Sunteți pe pagina 1din 39

PROBLEME(MICRO)

  • 1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri

Variante alternative

 

A

B

C

D

E

Cafetiere (mln.)

0

4

8

16

32

Costume

50

45

35

25

0

1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?

PROBLEME(MICRO) 1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri Variante alternative A

25

35

45

50

Costume

Punctele A, B, C, D, E – reprezinta diferite

variante de productie a celor doua bunuri ec-ce, pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, materiale, umane, etc.)

2. Indicaţi punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce semnifică aceste puncte?

M – indica faptul ca fermierul nu si-a utilizat toate posibilitatile de productie. N – c/e ar corespunde unei Q de bunuri mai >, e/e o varianta imposibila pe TS, fiindca resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a mari si Q de cofetiere si cea de costume→sa tinda spre ↑ productivitatii.

3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări. 4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?

Sa perfectioneze pe viitor tehnologiile de producere a cofetierelor si costumelor sau sa mareasca si sa foloseasca mai rational resursele disponibile pentru fabricarea acestora; investitii.

  • 2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească:

.

Grâne

Carne

(kg, anual)

(kg, anual)

1000

0

800

900

600

1200

400

1400

200

1450

0

1500

Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.

PROBLEME(MICRO) 1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri Variante alternative A
  • 2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne?

1200 kg? Explicaţi.

b) 800 kg grâne şi

a) da – deoarece sunt suficiente resurse p/u fabricarea acestora. (E)

b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie si necesita noi resurse si tehnologii.

  • 3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg

anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?

Sa reduca producerea de griu de la 800 la 600 kg, adica cu 200 kg. Ca=(800-600) / (1200-900) = 200 / 300 = 2 / 3

  • 4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg

anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?

Sa reduca producerea de carne de la 1400 la 1200 kg, adica cu 200 kg. Co=∆x/∆y; ∆x – este bunul la care se renunţă; ∆y – bunul dorit.

Ca=(1400-1200) / (600-400) = 200 / 200 = 2 / 2 = 1

  • 5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt

utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.

Nu – deoarece combinatia respectiva (K) se afla in interiorul curbei posibilitatilor de productie, ce arata ca

ar putea produce pina la 1400 kg de carne.

  • 3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):

Preţul 1 l

Cantitatea cerută

Cantitatea oferită

 

(u.m.)

(l)

+50

-45

(l)

+5

1,00

  • 200 205

 

110

  • 160 65

 

1,25

  • 175 180

 

130

  • 180 85

 

1,50

  • 150 155

 

150

  • 200 105

 

1,75

  • 125 130

 

170

  • 220 125

 

2,00

  • 100 105

 

190

  • 240 145

 
  • 1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

echilibru?

(K) Pe=1,5 Qe=150
(K) Pe=1,5
Qe=150
b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii
  • 2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul

restabilirii echilibrului pe piaţa dată? ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte, trebuie de ↓ pretul laptelui pina la restabilirea pretului de echilibru.

  • 3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate

preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei. (L) Pe=1,75 Qe=125 O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. (M) P=1,25 Q=180. Odata cu ↑ ofertei se micsoreaza si pretul, din aceasta beneficiind consumatorii.

  • 4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P.

1.

Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P;

P=18,18;

Q=300-1,5*18,18=272,73

2.

Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii,

1,5*0=300

dacă

el

va

fi oferit

3.

La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

gratis?

P=0;

Qd=300-

  • 5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P

1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73 2. Ce cantitate din

Q

100 5000
100
5000
  • 1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.

Qd=a-bP; => 0=5000-b*100 => b=50

Qd=5000-b*100

=>

Qd=5000-50P

  • 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul

biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000

  • 6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.

1.

Determinaţi funcţia ofertei.

Qs=bP-a

1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73 2. Ce cantitate din

50=b*40 - a 300=b*90 - a

a=40b - 50 300=90b - 40b+50

a=40b - 50

250=50b

a=150

b=5

Qs= 5P - 150; Qs1=5*40 - 150=50; Qs2=5*90 - 150=300

2.

Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?

Qs=5*120 - 150=450

  • 7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.

1.

Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.

2.

Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

P

600

1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; Q=300-1,5*18,18=272,73 2. Ce cantitate din

500

Q

3.

Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ costurilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

  • 8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia

4P.

Qs = 300 +

  • 1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.

Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P;

P=50; Q=600-2*50=500.

2.

Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m.

Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N) Qs – este mai mica decit cea ceruta Qd => aparitia deficitului de bunuri pe piata respectiva – piata

producatorului.

3.

Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia

9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –

600.

1.

Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.

Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P;

P=720; Q=3000-1,5*720=1920.

2.

Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui fiecare unitate vândută plătit de vânzători ?

impozit în mărime de 200 u.m. pe

3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.

3.

Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?

Q=3000-1,5*860=1710.

4.

Care va fi mărimea încasărilor la buget?

1710*200=342000 lei 5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

 

Povara fiscala=

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

6. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

 
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. 9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –

300.

Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.

1.

Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.

Qd=450-2P;

Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;

Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150

2.

Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.

Qd=450-2P;

Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;

Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

3.

Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?

270*100 lei=27000 lei

4.

Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.
  • 50 100

150 200 250 300 350

  • 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.

1.

2.

1.

s=Q’(P)*(P/Qs);

Q’(P)=5;

Q’(P)=5;

2.

3.

1.

dupa pretul x:

dupa pretul y:

dupa venit:

2.

3.

Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X.

Qs=2500+15P

Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575 Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650 Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.

5P. Determinaţi:

10

u.m.

Qs=120+5*10;

  • 12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 +

ofertei

după preţ,

preţul alcătuind

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.

Elasticitatea

Qs=170;

s=5*(10/170)=0,29

Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit

% ∆ pretului) atunci cand rata modificării ofertei este mai mică decît rata modificării preţului.

Cum se va modifica oferta

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.

firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10%/100%)+10=11

Qs=120+5*11=175;

s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;

  • 13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qd x = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;

..

Determinaţi:

I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m

Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.

Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.

dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;

dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;

dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători.

elasticitatea incrucisata:

dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;

Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare

Epx<0

Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil

Exy>0

  • 14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:

Preţul u.m.

Cantitate

Elasticitatea

cererii

Veniturile

a

cererii

după preţ

vânzătorilor

un.

u.m.

0

1000

0

0

  • 20 0,052

900

 

inelastica

18000

  • 40 0,176

800

 

inelastica

32000

  • 60 0,333

700

 

inelastica

42000

  • 80 0,538

600

 

inelastica

48000

100

500

0,818

inel

50000

120 400 1,222 elastica 48000 140 300 1,857 elastica 42000 160 200 3,0 elastica 32000 180
120
400
1,222
elastica
48000
140
300
1,857
elastica
42000
160
200
3,0
elastica
32000
180
100
5,666
elastica
18000
200
0 19,0
elastica
0
1.
Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
2.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3.
Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4.
Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar
de 100 lei, cind elasticitatea cererii este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15.
Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
= -∆Q% / ∆P% ; -3= ∆Q% / 10% ; ∆Q% = -3*10%= -30%
Cantitatea ceruta va scadea cu 30 % cerere elastică.
16.
Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului?
= - ∆Qs% / ∆P%; -1,5= -∆Qs% / ∆P%; ∆P%= - / -1,5= +… ↑Qs = ↑P = ↓Qd = ↓Vt; elasticitatea
cererii este – elastica ceea ce inseamna ca modificarea preţurilor cu 1% duce la modificarea cererii u mai mult
de 1%.Oferta se majorează numai în condiţiile cînd preţul se majorează.
17.
Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?
= -0,75 => b este cu semnul negativ din f-tia cererii; avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru
maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-
tie de pret va atinge nivelul de -1.
18.
Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.
P
10 9
8
7
6
5
4
3
2 1
0
Qd
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Incasari din vinzari
0
18
32
42
48
50
48
42
32
18
0
Determinaţi:
1.
Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q);
=Q’(P)*P/Q;
(2)= -2*2/16= -0,25;
(6)= -2*6/8= -1,5;
(5)= -2*5/10= -1.
2.
Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3.
Încasările din vânzări.În tabel
4.
Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 =>
elasticitate unitara
19.
În baza datelor din tabel:
A
B
C
TU
MU
TU
MU
TU
MU
1
16
16
20
20
15
15
2
26
10
32
12
25
10
3
31
5
39
7 33
8

4

     
  • 33 42

2

       
  • 3 5

38

     

5

     
  • 33 43

0

         

40

 
  • 1 2

 

6

     
  • 31 43

-2

         

41

 
  • 0 1

 
  • 1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. MU=∆TU/∆X;

∆TU=MU*∆X

2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.

4 33 42 2 3 5 38 5 33 43 0 40 1 2 6 31

3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?

TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.

procură 20 unităţi

din

bunul

X

şi

15

unităţi

20. Un consumator Funcţia utilităţii are forma: U = Q x x 6Q y

din bunul Y.

  • 1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul. U=Qx*6Qy; Ut=20*6*15=1800

  • 2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri MUx=UT’(X)=6Qy=15*6=90 MUy=UT’(Y)=6Qx=20*6=120

  • 21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q 2 . Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală.

