Cum sa devii =iOA eeA buoi sau cum sa-i ajuti pe copiii din localitatea ta

sa creased Oameni Mari!

Ati putea Tncepe sa schlmbcf vioto copiilor din localitatea Dvs. citind acest ghid.

Fiecare din noi poate fi zTna cea buno iar acest ghid este bagheta magica cu care Va propunem sa producef minuni Tn localitatea Dvs.

Acest ghid este un instrument de lucru pentru membrii echipelor comunitare (educatori, profesori, primari, medici, voluntari etc.), create 10 nivel de localitate Tn 33 de raioane ale tarii Tn cadrul Campaniei de comunicare ~i mobilizare comunitara "Ajuta-I so creosco Om Mare", parte componento a proiectului .Educotie pentru Tof -Inltlotlvo de Actiune Ropldo".

Editio a fost realizata cu sprijinul echipei de implementare a proiectului Educojie pentru To]i - lnltiofivo de Actlune Ropldo ~i a Smarandei Bolea (5 ani) - domnito din imagini.

Autor:

Nicoleta Ponto

Expert National Campania Comunicare ~i Mobilizare Comunitara

Q

QAjuta-1 gsa creosco Om mare

Machetare computerizata ~i tipar:

"IMPRINT service" SRL

Chisinou. 2007

Avertisment!

Orice reproducere sou preluare portlolo sou integrala a textului

este recomandata ~i chiarTncurajata.

2

Cuprins:

e De ee sa citesf aeest ghid? 4
.e i
f\
~ 4!t/)
Cine cstecpto :~'i'<:' ~i de ee
sa nu rcrninern lridlterenf
(grupul tinta la nivel de loealitate)? 6
g Cum sa ojutcm familiile eu eopii de vTrsta
prescoloro din loealitate (ee cctlunl pot fi
Tntreprinse la nivel de loealitate)? 10
e Cum sa vorbim atunci eTnd mergem
In familiile eopiilor de vTrsta prescoloro
(abilitati ~i tehnici de eomunieare)? 16
~ Ce sa Ie spunem familiilor eu eopii din
loealitate (sfaturi pentru parinti)? 20
Q Glosar 28
e Surse eonsultate 29 3

De ce sa citelti acest ghid?

profesoarain satul CojuJna:

.Jn tara noostro oamenii au renuntot la

valorile morale Tn favoarea celor materiale. Mamele T~i lasa copii mici cu bunicii sau cu rudele ~i pleoco peste hotare

la lucru. Tojli sTnt prlnsiin capcana bouturii ~i

peste 0 perioada nici nu-sl mai recunosc

copii. Cum credejl co vor creste ccestl copii? Nimonui nu-i peso de ei iar lor, copiilor, Tncepe sa Ie pese doar de bani. Ceea ce au vozut 10

n]l vor face sl ei Tr viitor".

Valentina P., Viceprimar CalaraJi:

Bunica Valentina din Basarabeasca:

"Cred ca ar trebui cineva sa Ie explice mamelor ~i tojilor co un copil mic are nevoie de otentlo porintilor la fel ca ~i

de mTncare. In ultimul timp, la noi Tn tara familiile cu copii mici se Tntrec: cine cu mai multe bunatatiil va hrcnl. cine mai multe haine noi II va curnporo ~i care din copii va ave a primul un telefon mobil. In schimb, cTnd e

vorba de 0 carte neue, lnslstc ca nu au bani iarcTnd copilul pune lntrebori porintli nu au timp sc-l rospundo. Tn cel mai bun caz.

In cel mai rau coz. Tntr-o forma violenta este rugat sa Inchido gura".

.Jnojnte era altfel. Oamenii erau mai unltl ~i fiecare se gTndea co cel mai important lucru Tn viata e sa educi un copil. Nu Tnteleg de ce acum n-am putea fi la fel, cccl doar ne dorim ocelosl lucru: copiii nostri sa creosco Oameni Mari".

4

Sint doar 3 citate din multiplele dialoguri pe care Ie-am avut cu oameni de diferite virste ~i din diferite locclltotl.

Fiecare din noi reolizeozo ~i decloro co un copil pentru ca so ajungo Om Mare are nevoie so fie ascultat, are nevoie de multo dragoste, are nevoie so fie respectat, are nevoie de ccrf ~i juccrii. de prieteni, de comunicare, de un mediu in care so se slmtc important.

Dar oare fiecare din noi face ceea ce ginde~te, ce declaro?

Dar oare fiecare din noi este gata so depunc un mic efort pentru a produce 0 schimbare mare?

Tn dlscutll. de la tribune, tooto lumea este de acord co lnvestltio in copiii ne-ar putea face viojo mai frumoosc. Tn viojo de zi cu zi prea pufln facem sau prea pufln stim despre ce ~i cum am putea face pentru ca so educorn 0 generatie de Oameni Mari.

Ati putea incepe so schimbotl vloto copiilor din localitatea Dvs. citind acest ghid.

I;'.

(/t)

Fiecare din noi poate fi :f4(W"~ iar acest ghid este bagheta magica cu ajutorul careia veti produce minuniin localitatea Dvs.

5

Cine alteapta ~~. Ii de ce

~(

sa nu raminem lndlterenf

(grupul tinta la nivel de localitate)1

Tn localitatea Dvs. sTnt multi copii ~i porlnf care osteopto ca ;,,9

" ">)1 J

so treece ~i pe la casa lor. STnt diteriti. dar au nevoie de cceleosl

lucruri.

