PROBLEME(MICRO)

1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri Variante alternative

A B C D E
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0

1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?

25 35 45 50 Costume
Punctele A, B, C, D, E – reprezinta diferite
variante de productie a celor doua bunuri ec-ce,
pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de
resurse ec-ce disponibile (financiare, materiale,
umane, etc.)
2. Indicaţi punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce
semnifică aceste puncte?
M – indica faptul ca fermierul nu si-a utilizat toate posibilitatile de productie.
N – c/e ar corespunde unei Q de bunuri mai >, e/e o varianta imposibila pe TS, fiindca resursele disponibile
nu sunt suficiente pentru a mari si Q de cofetiere si cea de costume→sa tinda spre ↑ productivitatii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost
perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
Sa perfectioneze pe viitor tehnologiile de producere a cofetierelor si costumelor sau sa mareasca si sa
foloseasca mai rational resursele disponibile pentru fabricarea acestora; investitii.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească:

Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.

2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg?
Explicaţi.
a) da – deoarece sunt suficiente resurse p/u fabricarea acestora. (E)

1
 b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de
productie si necesita noi resurse si tehnologii.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg
anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
Sa reduca producerea de griu de la 800 la 600 kg, adica cu 200 kg.
Ca=(800-600) / (1200-900) = 200 / 300 = 2 / 3
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual,
care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
Sa reduca producerea de carne de la 1400 la 1200 kg, adica cu 200 kg. Co=∆x/∆y; ∆x – este bunul la care
se renunţă; ∆y – bunul dorit.
Ca=(1400-1200) / (600-400) = 200 / 200 = 2 / 2 = 1
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt
utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
Nu – deoarece combinatia respectiva (K) se afla in interiorul curbei posibilitatilor de productie, ce arata ca
ar putea produce pina la 1400 kg de carne.
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):

Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită

(u.m.)
(l) +50 -45
(l) +5
1,00 200 205 110 160 65
1,25 175 180 130 180 85
1,50 150 155 150 200 105
1,75 125 130 170 220 125
2,00 100 105 190 240 145
1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de echilibru?
(K) Pe=1,5 Qe=150

2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul restabilirii
echilibrului pe piaţa dată? ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte, trebuie de ↓ pretul laptelui
pina la restabilirea pretului de echilibru.
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45
litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei
problemei. (L) Pe=1,75 Qe=125
O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând pentru toate
preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50
litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi
reprezentarea grafică a soluţiei problemei. (M) P=1,25 Q=180. Odata cu ↑ ofertei se micsoreaza si pretul,
din aceasta beneficiind consumatorii.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 +
4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;

2
 Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru
biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; => 0=5000-b*100 => b=50 =>
100 Qd=5000-b*100 Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul
biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000
5000 Q

6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea
preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei. Qs=bP-a
50=b*40 - a a=40b - 50 a=40b - 50 a=150
300=b*90 - a 300=90b - 40b+50 250=50b b=5
Qs= 5P - 150; Qs1=5*40 - 150=50; Qs2=5*90 - 150=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs=5*120 - 150=450

7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe
care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
P
600
500

Q
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ costurilor de productie => la ↓ pretului =>
aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului =>
competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de
echilibru.

8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 +
4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.
Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

3
 Qs – este mai mica decit cea ceruta Qd => aparitia deficitului de bunuri pe piata respectiva – piata
producatorului.
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –
600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

6. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –
300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

4
 50 100 150 200 250 300 350

11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575
Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Qs=120+5*10; Qs=170; s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29

2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆
pretului) atunci cand rata modificării ofertei este mai mică decît rata modificării preţului.
3. Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10%/100%)+10=11
Qs=120+5*11=175; s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;
13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;
I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
1. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.
Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125
dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;
dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;
elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;

2. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0

3. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0
14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:

Preţul u.m. Cantitate Elasticitatea cererii Veniturile

a cererii după preţ vânzătorilor
un. u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052 inelastica 18000
40 800 0,176 inelastica 32000
60 700 0,333 inelastica 42000
80 600 0,538 inelastica 48000
5
 100 500 0,818 inel 50000
120 400 1,222 elastica 48000
140 300 1,857 elastica 42000
160 200 3,0 elastica 32000
180 100 5,666 elastica 18000
200 0 19,0 elastica 0
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)

2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100
lei, cind elasticitatea cererii este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
= -∆Q% / ∆P% ; -3= ∆Q% / 10% ; ∆Q% = -3*10%= -30%
Cantitatea ceruta va scadea cu 30 % cerere elastică.
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului?
= - ∆Qs% / ∆P%; -1,5= -∆Qs% / ∆P%; ∆P%= - / -1,5= +… ↑Qs = ↑P = ↓Qd = ↓Vt; elasticitatea
cererii este – elastica ceea ce inseamna ca modificarea preţurilor cu 1% duce la modificarea cererii u mai mult
de 1%.Oferta se majorează numai în condiţiile cînd preţul se majorează.

