Sunteți pe pagina 1din 69

Chestionar de interese profesionale

n chestionarul care urmeaz (tip Holland) sunt date mai multe activiti. Va trebui s treci n dreptul fiecreia, n csua nchis la culoare din dreptul ei, o cifr care indica dac activitatea respectiv i place, i displace sau i este indiferent. Astfel: 2 dac i place acea ocupaie; 1 dac i este indiferent; 0 dac i displace acea ocupaie. Nu trebuie s iei n considerare competenele sau pregtirea necesar pentru aceste activiti, ci numai ceea ce simi tu fa de ele. Lucreaz repede. Primele reacii constituie cele mai bune rspunsuri.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. Activitatea S repari ceasuri i bijuterii S numeri bani (persoana care primeasc i s dea bani la o banc) S intervievezi persoane n legtur cu problemele comunitare S faci experimente tiinifice S conduci un departament administrativ S cni pe o scen S repari motoare de maini S nregistrezi datele financiare ale unei companii S ajui persoanele cu handicap fizic s se pregteasc pentru o meserie S foloseti microscopul pentru a studia celulele i bacteriile S cumperi marf pentru un magazin mare S fii artist S faci mobilier S lucrezi cu maini de calcul sau de copiat ntr-un birou S fii asistent social S citeti cri, reviste tiinifice S fii manager de vnzare S scrii povestiri scurte S lucrezi pe o macara S faci rezervri pentru zboruri pe avioane, pentru hoteluri, ntr-un birou de voiaj S fii profesor sau nvtor S faci munc de cercetare ntr-un laborator de fizic S intervievezi muncitori care au nemulumiri la locul lor de munc S faci desene animate S fii dulgher S fii expert contabil care stabilete taxele returnate altora S studiezi sociologia, adic s studiezi cum triesc oamenii mpreun S faci studii tiinifice despre Soare, Lun, planete, stele S faci bani prin comer sau bursa de valori R I A S E C

30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76.

S predai cursuri de muzic n coli S asamblezi componentele unui echipament stereo S examinezi bugetul unei companii S dai sfaturi privind legislaia oamenilor sraci S studiezi cauzele bolilor de inim S conduci un restaurant mare S scrii un roman S fii electrician S ii evidena mrfurilor, a rechizitelor etc. S ai grij de oameni bolnavi S utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tehnice i tiinifice S te ocupi de politica administrativ S regizezi piese de teatru S conduci un tractor cu remorc S lucrezi cu cifre ntr-un birou de afaceri S ajui persoanele care au ieit din nchisoare s-i gseasc un loc de munc S fii medic chirurg S fii vicepreedinte de banc S fii cntre S refaci, repari, refinisezi mobil S studiezi o companie i s elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare S nvei i s califici aduli pentru o meserie S fii biolog marin S fii juristul unei companii S citeti articole despre muzic i art S utilizezi i s repari echipamente de radio, telefon S supervizezi personalul administrativ al unui oficiu S ajui oamenii n alegerea unei cariere S examinezi efectele aerului poluant asupra mediului S ocupi o poziie de lider S faci designul reclamelor pentru reviste sau TV S instalezi sau s repari telefoane S urmezi un curs de matematic pentru afaceri S garantezi sau s supraveghezi persoane care au nclcat legea (ofier de probaiune) S inventezi un nou tip de echipament tehnic sau tiinific S fii agent imobiliar S asculi mari muzicieni S lucrezi n construcii S controlezi declaraiile bncilor pentru a descoperi greelile S participi la creterea fondului de caritate S faci cercetri tiinifice privind utilizarea energiei solare pentru nclzirea caselor S lucrezi pentru a convinge guvernul s voteze o lege S scrii o pies de teatru S montezi dispozitive electrice S foloseti calculatorul pentru date contabile S planifici activitatea altora S lucrezi la realizarea unei inimi artificiale

77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104.

S promovezi dezvoltarea unei noi piee de aprovizionare a populaiei S compui sau s faci aranjamente muzicale S construieti etajere pentru cri S urmezi un curs de contabilitate S dai primul ajutor S fii asistent medical ntr-un laborator S faci o afacere; s faci comer S dirijezi o orchestr simfonic S construieti case ca antreprenor de cldiri S introduci informaii n calculator S lucrezi n calitate de consilier familial S urmezi un curs de biologie la coal sau universitate S fii legiuitorul care s medieze disputele dintre sindicate i companii S scrii reportaje pentru reviste S faci animale din lemn S fii funcionarul care pstreaz datele referitoare la ctigurile lucrtorilor S ajui copiii cu tulburri mintale S cercetezi, s caui un remediu contra cancerului S fii judector S pictezi animale sau peisaje S lucrezi ca paznic sau custode S operezi ntr-un registru de ncasri S nvei i s ajui oameni din rile nedezvoltate S conduci studii tiinifice privind controlul bolilor plantelor S recrutezi i s angajezi oameni pentru o companie mare S scrii scenarii TV S conduci un autobuz S fii recepioner la un hotel

Acum calculeaz-i singur scorul: Numr cte csue ai bifat pe fiecare coloan. Calculeaz cte puncte a obinut fiecare liter (dintre literele R I A S E C pe care le gseti la nceputul fiecrei coloane). Codul tu personal este format din cele 3 litere care au obinut cel mai mare punctaj. Citete descrierea corespunztoare fiecrei litere. Ex. dac cel mai mare punctaj l-au obinut literele I A S profilul tu este Investigativ, Artistic i Social. R = Realist Se caracterizeaz prin tendina de a se ndrepta spre acele activiti care presupun manipularea obiectelor i instrumentelor. Posed aptitudini manuale, mecanice sau tehnice i este satisfcut de acele medii profesionale care necesit un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini. Ocupaii preferate inginer, mecanic, ofer, mainist etc. Caracteristici de personalitate asociate acestui tip conformist, sincer, onest, supus, materialist, natural, consecvent, practic, modest, timid, stabil, econom. I = Investigativ Se distinge printr-o preferin pentru cercetare, investigare sub diverse forme i n cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural). Are de obicei abiliti matematice i tiinifice i prefer s lucreze singur pentru rezolvarea de probleme. Ocupaii preferate medic, chimist, matematician, biolog, alte ocupaii care necesit abiliti matematice i tiinifice.

Caracteristici de personalitate asociate acestui tip analitic, precaut, critic, curios, independent, introvertit, metodic, modest, precis, raional, rezervat. A = Artistic Atracie spre activitile mai puin structurate, care presupun o rezolvare creativ i utilizarea imaginaiei. Ocupaiile se nscriu n domeniul artelor plastice, a decoraiunilor de interior, a muzicii, scrisului. Caracteristici de personalitate asociate acestui tip complex, dezordonat, emoional, expresiv, idealist, imaginativ, lipsit de abiliti practice, impulsiv, independent, original, nonconformist. S = Social Orientarea spre activiti care necesit relaionare interpersonal s ajute oamenii s-i rezolve problemele sau s-i nvee diverse lucruri ex. nvtoare, profesoar, consilier, asistent social, manager de resurse umane etc. Caracteristici de personalitate asociate acestui tip cooperant, prietenos, generos, sritor, idealist, centrat pe probleme, amabil, responsabil, sociabil, nelegtor. E = ntreprinztor Tipul ntreprinztor prefer s lucreze n echip, ns n primul rnd cu scopul de a conduce,a dirija, a ocupa locul de lider. Evit activitile tiinifice sau domeniile care implic o munc foarte dificil, preferndu-le pe acelea care i pun n valoare abilitile oratorice i manageriale. Ocupaii preferate agent de vnzri, manager, politician, etc. Caracteristici de personalitate asociate acestui tip curajos, ambiios, atrage atenia, dominant, energic, impulsiv, optimist, popular, sociabil, vorbre. C = Convenional al doilea tip ca pondere n rezultatul chestionarului, dar mult mai puin reprezentat dect primul (investigativ). Preferina ctre activiti care se caracterizeaz prin lucrul ntr-un cadru bine organizat i definit. Sunt potrivite activitile administrative contabil, funcionar, bibliotecar, secretar etc. Caracteristici de personalitate asociate acestui tip contiincios, atent, conservator, conformist, supus, ordonat, consecvent, eficient, practic, controlat, eficient.

Pentru investigaii suplimentare te atept la Cabinetul de Consiliere!

Chestionarul de interese Holland


Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca: 1. 2. 3. 4. Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii

5.

Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza

6.

J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii: - in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile - Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul inconjurator. Prezentam in cele ce urmeaza, cele sase tipuri de pesonalitate: 1. Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. 2. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. Achizitioneaza competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. 3. Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. 4. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. 5. Tipul iNTREPRINZ|TOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala. 6. Tipul CONVENTIONAL (conformist) - are o structura verbala, subordonat; isi realizeaza

prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare. I displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice. J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, reprezinta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine: realist intelectual artistic social intreprinzator conventional

Conventional intreprinzator Social Intelectual Artistic

Realist

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a-si desfasura activitatea conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii aflndu-se in coltul diametral opus al hexagonului. De exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca; cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. Realistul se afla la polul opus socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate. ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru individ ( artistic si intreprinzator ) ariile de interese mai indepartate ( conventional si intelectual ) sunt arii cu interese mai scazute, iar realistul contine cele mai scazute interese.

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr-o activitate care contine factori sociali. O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute pentru succes intr-o profesie si, deci, o potrivire intre individ - activitate. Holland sugereaza ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din problematicile noastre.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR Primul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. Fiecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmeaza: 1. 2. 3. 4. 5. REALIST INVESTIGATOR ARTISTIC SOCIAL iNTREPRINZATOR

6.