Joric are 4 ani ~i ln fiecare zi lntreobc cTnd va fi durnlnlco. pentru co doarduminica mamaii compere 0 clocoloto. Mama lui, care cT~tiga 30 de lei pe soptomino. din vTnzarea sticlelor de plastic, T~i doreste ca bdictul ei so ajunga mult mai departe decTt ea. Crede co Joric trebuie so meorqo la gradinita pentru ca so fie mai bine preqotlt pentru scoolo ~i vioto. Dar la moment nu are bani ca sa plateasca gradinita ,i nu ,tie ca ar putea cere ajutor autoritatilor publice locale. Mai mult ca atTt, zice co nici nu ostecptc cuiva so-l pese de felul in care se descurco. Asta dupe ce Joric s-a irnbolnovit ~i medicul din localitate a refuzat so-l consulte pentru co nu are cortelo medicolc. certifica!~e nostere ~i nu a fost imunizat. Familia lui Joric are nevoie de,f .

6

Alina este un copil de 6 ani care se simte invizibllo chiar ~i ccoso. Pune multe Intrebori. Raspunsurile Ie primeste doar cTnd ajunge la gradinita - de la educatori. Parintii sTnt preocupo]l de afacerea familiei. Totol Tn fiecare dlmlneojc 0 aduce in tocere ~i 0 lasa la poarta gradinitei. Seara, tot de la poorto. 0 ia ocoso. Evita sa se TntTIneasca cu educatoarea. Mai ales, dupe ce aceasta a Tncercat de cTteva ori so-l sugereze ca fetito duce lipso de comunicare Tn familie ~i ca gradinita nu-i poate Tnlocui pe porintl. Tatal Alinei conslderd ca plate,te lunar la gradinita suficient pentru ca fetita lui sa primeasca tot de ce are nevoie. Nimeni niciodata n-a maiincercat sa-i vorbeasca despre rolul familieiin dezvoltarea copilului sau poate mOdalit~/, a cu care i s-a vorbit nu i-a fost accesibila ,i occeptcblld. :& .•.•.•• ~.r~ este csteptcto ~i Tn

cceostc familie. ...//'

Gicu are 5 ani ~i jurnotote ~i Tn fiecare dlrnlneoto urrnoreste de dupe poorto cum vecinele lui, 2 tetite de vTrsta prescoloro. merg de mTna cu bunica lor la gradinita. i,i doreste ca cineva sa-I ia cu grija de min uta ,i sa-I duca undeva unde mai sint copll, unde sint carti ,i jucarU. Este un copil trist, care T~i petrece timpul pe ulitele Tnguste din sat.

7

Din spusele vecinei am inteles co poate merge tooto ziua de la 0 coso la alta, faro ca so ceoro ceva ... , doar priveste, La sese ani Glcusor aproape co nu vorbeste ~i nici nu prea zirnbeste. Atunci cTnd se trezeste. mama lui nu mai este ccoso. Despre tatal lui nimeni nu stle nimic. Mai este bunicul, care apare din cTnd in cTnd pe ccoso. T~i petrece timpul mai mult jucTnd domino cu alti

,e;; arputea intra ~iTn oceosto coso.

,,~

Ar mai putea urma 0 serie intreoqo de istorii osernonotoore. Istorii din care nu avem dreptul moral so-l excludem ~i pe acei copii ai corer pcrlntl sTnt plecotl peste hotare. Copii ai corer porlnf nu pot trimite prin peste sau autobuz dragoste, otentle. cunostinte ~i grija. Ceea ce pot trimite Tnsa (haine, bomboane, telefoane mobile), nu-i poate ajuta pe copii so fie mai pregatiti pentru vloto. nu-i poate ajuta so ajunga Oameni Mari.

Fiecare din noi cunooste astfel de copii, astfel de familii.

Fiecare din noi declcro co ccesf copii, aceste familii trebuie ajutate. Fiecare din noi s-ar transforma Tntr-o zTna bunc doco ar face nlste lucruri simple.

lntormctl-o pe mama lui Joric despre cum ar putea so-l toco copilului un certificat de nostere ~i cum so ceoro 0 scutire de plata pentru frecventarea gradinitei.

Expllcoti-l totolul sl mamei Alinei co doar 0 lrnbrotlsore. care Tti ia cTteva secunde, ar face-o mai Increzutc in tortele proprii. Vorbindu-i cinci minute despre afacerea la care atTt de mult tin, i-ar da de inteles co ~i ea pcrticipc ~i co este importanta. Cu 0 yorba coldc. un rcspuns oferit la timp, 0 carte cltlto Tnainte de somn ~i multo ctectiune pcrintii ar putea educa 0 fetita care mai tTrziu ar fiTn stare so preia ~i so conduce afacerea familiei.

8

Dumneavoastra ati putea s-o convinqe]i prin argumente, pe mama lui Gicusor. ca bolotul trebuie sa meorqo la gradinita. Chiar Dumneavoastra sau vecina lui Gicusor oti putea so-l luof de mTnuta Jn fiecare dlminecto ~i sa-I oducef printre semenii lui, intr-o ornbiontc coldo.

lar pcrlntilor care se vor crete nernultumif sau indlqnof co-l cjuto]l pe copiii defovorizof sa se integreze - copii care au poate cea mai mare nevoie de otentlo noostro - explicotl-le ca dcco nu Ie oferim 0 ~ansa acum, in viitor ei ar putea deveni lideri neformali cu comportamente amorale, uneori violenf ~i dornici de a-i influento ~i afecta pe cei din jur. Si asta nu pentru ca ei sl-ou dorit sa fie oso. ci pentru ca porintll lor, noi toti. am fost prea mult timp lndlferen]i fata de soarta lor. Tn unele locolltcf oamenii nici nu inceorcc sa identifice copii din familii social-vulnerabile. Oare ccesf copii au vreo vine co s-au noscut Tntr-o familie care se confruntc cu greutati? Oare ei nu merlto ce are ~i copilul

Dumneavoastra?

--~(~

r r - )

I\"~/

,tfI{ trebuie so-l gaseasca pe tof ~i so-l vorbecsco fiecaruiTngrijitor.

Tn cdolescento copiii pretero so-l asculte pe colegii aparent mai puternici ~i mai lndependenti, mai curTnd decTt sa comunice cu porintll. Astfel, in viilor, cei 10 copii din localilale care n-au mers la gradinita, Ii n-au beneficial de grija Ii afectiune, pol influenta negaliv comporiamenlul celor 1 00 care au frecvenlal-o.

9

10

Cum am putea sa ajutam familiile cu copii de virsta prescolord din localitate

(ce cctlunl pot fi intreprinse la nivel de localitate)?

1: «!i,:~

~);'9 are foarte mult de lucru, are ~i ea familie, copii, ~i nu reuseste

saifie Tntotdeauna peste tot. De aceea, trebuie so fie otento la planificarea cctlvltcjllor=so-sl stoblleosco un obiectiv foarte elar, so fie orientotc spre rezultate ~i so realizeze octlvltof eficiente care so contribuie la atingerea obiectivului.

De exemplu, ln cazul nostru, obiectivul zinei este sa aduca cit mai multi copii, in special din familii social-vulnerabile*, la gradinita sau la centrul comunitar* ,i sa-i convinga pe parinti sa Ie acorde copiilor cit mai multa qb!ntie, grija, afectiune ,i comunicare. Pentru aceasta fiecare ;:{*~:

]$'IJ}!

~ Va identifica la nivel de localitate familiile (familiile socialvulnerabile cu copii de virsta pre,colara) care au cea mai mare nevoie de ajutorul ei;

~ Vaincadrain servicii prescolcre copii de 5-7 ani din familiile social-vulnerabile cu ajutorul cdmlnistrotlel publice locale ~i al oqentilor economici;

e Va efectua 3 vizite in familiile social-vulnerabile ~i ai corer

copii nu merg la gradinita .

. ~" ... (: ",(~ ,/

Tn timpul primei vizitei~~ va informaTngrijitorii despre rolul familiei

~i al gradinitei in pregatirea copilului pentru viata, despre dezvoltarea pslho-ernotionolc ~i intelectuclc a acestuia. De asemenea, Ie va explica pcrlntilor /Tngrijitorilor ce trebuie so focc pentru ca micutullor sc ajunga Om Mare.

• gasiti expllcotlo termenilorin glosar la pagina 28

Le va descrie ~i argumenta nlste practici / comportamente simple pe care fiecare porinte / Tngrijitor le-ar putea aplica Tn raport cu copilullui faro so cheltuie bani ~i prea mult timp (aceste mesaje / practici / comportamente sTnt descrise Tn capitoluI4).

;; ./ \' ;;(:~)

Pe parcursul vizitei nurnorul dOLd., Ii va convinge pe parinti /

Tngrijitori co ceea ce le-a spus Tn cadrul primei vizite este absolut necesar de aplicat. Tn ocelosl timp, va urrncri dcco s-au produs sau nu careva schlrnbori Tn comportamentul familiei fata de copil. Va repeta informatia tronsmlso la prima vlzlto ~i ll va ruga frumos ~i pe porln]l /Tngrijitori so faca ccelosl lucru.

Tn cazul Tn care este vorba despre 0 familie care a.~--" are posibilitatea [flnonclorc] so educe copilul la gradinita, -i;~~( va organiza un consiliu / 0 sedintc cu outorltctile publlce'fbccle. educatorii, oslstentil socia li, voluntarii ~iTmpreuna vor couto solutil: vor implica oamenii din localitate, oqenjli economlci. vor decide cum poate fiTncadrat copilulTn serviciile prescolore existente.

/(

1~)

Tn cadrul vizitei numaruI3,~~~),Wa aduce in familie un cadou care

va fi util, atractiv ~i informatlY atTt pentru porlnf cit ~i pentru copii. Le va explica porintilor cum so foloseosco ~i ce confine acest material. Este vorba despre "Rigla magica" - 0 rigla de circa 1 m (0-7 ani) pe care sTnt imprimate Tnaltimea copilului Tn raport cu vTrsta ~i lnformoflo despre ce ar trebui so faca / so pooto un copil la 0 cnumlto vTrsta ~i cum ar putea (ce ar trebui so toco) un porinte / Tngrijitor ca sa-I ajute pe copil so creosco un Om Mare. Astfel "Rigla magica" fiind fixotc pe perete il va ajuta pe porlnf so urmoreoscc cum se dezvolto copilul atTt fizic cit ~i intelectual (pe categorii de vTrsta).

~ Va organiza 3intilniri cu parintii ,i copiiiTn cadrul gradinitelor sau centrelorcomunitare;

11

12

La aceste Tntilniri educatorii vor invita porintii / Tngrijitorii copiilor care nu merg la gradinita (Tmpreuna cu copiii) pentru ca sc-i familiarizeze cu ce beneficii s-ar putea alege Tn cadrul lnstltutlei. Educatorul va incuraja Ji va modera dialogul dintre pcrlntll copiilor care frecventeozc gradinita ~i ai celor care se afla pentru prima data aici.