17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?
= -0,75 => b este cu semnul negativ din f-tia cererii; avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru
maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-
tie de pret va atinge nivelul de -1.
18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Qd 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Incasari din vinzari 0 18 32 42 48 50 48 42 32 18 0
Determinaţi:
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q); =Q’(P)*P/Q; (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5; (5)= -2*5/10= -1.

2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.

= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4

3. Încasările din vânzări.În tabel

4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 =>
elasticitate unitara
19. În baza datelor din tabel:

6
 A B C
TU MU TU MU TU MU
1 16 16 20 20 15 15
2 26 10 32 12 25 10
3 31 5 39 7 33 8
4 33 2 42 3 38 5
5 33 0 43 1 40 2
6 31 -2 43 0 41 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. MU=∆TU/∆X; ∆TU=MU*∆X
2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele
obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale
descrescînde.

20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y.

Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy; Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
MUx=UT’(X)=6Qy=15*6=90
MUy=UT’(Y)=6Qx=20*6=120

21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q 2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este
maximală.
TU max pentru MU=0 => MU=TU’(Q)=130 – 5Q; 0=130-5Q; 5Q=130; Q=26
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în
tabel:
Cantitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea
bunului marginală a marginală a marginală a marginală a
(unităţi) bunului X bunului X pe unit bunului Y bunului Y pe unit
de cost de cost
1 60 60/20=3 360 360/30=12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul
acestuia constituie 180 (200) u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. .
Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py
Venit consum=Qx*Px+Qy*Py
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y
(1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun este de
1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:

Unităţi 0 1 2 3 4 5

7
 TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15
Mua 1 0 20 10 5 2 0
MUa/Pa 1 0 0,02 0,01 0,005 0,002 0
Mub 1 0 10 5 3 0 -3
MUb/Pb 1 0 0,01 0,005 0,003 0 -0,003
MUa/Pa 2 0 0,01 0,005 0,0025 0,001 0
Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi. in tabel
2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.
Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri A şi 1 bun B 3000= (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
TU=30+10=40
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
Combinaţia optima: 1 bunA şi 1 bun B; 3000=2000*1+1000*1
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se
dublează.
TU=20+10=30

24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MU m= 40 – 5Qm , iar utilitatea
marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul disponibil
pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de
către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1; 40-5Qm=5(20-3Qx); 40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba loc relaţia:
Venit disponibil=Qx*Px+Qy*Py; 20=Qm*5+Qx*1

20= 5Qm+Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm

40-5Qm=5*(20-3Qx) 5*(8-Qm)=5*(20-3Qx) 8-Qm=20-3Qx

Qx=20-5Qm Qx=20-5*(3Qx-12) 16Qx=20+60 Qx=5

Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3

20=3*5+5*1=20 Echilibrul consumatorului:3 pîini şi 5 unităţi de unt.

25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
1. Venitul = 200 u.m.
Px = 50 u.m. Py = 100 u.m.
2. Venitul = 200 u.m. P x = 100 u.m. Py = 50 u.m.
Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
3. Venitul = 200 u.m.
4. Venitul = 300 u.m.
V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului
Venit Px X* Py Y*
200 50 4 50 4
200 50 4 100 2
200 100 2 50 4
300 50 6 50 6
Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
8
 În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga
În cazul 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale,
curba se deplasează spre stînga
În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre
dreapta, panta ramînînd aceeaşi

26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
40=4*I+10*B; Punctele de intersecţie vor fi: I*=V/Pi=40/4=10; B*=V/Pb=40/10=4
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
Reprezentaţi grafic.
20=4*I+10*B
I=20/4=5; B=20/10=2
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se
schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa
paralel spre stînga, panta ramînînd aceeaşi.