CONVENTIONAL

in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totalizate ( scorurile ) obtinute pe verticala, la cele sase coloane: Varianta A: Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu punctajele cele mai mari, din cele sase trecute la rubrica TOTAL PUNCTE. De exemplu: cel mai mare punctaj este in coloana 5, ( de ex. 43 ) punctajul imediat inferior se gaseste in coloana 4, (de ex. 36 )

codul va fi: iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta B:

Daca 2 sau 3 domenii de interes pentru cariera au acelasi scor maxim si se situeaza pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai jos. ( daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece rezultatele nu vor fi semnificative ): De exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele 4 si 6, veti scrie:

SOCIAL

INTREPRINZ|TOR

si veti avea in aceasta situatie, 2 combinatii de coduri: SOCIAL - INTREPRINZATOR INTREPRINZATOR - SOCIAL In cazul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,4 si 6 vom scrie: REALIST SOCIAL INTREPRINZATOR

si vor rezulta astfel, 6 combinatii de coduri: REALIST - SOCIAL SOCIAL - REALIST

REALIST - iNTREPRINZATOR iNTREPRINZATOR - REALIST SOCIAL - iNTREPRINZATOR iNTREPRINZATOR - SOCIAL

Varianta C:

Daca aveti un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe scoruri egale pe locul 2, veti sc 545d39f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 in celelalte casute: De exemplu: Locul 1, punctaj maxim = REALIST Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL Loc 1 REALIST SOCIAL Locul 2 ( egalitate de punctaj ) CONVENTIONAL

in aceasta situatie se vor obtine 2 combinatii de coduri: REALIST - SOCIAL REALIST - CONVENTIONAL

in continuare, in tabelul de mai jos, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate corespunzatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere: CODUL REALIST- INVESTIGATOR REALIST - ARTISTIC REALIST - SOCIAL REALISTINTREPRINZATOR Domeniile de activitate Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de tip mestesugaresc Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management

REALIST- CONVENTIONAL Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative,

activitati manuale INVESTIGATOR- REALIST INVESTIGATOR- ARTISTIC INVESTIGATOR - SOCIAL INVESTIGATORINTREPRINZTOR INVESTIGATORCONVENTIONAL ARTISTIC - REALIST ARTISTIC- INVESTIGATOR ARTISTIC- SOCIAL ARTISTICiNTREPRINZATOR ARTISTICCONVENTIONAL SOCIAL - REALIST SOCIAL - INVESTIGATOR SOCIAL - ARTISTIC SOCIAL- INTREPRINZ|TOR SOCIAL- CONVENTIONAL iNTREPRINZ|TORREALIST INTREPRINZ|TORDomeniul stiintelor exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc Domeniul stiintelor exacte, domeniul medico-dentar, activitati literare, activitati artistice Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale Domeniul stiintelor exacte, management, activitati tehnice Domeniul stiintelor exacte, analize de date, activitati tehnice Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati artistice Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative Spectacole, management, activitati artistice Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor exacte Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole Servicii sociale, management, activitati de vnzare Servicii sociale, activitati administrative, management Management, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul Management, activitati de vnzare, domeniul stiintelor exacte

INVESTIGATOR INTREPRINZTORARTISTIC INTREPRINZ|TOR-SOCIAL INTREPRINZ|TORCONVENTIONAL CONVENTIONAL-REALIST CONVENTIONALINVESTIGATOR CONVENTIONALARTISTIC CONVENTIONAL - SOCIAL CONVENTIONALINTREPRINZ|TOR Spectacole, management, activitati artistice Management, activitati de vnzare, servicii sociale Management, activitati de vnzare, analize de date, activitati administrative Activitati administrative, analize de date, activitati de tip mestesugaresti Analize de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative Activitati administrative, analize de date, activitati artistice Activitati administrative, analize de date, servicii sociale Analize de date, activitati administrative, management

TIPURILE DE PERSONALITATE 1. Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil.

Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. 2. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) - este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. Achizitioneaza competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.

3.

Tipul ARTISTIC ( estetic ) - prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic.

Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. 4. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) - alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine.

Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. 5. Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) - prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora.

Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala. 6. Tipul CONVENTIONAL (conformist )- are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii.

Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare. ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice. Chestionarul de valori profesionale ale lui Super Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi. Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc. SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc. STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale. INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ). PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect. CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale. 11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot. 10. RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv. 11. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi. 12. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc. 13. VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional. 1. Directii importante in sociometria moderna Exista 3 directii mai importante n sociometria moderna:

1.O directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate de dificultatile explicative teoretice implicate n fundamentul teoretic al sociometriei: 2. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie n cercetarea sociometrica (J. Maisonneuve, R. Muchielli si altii); 3. In fine, a treia directie se centreaza pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor. Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuate si de grup facilitnd, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului si cele individuale. Rezultatul global se numeste sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri sociale ale grupului. 2. Stadiile dezvoltarii sociabilitatii dupa Moreno

Moreno a studiat copii mici si a depistat 3 stadii de dezvoltare a sociabilitatii: 1. Deficit de sociabilitate n primele 6 luni si o saptamna dupa nastere. Este stadiul n care nu apare nici un interes pentru copii aflati mpreuna (sunt indiferenti unul fata de altul). 2. In al doilea stadiu, ncepe sa se manifeste curiozitatea - se numeste etapa diferentierii orizontale dupa 6 luni si o saptamna pna aproape de 9 luni. 3. In al treilea stadiu, de la 9 la 10 luni, copiii ncep sa se apropie si de alti copii dect de cei de aceeasi vrsta - incepe etapa diferentierii verticale. Prin sociometrie se calculeaza gradul de coeziune asociativa a grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup.

In genere, grupurile pot avea o compozitie foarte eterogena sau o compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mici. Grupurile manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea dispun de varietatea resurselor - dar pe de alta parte chiar acest fenomen afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient problemele. n grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti. Moreno a mai facut o mpartire a grupurilor, n psihogrupuri si sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai ncarcate si mai interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele ncarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de catre colectiv. 3. Calitatile grupului social dupa Hemphill si Westle Dupa Hemphill si Westle, grupul social se descrie prin: 1. Anatomia grupului - adica masura in care functile sunt independente de ale altuia. 2. Controlul sau gradul - n care se exercita permanent relatiile functionale ale grupului. 3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate si adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite. 4. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare. 5. Omogenitatea - extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului. 6. Intimitatea - gradul de apropiere si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului altora. Pune n evidenta distanta intima si personala. 7. Participarea - gradul de timp si efort pe care-l acorda fiecare membru al grupului.

8. Permeabilitatea - pna unde permite grupul integrarea si accesul altor persoane. 9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare si specifice pentru toti membrii sai. 10. Potenta - gradul n care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai. 11. Marimea - numarul membrilor inclusi n grup. 12. Stabilitatea - persistenta, n timp, a caracteristicilor esentiale ale grupului. 13. Stratificarea - structurile ierarhice n grup. 14. Unitatea grupului. 4. Testul Bales

. Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Bales. Are 3 variante: A, B. C. fiecare de ct 26 de itemi. De fapt. continutul de fond al celor 3 variante este aceIasi, fiecare item este nsa schimbat ca formulare, dar identic ca fond n cele 3 variante. - Raspunsurile se dau prin da sau nu (fortate), pe o foaie separata. Subiectilor li se spune, n instructaj, ca pentru intrebarile (itemii) la care subiectui nu opteaza e bine sa puna un semn de ntrebare. - Analiza raspunsurilor, n ansamblul lor, pune n evidenta o tipologie a sociabilitatii. Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul Bales R.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si evaluare, legate de membrii grupului si permite o analiza a capacitatilor de comportamente interpersonale n cele mai diverse si complexe forme de autoanaliza a aspectelor interrelationale.

Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu sociabilitate diferita - o cheie de clasificare n patru tipuri principale de personalitate, si anume: - Tipul V. ~ orientat spre succes material si putere; - Tipul P. - orientat pe egalitate; -Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor si ideilor conservatoare de grup; - Tipul D - orientat spre autoapreciere. . In afara de cele 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, n functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un anumit tip, si itemii de ansamblu si de pozitie ai celorlalte tipuri. De pilda, Tipul U, orientat spre succes material si putere, se manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie). Cele 7 variante U sunt: - UP - reprezinta o persoana orientata spre succes social; - UPP este orientat spre solidaritate si progres social; - UF este orientat spre loialitate si cooperare de grup; - UNT este orientat spre autoritate si autocontrol; - UN este orientat spre succes si afirmare de sine; - UNB este orientat spre relativism valoric si expresie; - UPB este orientat spre sprijin emotional si entuziasm. Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA -NU - n masura n care domina n tipurile consemnate mai sus. Fiecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii

care indica aspectele ierarhice n analiza finala a caracteristicilor dominante din raspunsuri. Exista o mare si interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor si a analizei calitative cuprinsa n prelucrare. Printre altele, tipul U pune n evidenta, tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominantiei altora asupra sa. Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinte de radicalism. La tipul P, se valideaza tendinte de izolare att ca dimensiune pozitiva, ct si pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul psihosocial pe pozitia 3 sau 4. - Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelatiilor cu grupul de apartenente, dar si cu persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale, orientate n anumite directii. Se mbina, nsa, caracteristicile valorice cu cele de securizare. Testul pune in evidenta si aspecte disfunctionale ntre cele doua sexe. Baietii lideri apar, mai ales, in zonele UP. UPF. iar fetele, mai ales in zonele PF, P si DP. Nu toti subiectii se integreaza n portretisticile acestea. Fiecare grup are cafe 5-7 membri izolati. Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de catre unii autori, cteva aspecte interesante. Cocech I. a diferentiat factorul N, orientat spre izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii in emotivitate, iar daca sunt putemice indica si agresivitate. Raspunsurile PF pun in evidenta orientari spre iubire altruista, saturate in aceasta structura, iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat n ascensiune (mai ales).