La rTndullor, copiii care n-au mers pino-n prezent la gradinita sau centru comunitar vor fi lrnpllcctl Tn cctivltcf de joc ~i comunicare cu alti copii care sTnt lncodrotl Tn serviciile prescolore. Vor avea acces la jucoril. cortl sl alte materiale noi ~i atractive. De asemenea, educatorii, vor invita familiile ce se confrunta cu greutati la matinee / spectacole prezentate de Crociun sau alte sorbotorl. La Tnceputul anului vor pregati impreuna un plan de actiuni / evenimente interesante pentru parinti Ji copii (excursii, vizite la teatru sau cinematograf, concursuri). Aceste Tntilniri trebuie so se desfosoore Tntr-o atmosfera coldo. prietenoosc sl in cadrul lor, educatorii urmeozo so of ere nlste argumente clare, accesibile ~i vizibile ce i-ar convinge pe porinf sc-si educe copii la gradinita sau centru comunitar ~i so Ie acorde copiilor mai multo ctentle (argumente pentru parinti gasiti in capitolul 4). Pedagogul va depune efort ca so-l toco pe porlntl so vina cu copilul sau so-l educe la gradinita sau centru comunitar macar de 2 ori pe saptamina Ji sa petreaca cel putin 2 ore Tntr-o ornbionto prietenooso copilului. Va Tncuraja porintll so puna lntrebori, so vorbeoscc despre problemele pe care Ie au, Ii va ajutaTmpreuna cu olti membri ai locolltojll so gaseasca solutii.

g Va instala panoul de pluta Tn cel mai vizibil ~i accesibil loc pentru vizitatorii prirnoriel din localitate, panou produs Tn cadrul Campaniei "Ajuta-I so creosco Om Mare" cu sustlnerec Moldcell.

Periodic, panoul va fi completat de cotre zTnele cele bune din localitate (educatori, reprezentonti ai qdmlnlstrotlel publice locale, voluntari etc.) cu lntormotio privind implementarea proiectului .Educojie pentru tof -Jnltioflvo de Actlune Ropldo" ~i a Campaniei "Ajuta-I sa creosco Om Mare": cctivltcf / octiuni realizate, Tn proces de destcsurore. rezultate colectate, probleme nerezolvate, cnunturi pentru organizarea odunorilor sau evenimentelor speciale, lnforrnojle utila pentru porintll ~i copiii din localitate, fotografii).

e Va piasa afiJele / posterele produse Tn cadrul Campaniei "Ajuta-I sa creoscc Om Mare" ln cele mai vizibile locuri din cadrul lnstltutillor prescolore. medica Ie, lnstltutlilor odminlstrotiel publice locale, magazinelor ~i altor lnstltutil importante din localitate.

~ Educatorii vor asigura un schimb de lntormcfll dintre porlnf ~i educatori prin intermediul catalogului de corespcndentd produsTn cadrul Campaniei "Ajuta-I sa creosco Om Mare".

Scopul acestui catalog de corespondento este de a facilita comunicarea dintre porinte ~i educator. Aici fiecare din ei va putea sc-si exprime dorintele ~i pretentlile. va putea oferi sugestii, propuneri pentru a schimba sau a Tmbunatati ceva, va putea cere un sfat. Este important de rnentionot co acest instrument de comunicare va confine drepturile ~i obllqojlile porintelul ~i ale educatorului fata de copil ~i unul fata de altul.

Toate octivltctlle rnentionote mai sus vor fi sustinute la nivellocal de douc evenimente speciale:

• Concursul Cel mai bun parinte din localitate

• Concursul Cel mai activ voluntarfn cadrul Campaniei "Ajuta-I so creasca Om Mare"

13

14

Dumneavoastra veji decide cind sa orqonlzof aceste evenimente (Tn perioada septembrie - decembrie 2007), care vor fi criteriile de selectie a ci~tigatorilor, cum va crete scenariul concursului, cine va fi eligibil sa participe ~i pe cine sa lnvitof la aceste evenimente. Va suqerorn doar sa nu ultcf de mass-media ~i de agentii economici din localitate care V-ar putea fi nlste parteneri de Tncredere pe tot parcursul lrnplernentcrii Campaniei "Ajuta-I sa creosco Om Mare". Tn plus, mass-media este un canal de transmitere a mesajelor la nivel local, iar articolele / subiectele video ~i audio vor fi 0 dovcdo a faptului ca Tn localitatea Dvs. s-a lucrat activo Tn acest context, tinern sa Va onuntorn co cele mai active cornunltotl, Tn special cele care vor demonstra ca au fost cele mai active, vor fi premiate de Compania Moldcell, partenerul Ministerului Educotlei ~i Tineretului Tn Campania "Ajuta-I sa creoscc Om Mare". De aceea, este important sa docurnentotl fiecare pas facut Tn localitatea Dvs. pentru copiii de vTrsta prescolorc ~i familiile acestora ~i Tn special pentru familiile social-vulnerabile. Localitatea care va Tncadra cei mai multi copii din familii socialvulnerabile Tn servicii prescolore va fi Tnvingatoare.

Pentru ca sa lucreze eficient ~i sa adune toate listele cu copiii pe care i-a vizitat ~i i-a integratTn serviciul prescolcr, deciziile luateTn c:pprul sedintelor cu pcrintil. fotografiile, materialul video etc., ~, va primi din partea Ministerului Educotlei ~i Tineretului cite 0

c{rtl'ftt'pa deosebitc pe care 0 va completa periodic ~i 0 va prezenta pentru evaluare Ministerului Educotiei ~i Tineretului. De asemenea, liderul zTnelor va primi 0 scurto cu logo-ul Campaniei "Ajuta-I sa creosco Om Mare", care II va face mai vizibil pentru oamenii din localitate.