3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de
intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va
deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta
acesteia.
B=V/Pb=20/20=1

9
27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

Y 1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y

este 50 u.m.
30 X*=V/Px; Y*=V/Py
V=Y*×Py=30*50=1500 u.m.
2. Preţul bunului X.
Px=V/X*=1500/50=30 u.m.

50 X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Q x x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru
procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură
20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
U=4*20*30=2400
MUx=TU’(X)=4Qy=4*30=120; MUy=TU’(Y)=4Qx=4*20=80;
V=Qx*Px+Qy*Py 240=20*Px+30*Py

240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py

MUx/Px=MUy/Py 120/Px=80/Py 80Px=120Py

Px=1,5Py Px=6
240=30Py+30Py Py=4
Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
Rms= - ∆Qy/∆Qx=MUx/MUy=120/80=1,5
Rata marginală de substituire a bunului X la cîte unităţi din bunul Y se va renunţa pentru a
consuma o unitate din bunul X
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Q x x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă
prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează
utilitatea consumatorului.
Din linia bugetara rezulta ca Px=15 u.m., iar Py=30 u.m.
TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
MUx=TU’(X)=2*3Qy=6Qy; MUy=TU’(Y)=2Qx*3=6Qx;
MUx/Px=MUy/Py 6Qy/15=6Qx/30 Qx=2Qy
1200=15Qx+30Qy 1200=15Qx+30Qy 1200=15*2Qy+30Qy

Qx=2Qy Qx=40
1200=60Qy Qy=20

20

40 X
30. Analizaţi datele din tabel.
Numărul de Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
lucrători de utilaje (TPL) al muncii al muncii
(L) 1 (K) 2 3 (APL) 4=3/1 (MPL) 5=∆3/∆1
1 3 100 100 100
2 3 220 110 120
3 3 450 150 230
4 3 640 160 190
5 3 780 156 140
6 3 720 120 -60
7 3 560 80 -160
1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al
muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin

calcule?
Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul
marginal=0

31. Completaţi tabelul

Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul

lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) 1 2 3=2/1 (MPL)4=∆2/∆1
1 6 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 49 7 1
8 40 5 -9

1. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

 2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?
Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul
marginal=0
Pragul de raţionalitate a volumului producţiei APmax=MPL pentru 1 muncitor
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie
de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de producţie, 0 40 90 126 150 165 1740
unităţi
0 0 0 0 0
MPL 0 40 50 360 240 150 90
0 0
APL 0 40 45 420 375 330 290
0 0
1. Care este produsul marginal alcelui de al 6-lea muncitor?
MPL=∆TP/∆L; MPL=(1740-1650)/(6-5)=90
2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de-al III-lea muncitor. MPL=360<500
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare
maximă?
APL=TP/L; Pentru ca APL sa fie max e nevoie de relatia APL=MPL=400, deci trebuie
sa fie angajati doar 1 muncitor.

33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi. Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând
suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi.
Care este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz?
50 angajati.........1000 unitati
54 angajati ........1200 unitati
Productivitatea medie: (1) APL=TP/L=1000/50=20 (2) APL=TP/L=1200/54=22,22
unitati
Productivitatea marginala: (2) MPL=∆TP/∆L=(1200-1000)/(54-50)=200/4=50 unitati

34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30
unităţi. Preţul muncii PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de
producţie este optimală? Dacă nu, ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
 20/4=30/3 => 5=10 => nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar
de majorat capitalul si de redus factorul munca.

35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale
factorilor de producţie:
Cantitatea de Cantitatea de capital (maşini-ore)
muncă K1 = K2 = TPK=3 APK=4/1 MPK=∆4/∆1 K3 = 30 K4 =
(oameni-ore) 10 20 40
10 400 600 600 60 60 700 760
20 600 1700 1700 85 110 3000 4200
30 1100 3000 3000 100 130 4200 5400
35 1200 3500 3500 100 100 4700 5900
40 1300 3800 3800 95 60 5000 6300
50 1440 4200 4200 84 40 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200
unităţi.
K
40
30
20
10

10 20 30 40 50 L
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital
este 20 maşini-ore. Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al
muncii. in tabel

36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi,
iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
RMTS= - ∆K/∆M; RMTSKL= MPK/MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
RMTSLK=MPL/MPK=5/10=0,5

37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată
zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
 Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-
muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica producţia?
27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital
de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul
extinderii la scară a producţiei?
FPo=200+200=400
FP1=220+300=520
Modificarea factorilor de productie=520-400/400*100%=30%
∆FP=∆Q; 30%=30% randamente de scară constante.

