Atomul este cea mai mic particul ce caracterizeaz un element chimic, respectiv este cea mai mic particul
dintr-o substan care prin procedee chimice obinuite nu poate fi fragmentat n alte particule mai simple. Acesta const ntr-un nor de electroni care nconjoar un nucleu atomic dens. Nucleul conine sarcini electrice ncrcate pozitiv (protoni) i sarcini electrice neutre (neutroni), fiind nconjurat de norul electronic ncrcat negativ. Cnd numrul electronilor i al protonilor este egal, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric; dac acest lucru nu se ntmpl, atunci atomul devine un ion, care poate avea sarcin pozitiv sau negativ. Atomul este clasificat dup numrul de protoni i neutroni: numrul protonilor determin numrul atomic (Z) i neutronii izotopii acelui element.
O reprezentare simplificat a unui atom de Heliu: Doi electroni (galbeni) nconjoar un nucleu format din doiprotoni (roii) i doi neutroni (verzi).
Introducere In limba greaca veche, cuvantul atom era folosit pentru a descrie cea mai mica parte dintr-o substanta. Aceasta "particula fundamentala", asa cum este denumit astazi atomul, era considerata indestructibila; de fapt, cuvantul grecesc atom inseamna indivizibil. Cunostintele despre marimea si natura atomului s-au imbogatit de-a lungul timpului, insa la inceputuri oamenii nu puteau decat sa speculeze aceste cunostinte. Odata cu aparitia cercetarii stiintifice experimentale(in sec. XVI-XVII e. n.), procesul de cunoastere a teoriei atomice a progresat rapid. Chimistii au recunoscut atunci ca toate substantele, indiferent de starea de agregare, pot fi analizate pana la cele mai mici componente elementare. De exemplu, s-a descoperit ca sarea este compusa din doua elemente distincte, sodiu si clor, care combinate formeaza un compus chimic. S-a descoperit de asemenea ca aerul este un amestec de azot si oxigen. Apa este simbolizata de formula H2O, ceea ce inseamna ca fiecarui atom de oxigen ii corespund doi atomi de hidrogen. Masa atomica Determniarea masei unitatii de volum (care este de fapt o marime denumita densitate) pentru diferite gaze, permite comparatia directa a maselor moleculare ale acestor gaze.
n chimie i fizic, atomul (n limba greac nseamn indivizibil) este cea mai mic particul posibil care nc mai pstreaz proprietile chimice ale unui element (chimic). Dac, iniial, cuvntul atom nsemna cea mai mic particul indivizibil, mai trziu, dup ce termenul a cptat o semnificaie precis n tiin, atomii au fost gsii a fi divizibili i compui din particule i mai mici, subatomice. Cei mai muli atomi sunt compui din trei tipuri de particule subatomice care guverneaz proprietile lor externe:
electronii, care au o sarcin electric negativ i sunt cele mai puin masive particule subatomice; protonii, care au o sarcin electric pozitiv i sunt de aproape 1836 ori mai masive dect electronii; neutronii, care nu au sarcin electric i care sunt de aproximativ 1839 ori mai masivi dect electronii.
Protonii i neutronii creeaz un nucleu atomic dens i masiv, ei fiind numii i nucleoni. Electronii formeaz un larg nor electronic ce nconjoar nucleul.