Nota: Rigla Magica, afi$ele, panourile de pluta, catalogul educator-parinte

vor fi prod use $i dislribuite de caire MET in toate localitatile in care se implementeaza prolectul Educatle penlru Totl - Inltlativa de Actlune Raplda.

15

Cum sa vorbim atunci cind mergem in familiile copiilor de virsta prelcolara

(abilitafi Ii tehnici de comunicare)1

Fiecare zTna care va intra Tn familiile cu copii de vTrsta prescoloro ~i Tn special Tn familiile social-vulnerabile trebuie sa vorbeosco astfel Tncit persoana care 0 osculto sa 0 plcco. sa 0 oudo. sa 0 creede ~r:) final, sa vrea sl chiar sa faca ceea ce-i spune / recomcndo / sfatuie';;.~~r:. Scopul Dvs. este sa stobiliti 0 relctle bazata pe Tncredere cu vorbitorol.Astfel, Tn scurt timp, acesta va fi preqotlt sa di~p!.itte cu Dvs. orice problema pe

I ,~ .'

care 0 are Tn familie. Pentru aceasta , trebuie sa memorizeze cele

mai importante principii de comuni6· fata in fata, corelo i se mai

spune comunicare lnterpersonolo.

1. ~~~'Q este cea care stobileste tonul dialogului / dlscutlel. Cu cit mai desc:his, mai sensibil, mai relaxat sinteti. cu atTt mai eficient Yeti fi. Nu pretlndef a fi alta persoonc. nu coplof pe nimeni, dar ornlntlti-vo ce calitati posed a persoana Tn care ove]i cea mai mare Tncredere, persoana de al corel stot v-of conduce fara a ezitaTn orice moment.

2. Aveti grija cum Va lrnbrccoti. cit de accesibil este limbajul pe care 11 folosltl, nu ultotl de gesturi, mlrnicd ~i voce.

Doco yeti fi lmbrccot prea oficial vorbitorul Va va tine la dlstonto din prima clipo. Se va crea impresia ca nu se vorbeste de la egalla egal, ci de sus Tn jos. Nici stilul sport nu este unul potrivit. Tn acest coz. nu yeti poreo credibil ~i persoana nu va luaTn serios dialogul;

g Chiar doco ovetl un vocabular bogatTn neologisme sau cuvinte mai ~tiintifice, Iolosltl pe parcursul dlscutiel un limbaj simplu, vorbl]i Tn exemple, astfel Tncit sa Va pooto Tntelege ~i 0 persoono total neinltloto ln domeniu;

~ Fiti atent la gesturi, mlrnlco ~i voce - uneori ceea ce vede vorbitorul este mai informativ, 11 sensibilizeaza mai mult decit ceea ce aude.

16

3. Pe parcursul dialogului nu focef concluzii prlplte. nu Va conducef de prima impresie, nu judecojl persoana cu care dlscutotl, nu-i otribulti un statut sau 0 anumita categorie sociolo. Oamenii sint dlferiti. $-ar putea sa pierdef lntorrnotil importante docc Va focetl 0 porere bozindu-Vo pestereotipuri.

4. Folosi]l abilitatea de a inteleqe problema, durerea vorbitorului. Arototi-i co Va peso. Dar nu exoqerofl, nu depositi limita de apropiere. Ceea ce Va spune ar putea sa Va afecteze sl atunci nu yeti mai putea privi / analiza real situojlo.

5. Mentineti contactul vizual ~i nu Va lasati sustras de alte cctlvltotl, obiecte dlnlncdpere. Ascultotlln linlste darin ccelosi timp activo Nu este usor. Trebuie sa fiti concentrat asupra contlnutului. sa reccjlonotl nonverbal (sa recctlonof prin expresia tetel. rnlrnlco. gesturi) ~i din cind in cind saincurajati vorbitorul atit verbal cit ~i non-verbal.

6. Lasati vorbitorul sa preia lnltlctlvo. Of'erltl-l posibilitatea sa spuno ce crede el ca este important. Nu presupunef ca ceea ce constituie 0 problema pentru Dvs. este obligatoriu ~i problema altcuiva.

7. Punejiintrebori deschise. Doar astfel Yeti primi intormotle complete ~i usor de descifrat / interpretat mai tirziu.

De exemplu, e mult mai bine saintrebati: Cum decurge 0 zi obi~nuita din vioia copilu/ui Dvs.? decit E adevarat ca petteceti foarte putin timp cu copilul? Analizind rospunsul la prima intrebare 0 sa lnteleqetl cit timp petrece copilul cu membrii familiei, ce cctlvltotl fac impreuno. cine se implicc cel mai mult etc. De fapt, intreborile formulate corect intr-un dialog Va ajuta:

• Sa Tntelegeti ce fel de asistenta ati putea sa-i oferiti vorbitoru/ui;

• Sa aflati ce cuno~tinte are vorbitorul apropo de subiectul discutiei;

• Sa-i aratati co TI ascultati;

• Sa-ITncurajati sa ia 0 decizie;

• Sa oferiti detalii, argumente, so/utii simple pentru ca sa respecte decizia luata.

17

8. CTnd punef 0 Tntrebare, osteptof rospunsul. Daca acesta Vi se pare incomplet, punetllntreborl adaugatoare dar nu rcspundetlln locul vorbitorului.

9. Atunci cind oscultof rospunsurile lncercotl sa Va pune]i Tn locul celui care vorbeste ~i sa vedetl totul cu ochii lui. Tntr-un cuvTnt, concentrotl-Vo sa occeptojl. nu sa evoluotl.