39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli:
materii prime – 50000 u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m.,
salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi, alte
cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul 2008 firma a triplat volumul
de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie.
Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,
5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=24
9000/6000=41,5

40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în
tabel:

Volumul Costurile Costurile Costurile

producţiei totale medii marginale
(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. in tabel
2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
 3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20
4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.
Randament de scara creacator pt segemntul MC de la 32 la 16.

41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Cantitatea Costurile Costurile Costurile Costurile Costurile

produselor totale totale fixe totale medii marginale
(unitati) (u.m.) (u.m.) variabile (u.m.) (u.m.)
1 3=100 (u.m.) 6=∆2/∆1
2 4=2-3 5=2/1
0 100 100 0 0 0
5 180 100 80 36 16
10 220 100 110 22 8
15 300 100 200 20 16
20 400 100 300 20 20
25 550 100 450 22 30

1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.

2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?
CF nu depind de Q produselor fabricate, ele fiind si atunci cind nivelul productiei este
nul.
CV se modifica in dependenta de VPF.
La minimizarea AC si care trebuie sa fie = cu MC=20 se realizeaza volumul optim de
productie.
Legea randamentelor neproportionale.
3. Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii
variabile şi marginale.
f(TC)=(5 + 2Q)3

f(CF)= =125;

f(CV)=(2 =8
f(CMT)= TC/Q=(5 + 2Q)3/Q
f(CMF)=CF/Q=125/Q;
f(CMV)=8 /Q=8

f(CMg)=(TC)’=3*(5+2Q

2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
CT= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;

CF= =125 u.m.

CV=(2 =8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m.

CMT= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5 u.m.
CMF=125/Q=125/50=2,5 u.m.

CMV=CV/Q=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000 u.m.

CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.

3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.

TCmin=MC=0
Pentru ACmin=MC
(5+2Q)³/Q=3*(5+2Q)²
5+2Q=3Q
Q=5
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25
unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora
până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui
muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul
când vor activa 4 muncitori.
Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
CT total mediu, CMF variabil, CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, -
mediu =780 4
(3)=25
Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-7
mediu =840 (120-7
(4)=30

44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este
prezentată în următorul tabel:

Cantitatea de 0 10 20 30 40 50
producţie, unităţi
1
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
2
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
3
Costul mediu, u.m. 0 8 5 4,67 5 5,6
4
Profit, u.m. 0 20 60 60 20 -70
5=2-3
MC 0 4 2 4 6 8
MR 0 10 6 4 2 -1
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66,
fata de acelasi profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
MR=MC firma va înregistra profit maximal la orice structură a pieţei.
Pentru cantitatea de 30 bucăţi MR=MC

45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m.
Costurile fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100Q-60000+20Q; 140000=80Q;
Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0; 0=V-C=100Q-60000-20Q; 60000=80Q; Q=750
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce
activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1
Încasările totale, u.m. 0 100 160 200 220 210
2
Costurile totale, u.m. 40 80 100 140 200 280
3
Venit marginal, u.m. 0 10 6 4 2 -1
4=∆2/∆1
Cost marginal, u.m. 0 4 2 4 6 8
5=∆3/∆1
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30
unitati.

47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa
costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un. 5 6 7
1
Costul marginal, u.m. 20 30 50
2
Venit 150 180 210
3=1*30
Vmg 30 30 30
4=3/1
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Cmg=Vmg=Preţ=30; Oferta globala=1000*6=6000 unitati

48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
Cantitatea de 0 10 20 30 40 50
producţie, unităţi
1
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
2
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
3
Venit marginal 0 10 9 8 7 6
4=∆2/∆1
Cost marginal 0 6 7,5 7,5 9 10
5=∆3/∆1
Aplicând analiza marginală, determinaţi:
1. Venitul marginal Vmg=∆VT/∆Q
2. Costul marginal Cmg=∆CT/∆Q
3. Producţia care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a majora profitul firma va spori volumul producţiei pînă la acel moment, cînd
creşterea MR va depăşi creşterea MC adică pentru cantitatea de 30 bucăţi unde MR=8
este mai mare decît MC=7,5 iar TC constant<TR.
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC = 40Q + Q 2 defineşte
costurilor totale. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate
de producţie maximizeaza profitul firmei?
TC = 40Q + Q2 ; Punit=280
Pe termen scurt echilibrul firmei competitive, volumul optim al producţiei şi maximizarea
profitului pot fi realizate cu condiţia egalităţii costului marginal şi venitului marginal.
MC=MR=P
MC=TC(Q)'=40+2Q
40+2Q=280 2Q=240 Q=120