In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin literele U, D, P, F, N si B; cele decodificate de autor, au urmatoarele forme combinatorii. Cu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orientari spre succes social, iar U orientare spre succes (in genere). UPP - orientarea spre solidaritate si succes social; UF - orientarea spre loialitate si cooperare; UB - orientarea spre relativism - social; UPB - orientarea spre sprijin social si entuziasm; UNF - orientare spre autorelatie autentica; UN - orientare spre afirmare; UNB - orientare spre individualism si gratificatie. ] . Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele: DP " orientare spre depreciere de sine; DFF - orientare spre ncredere n bunatatea altora; DPB - orientari si identificare, neprivilegiata de viata; DB - orientare spre retinerea cooperarii; DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori; DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare. . Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri: PF - orientare spre valori altruiste; PB - orientare spre liberalism permisiv.

In fine, pentru B persista orientarea spre respingerea convingerilor conservatoare, iar pentru F, orientare spre convingerile de grup conservatoare. TESTUL BALES Forma A 1. Esti implicat n relatii numeroase cu alti? 2. ti place sa fii in fruntea colegilor tai? 3. Te simti demn de a realiza o sarcina de seama? 4. ti asumi, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina coordonarii colegilor? 5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa? 6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa? 7. Ai tendinte de dominatie? 8. Ceri satisfactie si promovari, cnd consideri ca e cazul? 9. Esti cordial si prietenos? 10. Stmesti admiratia celorlalti? 11. li ajuti pe altii sa-si afirme opiniile (parerile)? 12. Pledezi pentru ideile si convingerile traditionale ale grupului? 13. Tinzi ntotdeauna sa fii obiectiv? 14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individuala? 15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile) conceptionale de conduita morala si sociala?

16. Respingi, n genere, superstitiile? 17. Simpatizezi usor pe altii? 18. Reusesti sa faci ca altii sa simta ca ii admiri? 19. Crezi ca si pentru altii reprezinta ceva foarte important relatiile de egalitate si umanitate? 20. Esti o persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa, introspectiva? 21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioare? 22. Esti, n genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce survin? 23. Accepti cu usurinta insuccesul si retragerea? 24. Dai impresia ca te abtii si esti pasiv la cooperare (colaborari)? 25. Tinzi sa stabilesti relatii si sa te indentifici cu persoanele mai putin necunoscute din grup? 26. Tinzi sa te dezapreciezi? Forma B 1. Participi intens la activitatea sociala a colectivului? 2. Iti asumi usor succesul social si popularitatea? 3. Consideri ca ai fi un bun si amabil parinte? 4. Ai contributii n numeroase succese privind sarcinile grupului? 5. Accepti usor dezaprobarile? 6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?

7. ti place mai mult atmosfera vesela? 8. Esti o persoana deschisa, extravertita? 9. Pari capabil (a) de multa afectiune? 10. Pari prietenos? 11. Esti, in genere, ntelegator cu ceilalti si aprobator? 12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) dect sa analizezi problemele cnd participi la o activitate colectiva? 13. Esti nclinat (a) spre modelare si obiectivitate? 14. Pari neprietenos? 15. Pari nencrezator n idealurile grupului? 16. Pari preocupat de idei fanteziste? 17. Dai unora impresia ca i consideri distractivi si amuzanti? 18. Esti o persoana calma si ntelegatoare? 19. Dai impresia ca esti ascultator? 20. Dai, adesea, impresia ca te impui n conducerea colectivului din care faci parte? 21.Manifesti neconformism? anxietate (neliniste, ngrijorare) si frica,

22. Te multumesti doar sa raspunzi cnd ti se cere opinia (parerea) fara a da sugestii? 23. Te preocupi de antipatia (aversiunea fata de cineva) ce o manifesti fata de altii? 24. Manifesti tensiune si opozitie? 25. i se pare imposibil sa strnesti antipatie?

26. Tinzi sa-ti limitezi participarea la a da doar informatii cnd esti solicitat? Forma C 1. Ai tendinta de a te adresa mai degraba grupului ca unui ntreg, decat fiecarui membru n parte? 2. Ai tendinta de a te supraaprecia n popularitate si succes social? 3. Esti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce? 4. Ocupi un loc proeminent n grup? 5. Exprimi revendicari si doresti sa impui discipline? 6. Ai tendinta de a subaprecia ncrederea n sine a celorlalti? 7. Te crezi apreciat n mod deosebit pentru modul n care i domini pe ceilalti? 8. Faci multe glume, bancuri sau manifesti multa fantezie? 9. Esti capabil sa-i faci pe altii sa se simta mai putin anxiosi (nelinistiti, ngrijorati)? 10. Soliciti, adesea, opiniile altora? 11. Manifesti admiratie fata de altii? 12. Esti, n genere, bine apreciat n sarcina? 13. Tinzi sa stmesti agresivitatea n altii? 14. Esti, adesea, gata de dezaprobare? 15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominati? 16. Ai tendinta de a considera ca altii accepta prea multe autoritati?

17. Colegii tai tind sa-ti adreseze glumele si fanteziile lor? 18. Ai tendinta de a crede ca impulsurile agresive si instinctive pot fi exprimate prin dragoste fata de oameni? 19. Accepti autoritatea altora? 20. Te orientezi cu interes spre activitati stiintifice? 21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura? 22. Crezi ca ai putea fi dispretuit de unii? 23. Cand rzi, esti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)? 24. Optezi pentru ntelegere? 25. Participi, n general, foarte putin la viata colectiva? In genere, testul a declansat discutii privind influenta nvatamntului. Prin anii '90, s-a conturat ,,codul pragmatic al tranzitiei", recomandat de organismele financiare internationale: F.M.I. si Banca Mondiala. Apoi, si Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie problemele din Romnia. S-a constatat o involutie n nvatamnt - s-au schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamntului; apoi, au aparut, spontan, universitatile private (de nvatamnt particular). Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data flind cresterea socializarii in viata curenta. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate si se vor mai constitui; in ele domina interogatii numeroase mai ales incepnd cu finalul secolului XX si nceputul unui nou secol, dominat de o modificare de fond a vietii sociale, fapt ce va crea o noua conversie n statutul psihologului si n reevaluarea si restructurarea testelor ntr-un ritm mai alert si de o mai mare deschidere spre psihologie si psihodiagnoza.

5.

Metoda Vierregge metoda de cunoastere a nivelului mnezic al subiectilor

Metode de investigare a functiei mnezice Este important de stiut ca: - Investigarea capacitatii de stocare nu poate fi facuta dect pe baza unei corecte functionari prosexice; - Orice ,,amnezie izolata" fara alte simptome clinice trebuie sa atraga atentia asupra eventualei posibilitati de simulare din partea subiectului; - De obicei, memoria interfera cu elemente de inteligenta, cunostinte acumulate, experienta cognitiva, afectiva; - Numai solicitarea de a fixa si reproduce cupluri de silabe ne ajuta n exprimarea fidela a "memoriei brute". Psihologul poate folosi n clinica una sau mai multe tehnici, metode de cunoastere a nivelului mnezic al subiectului. ntre cele existente enumeram: A. Metoda Virregge: reprezinta o tehnica binecunoscuta. Concret persoanei de investigat i se repeta unele cifre pe care le pronunta examinatorul. Se cere repetarea cifrelor dupa un minut petrecut n liniste si nca o repetare dupa un alt minut, n care s-a ncercat distragerea atentiei printr-un mijloc oarecare. Un adult sanatos poate repeta dupa primul minut 6-8 cifre si dupa al doilea 5-6 cifre. O alta varianta este proba "oraselor": i se dau subiectului 6-10 nume de orase si i se atrage atentia ca trebuie sa le retina; dupa ce i se distrage timp de un minut atentia, acesta este solicitat sa le reproduca. Generic, este important de urmarit relatarea subiectului n legatura cu istoria existentei 6. Scala Wechsler pentru memorie

Scala Wechsler pentru memorie (W.M.S.) contine urmatoarele probe: - de informatie generala, - de orientare, - de control mintal (repetarea alfabetului sau numarare n sens invers), - memorarea unui paragraf, - memorarea imediata a cifrelor, - memorarea perechilor de cuvinte. 7. Proba auditiv-verbala Rey

Proba auditiv-verbala REY - exploreaza functia mnezica reliefnd capacitatea de fixare si reproducere a ei. Proba este foarte utilizata ca metoda de psihodiagnoza a memoriei. Ea se desfasoara n cinci etape, stimulii fiind cititi succesiv de examinator. Dupa instructajul dat subiectului de a retine si reproduce ct mai mult si ct mai corect (fidel) din stimulii prezentati, examinatorul pronunta clar, cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele patru variante Rey, etalonate pe populatie romneasca. Proba poate fi folosita n clinica, n industrie, n scoli etc., sub forma test-retest. Sunt notate toate cuvintele, att cele corecte, cele "gresite" (imaginate de subiect), ct si cele "duble" (repetate n cadrul aceleiasi reproduceri de 2-3 ori). Proba nu se desfasoara contra-cronometru, iar subiectului nu i se impune sa redea cuvintele n ordinea stabilita de autor. Operatiunea se repeta de cinci ori chiar daca subiectul a redat integral toti stimulii din a treia ori a patra evocare. Curba "dublelor" (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofera un indice de impromptitudine, iar cea a greselilor un indice al infidelitatii mnezice.