10. Respectof ernotille vorbitorului. Emotiile insecmnc ca el s-a implicat cu sufletul Tn discutle. Cu cit mai emotive devine persoana, cu atTt mai user va fi sa 0 convlnqef sa adopte sau sa schimbe un comportament sau altul.

11. lnformojl, expllcoti, crqumentcf solutiile pe care Ie propunef vorbitorului pentru problemele identificate de acesta ~i pentru cele depistate de Dvs. pe parcursul dialogului. Oferitl-l posibilitatea / optiuneo de a alege.

12. Dojl-l de Injeles persoanei ca este Tn puterea lui sa produce schimbarea. Uneori vorbitorul ar putea pune rezolvarea problemei pe umerii Dvs. Nu Va osumojl responsabilitatea. Fiecare om trebuie sa ia decizii ~i sa suporte consecintele sau beneficiile de pe urma acestora. Ajutojl-L directlonotl-l dar nu focejlin locullui.

Pentru zTnele care sl-ou preqotlt deja lista de familii Tn care vor merge este important sa memorizeze ~i cele 3 fenomene care fac comunicareaTntre oameni mai putin eficientc:

• Atenjio selective

• Perceptlo selective

• Retentia / Memorizarea selective

18

Atentia selective

Tntr-un proces de comunicare este imposibil sa fim otentl tot timpul. Chiar doco oscultom foarte atent ~i sintem concenfrof ~i lnteresoti sa auzim totul, pentru citeva secunde otenjlo noostro oluneco intr-o drectle sau alta, gindurile noastre au tendinto sa mai fuga pentru citeva clipe. Tn acest caz solutio este repetarea celor mai importante informotll / mesaje / comportamente cel putln de 3 ori pe parcursul ocelulcsl dialog.

e Perceptia selective

Acelosi mesaj poate fi perceput /inteles de dlferltl oameniin mod diferit in dependenjo de cultura, trodltiile. nivelul de cunostinte. educctlo pe care 0 are fiecare. Este important sa Va oslqurof co vorbitorul a injeles exact ceea ce otl lntentlonot / planificat sa inteleaga. De aceea, este important sa losoti cit mai putin loc pentru lnterpretcrl, Foloslti mesaje simple, scurte, clare, accesibile calimbaj.

~ Memorizarea selective

Fiind preocupof de rutlno ~i probleme personale, oamenii au capacitatea sa uite. Pentru ca sa retina lntormotlo / mesajele / comportamentele pe care le-oti transmis ~i pentru ca sa fie convlnsl sa cctloneze conform celor explicate / argumentate, trebuie sa oudo / sa vodo oceleosi lucruri de mai multe ori ~i din mai multe surse / canale. Anume din acest motiv, in capitolul2 au fost enumerof mai multi posi / cctlvltojl ce urmeozo a fi Intreprinsi la nivel de localitate. Un poster / afi~a plasat la un loc vizibil, 0 vizita in familie, un eveniment special etc. - in ansamblu toate acestea Va vor ajuta sa producef schirnborlin comportamentul oamenilor din localitate ~i vor contribui la educarea unor Oameni Mari.

19

Ce sa Ie spunem familiilor cu copii din localitate (sfaturi/comportamente/practici pentru parintii care vor Sa-Ii vada copiii Oameni Mari)?

~ va merge in familiile cu copii de virsta prescoloro. in specialin cele sadal-vulnerabile ~i Ie va vorbi porintilor despre cum so creosco dintr-un "bot cu ochi" un Om Mare.

Ce sa Ie spunefl familiilor?

Mai jos gasiti enumerate comportamentele-cheie pe care trebuie so Ie aplice fiecare familie cu copii de vTrsta prescoloro din localitatea Dvs. ca urmare a octlvltcjllor realizate Tn cadrul Campaniei "Ajuta-I so creosco Om Mare".

Q TMBRATI$ATI $1 MTNGTIATI COPILUL!

Atingerea (experienta tactila) este la fel de importanta pentru copil ca ,i hrana ,i somnul. Atunci cTnd iI tineti Tn brete, iI cuprlndef - ii trimiteti un mesaj clar ,i important "E,ti iubit!" Tn acela,i timp, exista 0 percepfle gre,ita Tn multe familii din Republica Moldova ca astfel parintii T,i alinta copiii. Este demonstrat ,tiintific ca Tmbrati,area este un important mijloc de comunicare, de sustinere ,i Tncurajare a copilului. De aceea Tmbratl,atl-I mal mult ,10 sa Va lubeasca!

Cum: mTngliati-i user copul. obrajii, mlinile; luojl-l Tn brote: cuprlndeti-l ginga~; leganati-I usor pe picioare; orlnqetl, orctotl. numlf portile corpului ~i spune]i 0 poezlooro rltmoto despre ele; Tmbrati~ati-I cTnd iese ~i intra Tn coso.

Cind:Tn timpul scoldotulul. cTndli vorbiti, cTnd va jucojl, cTnd va plimboti. cTnd tresare prin somn, cTnd plinge.

De ce: oluto la dezvoltarea creierului; reduce ernotllle negative, frica, sentimentul de Tngrijorare; sporeste rezlstenjo organismului; se absoarbe hrana mai bine ~i copilul creste mai repede; doarme mai bine; gestul de Tmbrati~are Ii of era copilului siguranta, astfel elinjeleqe co este iubit ~i co totul esteTn ordine.