50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea
de bunuri este prezentat în tabel.
Cantitatea de producţie, 0 1 2 3 4 5
un.1
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
2
Venit total 0 7 14 21 28 35
3=1*7
Cost marginal 0 4 2 4 7 8
4=∆2/∆1
Venit marginal/pret 0 7 7 7 7 7
5=∆3/∆1
Cost mediu 0 14 8 6,67 6,75 7
6=2/1
AVC 0 4 3 3,33 4,25 5
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m. p/u a alege Q
optima avem nevoie de egalitatea Vmg=Cmg=7 la Q=4. Deci Q optima e/e 4 unitati.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
AC>Preţ
p/u ca firma sa-si inceteze activitatea e nevoie de Profit=0; 0=Venit-
Cost;Venit=Cost=35; la P=5 u.m. sau la Q=5 unitati.
În cazul dat firma na înregistrat costuri totale medii mai mari decat preţul, iar pentru
cantitatea de 5 ea mai obţine un profit normal care se include în costurile totale.
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ? Pragul de rentabilitate se obtine cu conditia ca
MR=AC<Preţ 7; la Q=5
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?
Firmele vor parasi piata pe TL doar în cazul cand AC>Preţ. Va dori sa patrunda pe piata,
insa va trebui sa corecteze factorii de productie, inclusiv dotarea tehnica a organizatiei si
procesul tehnologic.

51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt
reprezentate prin funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
P > AVCmin=MC
AVC=TVC/Q=(10Q3–80Q2+196Q)/Q=10Q2–80Q+196
AVCmin=MC
MC=TC(Q)'=30Q²-160Q+196
 10Q2–80Q+196=30Q²-160Q+196
-20Q²+80Q=0
-20Q*(Q-4)=0
Q=4
Pentru preţul mai mare de 36 lei
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?
P =ACmin=MC
AC=TC/Q=(10Q3–80Q2+196Q+50)/Q
MC=(TC)’=(10Q3–80Q2+196Q+50)’=30Q2-160Q+196
(10Q3–80Q2+196Q+50)/Q=30Q2-160Q+196

52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul Cantitatea Costul Costul Venit Vmg=MR CTM CT MC Profit/
(u.m.) oferită fix variabil total pierdere
(unităţi) mediu mediu (u.m/)
1 2 (u.m.) (u.m.) 6=∆5/∆2 7=3+4 8=7*2 9=∆8/∆2 10=5-8
5=1*2
3 4

500 10 300 250 5000 0 550 5500 0 -500

402 20 150 200 8040 304 350 7000 150 1040
360 30 100 150 10800 276 250 7500 50 3300
310 40 75 100 12400 160 175 7000 -50 5400
270 50 60 100 13500 110 160 8000 100 5500
240 60 50 150 14400 90 200 12000 400 2400
210 70 43 200 14700 30 243 17010 501 -2310
180 80 38 250 14400 -30 288 23040 603 -8640
150 90 22 300 13500 -90 322 28980 594 -15480
1. Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?
MC=MR
2. Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 100<270 unde Q=50.
3. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul?
Pentru maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 100<270 unde P=270.
4. Calculaţi mărimea profitului de monopol.
Profitul de monopol este maxim=5500 cind are loc relatia MC=MR<P; 100<270 unde
Q=50, P=270.
53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
Πmax in conditii de monopol cînd MΠ=0
MΠ=Π'(Q)
Π=P*Q-Costul*Q
Π=(140-5Q)*Q – 80-20Q=140Q-5Q²-80-20Q=120Q-5Q²-80
MΠ=120-10Q=0
Q=12
P=140-5*12=80
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?
MC=MR Profitul este maxim
 MC=TC'(Q)=20
MR=140-10Q=140-10*12=20
54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