Se tine cont de rezultatele etalonarii pe populatia tarii noastre n evaluarea diferentiata a capacitatii de fixare si reproducere n functie de nivelul cultural. De asemenea, se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape cnd proba este folosita n maniera test-retest. PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA AUDITIV

REY I Nr. crt. ETAPE Stimuli I II III IV V Nr. crt. 1. Stimuli

REY II ETAPE I II III IV V Para

1. Vioara 2. Copac 3. Cravata 4. sunca

2. Fotoliu 3. 4. Crap Dop

5. Valiza 6. Perna

5. Trasura 6. Barbie 7. 8. 9. 10. Lac Sapun Hotel Cal

7. Ureche 8. 9. Cutit Scara

10. Cine 11. Banana

11. Insecta

12. Unealta 13. Vnator 14. Galeata 15. Cmpie

12. Dulap 13. Oala

14. Soldat 15. Broasca Figura 1

Recunoastere: Cinele (1) muzi-cianului (2) orb (3) care cnta la vioara (4) stnd pe o perna (5) veche lnga scara (6) podului (7) pazea mncarea (8) stapnului (9) sau alcatuita din pine (10) si sunca (11). Merindele (12) erau nchise ntr-o valiza (13) asezata n spatele zidului (14) printre bolovani (15), unelte (16) vechi, coji (17) de banane (18) si galeti (19) ruginite. El si ciuli urechile (20) si-si arata dintii (21) caci vazuse departe pe cmpie (22), lnga un copac (23) pe cei doi prepelicari (24) ai vnatorului (25) care, cu pusca (26) pe umar (27) si cutitul (28) n mna (29) dar fara palarie (30) si cravata (31) se apropia fluiernd un cntec (32).

Recunoastere: ntors din razboi (1), soldatul (2) si cauta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de obicei ca sa ciocneasca o oala (7) cu vn (8). El lua o trasura (9) cu un cal (10) dar observa curnd ca vehiculul (11) era pln cu insecte (12) asa ca se duse mai nti la lac (13) si se spala pe tot corpul (14) cu sapun (15). Apoi si scutura hainele (16) dar observa ca totusi trebuie sa le schimbe cu cele curate pe care le avea n dulap (17) si se ntoarse acasa(18). Aici si puse costumul (19) nou si porni vesel (20) spre locul (21) unde socotea ca se va distra de minune. Ajuns acolo se aseza ntr-un fotoliu, comanda o bere (22), o portie de crap (23) si pine (24). El scoase dopul (25) sticlei (26), bau, mnca totul cu pofta si mai ceru o para (27).

Deodata, o broasca (28) venita de nu stiu unde ncepu sa sara pe podea (29) si omul (30) nostru amuzat nu-si putu stapni un hohot (31) de rs (32). PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA VIZUAL

REY III Nr. crt. 1. Stimuli Banca ETAPE Nr. Stimuli

REY IV ETAPE I II III IV V

I II III IV V crt.

1. Tobosar 2. Perdea 3. Curea

2. Cioban 3. 4. 5. 6. Vrabie Pantof Cuptor Munte

4. Cafenea 5. 6. 7. scoala Ruda Soare

7. Ochelari 8. 9. 10. 11. Burete Tablou Vapor Oaie

8. Gradina 9. 10. sapca aran

11. Mustata

12.

Pusca

12. Gscan 13. Culoare 14. 15. Figura 2 Casa Ru

13. Creion 14. Teatru 15. Peste

Recunoastere: Prietenii (1) sedeau pe o banca (2) n gradina (3) publica schimbnd (4) pareri despre teatrul (5) care vizitase de curnd oraselul (6) lor de munte (7). Marele actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera tara (11) cu oile (12) si pusca (13) lui. Iarna (14) si-o petrecea pe cuptor (15) asteptnd vremea zilelor (16) calde. Unul din cei doi (17) spuse ca actiunea (18) piesei (19) este lipsita de interes (20) mai ales ca n ultimul tablou (21) aparea pe scena (22) un vapor (23) pus acolo fara nici un rost. Autorul (24) nu merita sa tina un creion (25) n mna (26), opera (27) lui merita sa fie stearsa cu buretele (28). Celalalt amic (29) povesti ca nu asteptase sfrsitul (30) spectacolului (31) deoarece si uitase acasa (32) ochelarii (33), l strngea un pantof (34), iar pe masa (35) l astepta o strasnica mncare de peste (36). Or, ar fi fost o greseala (37) sa dea vrabia (38) din mna (39) pe cioara (40) de pe gard.

Recunoastere: Un batrn taran (1) cu mustati (2) lungi sedea pe o banca (3) la soare (4), n gradina (5) sa, aproape de rul (6) ce curgea printre copaci (7) si supraveghea gscanul (8) si gainile (9). El privea un copil (10) care trece pe sosea (11) prin fata cafenelei (12) de lnga gara (13) ndreptndu-se spre scoala (14). Elevul (15) si uitase manusile (16), sapca (17), mantaua (18) si ghiozdanul (19) dar sufla fara grija (20) ntr-o trompeta (21) si flfia un steag (22). El purta, legata cu o curea (23) de gt (24) o mic toba (25) vopsita n culori (26) vii dar nu o putea folosi. din casa (27) de dupa perdea (28) rudele (29) si ndeosebi fratele (31) mai mic l urmareau cu atentie pe micul scolar (32).

Dupa cum se observa cu usurinta proba are att o varianta de tip reproducere si una de tip reconoastere. Ambele se pot utiliza, doar psihologul stabileste ce varianta va folosi. PROBA REY detine etaloane pe populatie romneasca. Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte) Nivel de instructie Etapele probei si stimulii retinuti I Nivel scazut de scolaritate Nivel mediu si bun de scolaritate 4 6 II 6 8 III 8 10 IV V

10 12 12 13,9

Exemplificarea cu acest tip de probe reprezinta un model de folosit pentru ca probele au etaloane pe populatie romneasca. Trebuie stiut ca exista alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante si pot tenta orice psiholog. Ele pot fi cunoscute si doar dupa eforturi de validare si etalonare pot intra n patrimoniul psihodiagnozei clinice din Romnia. n acelasi timp, tinem sa subliniem ca fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea functiei mnezice la normali si la bolnavi - din diverse clinici 8. Calitatile atentiei Calitatile atentiei 1. Stabilitatea atentiei - se caracterizeaza prin mentinerea nentrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii noastre asupra aceluiasi obiect sau fenomen. Cnd ncepem sa privim fie un punct pe hrtie, un obiect simplu ori niste figuri reversibile observam ca atentia noastra dupa cteva secunde se abate de la obiectul atentiei, apoi revine si l percepem cu o

doza sporita de claritate. Procesele de excitatie si inhibitie, prezente n anumite celule nervoase necesare perceperii, alterneaza dar cnd figura este foarte simpla apare rapid inhibitia de protectie n celulele respective si nu ne mai putem concentra. Insul poate fi atent un timp mai ndelungat asupra unuia si aceluiasi obiect daca acesta se misca sau se modifica. n acest caz este implicata succesiv activitatea diferitilor centri nervosi, fapt ce ajuta la evitarea aparitiei inhibitiei de protectie. S-a constatat prin numeroase studii si experiente ca atentia se poate mentine concentrata nentrerupt asupra unui obiect aproximativ 15-20 minute, daca acesta este observat, examinat si nu este privit pasiv. Distragerea atentiei timp de cteva secunde dupa o concentrare de 1520 minute este suficienta pentru realizarea odihnei necesare. Stabilitatea atentiei nu trebuie nteleasa ca o ncremenire a acesteia, n cadrul ei se mentine directia si orientarea de baza a atentiei, dar variatii mici ale gradului de concentrare sunt posibile si necesare. Cnd este prezent un interes deosebit fata de actiunea, activitatea, fenomenul respectiv este favorizata stabilitatea atentiei. Aceasta calitate a atentiei poate fi investigata cu ajutorul probelor psihodiagnostice 2. Concentrarea atentiei. n cadrul unei activitati, atentia se manifesta n grade diferite de intensitate. Intensitatea, concentrarea atentiei depinde de intensificarea zonei de excitatie a focarului dominant. Cu ct aceasta excitatie este mai puternica, cu att mai puternic se va manifesta inductia negativa si, ca atare, stimulentii care nu au legatura cu activitatea respectiva vor atrage mai putin atentia. n procesul didactic, profesorii se pot baza pe anumite variatii ale concentrarii atentiei elevilor, studentilor, trebuind sa asigure prin procedee diferite concentrarea maxima a atentiei acestora, la aspectele esentiale din materialele expuse, din experientele efectuate. n clinica, probele psihodiagnostice se folosesc pentru a ,,masura" aceasta capacitate prosexica.

