LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE GUSTI Str. Samuil Vulcan, nr.

8, sector 5, Bucureti Tel/Fax: : 40-21-4562050; Tel: 40-21-4562051 E-mail: liceul_dgustibucuresti@yahoo.com

SIMPOZION Credin, adevr, creaie n nchisorile comuniste

Seciunea Literatur

RADU GYR RIDIC-TE, GHEORGHE, RIDIC-TE, IOANE!

Coordonator: prof. Diaconescu Andreea Elev: Ana-Maria Petrescu-Constantin clasa a X-a B

BUCURESTI

2013

Asa incepea indemnul lui Radu Gyr impotriva sistemului comunist, indemn in urma caruia a fost incarcerat. Detentie pe viata, comutata ulterior in 25 ani inchisoare, fiind n cele din urm eliberat la amnistia generala din anul 1964. Regimul de detentie a fost neindurator. Poetul, cunoscut ca fost membru al Miscarii Legionare, a fost incarcerat la Aiud, locul unde erau aduse elementele considerate dusmanoase regimului din acea vreme de trista amintire. Prin el frumosul si spiritul au continuat sa lumineze beznele adanci - marturisea Anastasie Berzescu, coleg de suferinta. Foamea, frigul, moartea ca prezen vie n celulele igrasioase de la Aiud sunt teme pe care Radu Gyr le-a dezvaluit in creatiile sale, ajutat de credinta in Dumnezeu ca, intr-o zi, istoria va fi alta. Caci, mai mult ca oricand, credinta da nastere unor valori inaltate din chinul si asprimea detentiei.

Minunatele versuri exprima esenta creatiei, cu atat mai mult, cu cat uneltele de scris erau inexistente, iar teroarea pedepselor pentru instigare la revolt plana asupra fizicului si psihicului detinutilor la cea mai mica suspiciune. Asemeni atator altor personalitati culturale ori politice care au suferit rigorile sistemului de detentie in perioada comunista, Radu Gyr scria versurile in gand si le transmitea prin viu grai altor colegi, spre a fi memorate si depuse posteritatii. Poetul incuraja detinutii si-i indemna la rezistenta. In acest sens, cuvintele lui Anastasie Berzescu sunt graitoare pentru a defini personalitatea poetului: In Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus in celula. L-a coborat de pe Cruce si L-a adus alaturi de noi pe rogojina cu libarci, spre indumnezeirea omului. Ii stiam cu totii poeziile pe dinafara si asteptam cu nerabdare urmatoarea creatie care sa ne bucure, sa ne imbarbateze. Detentia in inchisorile comuniste a fost subiect intens dezbatut si inca se mai dezbate. Pentru ca ea a existat. Si pentru ca aceia ce au trait-o merita toata stima noastra. Condamnatii erau legati cu lanturi grele la picioare, fiindu-le aplicat un crunt regim de batjocur i teroare din partea gardienilor. Gardienii care-i pzeau erau special selectionati din rndurile celor mai inculti i fr suflet. Securitatea, care-i dirija pe gardieni, urmrea din umbr efectul distructiv i de uzur a fortelor psihice ale detinutilor. Situatia de spaim generala, c la fiecare rsucire a cheii n broasc urmeaza momentul decisiv al executiei, a durat un an de zile. Radu Gyr a fost tinut ntr-un crunt regim ce alterna ntre viat si moarte. Cnd administratia constata c este aproape de moarte, poetul era dus la spitalul nchisorii pentru revigorare. Dup ce se mai ntrema putin era din nou supus regimului de exterminare. A fost un poet al clipei, al prezentului, matematica poeziei sale rezulta din evenimentele la care participa in mod activ. Ma intreb daca el traia poezia sau poezia l-a trait pe Radu Gyr. Versurile sale se canta singure. Chiar daca bolsevicii ar fi extirpat sentimentul nationalist din romani, poeziile lui ar fi dainuit cantate de munti, de cer, de vant, de zidurile reci. Cenzura comunista si-a pus amprenta pe datele pastrate despre Radu Gyr, dar nu si pe opera sa care a reusit sa razbata pana la noi, sa ne incante si sa trezeasca sentimente marete (Robert Ungureanu). Substanta lirica a versurilor din inchisoare ale lui Radu Gyr trece dincolo de marginile a ceea ce inseamna in mod obisnuit poezia. Ea este mult mai mult decat un stih rupt din taramul frumosului, un simplu invelis pentru un miez de intelesuri sau un obiect al muncii pentru

