\nescu, Poten]ialul turistic românesc – Eldorado al viitorului, Ed.
Paco, Bucure[ti, 2001.
Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti,
2004,
Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat `n România, vol. I-IV, Ed.
RAO, Bucure[ti, 2001-2004,
Alex Mihai Stoenescu, Armata, mare[alul [i evreii, Ed. RAO, Bucure[ti,
1997.
Alex Mihai Stoenescu, Cornel Codi]\, Balcanii – ie[irea din trecut, Ed.
ISIS, Bucure[ti, 1999.
Ilie Stoian, Criminala capodoper\, Ed, EVEX, Bucure[ti, 1994.
Ilie Stoian, Decembrie ’89. Arta diversiunii, Ed. Colaj, Bucure[ti, 1993.
Stan Stoica, România. O istorie cronologic\ (1989–2002), Ed. Meronia,
Bucure[ti, 2002.
Nicolae Stroescu, Pe urmele revolu]iei, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1992.
Ion Suceav\, ~n numele adev\rului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1991.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 821
Autori str\ini
Caleb Carr, Les leçons de la terreur, Ed. Presses de la Cité, Paris, 2002.
Georges Castellan, Histoire des Balkans (XIVème–Xème siècle), Ed.
Fayard, Paris, 1991,
George Crowder, Anarhismul, Ed. Antet, Bucure[ti, 1997.
Jean Daniel, Religiile unui pre[edinte, Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti,
1991.
Victor Débuchy, Strania istorie a armelor secrete germane, Ed. Politic\,
Bucure[ti, 1983.
Dennis Deletant, Ceau[escu [i Securitatea. Constr`ngere [i disiden]\ `n
România anilor 1965–1989, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1998.
Dennis Deletant, „Fragmente ale unui adev\r. Televiziunea BBC [i re-
volu]ia român\“ `n ~ntreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Ed.
Mirton, Timi[oara, 2001.
Olivier Forcade, Sébastien Laurent, Secrets d’ Etat. Pouvoirs et renseigne-
ment dans le monde contemporain, Ed. Armand Colin, Paris, 2005.
Marc Ferro, Naissance et effondrement du régime communist en Russie,
Ed. Livre de poche, Paris, 1997.
Gerald Ford, The autobiography of. A time to heal, Berkley Books, New
York, 1980.
Charles W. Freeman, Jr., The Diplomats Dictionary, National Defense
University Press, Washington, DC.
André Fontaine, La Tache rouge, Edition de La Martinière, Paris, 2004.
John Foran, Teoretizarea revolu]iilor, Ed. Polirom, Ia[i, 2004.
Francis Fukuyama, Sf`r[itul Istoriei? Ed. Vremea, Bucure[ti, 1994.
David B. Funderburk, Un ambasador american `ntre Departamentul de
Stat [i clanul Ceau[escu, Ed. Jon Dumitru, Munchen, 1989.
Anneli Ute Gabanyi, „Revolu]iile europene ale anului 1989. ~ncercare de
analiz\ tipologic\“ `n O enigm\ care `mpline[te [apte ani (Timi[oara,
1989–1996), Funda]ia Academia Civic\, Bucure[ti, 1997.
Anneli Ute Gabanyi, „Revolu]ia român\ – o revolu]ie neterminat\?“ `n
~ntreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Centrul Na]ional de
Documentare, Cercetare [i Informare Public\ despre Revolu]ia din
Decembrie 1989, Timi[oara, 2001.
826 ALEX MIHAI STOENESCU
Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003.
Misha Glenny, The Balkans, 1804–1999. Nationalism, War and the Great
Powers, Ed. Granta Books, London, 1999.
Daniel Jonah Goldhagen, Hitler’s Willig Executioners. Ordinary Germans
and the Holocaust, Ed. Alfred A. Knopf Inc., New York, 1996.
Mihail Gorbaciov, Memorii, Ed. Nemira, Bucure[ti, 1994.
José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, Europa comu-
ni[tilor, Ed. Institutului European, Ia[i, 2003.
Andrei Gratcev, Le mystère Gorbatchev. La Terre et le Destin, Ed. Du
Rocher, Paris, 2001.
Raul Hilberg, Holocauste: les sources de l’histoire, Ed. Gallimard, Paris,
2001.
Memoriile lui Hru[ciov, Institutul de Studii Istorice [i Social-Politice de
pe l`ng\ CC al PCR (uz intern), Bucure[ti, 1973.
Alexandr Iakovlev, Ce vrem s\ facem din Uniunea Sovietic\. Convorbire
cu Lilly Marcou, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1991.
Alexandr Iakovlev, „Contrarevolu]ia rus\“ `n Sfera politicii, Nr. 68/martie
1999.
Ghi]\ Ionescu, Isabel de Madariaga, Opozi]ia, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
1992.
Ghi]\ Ionescu, Opozi]ia. Trecutul [i prezentul unei institu]ii politice, Ed.
Humanitas, Bucure[ti, 1992.
Norbert Juretzko mit Wilhelm Dietl, Bedingt Dienstbereit. Im Herzen des
BND – die Abrechnung eines Aussteigers, Ullstein Buchverlag GmbH,
Berlin, 2004.
Robert D. Kaplan, Fantomele Balcanilor. O c\l\torie `n istorie, Ed. Antet,
Filipe[tii de T`rg, Prahova, 2002 (copyright 1993).
John Keane, Societatea civil\. Imagini vechi, viziuni noi, Institutul
European, Ia[i, 2003.
Henry Kissinger, Diploma]ia, Ed. All, Bucure[ti, 1998.
Alexandr Kolpakidi, Lichidatorii KGB. Opera]ii speciale ale serviciilor
secrete sovietice. 1941–2004, Ed. Yauza-Exmo, Mockba, 2004.
ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 827
biblioteca dumneavoastr\
Madeleine Albright DOAMNA SECRETAR DE STAT
David Baldacci JOCUL ORELOR
J.L. Borges & E. Sábato DIALOGURI BORGES–SÁBATO
(consemnate de Orlando Barone)
Dan Brown ~NGERI {I DEMONI CODUL LUI DA VINCI
FORT|REA}A DIGITAL| CONSPIRA}IA
MO{TENITORII MEDIATORUL
Antony Beevor
STALINGRAD
Antony Beevor
BERLIN
c lubul c \ r] ii ra o
~ncep`nd cu 1 iunie 2005,
CLUBUL C|R}II RAO
are un nou regulament de func]ionare, mai modern,
mai eficient [i mai adaptat nevoilor dumneavoastr\,
care este pus la dispozi]ia membrilor odat\ cu fi[a
de `nscriere. Principala inova]ie o reprezint\
introducerea a TREI TIPURI DE CARDURI
care v\ ofer\ mari reduceri de pre]
`n achizi]ionarea c\r]ilor.
Pentru detalii privind acest regulament
v\ pute]i informa din bro[urile editurii noastre
sau scriindu-ne pe adresa: