Bijuteriile i istoria lor

Bijuterii se numesc n general toate acele obiecte cu care omul dintr-un instinct congenital se
mpodobete. n acest sens toate obiectele naturii sunt considerate bijuterii: de exemplu frunzele, florile, scoicile strlucitoare etc., n continuare toate produsele sintetice, fabricate din orice material, de exemplu argila etc.

Popoarele din epoca primitiv au gsit plcerea i n astfel de bijuterii simple. Acelai lucru remarcm i la popoarele primitive din zilele noastre. Omul, datorit nclinaiei sale spre frumos, a dat atenie n curnd materiilor mai strlucitoare, mai preioase, astfel nct argila a fost schimbat n bronz, iar locul acesteia a fost ocupat de aurul strlucitor i de sticl.

ncepnd din timpurile cele mai vechi pn n prezent bijuteria este acel obiect, care se folosete pentru mpodobirea corpului uman fiind alctuit din substane preioase, metale, pietre preioase i email. Bijuteriile care sunt formate din metale preioase i nu din pietre preioase, doar dup aparen seamn cu ele, se numesc bijuterii false. Exist anumite popoare slbatice, care nu se mbrac, dar n felul lor poart bijuterii. n cazul popoarelor care se mbrac, bijuteria aparine costumului, aceasta fiind un element important al costumului. Lund n considerare existena bijuteriei n sensul cel vechi, precum i n cel de azi, rezult de la sine faptul c bijuteria este un element important al istoriei evoluiei omului, precum i celelalte obiecte de utilizare, exprimnd modul de trai, obiceiurile, precum i modul de gndire al anumitor popoare i epoci. n aceast privin bijuteriile au o importan mai mare dect rudele apropiate a acestora, obiectele de orfevrrie, fabricate din metale preioase. Cele menionate ulterior sunt obiecte simple ca utilizare i datorit substanei lor preioase servesc la mpodobirea locuinelor. Omul se mpodobete cu bijuterii pe sine. n acest fel bijuteria ne prezint omul, ne dezvluie adncul sufletului su. Putem observa c de-a lungul timpurilor celor mai vechi omul a ncercat s foloseasc obiectele aflate la ndemn la diverse scopuri, dar nu a fost n nici un domeniu al activitii sale aa de ingenios ca n producerea bijuteriilor. Vasele sunt de exemplu de mai multe feluri, dar acestea nu se apropie de diversitatea bijuteriilor. O caracteristic semnificativ este faptul c omul nu-i poate uita de nici o parte a corpului. Bijuterii de cap: coroana, diadema, cureaua, cununa, diferitele forme ale acului de pr, pieptenele, lniorul, diversele flori, cerceii, colierul, medalionul, crucea, inima, iragul de perle etc. Bijuterii de gt sau de piept: bro, copc etc. Bijuterii de talie: diverse lanuri i curele, catarame, nasture, ceasul, sticla parfumat, geanta etc. Bijuterii de bra: brara, lniorul i

diverse bibelouri. Bijuterii de degete: inelul, a crui diversitate este aproape infinit. Arme: casca, armura, blazonul, sabia etc. care sunt bijuteriile brbailor. Forma bijuteriei depinde de destinaia acesteia. Destinaia majoritii bijuteriilor este s mpodobeasc o parte a corpului: capul, gtul, braul, degetele, gambele i talia. Datorit destinaiei sale cea mai mare majoritate a bijuteriilor are form rotund. Alte forme: de ac i de cataram. Cel mai simplu i general element ornamental este nasturele, precum i formele rezultate din rsucirea srmei metalice. La acestea se adaug obiectele naturii, miniaturile plantelor i animalelor. Mijloacele de exprimare a efectelor colorate sunt emailul i piatra preioas. Francezii deosebesc bijuteriile ornamentate cu email i cele cu piatr preioas, cel din urm fiind numit: bijouterie, cellalt joaillerie. La popoarele antice bijuteria avea i o caracteristic simbolic. Astfel la egipteni elementele cele mai importante ale bijuteriilor ornamentate cu email n afara lotusului, au fost arpele uraeus, coroiul, vulturul i crbuul. Pe peretele mormintelor egiptenilor figurile poart bijuterii de aur. Diverse inscripii certific faptul c pietrele preioase au fost exploatate de ctre egiptenii din Arabia de Sud. Bijuteriile descoperite n mormntul reginei Aah-Hotep i n cel al mamei lui Amosis dovedesc faptul c cu cinci mii de ani n urm n Egipt bijuteriile au atins perfeciunea formei i a prelucrrii. Elementul principal al bijuteriilor fenicienilor i etruscilor constituie iragul de aur, animale simbolice: leul, arpele, etc. apar de asemenea, dar mai rar. Sunt asemntoare bijuteriile figurilor ilustrate pe ornamentele n relief ale asirilor. Pe aceste ornamente tivul rochiilor, cureaua i catarama se compun din trandafiri nirai, ornamentul principal al diademei este trandafirul. Trandafirul este format fr excepie din perle mici. Bijuteriile grecilor din acele timpuri le cunoatem datorit obiectelor spate de Schliemann n Hisarlik, mai ales n Mykanae, acesta fcnd cunotin cu elementele artei din Asia. Bijuteria greac i-a nsuit de asemenea cteva elemente de la egipteni. O dat cu dezvoltarea general a artei bijuteria i-a cptat o form mai distins, chiar fr efectul culorilor, constnd valoarea bijuteriei doar n frumuseea formei. Romanii au motenit aurul de la etrusci i de la greci. Mai trziu aceste au fost mbogite cu alte elemente i datorit stilului lor pompos au introdus i pietrele preioase. n aceast direcie s-a dezvoltat bijuteria n Bizan, unde pe lng pietrele preioase au avut un rol important i emailul ca elementul ornamentrii colorate, chiar mai important dect piatra preioas. n Bizan n afar de formele naturii au prevalat formele geometrice. Legat de acesta s-a format aa numitul filigran. n timpul artei romane emailul a nlocuit pietrele preioase. n timpul artei de stil ogival bijuteria s-a modificat, doar n sensul c aceasta a preluat forma arhitecturii ogivale. Bijuteria din perioada renascentist s-a ntors la formele clasice, parial era alctuit i din elemente arhitecturale i prin preluarea mai multor elemente din Orient a atins o bogie i pomp necunoscut anterior. Benvenuto Cellini este cel mai important reprezentant al bijuteriilor renascentiste. Bijuteria n stil baroc d fru liber formelor arhitecturale i apreciaz pietrele preioase, fiind pompoas, dar n acelai timp greoaie. Bijuteriile rococo sunt caracterizate de ornamente complicate, mai ales de flori i frunze. La nceputul secolului bijuteria ntruchipeaz forma clasic, iar apoi devine greoaie i monoton, la mijlocul secolului este nlocuit cu o lips de stil. n zilele de azi bijuteria este caracterizat printr-o incertitudine, precum i celelalte ramuri ale artei.

Pietre pretioase
Diamantul
Regina nestematelor este formata dintr-un carbon pur extrem de compact. Desi exista diamante in culorile curcubeului, cele albe sunt cel mai des intalnite. Cu un factor de duritate de 10, poate fi taiat sau zgariat numai cu un alt diamant si prezinta o extraordinara stralucire.

Rubinul
Face parte din grupul corundum (ca si safirul). Pietrele de cea mai inalta calitate sunt extrem de rare si pretioase, mai ales in cazul cristalelor de mari dimensiuni (rubinele de peste 10 carate sunt chiar mai rare decat diamantele). Rubinele sunt intotdeauna de culoare rosie, cu nuante care merg de la zmeuriu pana la tente de un rosu intens. Pietrele de cea mai inalta calitate provin din Burma. Intensitatea culorii lor depinde de continutul de crom. Factorul de duritate este de 9.

Safirul
Celalalt membru al familiei corundumului. Mai larg utilizate decat rubinele, culoarea lor albastra este data de continutul de fier si titan. Safirele pot avea culori variate: galben, roz, verde, mov, portocaliu, dar niciodata rosu. Cele mai ravnite sunt varietatile de un albastru pur ca afinele (provenite din fostele mine din Kashmir). Exista o combinatie si mai rara de roz-portocaliu, cunoscuta sub numele de padparadscha, care provine din Ceylon. Cele mai frumoase pietre sunt originare din Burma, Sri Lanka si Madagascar. Acelasi factor de duritate ca rubinul (9).

Smaraldul
Smaraldul este cea mai valoroasa piatra pretioasa din familia beriliului (ca si acvamarinul). Nestematele de cea mai inalta calitate provin din Columbia. Smaraldul este pretuit pentru culoarea sa de un verde intens (rezultata din continutul de crom si vanadiu) cu accente albastre sau galbene in cele mai frumoase exemplare. Smaraldele privin din Columbia, Brazilia si Afghanistan. Factorul de duritate este de 7,5.