3. Volumul atentiei. n mod obisnuit omul nu poate percepe ori receptiona cu maxima claritate si concomitent un numar nelimitat de obiecte diferite. La nivelul gndirii, de asemenea, nu se poate opera simultan cu un numar prea mare de elemente, la care, n genere, nu se poate desfasura n bune conditii un numar prea mare de activitati. Cantitatea de obiecte si fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan si suficient de clar n cmpul atentiei reprezinta volumul atentiei. Aceasta caracteristica a atentiei este necesara n orice actiune, activitate. Cnd examinam o schema pe tabla, cnd privim o scena de teatru, cnd ascultam explicatiile profesorului, reusim sa cuprindem simultan obiectele prin deplasarea rapida a atentiei de la un fenomen sau obiect la altul. Experimental s-a stabilit ca un adult poate cuprinde cu atentie dintr-o privire, de circa 0, 1 secunde, 4 pna la 6 obiecte independente sau tot attea litere izolate (consoane care nu pot fi grupate n cuvinte). Deci, literele expuse pot fi grupate n cuvinte cunoscute. Se pot percepe 3-4 cuvinte formate din 3-4 litere fiecare, adica 16 litere n total. Legate n propozitii, cuvintele alcatuite din litere cresc cantitativ. De caracterul oarecum limitat al volumului atentiei se va tine cont n procesul de predare, cnd va trebui insistat alternativ pe scheme intuitive si explicatii teoretice. Aceasta trecere are la baza tocmai alternarea focarului de excitatie optima si deplasarea lui de la un element la altul. De asemenea, volumul - calitate a atentiei poate fi mai usor investigat cu probe psihodiagnostice. 4. Flexibilitatea atentiei se impune ca o calitate a acesteia, ntruct omul n munca si activitatea lui nu poate sa si mentina permanent atentia concentrata si stabila asupra unui obiect. Este calitatea necesara pentru deplasarea rapida a atentiei de la un obiect la altul. Flexibilitatea atentiei consta n posibilitatea deplasarii rapide pe scoarta emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optima, care depinde n special de mobilitatea proceselor nervoase. Cnd suntem n situatia dea ne muta de la o actiune la alta n cadrul jocului, n procesul instructiv, n activitatea productiva, trebuie sa

trecem de la odihna la munca, sa ne adaptam la stimuli noi, necunoscuti anterior etc. Flexibilitatea atentiei se instaleaza mai greu daca activitatea respectiva este mai putin interesanta si placuta dect cea anterioara, ori foarte diferita de aceasta sau daca ne-au ramas probleme nelamurite, nencheiate. Ea este o deplasare voluntara a atentiei, conform cu necesitatile activitatii desfasurate; flexibilitatea nu se confunda cu oscilatiile involuntare. 5. Distributivitatea atentiei. Subiectul uman poate, n mod obisnuit, sa efectueze concomitent doua sau mai multe activitati, dar nu oricare. Conditia esentiala ca doua-trei activitati sa se poata desfasura simultan este ca macar una din ele sa se poata desfasura usor, fara control permanent al constiintei, sa aiba un caracter automatizat. Asa se explica de ce elevul, studentul poate lua notite la curs, poate asculta explicatiile poate privi schemele de pe tabla. Posibilitatea executarii simultane a doua activitati, cnd una din ele este automata se explica prin aceea ca activitatea involuntara este dirijata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar atentia se poate ndrepta spre celelalte activitati. Distributia atentiei se caracterizeaza prin numarul de actiuni pe care omul le poate ndeplini simultan, fara ca una sa interfereze cu celelalte. Nu exista doua focare de excitabilitate optica, ci una din activitati fiind automata nu solicita controlul constiintei. n fond, are loc ori alternarea rapida a atentiei de la una la alta ori includerea actiunilor ntr-o singura activitate coordonata prin extinderea focarului de excitabilitate optima. Este cazul si locul sa ne oprim cu cteva precizari n legatura cu problema distragerii atentiei. a) Ea poate sa apara ca urmare a labilitatii excesive a proceselor nervoase, a aparitiei unei usoare inhibitii externe ori ca efect al

oboselii. Distragerea atentiei se manifesta n aceste cazuri ca o lipsa a concentrarii si stabilitatii atentiei, omul trecnd de la un obiect la altul, de la o preocupare la alta. n mod normal spunem ca este vorba de oameni neatenti, cnd percepem "blocaje" n activitatea curenta, n continuum-ul pe care l da atentia ntregii activitati psihice. O data cu instalarea treptata a oboselii, omul este confruntat cu o stare de apatie, de disconfort, mergnd pna la somnolenta. Explicatia este ca inhibitia supraliminara s-a extins si asupra semnalizarii de tip senzorial-perceptiv. Distragerea atentiei se concretizeaza si sub forma unei imposibilitati de concentrare stabila asupra unei sarcini date. Frecvent, elevii neantrenati n planul atentiei voluntare lasa sa se manifeste liber atentia involuntara, atrasi fiind de factori exteriori si nu de cei legati strict de exprimarea profesorului, de lectie; n acest caz, apare inhibitia de protectie. b) Ca o consecinta a concentrarii deosebite asupra unei activitati poate sa apara de asemenea distragerea atentiei. Inductia foarte puternica provenita de la focarul dominant produce o absenta fata de tot ceea ce se ntmpla n afara preocuparii importante. Sunt persoane "distrate" dar care difera ca fenomen prosexic de cei neatenti. Acestia din urma dispun de posibilitatea concentrarii atentiei (ngusta si putin flexibila), n detrimentul volumului si al flexibilitatii. Profesorii cnd sunt foarte concentrati asupra continutului expunerii au obligatia didactica de a veghea n acelasi timp asupra clasei, asupra conduitelor elevilor. Observatiile si experientele au aratat ca atentia poate fi bine educata progresiv de la vrste mici si ea poate sa se instaleze chiar cnd subiectul se gaseste n conditii deosebite: turbulenta, zgomote etc. (daca este antrenata). Atunci efortul de concentrare are ca efect, ndeosebi la nceput, aparitia mai rapida a oboselii, ca manifestare a protectiei, a apararii pe care sistemul nervos central o comanda.

Pentru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul sa decida n cunostinta de cauza ce aptitudini sa adopte n viata; n momentele de decizie, n situatii limita, recomandndu-se evitarea atitudinilor afectiv-negative (emotiile puternice ncarcate negativ) fata de agentii distructivi, tulburatori. Sunt cunoscute n prezent conditiile generale care favorizeaza atentia. ntre acestea, o importanta deosebita se acorda pregatirii lectiilor de catre elev, student, ntr-un spatiu (loc) si timp delimitat, fapt ce va ajuta la formarea unor stereotipuri dinamice generale, care faciliteaza aparitia si mentinerea atentiei n activitatea data. n spatiul elevului trebuie sa se asigure conditii de aerisire, cu aer curat, saturat suficient cu oxigen. Cnd neatentia apare ca urmare a instalarii oboselii usoare, nu se va persista ntr-o activitate dificila, elevul va fi sfatuit sa execute cteva miscari vioaie, exercitii fizice n special. n clasa, profesorul poate folosi o gluma potrivita vrstei elevilor, care se vor destinde si odihni putin pentru reluarea concentrata a activitatii. Cnd neatentia ntr-o sala de curs este generala, lectorul va ntelege ca este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii, care poate fi nesistematica ori prea putin accesibila. Cel mai general acceptat este fenomenul de mbinare a informatiilor cu notiunile accesibile, deja cunoscute pentru trezirea si mentinerea atentiei. Respectarea principiului accesibilitatii este de o maxima importanta n tot cuprinsul procesului de nvatamnt, dar nu trebuie confundat cu simplificarea exagerata a materialului nou, stiut fiind ca elevilor si studentilor le place sa nvinga greutatile, obstacolele, dar acestea sa fie pe masura capacitatii lor psihofizice, respectiv intelectiv-operationale. 9. Metode de investigatie atentiei Metode de investigatie a atentiei 1. Metoda grafica: se refera concret la "componenta somatica" a atentiei si consta n nregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si pulsului n momentul de concentrare a atentiei.

2. Studiile tahistoscopice - dau aprecieri n legatura cu volumul, concentrarea si intensitatea atentiei. Se prezinta un numar de figuri ntr-un timp limitat. 3. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat sa numere de la 100 napoi din 3 n 3, din 7 n 7 sau din 13 n 13, fapt ce presupune o mare concentrare si stabilitate a atentiei. 4. Metoda Bourdon: n proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instructiuni subiectului ca n timpul standard de 10 minute sa bifeze ct mai multe litere O si C din cmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Pe fiecare rnd sunt 40 litere din alfabetul latin. Proba de baraj Bourdon-Anfimov dateaza din 1895 si se considera ca nu este edificatoare dect analizata n desfasurarea ei, n maniera temporala, masurnd timpul necesar bararii fiecarui rnd (secvential). Totodata, se nregistreaza numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si erori si se calculeaza un coeficient de exactitate care arata aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune. CVTKTOMRGTACTVTFOKVOK FVRCAVFRKVGTTMFCVTC FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMG C ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGF C

AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVRO MA CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVA G FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTA A GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRT V TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGV F FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOV R TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO 10. Proba de baraj Toulouse Pieron

Figura 3 - Proba de baraj Bourdon-Anfimov 5. Alte probe de baraj tip Toulouse-Piron sunt alcatuite din imagini geometrice (vezi imaginea) n care instructajul cere sa se bifeze cu o linie, cu creionul numai cele 2 desene asezate deasupra cmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat. Toulouse-Piron a modificat testul introducnd (fata de proba Bourdon-Anfimov) figuri n loc de litere. n aceasta formula, proba investigheaza rapiditatea si precizia reactiilor subiectului. Posibila fatigabilitate se reflecta n scaderea ritmului de realizare a sarcinii si sporirea numarului de greseli, n unitatea de timp. Figura 4 - Proba Toulouse-Piron De notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se realizeaza contracronometru iar aprecierile se efectueaza comparnd rezultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie romneasca. 11. Proba de identificare Herwig

6. Un alt tip de proba este acela de identificare. Herwig a imaginat proba alcatuind-o din 2 tabele de dimensiuni standard, n care a dispus toate cifrele de la 11 la 50, dar de dimensiuni diferite si ntr-o "dezordine" proprie. Instructajul cere subiectului ca n timpul standard de 4 minute pentru fiecare din cele 2 tabele sa identifice si sa arate cifrele n ordine crescatoare. Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.

