Liceul Teoretic Gheorghe Asachi

Portofoliu
la literatura universala
al elevului cl a X-a E

Turuta Marin

Profesor: Negru Lucia

Chisinau 2013 Calatoriile lui Gulliver

Prima editie a Calatoriilor lui Gulliver, 1726

Calatoriile lui Gulliver este un roman in patru parti, capodopera a scriitorului angloirlandez Jonathan Swift, scris sub pseudonimul de Dr. Lemuel Gulliver, in care fantezia autorului se impleteste cu o aspra satira sociala. Editorul cartii a publicat prima editie in 1726 cu numeroase modificari aduse textului original, temandu-se ca anumiti cititori ar fi fost ofensati de unele pasaje ale povestirii. O versiune integrala apare in anul 1735. Opera este pe nedrept considerata de unii, chiar si in zilele noastre, drept "literatura pentru copii", in realitate este vorba de una din cele mai semnificative creatii ale literaturii engleze din perioada de inceput a iluminismului european.

Descrierea operei
In "Calatoriile lui Gulliver" (roman inceput in anul 1721 si terminat in 1726), cu titlul complet "Calatorii in mai multe tari indepartate ale lumii" ("Travels into Several Remote Nations of the World") sunt descrise aventurile naivului Dr. Lemuel Gulliver (in engleza: gullible = credul), medic si capitan de corabie, scrise la persoana intaia, in diverse tari imaginare.

Partea I - Calatorie in Lilliput (A Voyage to Lilliput)

Ilustratie de Richard Redgrave la "Calatoriile lui Guliver"

Cartea se deschide cu un scurt preambul, in care Gulliver se prezinta, cum era obiceiul in scrierile epocii, si face o expunere a vietii sale si ale calatoriilor facute pana atunci. In prima calatorie, Gulliver este aruncat de valuri in stare de inconstienta, ca singur

supravietuitor al unui naufragiu, pe tarmul unei insule. Cand isi revine, constata ca este prizonier al unei rase de oameni inalti de cca. 15 cm, locuitori ai unor insule vecine Lilliput si Blefuscu (alegorie la Anglia si Franta), divizati pana la lupte fratricide din cauza unei indelungate controverse de nerezolvat asupra modului cel mai nimerit de a sparge ouale: sa se inceapa de la partea mai larga sau de la cea mai ascutita (aluzie la disputele religioase dintre anglicani si catolici). Dupa ce-si exprima intentiile pasnice si jura credinta imparatului liliputanilor, Gulliver este primit la Curte (descrisa dupa modelul celei a regelui George I al Angliei) si are ocazia sa observe obiceiurile si moravurile locale. Daca la inceput eroului i se par toate neobisnuite, cititorul constata foarte curand ca Lilliput este de fapt o Anglie in miniatura, iar randuielile liliputane sunt cele engleze, prezentate insa pana la limita extrema a absurditatii. Autorul ridiculizeaza rivalitatea dintre purtatorii de pantofi cu "tocuri inalte" si cei cu "tocuri joase" (aluzie la partidele Whig si Tory), intrigile de la curte, coruptia si capriciile imparatului, mai inalt doar cu o unghie decat supusii sai, care isi spune cu mandrie "stapanul universului", al carui cap atinge cerul. Desi ii ajuta pe liliputani sa-i invinga pe locuitorii din Blefuscu, blocandu-le flota in port cu o singura mana, Gulliver nu este de acord ca poporul vecin sa fie adus in stare de sclavie. Dupa o serie de peripetii, gasirea unei salupe de dimensiuni normale ii da posibilitatea sa se intoarca acasa.

Partea II - Calatorie in Brobdingnag (A Voyage to Brobdingnag)

Gulliver si regele din Brobdingnag

In tara uriasilor din Brobdingnag, Gulliver face cunostinta cu un alt mod de viata. Locuitorii nu numai ca sunt mai mari de statura (cca. 22 m) decat liliputanii, dar ii intrec pe acestia si prin puterea ratiunii. Monarhia de aici este o forma de guvernamant ideala, luminata. Regele acestei tari este intelept si drept. Legile asigura libertatea si bunastarea cetatenilor. Pe rege il indigneaza la culme ideea de a introduce in tara praful de pusca, pustile si tunurile. Descrierea razboaielor din Europa il ingrozeste pe bunul rege din Brobdingnag. In timpul unei calatorii pe mare, barca lui Gulliver este luata in ghiare de un vultur gigant si apoi abandonata, fiind salvat de o corabie in trecere, si astfel se intoarce pentru a doua oara in Anglia.

Partea III - Calatorie in Laputa... (A Voyage to Laputa, Balnibarbi, Glubdubdribb, Luggnagg and Japu)
Locuitorii din Laputa - aroganti si inchipuiti savanti - nu traiesc pe pamant, ci deasupra lui, pe o insula zburatoare. Alegoria este transparenta: autorul descrie stiinta rupta de realitate. "Invatatii" din academia Lagado se ocupa cu fel de fel de lucruri inutile si absurde: un proiect privitor la extragerea razelor de soare din castraveti, o metoda de construire a caselor incepand cu acoperisul si terminand cu temelia etc. In aceasta parte a calatoriilor intalnim si descrierea tarii Glubdubdribb, populata de vrajitori si magicieni.

Partea IV - Calatorie in tara cailor (A Voyage to the Houyhnhnms)

In aceasta ultima calatorie, Gulliver ajunge pe o insula ai carei locuitori se impart in doua categorii: o parte a populatiei este alcatuita din houyhnhnms, cai inzestrati cu ratiune si avand capacitatea vorbirii, cealalta parte din fiinte yahoo, asemenea oamenilor, insa primitivi si brutali, care - spre surprinderea cailor - mai au si defectul de a merge pe doua gambe. Yahoo-ii sunt lacomi, rautaciosi, invidiosi, dominati de cele mai josnice instincte de acaparare, se cearta si se bat intre ei pentru a strange cat mai multe pietre stralucitore inutile, socotite pretioase. Caii, virtuosi si intelepti, traiesc intr-o comuna patriarhala. Legile lor nescrise se bazeaza pe recunoasterea drepturilor egale pentru toti, ei nu pot intelege ce este minciuna. Swift se pomeneste in fata unei contradictii de nerezolvat. Sistemul patriarhal ar fi ideal, dar in el oamenii au devenit yahoo. De aici decurge pesimismul lui Swift, intunecata lui mizantropie.

Calatoriile lui Gulliver: Una din editiile in limba romana

Extrem de semnificativ este finalul cartii. Gulliver se inapoiaza in Anglia, dar nimeni nu-i crede povestirile sale, ii fac proces pentru a-l declara nebun iresponsabil. Este salvat de un miel adus din Lilliput, care modifica decizia judecatorilor.