Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

Analiza comparativa a politicei externe o unei Republicii si Monarhii Constitutionale

Activitataea diplomatica exercitata de organile statale a politicei externe difera de la un stat la altul. In fiecare stat acest sistem este de terminat de catre specificul dezvoltarii politice,economice,sociale si de anumite particularitati istorice si nationale. Deasemenea activitatea organilor statale depinde de forma de guvernamint existenta in fiecare stat. Intr-un stat cu forma de guvernare a Republicii Parlamentare principalele organe statale sunt:Parlamentul,Seful Statului,Guvernul si Ministerul Afacerilor Externe. Parlamentul: in conformitate cu constitutiile statelor care au ca forma de guvernamint republican, organul statal supreme in sfera politicei externe este Parlamentul. In competent acestuia intra: Solutionarea problemei razboiului si pacii; Semnarea conventiilor sii tratatelor international; Confirmarea ambasadorilor trimisi in tarile straine.

Seful Statului: De competenta Sefului Statului tine infaptuirea nemimijlocita a relatiilor externe si reprezentarea statului in strainatate si dreptul de a stabili si intretine relatii intre statul in fruntea caruia se afla si alte state. Imputernicirile Sefului Statului in sfera politicei externe sunt determinate de constitutie si alte legi interne ale statului. Alte atributii ale Sefului Statului sunt: Ratificarea si denuntarea acordurilor international; Acreditatarea si rechemarea ambasadoriilor tarii sale, de a primi scrisori de acreditare si de rechemare a sefilor misiunilor diplomatice ai statelor straine; Dreptul de a declara razboi sau starea de razboi si de a incheia pace. Seful Statului infaptueste personal vizite oficiale in strainatate si poarta negocieri in cazul problemelor ce tin de problemele politicei externe.

Guvernul: este organul supreme executive al statului care indeplineste functia de conducere politica si operative a politicei externe a statului. In conformitate cu cerintele constitutiei si legilor interne ale statului guvernulul stabileste: Contacte economice, politice, cultural cu statele straiine; Primeste si ofera credete si imprumuturi de la alte state; Stabileste directiile de activitatea a ministerului de externe.

Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

Un loc important in relatiile externe cu alte state il ocupa Seful Guvernului. Seful Guvernului : are urmatoarele atributii: Preprezentantii altor state si guverne; Duce negocieri cu alte state; Are dreptul sa incheie sis a semneze acorduri si conventii sis a participle la conferinte international.

Ministerul si Ministru Afacerilor Externe: Ministrul Afacerilor Externe (Secretarul de Stat, Secretarul de Stat pentru Afacerile Externe, Ministrul de Stat, Ministrul de Stat i al Afacerilor Externe, Cancelar de Stat, etc.) este responsabilul din guvern pentru relaiile cu alte state i organizaii internaionale. Funcia executiv a ministrului este de a promova politica extern a guvernului su i de a administra relaiile internaionale ale acestuia. Aceast funcie ministrul o indeplinete cu ajutorul personalului permanent din minister i din misiunile diplomatice din strintate. Ministrul are ca de obicei un adjunct (Viceministru, Vicesecretar de Stat sau Vicecancelar) i ciiva adjunci ai viceministrului. Funciile adjuncilor sunt repartizate conform prioritilor politicii externe ins, de regul, unul din adjunci este responsabil pentru problemele politice i economice, iar alt adjunct este responsabil pentru problemele de administrare. Aparatul central al ministerelor afacerilor externe este divizat in departamente, direcii, secii, grupe.Grupul de consilieri i ajutori ai ministrului este, de obicei, grupul principal de dirijare operativ a ministerului i este subdivizat in subgrupul operativ-teritorial, care dirijeaz cu departamentele i subdepartamentele respective i subgrupul funcional, care dirijeaz cu departamentele funcionale. Departamentele sunt divizate in departamente operativ-teritoriale, departamente funcionale i departamente administrativ-tehnice. Departamentul politic, de obicei este divizat in subdepartamente i secii regionale (Europa, America de Nord, America Latin, Asia, Africa, Rsritul Apropiat, Australia i Oceania, etc.) i

Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

in subdepartamente i secii funcionale (Analiz i prognoz, Informaie operativ, etc.). Departamentul O.N.U., de obicei se divizeaz in subdepartamente i secii specializate (Adunarea General, Consiliul de Securitate, Instituiile Specializate, etc.). Departamentul organizaii internaionale, de obicei se divizeaz n subdepartamente i secii specializate (Organizaii interguvernamentale, Organizaii nonguvernamentale, Organizaii regionale.). Departamentul tratate internaionale, de obicei este divizat n subdepartamente i secii specializate (Drept internaional, Tratate bilaterale, Convenii multilaterale, Acorduri interguvernamentale, etc.). Departamentul juridic, de obicei este divizat in secii specializate (Drept intern, Drept privat, Asisten legal, etc.). Departamentul protocol, in unele state este divizat in secii specializate (Protocol i ceremonial, Ceremonii oficiale, Privilegii i imuniti, etc.). Departamentul relaii economice i comer, de obicei este divizat n subdepartamente i secii specializate i operativ-teritoriale (Relaii economice externe, Comer exterior, Uniunea European). Departamentul de pres i informaii, de obicei este divizat in secii specializate (Acreditare, Mass-media, etc.). Departamentul relaii consulare, de obicei este divizat in subdepartamente i secii specializate (Drept consular, Asisten consular, Paapoarte, Vize i Acte civile, etc.). Departamentul administraie, comunicaie i securitate. Departamentul finane i contabilitate.

Activitatea Ministerului Afacerilor Externe este strins legat de funciile care ii sint atribuite prin legislaia intern. Aceste funcii difer de la ar la ar, ins esena lor rmine neschimbat: promovarea politicii externe a statului.

Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

Misiunile diplomatice sint reprezentanele permanente ale statelor infiinate prin consimmnt mutual. Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961 a definit noiunile de misiune i de personal diplomatic i a determinat funciile misiunilor diplomatice. In articolul 3 al Conveniei sunt determinate funciile misiunilor diplomatice, care constau in: a) a reprezenta statul acreditant in statul acreditar; b) a ocroti in statul acreditar interesele statului acreditant i ale cetenilor si, in limitele admise de dreptul internaional; c) a duce tratative cu guvernul statului acreditar; d) a se informa prin toate mijloacele licite despre condiiile i evoluia evenimentelor din statul acreditar i a raporta cu privire la aceasta guvernului statului acreditant; e) a promova relaii de prietenie i a dezvolta relaiile economice, culturale i stiinifice intre statul acreditant i statul acreditar. efii misiunilor diplomatice se impart in trei clase: a) clasa ambasadorilor sau nunilor, care sint acreditai pe ling efii de stat; b) clasa trimiilor, minitrilor sau internuniilor, care sint acreditai pe ling efii de stat; c) clasa insrcinailor cu afaceri, care sint acreditai pe ling ministerele afacerilor externe. Intr-un stat cu o farma de guvernare a Monarhica Constotutionale activitatea diplomatica a organilor statale difera de activitatea diplomatic a organilor statale dintr-o Republica Parlamentara. n statele cu regim monarhic constituional, eful statului este monarhul, care deine de regul puteri limitate de catre parlament iar cursul politicei externe este stabilit de catre Guvern prin Primul-Ministru. Ca structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare, diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia. Ca si intr-o Republica Parlamentara Principalele atributii a Seful Statului Monarhului pe planul relatiilor internationale, constau in: dreptul de a stabili si intretine relatii intre statul in fruntea caruia se afla si alte state, de a acredita si rechema ambasadorii tarii sale, de a primi scrisori de acreditare si de rechemare a sefilor misiunilor diplomatice ai statelor straine, de a emite depline puteri pentru incheierea celor mai importante acorduri si tratate internationale, precum si dreptul de a declara razboi sau starea de razboi si de a incheia pace. La fel ca si intr-o Republica Parlamentara intr-o Monarhie Constitutionala, Parlamentul si Guvernul are un rol important in politica externa a statului: rezolvarea diferitor conflicte; ducerea tratativelor,negocierilor cu alte state; confirmarea ambasadorilor trimisi in tarile straine. In ambele forme de guvernamint functiilr ministerului de externe este asemanator fiind specificate in

Nicolaev Cristina, gr204 Relatii Internationale

Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice din 1961.Deosebirea cea mai esentiala intre monarhie si republica consta in aceea ca intr-un stat monarchic, monarhul are un rol esential in luarea decizilor a politicei externe.