multimea talmacitorilor si a criticilor literari. Versul su nici nu are nevoie de asemenea lamuriri si comentarii el curge de la sine, in chip simplu si firesc, in ritmul familiar graiului romanesc. Metafora-i neasemuita, purtand stralucirea geniului si pecetea harului, pare adesea lucrarea acelui inger din jet care coboara noaptea in chip tainic spre a desavarsi ceea ce nici macar geniul omenesc nu reuseste sa duca la bun sfarsit. Izvorata dintr-o traire adanca, incantand minti si suflete, alinand dureri, poezia din inchisori a lui Radu Gyr a fost pentru cei intemnitati impreuna cu el miracolul care a transformat iadul suferintei in zbor de inger, aducand intre zidurile reci ale puscariei un crampei de rai. Cei care au dus crucea neamului romanesc au trait poezia lui Radu Gyr cu toata fiinta lor, memorand-o vers cu vers. Sunt versuri stropite cu lacrimi de sange. Iata de ce nu poate fi la indemana oricui sa se incumete la o valorificare pur artistica a acestor poezii, patrunderea sensului lor solicitand o cuminecare, o identificare profunda cu lumea versului lui Gyr si cu suferinta care l-a zamislit. De aceea, interpretarea versurilor sale nu poate fi la indemana oricui. Dar cine ar grai mai melodramatic, dar si duios in acelasi timp, decat maestrul Tudor Gheorghe? Tatal acestuia din urma a fost coleg de penitenta cu Radu Gyr. Intr-un capitol intitulat Poezia lui Radu Gyr scara catre cer pentru obiditii veacului din volumul Un an langa Capitan, Ilie Tudor avea sa scrie: Pe langa rugaciune, lumina poeziei lui Gyr a fost liantul care a legat inima de inima, suflet de suflet, cu zalele lanturilor care ne rodeau gleznele. Versul lui se traia. Era pentru noi haina si hrana, apa si caldura. Iar artistul Tudor Gheorghe, ne-a daruit o interpretare cu ochii in lacrimi a celor mai cunoscute versuri ale marelui poet, de la Identitate la Ridic-te, Gheorghe, ridic-te, Ioane, la Metanie si la Judecata din urma, cand poetul isi imagineaza scena in care este chemat sa dea seama in fata tronului dumnezeiesc. Purtand in trupu-i slab stigmatele suferintelor sale, urcand incet treptele de la picioarele tronului, poetul isi smulge din sufletul zbuciumat exclamatia in fata careia cuvantul omenesc nu poate ramane decat mut: pentru toate ranile mele nedrepte, eu, Doamne, Te iert (Bogdan Munteanu). Poetul Radu Gyr a fost constient de aceasta misiune a poeziei sale si de faptul ca frumosul exprimat este legat indescriptibil de adevarul marturisit si de binele fcut. De aceea, poeziile sale vor constitui marturia de nezdruncinat despre un calvar ce a marcat pregnant secolul al XX-lea si garantia pentru o biruinta a geniului romnesc a secolului care vine. Astfel, ele vor ramne piatra de temelie a unei culturi bazata pe jertfa pentru o nviere pe care o dorim si o ntrezarim. Ceea ce

trebuie deci sa ramna pentru noi ca un mare nvatamnt este adevarul ca poetul si-a daruit viata ntr-o opera nemuritoare, caci aceasta minunat, tragica si sublima creatie nu putea iesi dect de la un mare romn care a ars ntotdeauna ca o torta vie, a carui viata a fost o permanent jertfa . (George Popescu, la lansarea volumului "Sngele temnitei", 1993). Fiica poetului, doamna Simona Popa, il infatisa pe Radu Gyr mai meditativ, mai iertator, si, cum i placea lui sa spuna, mai ntelept , dupa iesirea din inchisoare. Daca s-ar fi simtit vreodata nfrnt sau dac ar fi fost dobort de suferinte n-ar fi scris aceste minunate versuri: Indemn la lupta Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care sa lupte nu mai vor. Cat inima in piept iti canta ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ? Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta cand te ridici cu-n steag, mai sus ? Infrant nu esti atunci cnd sangeri, nici ochii cand in lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis. Creativitatea poetului Radu Gyr, operele sale de inalta valoare artistica sunt subestimate si ascunse generatiei de azi, lasand politicul sa aleaga cine se fie introdus in manualele scolare si cine nu. Cu ce este mai prejos opera lui Radu Gyr, fata de cea a lui Octavian Goga, spre exemplu, stiut fiind faptul ca si cel din urma a fost politician de extrema dreapta (membru al Partidului National Crestin), ba chiar mai mult, prim-ministru, cu vederi pro-fasciste si pro-naziste in perioada 1937-1938 ?!

BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. 2. 3. 4. 5. Brbulescu Mihai, Deletant Dennis, Papacostea erban, Istoria Romniei, Editura Corint, Bucureti, 2003; Cioroianu Adrian, Pe umerii lui Marx, ediia a II-a, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2007; Gyr Radu, Anotimpul umbrelor, Editura Lucman, Bucureti, 2010; Ioni Gheorghe I., Istoria romnilor de la marea unire din 1918 pn n prezent, Bucureti, 1999; www.radugyr.ro, site consultat n luna martie 2013.