20

e VORBITI CU COPILULI

Vorbindu-i, ii dezvoltati capacitatile verba Ie - cuvintele rostite repetat stimuleaza partea respectiva a creierului. Cind raspundeti la intrebarile copilului, mentineti cu el contactul vizual; astfel iI ajutati sa inteleaga ceva esenflol despre conversatie, care este un schimb de mesaje. S-ar putea sa Va plictisiti ,i sa obosltl sa-i raspundeti laintrebari, dar asta este unica lui ,ansa sa invete ,i sa cunoasca lumea. Repetati-i acelea,i istorioare, cintece, poezii, caci copiiiinvata prin repetare.

Cum: comentof verbal tot ceea ce foceti: vorbl]i cald, expresiv, vorbl]i despre forme, culori, sunete, despre ce ouzlti. vedeti ~i mlrositl. Vorbltl-l ~i clntojl-l copilului despre oamenii ~i locurile pe care Ie cunooste - astfel yeti crea 0 bozo solido pentru dezvoltarea limbajului.

Cind: cTnd iI scoldof ~i iI irnbrccotl: gospodariti prin coso: spolof rufele sau vesela; pregatiti mincarea ~i osezof masa; cTnd plinge, cTnd merqef la plimbare sauin drum spre gradinita.

De ce: pentru cc dezvolto limbajul, vocobuloruk il invoto sa-~i formuleze gindurile iar mai tirziu sa Ie verbalizeze; ii sporeste curiozitatea; ii da incredere in sine;ii dezvolto atentia;ilinvata sa rezolve conflictele.

Continuati sa vorbiti cu copilul ,i el va continua sa invetel

e JUCATI-VACUCOPILULI

Copilul Dumneavoastra se joaca pentru ca sa se distreze. Ca rezultat mlcutul se dezvolta fizic, social, emotional ,i intelectual. Tn calitate de parinte putef imbogati experienta copilului contribuind la jocul acestuia cu ajutor fizic, ca partener de joc (de-a v-ati ascunselea, cu mingea), dar nu preluef controlul, venlf cu sugestii ,i nu cu solutii. Transformati activitatile de rutina in jocuri distractive. Multe obiecte casnice se pot transforma in jucarii (aluat, cutii, containere, butelii din plastic, hainele vechi potti folosite pentru costumcfle etc.)

Cum: oferlti-i spojlu ~i timp pentru joe; ovef grija ca locul sa fie unul sigur; contectlonof jucorf din plnzc. din hirtie; oterltl-l corpul Dvs. pentru joe, pipcit, cotorot.

21

Cind: orice activitate de zi cu zi poate fi tronsformoto lnjoc: de exemplu: punTnd rufele la spolot. Ie numarati lmpreuno ~i sortati lucrurile cu pereche - copilul descopero functii matematice importante. In timp ce culeqef fructe, dati mTncare la pui sou. sa zicem, reporojl un scaun, ii pute]i transmite copilului lnlormojil care sa-I toco mai destept ~i mai descurcorerln viata.

De ce: jocul este aventura Tnvatarii lumii inconlorctoore In care copilul poate avea mai multe roluri, poate sa-~i testeze fortele. Tnvata sa colaboreze ~i sa of ere, T~i dezvolta memoria.

Cea mai buna jucarie pentru copilul mic este insu,i parintele! Jucindu-Va impreuna ii yeti arata ca invatatura este un lucru placut ,i important ,iii vetiincuraja s-o faca la ,coala ,i pe parcursulintregii vietil

~ CITITI-I COPILULUI!

Un copil se cre,te cu mincare, dar cu pove,ti se face Om Mare!

Cititulla 0 virsta timpurie contribuie nu doar la alfabetizare in particular, ci ,i la dezvoltarea intelectuala a copilului Dumneavoastrain general.

Copilul Dumneavoastra se na,te cu 0 curiozitate fireasca, care iI indeamna sa invete. Cultivarea dragostei fata de carte, istorisirile ,i scrisul in cadrul diverselor activitati cotidiene permit ca deprinderile de citit ,i scris sa se dezvolte in mod firesc. Copilul trece prin etapele de explorare, repetare ,i anticipare, ajungind sa inteleaga ca simbolurile scrise reprezinta lucruri rea Ie; apoi prin identificarea ,i potrivirea literelor ,i cuvintelor ajung la semnificatii.

Cum: tronstormof cititul Tntr-o activitate scurto dar zilnico: cltitl cu voce tare; lasati copilul sa lntoorco paginile; cifi]l repetat cceleosi texte; cltlti cartea de unde vrea copilul; repetof cele spuse de copil ~i adaugati vreo douo cuvinte. Adresoji intreborl deschise la imaginile din carte; lasati copilul sa puna lntreborl. ojutotl-l sa gaseasca rospunsuri: incurojctl-l sa recunoosco cuvinte, personaje, anima Ie, obiecte.

Cind: Tn perioada lini~tita a zilei; Tnainte de somn; cTnd rnerqef In transport.

22

De ce: stlmuleozo gTndirea ~i lmcqlnotlo: dezvolto limbajul ~i vocabularul; Tnvata sa-~i exprime necesltotlle. sa-~i solutloneze problemele, sa-~i faca prieteni, sa citeosco singur ~i sa scrie; copilul Tndrage~te cartea, 0 osoclozo cu ofectiuneo. otenflo ~i aprobarea porlntllor,

Este odevorot co ln prezent cortile sTnt cam scumpe dar nu mai scumpe decit bomboanele sau bouturlle rocoritocre cu care unii porlntl prefero sc-l alinte pe copii!

Apoi mai exlsto ~i alte poslbllltcti de a promova interesul copilului pentru lecture ... Imaginati-Ya privirea copilului cind va vedea un cadou facut de Dumneavoastra, cdico 0 carte personalizata In care va oporeo numele lui, al prietenilor, numele pcrintllor, vTrsta ~i multe alte lntormotll, fapt prin care cititul va deveni mai atragator. ..