TU max pentru MU=0 => MU=TU’(Q)=130 – 5Q;

0=130-5Q; 5Q=130;

Q=26

  • 22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel:

Cantitatea

Utilitatea

Utilitatea

Utilitatea

Utilitatea

bunului

marginală a

marginală a

marginală a

marginală a

(unităţi)

bunului X

bunului X pe unit de cost

bunului Y

bunului Y pe unit de cost

1

60

60/20=3

360

360/30=12

2

51

2,55

270

9

3

45

2,25

180

6

4

40

2

135

4,5

5

36

1,8

105

3,5

6

33

1,65

90

3

7

30

1,5

75

2,5

8

27

1,35

60

2

Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul

acestuia constituie 180 (200) u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py Venit consum=Qx*Px+Qy*Py

u.m.

.

Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y (1*20+6*30=200 u.m)

  • 23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:

 

Unităţi

 

0

 

1

 

2

 

3

 

4

 

5

 

TU A

 

0

 
  • 20 30

     

35

   

37

   

37

 

TU B

 

0

 
  • 10 15

     

18

   

18

   

15

 

Mua

1

   

0

   

20

   

10

   

5

   

2

   

0

 
 

MUa/Pa

1

   

0

   

0,02

   

0,01

   

0,005

   

0,002

   

0

 
 

Mub

1

   

0

   

10

   

5

   

3

   

0

   

-3

 
 

MUb/Pb

1

     
  • 0 0,01

       

0,005

   

0,003

   

0

   

-0,003

 
 

MUa/Pa 2

     
  • 0 0,01

       

0,005

   

0,0025

   

0,001

   

0

 

Să se determine:

  • 1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi. in tabel
    2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare. Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri A şi 1 bun B 3000= (2*1000+1*1000)

  • 3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri. TU=30+10=40

  • 4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează. Pa=2000; Pb=1000 Combinaţia optima: 1 bunA şi 1 bun B; 3000=2000*1+1000*1

  • 5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează. TU=20+10=30

  • 24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MU m = 40 – 5Q m , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MU x = 20 – 3Q x . Preţul untului P m = 5, preţul pâinii P x = 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat.

Mum/Pm=Mux/Px (40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1; 40-5Qm=5(20-3Qx); 40-5Qm=100-15Qx Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba loc relaţia:

Venit disponibil=Qx*Px+Qy*Py; 20=Qm*5+Qx*1

20= 5Qm+Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm 40-5Qm=5*(20-3Qx) 5*(8-Qm)=5*(20-3Qx) 8-Qm=20-3Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5*(3Qx-12) 16Qx=20+60 Qx=5 Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3 20=3*5+5*1=20
20= 5Qm+Qx
Qx=20-5Qm
Qx=20-5Qm
40-5Qm=5*(20-3Qx)
5*(8-Qm)=5*(20-3Qx)
8-Qm=20-3Qx
Qx=20-5Qm
Qx=20-5*(3Qx-12) 16Qx=20+60
Qx=5
Qm=3Qx-12
Qm=3Qx-12
Qm=3Qx-12
Qm=3
20=3*5+5*1=20 Echilibrul consumatorului:3 pîini şi 5 unităţi de unt.
  • 25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:

1.

Venitul = 200

u.m.

2.

Venitul = 200

u.m.

3.

Venitul = 200

u.m.

4.

Venitul = 300

u.m.

P x = 50 u.m. P x = 50 u.m. P x = 100 u.m. P x = 50 u.m.

P y = 50 u.m. P y = 100 u.m. P y = 50 u.m. P y = 50 u.m.

V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Venit

Px

X*

Py

Y*

  • 200 50

4

50

4

  • 200 50

4

100

2

  • 200 100

2

50

4

  • 300 50

6

50

6

Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py

În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga În cazul 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba se deplasează spre stînga În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre dreapta, panta ramînînd aceeaşi

În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la

26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.

1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m.

40=4*I+10*B; Punctele de intersecţie vor fi: I*=V/Pi=40/4=10; B*=V/Pb=40/10=4

2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului? Reprezentaţi grafic.

În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la

20=4*I+10*B

I=20/4=5; B=20/10=2 Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre stînga, panta ramînînd aceeaşi.

3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic.

Aceasta

va

duce

la

modif

punctelor

de

intersecţie

cu

Oy

şi curba

bugetară

se

va

deplasa

spre

stînga,

micşorîndu-se

panta

acesteia.

B=V/Pb=20/20=1

În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la

27.

Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

Y 30 50 X
Y
30
50
X
  • 1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50 u.m.

X*=V/Px; Y*=V/Py V=Y*×Py=30*50=1500 u.m.

  • 2. Preţul bunului X.

Px=V/X*=1500/50=30 u.m.

  • 28. Funcţia utilităţii este U = 4Q x x Q y . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.

1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.

U=4*20*30=2400

MUx=TU’(X)=4Qy=4*30=120;

MUy=TU’(Y)=4Qx=4*20=80;

V=Qx*Px+Qy*Py

240=20*Px+30*Py

240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py MUx/Px=MUy/Py 120/Px=80/Py 80Px=120Py

Px=1,5Py

240=30Py+30Py

Px=6

Py=4

Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.

Rms= - ∆Qy/∆Qx=MUx/MUy=120/80=1,5 Rata marginală de substituire a bunului X la cîte unităţi din bunul Y se va renunţa pentru a consuma o unitate din bunul X

  • 29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Q x x 3Q y , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Q x + 30Q y = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.

Din linia bugetara rezulta ca Px=15 u.m., iar Py=30 u.m. TU este maximal atunci cînd MU=0
Din linia bugetara rezulta ca Px=15 u.m., iar Py=30 u.m.
TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
MUx=TU’(X)=2*3Qy=6Qy; MUy=TU’(Y)=2Qx*3=6Qx;
MUx/Px=MUy/Py
6Qy/15=6Qx/30
Qx=2Qy
1200=15Qx+30Qy
1200=15Qx+30Qy
1200=15*2Qy+30Qy
Qx=2Qy
Qx=40
1200=60Qy
Qy=20
Y
20
40
X
  • 30. Analizaţi datele din tabel.

 
 

Numărul de

Numărul

Produsul total

Produsul mediu

Produsul marginal

lucrători

de utilaje

(TP L )

al muncii

al muncii

(L)

1

(K)

2

3

(AP L ) 4=3/1

(MP L ) 5=∆3/∆1

 
  • 1 100

3

       
  • 100 100

   
 
  • 2 220

3

       
  • 110 120

   
 
  • 3 450

3

       
  • 150 230

   
 
  • 4 640

3

       
  • 160 190

   
 
  • 5 780

3

       
  • 156 140

   
 
  • 6 720

3

       
  • 120 -60

   
 
  • 7 560

3

   

80

   

-160

 

1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).

2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

30. Analizaţi datele din tabel. Numărul de Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul marginal lucrători de
30. Analizaţi datele din tabel. Numărul de Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul marginal lucrători de

3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?

Legea

randamentelor

neproportionale: produsul total este maxim cind produsul

marginal=0

  • 31. Completaţi tabelul

Numărul

Produsul total

Produsul mediu

Produsul

lucrătorilor

(TP L )

(AP L )

marginal

(L)

1

2

3=2/1

(MP L )4=∆2/∆1

1

6

6

6

2

 
  • 18 9

12

3

 
  • 33 11

15

4

 
  • 40 10

7

5

 
  • 45 9

5

6

 
  • 48 8

3

7

 
  • 49 7

1

8

 
  • 40 5

-9

1. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale:

2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul

marginal=0

Pragul de raţionalitate a volumului producţiei APmax=MPL pentru 1 muncitor

32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor

0

1

2

 
  • 3 5

4

 

6

Cantitatea de producţie,

0

40

90

126

150

165

1740

unităţi

0

0

  • 0 0

0

MPL

0

40

50

 
  • 360 150

240

 

90

0

0

APL

0

40

45

 
  • 420 330

375

 

290

0

0

  • 1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor? MPL=∆TP/∆L;

MPL=(1740-1650)/(6-5)=90 APL=∆TP/L;

  • 2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de-al III-lea muncitor. MPL=360<500

  • 3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă? APL=TP/L;

Pentru ca APL sa fie max e nevoie de relatia APL=MPL=400, deci trebuie

sa fie angajati doar 1 muncitor.

33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi. Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz?

angajati

  • 50 1000

unitati

  • 54 angajati ........

1200

unitati

Productivitatea medie: (1) APL=TP/L=1000/50=20 (2) APL=TP/L=1200/54=22,22

unitati Productivitatea marginala: (2) MPL=∆TP/∆L=(1200-1000)/(54-50)=200/4=50 unitati

34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii P L = 4 u.m., iar preţul capitalului P K = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?

20/4=30/3 =>

5=10

=> nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar

de majorat capitalul si de redus factorul munca.

35. În tabel sunt prezentate date cu privire la factorilor de producţie: producţia obţinuta din diferite
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la
factorilor de producţie:
producţia obţinuta din diferite combinaţii ale
Cantitatea de
Cantitatea de capital (maşini-ore)
muncă
K 1 =
K 2 =
TPK=3
APK=4/1
MPK=∆4/∆1
K 3 = 30
K 4 =
(oameni-ore)
10
20
40
10
400
600
600
60
60 700
760
20
600
1700
1700
85
110
3000
4200
30
1100
3000
3000
100
130
4200
5400
35
1200 3500
3500
100
100
4700
5900
40
1300
3800
3800
95
60
5000
6300
50
1440
4200
4200
84
40
5400
6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200
unităţi.
K
40
30
20
10
10
20
30
40
50
L
  • 2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore. Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. in tabel

20/4=30/3 => 5=10 => nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar de majorat capitalul
20/4=30/3 => 5=10 => nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar de majorat capitalul
  • 36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.