PIETRE PRETIOASE DE INALTA CALITATE

Acvamarinul
Face parte din familia berilului, culoarea sa unica ce merge de la albastru verzui pana la nuante intense de albastru ca cerul este accentuata de transparenta sa remarcabila. Poate fi gasit in cristale. Este sensibil la impact la fel ca si fratele sau, smaraldul. Provine din Brazilia, Madagascar, Afganistan si Pakistan. Factorul de duritate este de 7,5.

Ametistul
Este cel mai pretios membru al familiei cuartului. Culorile variaza de la nuante pale de lavanda pana la violet profund, deseori cu o tenta de rosu. Considerat a avea puteri de protectie impotriva intoxicatiei alcoolice datorita culorii sale asemanatoare vinului. Provine din Brazilia, Madagascar, Statele Unite si Namibia. Factorul de duritate este 7.

Citrinul
O varietate de cuart de culoare galben pal sau auriu. Se gaseste mai rar decat ametistul. Provine din Brazilia, Madagascar si Sri Lanka. Factorul sau de duritate este de 7.

Peridotul
Are intotdeauna o nuanta speciala de verde, un verde inchis aproape masliniu. Pietrele de cea mai buna calitate sunt foarte luminoase si greu de gasit. Este un semiprodus al intruziunilor de kimberlit, depunerilor de argila care contin diamante brute. Provine din Burma si Australia. Factorul de duritate este 6,5 7.

Turmalina
Provine din familia extinsa a turmalinelor care include numeroase varietati de pietre pretioase. Exista in toate culorile, cele mai rare sunt cele rosii (rubelite). Turmalina roz este pretioasa si foarte cautata, cu atat mai mult cu cat cristalele intr-o singura culoare sunt rare. Are o culoare vie, stralucitoare. Provine din Brazilia, Sri Lanka si Madagascar. Factorul de duritate este 7 7,5.

Spesartitul
Spesartitul este o piatra pretioasa de inalta calitate, din familia granatelor care include o serie larga de pietre cu culori extrem de variate de la castaniu la verde si rosu intens (granatele nu sunt niciodata albastre). Granatul spesarit are o nuanta foarte placuta de galben-portocaliu, foarte vie si stralucitoare. Culoarea traditionala a granatului este rosu inchis de unde provine si numele acestuia. Se gaseste in Africa de Sud, Australia, Brazilia, Madagascar si Rusia. Factorul de duritate este 7 7,5.

Tsavoritul
Tsavoritul este o piatra pretioasa de inalta calitate, din familia granatelor, intotdeauna de culoare verde sau verde smarald. Se gaseste in Kenya (numele provine de la Tsavo Park, locul de unde sunt extrase) si Tanzania. Granatele au o stralucire extraordinara. Factorul de duritate este 6,5 7,5.

Rodolitul
Un granat roz rosiatic cu o culoare apropiata de cea a celebrelor granate de Boemia. Cristalul de rodolit are deseori culori puternice, inchise. Stralucirea sa este caracteristica pentru familia granatelor, apropiindu-se de cea a diamantelor. Provine din Africa de Sud, Australia, Brazilia, Madagascar si Rusia. Factorul de duritate este 7 7,5.

PIETRE PRETIOASE ORNAMENTALE

Jadul
Cuvantul jad desemneaza doua minerale diferite: jadeit (duritate 7) si nefrit (duritate 5,5). Jadeitul (mai dur si mai rar) este considerat o piatra pretioasa, mai ales in China. Valoarea jadului provine din combinatia intre verdele sau intens (care trebuie sa fie uniform si fara pete) si caracterul sau translucid (semi-transparent). Datorita duritatii, este greu de prelucrat si este taiat in bile sau in forma cabochon. Jadul poate avea si alte culori decat mult cautatul verde, ca de exemplu lavanda, tonuri albastrui, alb, galben, rosu si negru. Jadeitul poate fi gasit in Mianmar, China si Japonia.

ARGINTUL
Argintul se evidentiaza prin luciul sofisticat, numele acestui metal derivand din denumirea din limba latina, care se traduce prin "alb si stralucitor". Ca si aurul, in stare pura este prea moale si nu poate fi folosit ca atare in productia de bijuterii. Se aliaza cel mai adesea cu cuprul, pentru ca ii confera efectiv mai multa durabilitate argintului.