Q VC TC ATC=TC/Q MC=∆TC/∆Q P TR MR Profit/Pierderi

0 0 150 0 0 200 0 0 -150
1 110 260 260 110 175 175 175 -85
2 170 320 160 60 150 300 125 -20
3 216 366 122 46 135 405 105 39
4 250 400 100 34 120 480 75 80
5 295 445 89 45 105 525 45 80
6 360 510 85 65 90 540 15 30
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc. TR=P*Q; MR=∆TR/∆Q
2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
Pe piata de monopol, deoarece se supune legitatii MC=MR<P, adica 45=45<105
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei. Pentru
maximizarea profitului e nevoie de relatia MC=MR<P; 45<105 unde Q=5, P=105 la care
ATC=89
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei. in tabel
55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q 2; MC = 100 +
10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
conditiile concurentei perfecte: MC=MR=P
TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
MR=(TR)’=(1000Q + 10Q2)’=1000+20Q
100+10Q=1000+20Q
-900=10Q
Q= -90 =>P=MR=1000+20*-90=1000-1800= -800
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
conditiile concurentei perfecte: MC=MR<P
Q= -90; P=TR/Q=1000Q + 10Q2/Q=1000+10Q=1000-900=100

56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere
în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea,
volumul producţiei şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul Cererea Producţia Costul Costul Venit Venit

(u.m.) firmei firmei total marginal total margina
(unităţi) (unităţi) (u.m.) (u.m.) (u.m.) l
(u.m.)

100 50 50 4500 45 5000 50

90 60 60 4700 20 5400 40
80 70 70 5000 30 5600 20
70 80 80 5500 50 5600 0
60 90 90 6500 100 5400 -20
 Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare
firmă va fi convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.

57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q2) - producţia totală a celor doi
producători. Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor
stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
P = 206 – 3Q, unde Q = (Q1 + Q2); MC=26
MR=MC
TR=P*Q=206Q -3Q2
MR=(TR)’=(206Q -3Q2)=206 - 6Q
26=206 – 6Q
Qe=180/6=30 unitati
Pe=206 - 3*30=206 – 90=116 u.m.
dublu satelism: Q1=20; Q2=10; P1=146; P2=176
asimetric:
cooperant: Q1=Q2=15; P1=P2=161
dubla dominatie: Q1=10; Q2=20; P1=176; P2=146
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.

58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia
TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .
P=200-Q; TC=6Q+100
MC=MR
TR=P*Q=200Q-Q2
MR=(TR)’=(200Q-Q2)=200-2Q
MC=(TC)’=6
6=200-2Q
2Q=194
Q=97 unitati; P=200-97=103u.m.
PeTL Pe=AC; AC=TC/Q=6Q+100/Q=6*97+100/97=682/97=7,03 u.m.
P
200

103 E
Profit

7,03
6 MR-MC
MR
97 200 Q
 PROBLEME(MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m.,
investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m.
2. Venitul global;
Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m.
3. PIB.
PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor)
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ=
592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri?
Metoda fluxului de venituri veniturilor
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114
Ib = In+A = 227 + 156 = 383
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN; PIN= PIB – A= 6000-170=5830
2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete
800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800
2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40
 3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul
570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175
2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445
3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500
u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420
u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea
P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300
u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
2. PIB real pentru anul „n”;
IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 +
1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5
PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67
3. Indicele de deflaţie .
Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 %
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) /
 / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
2. Indicele Paasche;
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
3. Indicele Fischer.
Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de
muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
2. Rata şomajului real.
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5
*100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5
Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929 / 95453)*100%=8,31%
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare,
creşterea nivelului economiei, etc.
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu
economie de piaţă.
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un
1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce
la devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj
natural, Uc – şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
(PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
(PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
(PIBr – PIBp)/PIBp =0,036;
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
2. Rata şomajului.
(PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%);
-95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,083;
Ur=6,083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv
10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul = - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
PIBr=600mil;
(600 – PIBp)/PIBp = -8%;
600 – PIBp = - 0,08PIBp;
 PIBp = 652,17 mil

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor
fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13%
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
17. În baza datelor din tabel:
Anul IPC Rata Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, dobânzii, % a dobânzii, %
%
1 100 1 Inflaţie
2 112 12 Inflaţie 12 0
3 134 19,64 Inflaţie 17 -2,64
4 120 10,44 Dezinflaţie 15 4,56
5 150 25 inflaţie 18 -7
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo
2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3
Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
d’r=d’n –ri
d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
ri(πۚ )-rata inflaţiei
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ –β(U-Un)±e
 Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul
şomajului real;
Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e -
schimbările de şoc ale i e=0;
π=πۚ –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
Un=0,05=5%
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
-4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5%
U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte
procentuale
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.