    • 1. a factorului-capital prin factorul-muncă; MPL=5; MPK=10 RMTS= - ∆K/∆M;

RMTSKL= MPK/MPL=10/5=2

  • 2. a factorului-muncă prin factorul-capital. RMTSLK=MPL/MPK=5/10=0,5

  • 37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K 1/3 L 1/2 .

Qtotal=30*

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a

*

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a

=30*

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a

*

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a

=30*3*5=450

Produsul mediu al muncii=450/25=18

  • 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului- muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore. Q=30* *

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450 Produsul mediu al muncii=450/25=18 2. Să presupunem că cantitatea utilizată a

=30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital

de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei?

FPo=200+200=400

FP1=220+300=520

Modificarea factorilor de productie=520-400/400*100%=30% ∆FP=∆Q; 30%=30% randamente de scară constante.

39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli:

materii prime – 50000 u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie. Determinaţi:

  • 1. costurile totale medii în anul 2007; AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,
    5

  • 2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000 AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=24 9000/6000=41,5

40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi tabel:

sunt prezentate în

Volumul

Costurile

Costurile

Costurile

producţiei

totale

medii

marginale

(unitati.)

(u.m.)

(u.m.)

(u.m.)

1

2

3=2/1

4=∆2/∆1

0

0

0

0

 
  • 10 320

32

32

 
  • 20 480

24

16

 
  • 30 27,33

820

 

34

 
  • 40 1400

35

58

 
  • 50 45,6

2280

 

88

 
  • 60 58,67

3520

 

124

  • 1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. in tabel
    2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 4. Determinaţi producţia

3.

Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

 

4.

Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.

Randament de scara crescator pt segemntul MC de la 32 la 16.

 

41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

 

Cantitatea

Costurile

Costurile

Costurile

Costurile

Costurile

 

produselor

totale

totale fixe

totale

medii

marginale

(unitati)

(u.m.)

(u.m.)

variabile

(u.m.)

(u.m.)

 

1

3=100

(u.m.)

6=∆2/∆1

 

2

4=2-3

5=2/1

 

0

  • 100 100

 

0

0

0

5

  • 180 100

 

80

36

16

10

  • 220 100

 

110

22

8

15

  • 300 100

 

200

20

16

20

  • 400 100

 

300

20

20

25

  • 550 100

 

450

22

30

1.

Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.

 

2.

Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?

CF nu depind de Q produselor fabricate, ele fiind si atunci cind nivelul productiei este nul. CV se modifica in dependenta de VPF. La minimizarea AC si care trebuie sa fie = cu MC=20 se realizeaza volumul optim de productie. Legea randamentelor neproportionale.

3.

Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.

 
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q) .
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q) .

42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q) 3 .

1.

Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii

variabile şi marginale. f(TC)=(5 + 2Q) 3

 
f(CF)= =125;

f(CF)= =125;

 
f(CV)=(2 =8

f(CV)=(2 =8

f(CV)=(2 =8

f(CMT)= TC/Q=(5 + 2Q) 3 /Q

 

f(CMF)=CF/Q=125/Q;

f(CMV)=8 /Q=8

f(CMV)=8 /Q=8

f(CMV)=8 /Q=8

f(CMg)=(TC)’=3*(5+2Q

2.

Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.

CT= (5 + 2Q) 3 =(5 + 2*50) 3 =1.157.625;

CF=

CF= =125 u.m.

=125 u.m.

 

CV=(2

CV=(2 =8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m.

=8

=8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m.

=8*

=8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m.

=8*125000=1.000.000 u.m.

CMT= (5 + 2Q) 3 /Q=1.157.625/50=23.152,5 u.m. CMF=125/Q=125/50=2,5 u.m.

CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m. CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.
CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m. CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.
CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m. CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.

CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m. CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.

  • 3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.