Figura 5 - Proba Herwig ntr-o alta varianta, o proba utilizata n diverse profesii, care merita expusa este alcatuita dintr-un set de cifre ntre 11 si 99, de asemenea dispuse n "dezordine" si de dimensiuni diferite. Subiectului i se cere sa indice ntr-un timp standard cifrele care lipsesc si sa le "verbalizeze" doar pe acestea.

Figura 6 - Varianta cu cifre ntre 11-99 Consideram deontologic sa aratam ca n literatura de specialitate s-au investigat calitati si aspecte ale atentiei n conditii de laborator, la pesoanele considerate ca apartinnd largii normalitati, la persoanele cu diverse disfunctii clinice si psihologice. Sunt de asemenea metode de nregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite dect n conditii speciale de dotare, de etalonare etc. 12. Tehnica check-list de evaluare a personalitatii

Cunoscnd o mai mare dezvoltare n ultimele doua decenii, scalele de evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman, dovedindu-si utilitatea n aprecierea cvasi-obiectiva a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope. Acestor scale de evaluare ,,rating scales" li se adauga recentele procedee "check-list" si lista de adjective pentru control. De exemplu, o varianta n care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza. n aceasta tehnica, examinatorul (evaluatorul) apreciaza fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifra, n functie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistica obtinuta din scoruri, la etape anume stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic (n dinamica) al bolnavului respectiv. Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbeste de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei. 13. Chestionarul pentru copii al lui Carl Rogers

Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are 6 parti n care se cer subiectului: I. optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte); II. alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie - mai puternic, mai linistit etc.); III. indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga ntr-un desert; IV. sa spuna n ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati se face n propozitii si n ce masura ar dori sa le semene;

V. sa raspunda la ntrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale; VI. sa claseze n ordine de preferinta membrii familiei sale. Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei grupuri (superior, mediu, inferior). Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) - cauzele care i fac pe prescolari sa rda, Valentine (1930) si Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin (1940) au pus n evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de jucarii, Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat n cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si negative, urmarind efectul lor, ce si ct a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite vrste. La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 12 pagini cu cte 15 serii (itemi) de cte trei figuri sau imagini asezate n succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar asezate n pozitii diferite. Mentionndu-se faptul ca nu are importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele 3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si abtinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), n timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul dupa o pauza n care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6 tipuri de instructaj au permis sa se puna n evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre

autoritatea fata de aceea ce este implantata n conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente. 14. Chestionarul de temperament al lui Guilford si Zimermann

Chestionarul de temperament al lui JOY P. GUIFORD si W.S. ZIMMERMANN (GZ) grupeaza sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde 300 itemi cu raspuns la alegere si acopera 10 trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate. 15. Descrieti Inventarul de personalitate California CPI

C. P. I. - California Psychological Inventory - a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din Berkeley, Harrison G. Gough n 1956. Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivizilor, punndu-se accent pe comportamentele interpersonale si dispozitiile n corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalueze mai curnd aspectele favorabile dect cele morbide sau patologice. A fost numit M. M. P. I - ul normal, nu numai pentru ca are n continutul sau 186 itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, n mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme ntr-un criteriu pertinent - ca de exemplu Do (dominanta). C. P. I - ul are 18 scari ( Do, Cs, Sy, Sp, Sa, Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe ) dintre care numai 4 au fost construite n mod clasic, selectionnd itemii ntr-un mod teoretic si supunandu-i unei analize interne, precum si validarilor ulterioare. Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi. Inventarul

conceput initial la Berkeley - California, de catre Gough n 1956 si-a propus folosirea lui n practica diagnostica. Autorul a mpartit cele 18 scale n 4 grupe de semnificatii psihologice: 1. 2. 3. 4. dimensiunile personalitatii, optiuni valorice si maturitate interrelationala, nivel motivational, stilul personal.

Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati n 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica - lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive si constrngere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata ntr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. n versiunile din deceniile de dupa 1960 au fost mbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si n domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de

cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie. 16. Scala clinica Minnesota MMPII

Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet si cel mai raspndit chestionar. Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY, elaborat de STARKE, HATHWAY si McKINLEY, are la ora actuala cea mai mare raspndire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii familiale, atitudini morale etc.). ntrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le claseze n trei gramezi corespunzatoare pentru "adevarat", "fals" si "nu stiu". Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se prezinte constient sau nu, sub o lumina favorabila. Daca subiectul tinde sa se subestimeze sau sa se supraestimeze, faptul se pune n evidenta prin scala K, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la ntmplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a nteles ntrebarile, faptul este depistabil prin scala F. combinatii ale scalei F si K permit sa se determine daca subiectul a trecut ntr-un sens sau altul n categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta. Rezultatele se apreciaza n functie de 4 scale de validare: ,,?", L, F, K si 9 scale clinice. 17. Scala de validare Minnesota

Urmatoarele Scale de validare vor fi succint prezentate: a) Scala ,,?" - este cea data de numarul total de raspunsuri la care persoanele raspund prin ,,nu stiu" (se numara). O nota relativ crescuta indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai inhibata. O nota prea mare poate invalida testul.

b) Scala L (lie = minciuna) - Obtinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative (n special cnd doresc, n urma efectuarii testului, sa apara ntr-o lumina favorabila, falsificnd rezultatele). c) Scala F - apreciaza validitatea ntregului test. Un scor mare arata o posibila lipsa de atentie n sortarea enunturilor ori incapacitatea de a da un raspuns corect. d) Scala K - are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei fata de raspunsurile date. Scorul mare arata tendinta de a se realiza un profil normal, indicnd atitudinea de aparare a persoanei, fata de propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav, ilustrnd capacitatea lui de a-si rezolva propriile probleme. Scale clinice - vizeaza, n fond, trasaturi ale personalitatii. 1. Scala Hs - pentru hipocondrie - masoara interesul individului pentru functii si caracteristici somatice. Scorul ridicat arata tendinte spre acuze somatice lipsite de suport organic, nencredere n medic, relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. Scala diferentiaza aspectele hipocondriac - cenestopate sau tulburari organice. 2. Scala D - pentru depresie - este sensibila la aparitia depresiei si anxietatii; scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar blazati, sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. Detecteaza depresiile subiacente si disimulate. 3. Scala Hy - pentru isterie - arata inactivitatea psihica, egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari functionale de ordin general. Scala indica potentialitatea histeroida. 4. Scala Pd - pentru deviatie psihopatica - indica superficialitatea starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie, indiferenta fata de normele etico-morale, potential toxicomanic, tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice. 5. Scala M/F - masculinitate-feminitate - poate avea un scor mare, aratnd devierea structurarii intereselor n directia sexului opus. Scala

M/F cu scor mare la barbati este legata cteodata, mai mult de anumite trasaturi intelective dect de homosexualitate. Tendinta de homosexualitate este considerata ca prezenta cnd percepem o marire concomitenta a scorurilor la M/F, Pd si Pa. Scorul mare la femei indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie. 6. Scala Pa - paranoia - identifica o serie de trasaturi ca: nencredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva, tendinte interpretative. 7. Scala Pt - psihastenie - se caracterizeaza prin ncercarea de decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. Identifica si personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie, nencredere n sine. 8. Scala Sch - schizofrenie - nu este n special ilustrativa pentru personalitati schizoide ori schizofrene, ntruct schizofrenia are o multitudine de forme clinice. 9. Scala Ma - hipomanie - ne ajuta sa identificam persoanele cu structuri de personali-tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism, entuziasm incorigibil, non-conformism. Scoruri ridicate la Pd si Ma indica imaturitate, toleranta scazuta la frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament delictual. Scoruri mari la D, Hy, Hs caracterizeaza personalitatile pasive, resemnate, dependente, iritabile, n tensiune. Psihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la D, Hy, Hs asociate cu valori mari la scala Pt se ntlnesc la alcoolicii vechi cu modificari biologice si psihice. Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si D pot obtine rezultate bune n activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, curaj, simt de raspundere. De asemenea, scoruri mari la Pt, D si M/F caracterizeaza personalitatile nevrotice, inhibate.

n concluzie, inventarul MMPI releva potentialul psihopatologic, dar are unele dezavantaje: este rigid, raspunsurile pot fi usor trucate, este permanent un monolog, iar n clinica are mult mai mult succes dialogul; subiectul poate face n mod inconstient proiectie, ncarcndu-se cu un grad mare de subiectivitate (n mod frecvent subiectul se apreciaza asa cum crede ca este, cum si-ar dori uneori sa fie etc.). 18. Tehnica Rorschach-descriere

Tehnica Rorschach, imaginata si definitivata de Herman Rorschach n 1921, se bazeaza pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rnd, n fata a 10 planse, relatnd tot ce si poate reprezenta n legatura cu stimulii standard. Plansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica "petelor de cerneala" alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, 5 dintre ele fiind albnegru, 2 cu nuante de cenusiu si rosu si 3 planse sunt multicolore. Cotarea se face n raport de numarul total al raspunsurilor (care pot fi globale sau detaliu; forma, culoare etc.) si de timpul necesar pentru toate cele 10 planse. De o mare importanta pentru interpretare este continutul pe care subiectul l prezinta n raspunsuri: forme umane, animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitate/originalitate. Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalitatii: a. b. c. activitate intelectuala; emotii exteriorizate; viata emotionala nnascuta.