Argintul este un amestec de 92,5% argint pur (925, insemnand 925 parti argint fin din 1.000 parti de aliaj) si 7,5% cupru (75, insemnand 75 parti cupru si alte metale de aliere din 1.000 parti de aliaj). Argintul nu are o unitate de masura asemanatoare karatului, fiind considerat in bijuterii ca cel mai pur este cel de 92,5%, sau 925. "Pacatul" argintului este ca el se matuieste si se inegreste in timp relativ scurt, daca nu este purtat, desi purtarea frecventa reduce aceste aspecte prin autolustruire facuta de atingerea de obiectele si hainele inconjuratoare. Din motivele mentionate pana aici, argintul nu este niciodata folosit in bijuterii impreuna cu pietrele pretioase, ci, eventual, si asa destul de rar, cu pietre semipretioase mai putin scumpe. Riscul cel mai mare nu este neaparat asocierea nefireasca dintre pietrele pretioase scumpe si acest metal pretios ieftin, cat mai ales faptul ca pietrele pretioase se pot desprinde si pierde usor din montarile in argint, facandu-l foarte nesigur din acest puncte de vedere. Adesea argintul se "patineaza", prinzand o tenta unica datorita reactiei chimice unice cu pielea purtatorului. Datorita costului redus al argintului acesta este totusi, prin cantitatile produse si vandute, metalul pretios cel mai la moda. In multe cazuri unii creatori bijutieri experimenteaza si creaza noi modele inovative de bijuterii mai intai in argint, ca si prototip, iar mai apoi, daca rezultatul final este cel dorit, le reproduc in metale mai scumpe precum aurul, sau platina. AURUL AURUL GALBEN

Aurul galben este cea mai intalnita culoare de aur in bijuterii, fiind creat prin alierea aurului cu argint, cupru si zinc. Culoarea rezultata reflecta culoarea naturala a aurului pur. Aurul galben si cel alb au cam aceeasi duritate si durabilitate, la acelasi numar de karate. Subliniem din nou ca nu culoarea aurului infuenteaza pretul sau.

Aurul galben subliniaza, prin natura culorii sale naturale, orice montura cu pietre pretioase, putand fi finisat, dupa caz, atat mat cat si lucios. AURUL ALB

Aurul alb este creat prin alierea aurului cu nichel, cupru si zinc, nichelul fiind insa componenta majoritara din acest aliaj pe langa aur, redandu-i si culoarea specifica alba. Aurul alb se poate obtine si prin alierea aurului cu o parte mai mare de argint, fiind o alternativa viabila pentru cei sensibili la nichel. Calitatile primordiale, ca si avantaje suplimentare, ale aurului alb sunt gradul de reflexie marita si faptul ca este mai rezistent la uzura. Pentru protejarea pe termen lung a calitatilor reflective se foloseste o metoda de placare cu un strat protector de rodiu, metal din familia platinei, , metoda denumita "rodinare", care nu afecteaza valoarea metalului pretios. Si aurul alb, ca si cel galben, poate avea atat finisaj lucios, cat si mat.

Fara a dori sa fim repetitivi, credem ca este necesar sa mai atragem inca o data atentia ca nu culoarea aurului infuenteaza pretul sau. Aurul alb se monteaza deseori impreuna cu diamantele de culori foarte bune, datorita faptului ca prin culoarea sa imbunatateste stralucirea diamantelor. Monturi cu safire albastre sunt de asemena des intalnite. Se mai folosesc si monturile din doua culori de aur, de obicei aur galben cu aur alb, in combinatii deosebit de frumoase cu diverse pietre pretioase. Aurul alb este varianta pretioasa pentru cei ce prefera aceasta culoare de metal pretios, dar nu agreaza argintul si este o foarte buna alternativa pentru platina care in timp se matuieste nemaifiind la fel de stralucitoare ca la inceput. AURUL ROZ

Aurul roz este un aliaj de aur si cupru si, mai rar si argint. Aurul rezultat are o culoare galbena cu tenta rozalie-rosiatica. Aurul roz este deseori folosit de bijutieri pentru confectionarea bijuteriilor din trei culori, fiind formate din trei parti constructive de culori diferite, galben, alb si roz. Aurul roz, ca si cel galben, subliniaza foarte bine monturile cu smarald, safire colorate (fanteziste) si rubine. Limitele combinatiilor posibile de aur in diverse culori, in finisaje lucioase sau mate, cu pietre pretioase in culori diferite, montate in modele cu felurite designuri sunt nebanuite, dand o multitudine de optiuni atat creatorilor bijutieri, cat si clientilor.