TCmin=MC=0

Pentru ACmin=MC

(5+2Q)³/Q=3*(5+2Q)²

5+2Q=3Q

Q=5

43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi.
43.
În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25
unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora
până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui
muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul
când vor activa 4 muncitori.
Cost total,
Produs
Cost
fix
Cost
mediu
CMT
CMg
CT
total
mediu, CMF
variabil,
CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul
600+60*3
25*3=75
600:75=8
(780-600):75=2,4
780:75=10,
-
mediu
=780
4
(3)=25
Produsul
600+60*4
30*4=120
600:120=5
(840-600):120=2
840:120=7
(840-780):
mediu
=840
(120-75)= 1,33
(4)=30
44.
Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este
prezentată în următorul tabel:
Cantitatea
de
0
10
20
30 40
50
producţie,
unităţi
1
Venitul
total,
u.m.
0
100
160
200
220
210
2
Costul
total,
u.m.
40
80
100
140
200
280
3
Costul
mediu,
u.m.
0
8 5
4,67
5
5,6
4
Profit,
u.m.
0
20
60
60 20
-70
5=2-3
MC
0
4
2
4
6
8
MR
0
10 6
4
2
-1
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66,
fata de acelasi profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
MR=MC firma va înregistra profit maximal la orice structură a pieţei.
Pentru cantitatea de 30 bucăţi MR=MC
45.
Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m.
Costurile fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q);
80000=100Q-60000+20Q;
140000=80Q;
Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;
0=V-C=100Q-60000-20Q;
60000=80Q;
Q=750
46.
Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce

activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:

Cantitatea

de

producţie,

0

10

20

30

40

50

unităţi 1 Încasările totale, u.m. 0 100 160 200 220 210 2 Costurile totale, u.m. 40
unităţi
1
Încasările
totale,
u.m.
0
100
160
200
220
210
2
Costurile
totale,
u.m.
40
80
100
140
200
280
3
Venit
marginal,
u.m.
0
10
6
4
2
-1
4=∆2/∆1
Cost
marginal,
u.m.
0
4
2
4
6
8
5=∆3/∆1
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30
unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa
costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un.
5
6
7
1
Costul marginal, u.m.
20
30 50
2
Venit
150
180
210
3=1*30
Vmg
30
30 30
4=3/1
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Cmg=Vmg=Preţ=30;
Oferta globala=1000*6=6000 unitati
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
Cantitatea
de
0
10
20
30 40
50
producţie,
unităţi
1
Venitul total, mii u.m.
0
100
190
270
340
400
2
Costul total, mii u.m.
50
110
185
260
350
450
3
Venit
marginal
0
10 9
8 7
6
4=∆2/∆1
Cost
marginal
0
6
7,5
7,5
9
10
5=∆3/∆1

Aplicând analiza marginală, determinaţi:

  • 1. Venitul marginal Vmg=∆VT/∆Q
    2. Costul marginal Cmg=∆CT/∆Q
    3. Producţia care maximizează profitul agentului economic. Pentru a majora profitul firma va spori volumul producţiei pînă la acel moment, cînd creşterea MR va depăşi creşterea MC adică pentru cantitatea de 30 bucăţi unde MR=8 este mai mare decît MC=7,5 iar TC constant<TR.

49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC = 40Q + Q 2 defineşte

costurilor totale. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie maximizeaza profitul firmei?

TC = 40Q + Q 2 ;

Punit=280

Pe termen scurt echilibrul firmei competitive, volumul optim al producţiei şi maximizarea

profitului pot fi realizate cu condiţia egalităţii costului marginal şi venitului marginal. MC=MR=P

MC=TC(Q)'=40+2Q

40+2Q=280

2Q=240

Q=120

50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de bunuri este prezentat în tabel.

Cantitatea de producţie,

  • 0 1

 

2

3

4

5

un.1

Costurile

totale,

u.m.

10

14

16

20

27

35

2

Venit

total

 
  • 0 7

14

21

28

35

3=1*7

Cost

marginal

 
  • 0 4

 
  • 2 8

    • 4 7

   

4=∆2/∆1

Venit

marginal/pret

 
  • 0 7

 
  • 7 7

  • 7 7

 

5=∆3/∆1

Cost

mediu

 

14

 
  • 0 6,67

    • 8 7

6,75

 

6=2/1

AVC

 
  • 0 3,33

4

 
  • 3 5

4,25

 

Să se determine:

  • 1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m. p/u a alege Q optima avem nevoie de egalitatea Vmg=Cmg=7 la Q=4. Deci Q optima e/e 4 unitati.

    • 2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?

AC>Preţ p/u ca firma sa-si inceteze activitatea e nevoie de Profit=0;

0=Venit-

Cost;Venit=Cost=35; la P=5 u.m. sau la Q=5 unitati. În cazul dat firma na înregistrat costuri totale medii mai mari decat preţul, iar pentru cantitatea de 5 ea mai obţine un profit normal care se include în costurile totale.

  • 3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?

obtine cu conditia ca MR=AC<Preţ 7; la Q=5

Pragul de rentabilitate se

  • 4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?

Firmele vor parasi piata pe TL doar în cazul cand AC>Preţ. Va dori sa patrunda pe piata, insa va trebui sa corecteze factorii de productie, inclusiv dotarea tehnica a organizatiei si procesul tehnologic.