Planse din proba Rorschach Tehnica Rorschach, foarte mult utilizata, ajuta la evidentierea unor trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, att la cei

somatici, ct si la cei psihici, avnd rol important n diagnosticare, diferentiere si prognoza psihiclinica. Dorim sa aratam ca, numai pe baza semnelor (fie ele si patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergnd chiar spre cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel, perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale. Perceperea, n special dupa culoare a stimulilor din planse arata unele ,,deschideri" spre zonele de mai mare sensibilitate afectiva, specifica pentru femei, iar la cele realizate preponderent dupa forma arata prezenta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre sinteza etc. Cei care au o fire sociabila realizeaza o buna asociere forma-culoare (FC+). Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul ,,umbra" denota prezenta unor trairi emotionale negative: anxietate, depresii, inadecvare. Utilizarea n mod deosebit a spatiilor albe din imaginile planselor arata ncapatnare, perseverenta, ostilitate. Viata interioara apare reflectata n raspunsuri care surprind miscarea (K+), fiind dovada unor elemente ale emotiei interiorizate. Cnd raspunsurile tip miscare (K) depasesc numarul celor de tip culoare se apreciaza ca gndurile predomina asupra actiunilor, iar simptomele bolii privesc n special modificarile la nivel cognitiv. Predominanta raspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de miscare (K) arata prezenta exagerata a simptomelor somatice si motorii. 19. Tehnica Rosenzweig-descriere

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la stresul cotidian.

Fig. 14. Varianta pentru Fig. 15. Varianta pentru adulti copii Formata din 24 de imagini precum cele din figurile 14 si 15, n care sunt minimum 2 personaje, n situatii frustrante determinate de un obiect sau personaj, tehnica solicita subiectului sa-si exprime spontan atitudinea prin cteva cuvinte sau o fraza (n primele 16 imagini). In urmatoarele 8 situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acuzatii sau injurii. Dupa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le-a dat, iar examinatorul noteaza mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica eventualele ambiguitati. Raspunsurile sunt apreciate dupa: directia agresiunii, fapt care delimiteaza subiectii n mai multe categorii. Acestia pot fi: extrapunitivi, intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce ndreapta reactia agresiva n afara, spre ei nsisi sau nu acorda semnificatie situatiei transmise: "nimeni nu e vinovat". Fiecare item este compus din doua pesoane aflate ntr-un dialog si o situatie curenta de frustratie. Una din persoane spune ceva. Problema subiectului este de a se aseza n situatia celui de al 2-lea personaj (din situatia de frustratie) care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat n acea situatie de frustrare n mod real. Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi mpartit n 3 tipuri: 1. raspunsuri extrapunitive; 2. raspunsuri intropunitive;

3. raspunsuri impunitive. n contextul acestor 3 tipuri de raspunsuri se detaseaza trei feluri an care predomina ceva: 1. exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el; 2. exista apararea eului; 3. exista persistenta - cerintei, - necesitatii. Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 raspunsuri se ajunge la existenta a 9 factori. Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol. Exista perspective principale n reactia de frustrare care se exprima ntr-un fel de tipologie - Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri: a. tipil de reactie dupa trebuintele frustrate, b. tipil de reactie dupa directie, c. tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al reactiei. Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentiaza destul de satisfacator toleranta la frustratie. Rosenzweig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie de a evita descarcarea tensiunii; fie de a ncerca sa-si impuna un grad de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are att componente individuale ct si educationale si datorita acestui fapt poate exista o ,,amnare" rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie a raspunsului agresiv de saturatie. Exista subiecti care au toleranta foarte scazuta. n interpretarea rezultatului testului se mai calculeaza indicele de conformitate la grup si se noteaza cu GCR; are ca scop masurarea conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media raspunsurilor populatiei n astfel de situatii frustrante. Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului. Testul se poate aplica la: - oameni normali, - dizarmonici, - cazuri cu trasaturi sau tendinte anti-sociale. Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu

medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii sau terapeutice. 20. Chestionarul de personalitate al lui Thurston - prezentare generala Inventarul de personalitate al lui L.L. THURSTONE (1951) are n atentie 7 trasaturi de personalitate de baza evidentiati prin cei 140 itemi: A= activism, rapiditate n activitati lucrative; V= vigurozitatea; I= impulsivitatea; D= dominanta; E= stabilitatea emotionala; S= sociabilitatea; R= reflexibilitatea. Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care i formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati n activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si n aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate n luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, nsusiri active care l impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii. 21. Testul PF 16 Cattel-prezentarea testului

n testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora lea implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica n care este implicata inteligenta. Pentru un profil de personalitate normala dar si n cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor. Etalon 16 P.F. Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4

10 15- 13 22- 19- 19- 19- 25- 18- 15- 17- 17- 22- 15- 16- 18- 2220 26 26 26 20 26 20 20 26 20 26 20 20 20 26 9 13- 12 20- 17- 18 14 21 19 - 22- 15- 13- 15- 14- 16- 13- 15 17 1824 17 14 16 16 21 14 21

8 12 11 19 15- 14- 18 18- 14 12 14 13 15 12 13- 16 17 16 17 21 14 7 - 10 18 13- 13 17 16- 13 10- 13 12 13- 11 12 15 1514 17 11 14 16

6 11 - 16- 12 12 16 14- 11- 9 12 11 12 10 10- 14 1317 15 12 11 14 5 10 9 14- 11 11 15 12- 10 8 11 10 10- 9 15 13 11 4 8-9 8 12- 10 7-8 13- 11 9 13 14 3 9 12- 1113 12

7 9- 9 8-9 7-8 7-8 11 9-10 10 8 8 7 6 6 5 6 10 8 5 7-9 6-7

7 7 10- 7-9 6 12 9-10 6-8 6 11 5 10- 7-8 5 11

2 5-6 6 8-9 6

5 6-7 7

1 2-4 4- 6-7 4-5 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5 5 0 0-1 0- 0-5 0-3 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3 3 Profil 16 P.F. (R. B. Cattell) A Numele ........... Prenumele ....... Sexul ... Vrsta .... Data .......

B Rezervat, detasat, critic, rece (preponderent schizotim). Mai putin inteligent, gndire corecta (lentoare n ntelegere sau nvatare). Stabilitatea emotionala scazuta, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare (eu slab). Umil, amabil, acomodabil, conciliant, docil. A 0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10 A Deschis, cald, amabil, cooperant, sociabil (preponderent ciclotm). Inteligenta vie, capaciatate de abstractizare.

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Stabil emotional, realist, calm, echilibrat (eu puternic).

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Afirmativ, sigur pe sine, cu independenta de spirit, agresiv,ncapatnat, autoritar, dominator. Impulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plin de viata.

Moderat, prudent, taciturn, rezervat.

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Nepasator, oportunist, fara simtul datoriei, tendinta spre neglijenta (supraeu slab). Timid, timorat, suspicios; prudenta extrema (exteriorizare dificila, sentiment de infe-rioritate). Dur si realist, bazndu-se pe sine, pozitivist, cu spirit practic, insensibil.

G 0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Constiincios, perseverent, cu simsul datoriei si al respon-sabilitatii, pozant moralizator (supraeu puternic). ndraznet, sociabil, ntreprinzator, spontan, cu rezonanta bogata.

H 0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Tandru, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere ajutorul si atentia celorlalti, i lipseste spiritul practic. Nencrezator, ndrtnic, neindicat pentru munca n echipa. Imaginativ, boem, visator.

ncrezator, cooperant, adaptabil Practic, constiincios, tine la forma, capabil sa-si pastreze sngele rece; oarecare lipsa de imaginatie. Direct, naiv,

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

M 0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10

Subtil, perspicace,

sentimental, natural. Calm, ncrezator n sine, senin. Conservator, cu respect pentru conventii. Dependent de colectiv, fidel colectivului. Necontrolat, n conflict cu sine, fara grija pentru conventii, impulsiv. Integrare slaba. Destins, calm, nepasator, satisfacut. Slaba tensiune energetica. 22. O 0 1 4 7 8 2 3 5 6 9 10 Q1 0 1 2 3 O

clarvazator, lucid. Anxios, depresiv, cu senti-mente de culpabilitate.

4 5 7 8 Q1 Deschis spre nou, 6 9 10 inovator, critic, cu gust pentru analiza. Q2 0 1 4 7 8 Q2 Independenta 2 3 5 6 9 10 personala, decis, plin de resurse. Q3 0 1 4 7 8 Q3 Controlat, 2 3 5 6 9 10 formalist, prudent n raporturile sociale, cu amor propriu. Q4 0 1 4 7 8 Q4 Tensionat, cu 2 3 5 6 9 10 sentimente defrustrare, depasit de evenimente. Tensiune energetica ridicata.

Chestionarul de personalitate Freiburg Fpi-prezentare generala

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (n total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii n diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune n evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate. FPI 2 pune n evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare. FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se ntmple ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta. FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente. FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni ct mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, ntreprinzator, vorbaret si prompt n replici. FPI 6. Snge rece, calm, ncredere n sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus n ncurcaturi, ngrijorari, preferinte de a ramne n asteptare, cnd trebuie sa decida ceva (deci amna), pesimism si descurajare frecvente. FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de nencredere n ceilalti, conduite si gndire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie n relatiile curente, mai ales n colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pna la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac nainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. n genere, forta de actiune redusa, nesiguranta n luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfrsit cele propuse, iritare si teama cnd este privit. FPI 9. Fire deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori nsotite de atitudini dezinvolte. FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane ntreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapnire. FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit nteles si chiar nedreptatit, uneori apatic. FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, ntreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, n genere, nu au trac. Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita n Romnia, ncepnd cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu. 23. Chestionarul Lacerbeau

Chestionarul lui Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, avnd sensibiliate pentru subiectii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se afla 18 ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga 6

ca preferate si 6 ca respinse, celelalte ramnnd neutre. Sunt continute ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de comert, artistice, manuale si imaginative. n cadrul fiecarei grupe se prezinta activitati teoretice si practice. n cotatie s-au acordat 2 puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si 0 puncte pentru cele respinse. 24. Chestionarul Edwards

Chestionarul Edwards contine 240 de itemi cu raspunsuri perechi (alegere fortata). Dupa un timp, ntrebarile se repeta, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot aparea rezistente la raspunsuri, neglijente, confuzii, erori involuntare si voluntare. Chestionarul s-a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale. 25. Chestionarul de valori profesionale al lui Super

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi. Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade. 14. ALTRUISM ( enunturile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora ; medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc. 15. SIMT ESTETIC ( 7, 20, 41 ) - profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta, design, etc. 16. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) - activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc. 17. STIMULARE INTELECTUALA ( 1, 23, 38 ) - activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte 18. REUSITA OBIECTIVATA ( 13, 17, 44 ) - munci cu caracter executiv, finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale. 19. INDEPENDENTA ( 5, 21, 40 ) - ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ). 20. PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) - ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect.