pe termen lung
Pe termen scurt - este o dreapta verticala

20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
C=Ca+CI*Vd
C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50
u.m.)?
transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia
C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
 Vd=Y-T=1220 u.m.
1220=123+0.8*1220+S
S=1220 – 123 – 976 = 121 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum (C) (S) spre economii (S’)
(Vd)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.2
1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; C
2. Economiile; S=Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome
alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C K= ∆Vd / ∆I
I=Vd-C
80 61 22 83 19 -
90 68 22 90 22 3.3
100 75 22 98 25 3.3
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; in tabel
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; AD=C+G+I+Xn
3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea
Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd.
Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei
VN=PIB=C+Ib+G+Xn
Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei
Vn=Y
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420
0.3VN=750
VN=2500lei
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin
următorii parametri:
C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60=170
PIN=850 mld u.m.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea
PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m.
PIB=C+G+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210 mld u.m.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m.
PNB=PIB=AD
0: 3000=3300-3P Pe=100
1: 3000=3270-3P Pe=90
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
P

100 P0e

90
V

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
30=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=Vd; VN=200 u.m.
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20
0,25Vd=50
VN=280u.m.
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
Ca=300
C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T)
2. Venitul de echilibru;
AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0,7V+300+600
 0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-
T), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp / venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:

d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m.
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)];
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6
Ve= 62,875 – se va majora (direct)
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?
G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99
Ve=274,5 – se va micsora (invers)
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum?
PNB=PIB
ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200
1-C’=ΔG/ΔPIB
C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 –(60/200)=1-0,3=0,7

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte
condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* =
3700)?
ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y
ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii
rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m
Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa
se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit
atingerea situatiei de echilibru.
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1500+1000
Ve=0,75Ve+3000
0,25Ve=3000
Ve=12000 u.m.
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500
∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T
= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
 ∆ PIB = ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1
mil. lei
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului
pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda
bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achizitii guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală; in tabel
2. Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m. Rde = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m. Rde = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară
este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Ld = Om = 350 => dobinda=14%

2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la
400
mlrd.u.m.?
Ld = Om = 400 => dobinda=12%
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piata Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică
influentata influenţată venitul rata
naţional dobănzii
1 2 3 4 5
a monetara LM Mics VN Majoreaza
b bunurilor IS Mics, VN Miscoreaza
c bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.

Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

l este IS-LM este modifică venitul modifică rata
influenţată influenţată naţional dobănzii
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN Majoreaza
b monetara LM Mics, VN Majoreaza
c monetara LM Maj. VN Miscoreaza

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m.,
importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621
u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte
ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388
u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m.
Determinaţi:
1. Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu
Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate,
care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este
output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15
u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi
această curbă cu Nx'').
 Nx'' = 50-5 – 0,1Y+15; Nx'' = 60 – 0,1Y
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,

f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.(de facut)

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un
venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) 300 u.m. b)400 u.m. c)500 u.m. d)600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului
curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există
modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
1. Soldul contului curent= (Ex - Im) + (Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în
ţară - Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării) + (-Transferurile
unilaterale ale ţării)
= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din
dobînzi plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor)
= (3621-1394) + (6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi
financiar = -4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior – Vt catre exterior)+(Tr externe)
= (145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital – Im de capital)=18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar
= -22 +(-6) = -28 mln u.m,
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
 Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;
M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
b)Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este
echilibrata.
Nx= 50-0.1;
Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m
Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent;
Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
C`=0,85
∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia.
G1=100+10=110;
PIB1=750+66,7=816,67;
Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 – soldul contului curent
Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 – pasiva
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?
Curba S – arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori
dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si
servicii din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri
flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este
0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta
din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea
Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
 OF – există un deficit al balantei de plati (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micsoreze
excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al
cursului?
Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este
imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contractionistă.
rata deschimb$/leu
S

F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C

D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri
pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
Ri=IP-100% ;
5%=IP-100% ;
IP=105%
Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb calculat
Nominal 1 în ţara A 2 în ţara B =nation 3 Real 4=1*3/2 în funcţie de PPP= 4* 3/2
1. 1340 73.0 81.9 1503,37 1686,66
2. 1430 75.1 84.0 1599,46 1789,01
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,76
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.
Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real * B/A.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.
1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.
3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.
2; 3
d. În care cadran avem subocupare.
1; 4

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4

1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,65;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,65 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de
echilibru.
C` = 0,8;
∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%