51. Costurile

totale

ale

unei firme

ce activează

in

reprezentate prin funcţia TC=10Q 3 –80Q 2 +196Q+50.

condiţii de concurenţă

perfectă sunt

  • 1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp? P > AVCmin=MC AVC=TVC/Q=(10Q 3 –80Q 2 +196Q)/Q=10Q 2 –80Q+196 AVCmin=MC MC=TC(Q)'=30Q²-160Q+196 10Q 2 –80Q+196=30Q²-160Q+196

-20Q²+80Q=0

-20Q*(Q-4)=0

Q=4

Pentru preţul mai mare de 36 lei

  • 2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp? P =ACmin=MC AC=TC/Q=(10Q 3 –80Q 2 +196Q+50)/Q MC=(TC)’=(10Q 3 –80Q 2 +196Q+50)’=30Q 2 -160Q+196 (10Q 3 –80Q 2 +196Q+50)/Q=30Q 2 -160Q+196

52.

Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul

Cantitatea

Costul

Costul

Venit

Vmg=MR

CTM

CT

MC

Profit/

(u.m.)

oferită

fix

variabil

total

pierdere

(unităţi)

mediu

mediu

(u.m/)

1

2

(u.m.)

3

(u.m.)

4

5=1*2

6=∆5/∆2

7=3+4

8=7*2

9=∆8/∆2

10=5-8

500

 
  • 10 250

300

 

5000

0

550

5500

0

-500

402

 
  • 20 200

150

 

8040

304

350

7000

150

1040

360

 
  • 30 150

100

   
  • 10800 7500

276

250

 

50

3300

310

 
  • 40 100

  • 75 160

 
  • 12400 7000

175

 

-50

5400

270

 
  • 50 100

  • 60 110

 
  • 13500 8000

160

 

100

5500

240

 
  • 60 150

  • 50 90

 
  • 14400 12000

200

 

400

2400

210

 
  • 70 200

  • 43 30

 
  • 14700 17010

243

 

501

-2310

180

 
  • 80 250

  • 38 -30

 
  • 14400 23040

288

 

603

-8640

150

 
  • 90 300

  • 22 -90

 
  • 13500 28980

322

 

594

-15480

  • 1. Ce cantitate de

producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?

MC=MR
2. Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 100<270 unde Q=50.

  • 3. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul? Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 100<270 unde P=270.

  • 4. Calculaţi mărimea profitului de monopol. Profitul de monopol este maxim=5500 cind are loc relatia MC=MR<P; 100<270 unde Q=50, P=270.

53.

În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.

  • 1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul? Πmax in conditii de monopol cînd MΠ=0 MΠ=Π'(Q) Π=P*Q-Costul*Q Π=(140-5Q)*Q – 80-20Q=140Q-5Q²-80-20Q=120Q-5Q²-80 MΠ=120-10Q=0 Q=12 P=140-5*12=80

  • 2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim? MC=MR Profitul este maxim MC=TC'(Q)=20

MR=140-10Q=140-10*12=20

54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

Q

VC

TC

ATC=TC/Q

MC=∆TC/∆Q

P

TR

MR

Profit/Pierderi

 
  • 0 150

0

 

0

0

200

0

0

-150

 
  • 1 260

 
  • 110 260

110

175

 

175

  • 175 -85

 
  • 2 320

 
  • 170 160

  • 60 125

150

   
  • 300 -20

 
  • 3 366

 
  • 216 122

  • 46 105

135

   
  • 405 39

 
  • 4 400

 
  • 250 100

  • 34 75

120

   
  • 480 80

 
  • 5 445

  • 295 89

 
  • 45 45

105

   
  • 525 80

 
  • 6 510

  • 360 85

 
  • 65 15

90

   
  • 540 30

  • 1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc. TR=P*Q; MR=∆TR/∆Q

  • 2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.

Pe piata de monopol, deoarece se supune legitatii MC=MR<P, adica 45=45<105
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei. Pentru

maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 45<105 unde Q=5, P=105 la care

ATC=89

  • 4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei. in tabel

55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q 2 ; MC = 100 +

10Q.

Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:

  • 1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?

conditiile concurentei perfecte: MC=MR=P

 

TR = 1000Q + 10Q

2

;

MC = 100 + 10Q.

 

MR=(TR)’=(1000Q + 10Q

2

)’=1000+20Q

 

100+10Q=1000+20Q

 

-900=10Q

 

Q= -90 =>P=MR=1000+20*-90=1000-1800= -800

  • 2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?

conditiile concurentei perfecte: MC=MR<P

 

Q= -90; P=TR/Q=1000Q + 10Q

2

/Q=1000+10Q=1000-900=100

56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul

Cererea

Producţia

Costul

Costul

Venit

Venit

(u.m.)

firmei

firmei

total

marginal

total

margina

(unităţi)

(unităţi)

(u.m.)