21.

CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) - profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora. 22. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) - valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale. 10. SIGURANTA ( 9, 19, 42 ) - valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale. 11. AMBIANTA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) - ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot. 23. RELATII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) - alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv. 24. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8, 27, 34 ) - alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi. 25. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10, 26, 35 ) - valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc. 26. VARIETATE ( 4, 29, 32 ) - profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.

Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional. 26. Tehnica Szondi- descriere

Tehnica Szondi, elaborata de Leopold Szondi n 1939, vizeaza explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. Formal, bazndu-se pe notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din 48 fotografii ale unor bolnavi psihici - 6 serii a cte 8 fotografii, cu reprezentanti din 8 entitati nosologice recunoscute clinic. Bolnavul alege din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac, n ansamblu va alege 12, considerate simpatice si 12 drept antipatice. Se repeta de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alcatuirea unei poze, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai putin simpatic" ori ,,mai putin antipatic". Alegerile sunt considerate ca reprezentnd trebuinte aprobate de persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele manifestndu-se n toate domeniile vietii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boala.

Tehnica este bazata pe o metodologie psihologica originala, numita de Szondi "analiza destinului", ce exploreaza "inconstientul familial" situat ntre inconstientul personal al lui Freud si inconstientul colectiv al lui Jung. Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, avnd pretentia de a formula diagnostice psihiatrice. n acest sens, Moser (1954) compara pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de 86%. Totusi, Arnold si Kohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi identificati, pe baza probei, de alte grupe nosologice. 27. Chestionarul L.B.D.Q. -descriere

Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de itemi -Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului (L.B.D.Q.)cuprinde 100 de itemi evalund 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere: 1. Consideratia - vizeaza masura n care leaderul este preocupat de starea generala si de statutul subalternilor; 2. Structurarea - masura n care leaderul si defineste clar propriul rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei; 3. Reprezentativitatea - masura n care leaderul vorbeste si actioneaza ca reprezentant al grupului; 4. mpacarea cerintelor - masura n care leaderul mpaca cerintele organizationale contradictorii si reduce dezordinea din sistem (entropia sistemului); 5. Tolerarea incertitudinii - masura n care leaderul este capabil sa suporte incertitudinea si amnarea fara a deveni nervos sau anxios; 6. Puterea de convingere - masura n care leaderul foloseste n mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme; 7. Tolerarea libertatii - masura n care leaderul le ofera subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua decizii si a actiona;

8. Asumarea rolului - masura n care leaderul si exercita n mod activ rolul de conducator si nu-si deleaga autoritatea altora; 9. Corectitudinea predictiilor - masura n care leaderul da dovada de previziune, de capacitate de a prevedea corect rezultatele; 10. Accent pe productie - masura n care leaderul exercita presiuni pentru a asigura productia; 11.Integrare - masura n care leaderul mentine unitatea grupului pe care l conduce; rezolva conflictele aparute ntre membrii grupului; 12. Orientare spre superiori - masura n care leaderul mentine relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a-si ridica statutul. Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut. 28. Chestionarul de investigare a culturii organizationale Chestionare de investigare organizationala Cultura organizationala Concept viu disputat si ncarcat de multiple semnificatii, cultura organizationala are meritul de a aduce n atentia managementului organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare n cadrul ntreprinderilor. Lansat pe la nceputul anilor '80 n Statele Unite, cultura organizationala si, n general, culturalismul a cunoscut o expansiune rapida, astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli n stiinta managementului: scoala managementului cultural. Din acest moment, literatura de management a nceput sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au nvatat sa gndeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar, este greu de crezut ca n zilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea n considerare a culturii. Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor ndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Peters si R. Waterman

In Search of Excellence. Cei doi autori au avut un aport major la raspndirea acestui concept deoarece, prin numeroase cazuri concrete, au demonstrat ca exista o corelatie ntre dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de companii de renume.. Herbert Simon a ncercat sa exploreze lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organizatiilor, ajungnd la asa-numita "rationalitate limitata", termen cheie pentru definirea culturii organizationale. Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. W. Taylor sau H. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. Pentru primii teoreticieni n stiinta manageriala, aspectele negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor n munca, ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. n opozitie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos n evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici n explicarea comportamentului n organizatie. n acest context, Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propunnd termenul de rationalitate limitata. n elaborarea conceptelor, Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nu-si gasea utilitatea si justificarea dect daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organizational n care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. Rationalitatea este "cultural limitata" pentru ca, sustine Herbert Simon, organizatia poate avea o structura bine definita n masura n care exista frontierele rationalitatii. Daca aceste frontiere variaza ntr-un mod repetat si imprevizibil, organizarea nu poate fi stabila. Contributia lui Herbert Simon la conturarea, pentru prima data, a conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul ntrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. Pentru P. H. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care nglobeaza ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si reperezentari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivizilor. Ea are la rndul ei o actiune asupra indivizilor, fiind traita n practicile muncii, n raporturile sociale, n utilizarea timpului liber, n aspiratii, n proiecte, n actiune. G. Rocher considera

cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gndi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind nsusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane n colectivitate sociala distincta. O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait n acelasi mediu social, unde a fost nvatata; este programarea colectiva a gndirii, care distinge membrii unui grup de un altul. Cultura organizationala, la rndul ei, reprezinta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale stau n cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite ntr-o organizatie si au sorgintea n regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala, asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia organizatiei. La fel, prin cultura nu vom ntelege civilizatia sau rafinamentul mintii, ci "software"-ul mental. Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza cteva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta n cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite ntr-o organizatie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia n mediul intern si n relatiile cu mediul nconjurator. Alte ipoteze, exprimate de Renaud Sainsaulieu, arata ca la baza notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un proiect mobilizator. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobiliza si fortele membrilor sai ntr-un proiect care implica atingerea unor obiective strategice. Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru cultura organizationala. Unul dintre ele este chestionarul de cultura organizationala care merge pe tipologia lui Mintzberg alcatuit din 40 de itemi. Cotare

a) 1 10 11 20 21 30 31 40 2 9 12 19 22 29 32 39

b) 3 8 13 18 23 28 33 38

c) 4 7 14 17 24 27 34 37

d) 5 6 15 16 25 26 35 36

e)

Caracteristicile tipurilor organizationale 1.

Structura simpla supervizare directa a sefului flexibila neformalizata autocratica lidership "hands on" seful ia deciziile seful cunoaste toti angajatii cheie hotarare Birocratie mecanicista bazata pe reguli, proceduri si sisteme comunicare complicata

2.

experti functionali specialisti control si masurare colectari sofisticate de date disciplina Birocratie profesionala munca importanta facuta de profesionisti organizatia sprijina profesionistii delegarea luarii deciziilor si puterii organizatia stabileste standardele de baza libertate pentru profesionisti managerii conduc si coordoneaza lidership persuasiv schimbare lenta Divizionala masurare atenta a rezultatelor independenta divizionala autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de divizii duplicarea functiunilor cheltuieli mari unitatile sunt centre de profit

3.

4.

planificarea strategica facuta la centru mecanisme de protectie divizionala comunicare formalizata cu centrul Adhocratia discutii intre experti evitarea birocratiei echipele se formeaza si se dizolva indivizii isi urmeaza propriile interese mult efort de coordonatre lipsa standardizarii si formalizarii deschidere sedinte si examinari frecvente complexitate lipsa de ordine puterea apartine celor cu expertiza revedere regulata a strategiei Testele de aspiratii Dembo

5.

29.

Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. ntr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si n ct timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de

vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza att performantele efective, ct si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul ntregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula schiopu, 2002). Mentionam faptul ca n literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, n fond, atitudini si ajuta specialistul n completarea diagnostica a unui caz. n Romnia a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere. 30. Testele Cornell-index

Chestionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, prezente n majoritatea disciplinelor ca si n activitatile cotidiene, alcatuite din ntrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu-se o ,,radiografiere" a starilor, atitudinilor, intereselor, pozitiilor subiectului. Se ntelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri nchise("DA", "NU", "NU sTIU"), fie cu raspunsuri deschise (libere). Unul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din S.U.A.), alcatuit din 101 ntrebari, la care subiectul este "fortat" sa raspunda cu DA ori NU. ntrebarile sondeaza n ansamblu aspecte somatice, psihice, comportamentale. din cele 101 ntrebari: 18 se refera la frica si dificultati adaptative; 7 ntrebari investigheaza timia, dispozitiile afective; 7 ntrebari sunt referitoare la anxietate si nervozitate, altele privesc aspecte hipocondriace, nencrederea ori sensibilitatea excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro-intestinale, circulatorii

etc. Se obtine o nota care poate varia ntre 10 si 100, iar cei cu punctaj peste 23 sunt considerati bolnavi.