(u.m.)

(u.m.)

l

(u.m.)

100

 
  • 50 4500

50

 

45

5000

50

90

 
  • 60 4700

60

 

20

5400

40

80

 
  • 70 5000

70

 

30

5600

20

70

 
  • 80 5500

80

 

50

5600

0

60

 
  • 90 6500

90

 

100

5400

-20

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că, dacă ea reduce preţul:

  • 1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;

  • 2. concurenţii nu vor reacţiona.

57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q 2 ) - producţia totală a celor doi producători. Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.

Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor stabili pe piaţă
Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se
vor stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
1.
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q 2 ); MC=26
MR=MC
TR=P*Q=206Q -3Q 2
MR=(TR)’=(206Q -3Q 2 )=206 - 6Q
26=206 – 6Q
Qe=180/6=30 unitati
Pe=206 - 3*30=206 – 90=116 u.m.
dublu satelism: Q1=20; Q2=10; P1=146; P2=176
asimetric:
cooperant: Q1=Q2=15; P1=P2=161
dubla dominatie: Q1=10; Q2=20; P1=176; P2=146
2.
Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.

58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este

descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q + 100. Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati reprezentarea grafica a soluţiei problemei .

P=200-Q; TC=6Q+100

MC=MR TR=P*Q=200Q-Q 2 MR=(TR)’=(200Q-Q 2 )=200-2Q

MC=(TC)’=6

6=200-2Q

2Q=194

Q=97 unitati;

P=200-97=103u.m.

PeTL Pe=AC; AC=TC/Q=6Q+100/Q=6*97+100/97=682/97=7,03 u.m.

P 200 103 E Profit 7,03 6 MR-MC MR 97 200
P
200
103
E
Profit
7,03
6
MR-MC
MR
97
200

Q

PROBLEME(MACRO)

  • 1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,

cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m .. Determinaţi :

  • 1. Cheltuielile globale; Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m.

  • 2. Venitul global; Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m.

  • 3. PIB. PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor)

  • 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:

 

Indicatori

Mlrd.u.m.

Salarii şi alte venituri din muncă

 

592

Cheltuieli de consum

 

601

Impozite indirecte

 

139

Dobânzi

48

Profituri corporative

 

148

Venituri

în

gospodăriile

ţărăneşti

şi

întreprinderile

74

individuale

 

Amortizarea

 

156

Investiţii nete

 

227

Export net

59

Determinaţi:

  • 1. Valoarea PIB; PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157

  • 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? Metoda fluxului de venituri veniturilor

  • 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114 Ib = In+A = 227 + 156 = 383

  • 3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m

..

Cheltuielile de consum au

constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul

  • 260 u.m., amortizarea 170 u.m. Determinaţi:

    • 1. PIN;

PIN= PIB – A= 6000-170=5830

  • 2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340

  • 3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310

  • 4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480

  • 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m

..

Cheltuielile de consum au alcătuit

3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete

  • 800 u.m ..

Determinaţi:

  • 1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800

  • 2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40

  • 3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200

  • 5. .. constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul

Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m

Cheltuielile de consum au

570 u.m., amortizarea 270 u.m.

Determinaţi:

  • 1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175

  • 2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445

  • 3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730

  • 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.

PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240

  • 7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300

u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor.

VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile

VPd=1600-200-300=1100

S=1100-1200=(-100) - dezeconomii

  • 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul

fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:

Bunurile Anul „n-1” Anul „n” Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul A 15 1 20 1 B 5
Bunurile
Anul „n-1”
Anul „n”
Cantitatea
Preţul
Cantitatea
Preţul
A
15
1
20
1
B
5
1
8 2
C
10
2
11
4
D
1
10
2
10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
2. PIB real pentru anul „n”;
IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 +
1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5
PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67
3. Indicele de deflaţie .
Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 %
9.
Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate
cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două
perioade de timp:
Bunurile
Anul 2008
Anul 2005
Preţul
Cantitatea
Preţul
Cantitatea
A
10
10
15
8
B
27
6
24
7
C
655 3
425 5

Determinaţi:

  • 1. Indicele Laspeyres; Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) /

/ (120+168+2125)=3544/2413=1,47

Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42

  • 3. Indicele Fischer. Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72.

  • 10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni,

din care 8 mil. sunt apţi de muncă.

Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de

muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi:

  • 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%

  • 2. Rata şomajului real.

Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5

*100=20%

Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5

  • 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

   

2000

2007

 

Forţa de muncă

 
  • 84889 95453

Angajaţi

 
  • 80796 87524

Determinaţi:

  • 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093

ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929

ru=(7929 / 95453)*100%=8,31%

  • 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc.

  • 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de

muncă?

Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu

economie de piaţă.