Cum putefl contecflonc 0 carte?

Tncleiati pe foi de carton poze decupate (ilustrate, etc.), scrieti sub ele cu litere de tipar denumirea obiectu/ui respectiv, prindeti foile cu un ~iret ~i "cititi" cartea Tmpreuna - veti pastra principalul mesaj pe care-I transmite lectura unei corti: asocierea limbaju/ui oral cu cel scris ~i anticiparea informatiei noi, pagina cu pagina.

~ INCEPETI SA ANTRENATI COPIII

Dupe vTrsta de 3 ani pute]l sa Incepe]l sa cntrenof copiii pentru a-i ajuta sa fie mai responsabili. Tn loc de 'Pune-ji ccclulo ~i rnonuslle" putef Tntreba "De ce mai ai nevoie pentru a merge la gradinita?". SpunTndu-le permanent copiilor ceea ce trebuie sa foco. nu II ojutof sc-si dezvolte TncredereaTn propriile forte ~i responsabilitatea.

e PARTICIPATI LA PROBLEMELE COPILULUI

Orice problema care apare in vloto copilului II prlveste sl pe porinte. Multe probleme Tn familie devin mai grave deoarece parintii rospund Tntr-un mod care cccentueozo problema. Tn cazul In care copilul gre~e~te ceva, oducefi-vc aminte cit de important este sa rcspundef calm ~i rational.

23

~ DUCE- TI COPILUL LA GRADINITA SAU CENTRU COMUNITAR

Gradinita este locul Tn care un copil va avea unele din cele mai mari lncercorl. succese, esecuri ~i momente interesante din viata. La gradinita copilul va Tnvata despre lume, lnterocjlunl sodale ~i despre oamenii din afara familiei. EI va Tnvata despre sine, despre forte pe care o are sa rozbotc in vioto. despre grijile care-I framTnta, interesele pe care Ie are ~i cit de sodabil poate deveni. EI se va afirma Tntr-un mod cu totul diferit de cel de cccso: se va separa de porinti, se va confrunta cu provocorlle sodale ~i scolore ~iT~i va face prieteni.

La gradinita, copilul Tnvata primele sale poezii, oloturi de olti copllosi de vTrsta lui. Invotc sa se orienteze Tn timp ~i sa faca distinctle Tntre Tnainte ~i dupe. Tntre dlrnineoto ~i dupe ornlozo. dintre dreapta ~i stTnga. Copilcsul se exprirno Tn colectiv ~i Tnvata sa T~i amelioreze abilitatea prin pontornlrno. plostlllno, picture sl desen. La gradinita, copilul Tnvata sa tina un creion: dupe primele lncerccri apar liniile curbe, reproducerea cercului, a potrotului. a rombului. Gradinita preqoteste copilul pentru scoclo.

Tnceperea scolii poate fi Tnsotita de bucurie, dar ~i de stres. Multi copii sunt nellnistlti cind este yorba de noua etopc din vioto lor ~i oceosto problema este. Tn general, volobllo pentru prima zi de scoclc sau de trecerea Tntr-un loc nou. Pentru copiii care merg pentru prima data la scoolc. dar au fost deja la gradinita, adaptarea se va face mai user. iar separarea de parinti nu va crea probleme. in cazul acestor copii, nelinlltile legate de inceperea unul an Icolarvorfi mult mal mlci.

24

Cele mai rele ,apte lucruri

pe care Ie putef spune copilului

Nu exlsto parinti care se trezesc dlmlneoto ~i se gTndesc: "Oare ce os putea so Ii spun astazi copilu/ui meu pentru a-i crea 0 atitudine negativa, pentru a-i destrama Tncrederea de sine ~i a-I face so se simta dependent ~i /ipsit de control?" Totusl parintii fac asta frecvent. fara lntentle. pentru ca nuinteleq puterea cuvintelor lor.

Modul nostru de a vorbi cu copiii ~i cuvintele pe care Ie folosim pentru a comunica cu ei sunt deosebit de importante pentruTncrederea de sine, scnototeo emotlonolo ~i puterea copiilor nosfri. Este 0 legatura de netagaduitTntre cuvintele pe care noi Ie folosim, atitudinea ~i rezultatele pe care Ie vor avea In vloto. Sunt cuvinte care dau putere ~i cuvinte care rcnesc. Cuvinte care pot educa sau ruslno. Tncuraja sau dojeni, pot ridica sau coborTmoralul unui copil.

lata care sunt cele mai rele sopte lucruri pe care Ie pute] spune copilului Dvs.:

1. Daca nu te opresfl, plec §i te las aicil

Cea mai mare temere a unui copil mic este ca s-ar pierde sau ca ar fi losot singur ~i lipsit de oporore. Amenlntlnd un copll. foloslndu-Vo de teama sa de abandon Tn dorinto de a-I manipula cotre un anumit comportement. este un semn clar co oveti nevoie de 0 pouzo, 0 solutle este aceea de a oferi copilului 0 alternativa. Tn loc sail sperioti. spunetl-l:

"Daca alegi so te comport; oso Tn con tin uare , vom merge ocoso. Daca alegi so vorbe~ti cu voce normala, vom sta ~i vorti face cumpar6turi. Tu alegi!" 0 alta solutle este sa Va opritl ~i sa luotl 0 pouzo. Este foarte posibil sa cvetl nevoie ori de odihnc. ori de un sornn. ori de ambele.

2. Artrebui sCi-fi fie ruslnel

Acest mod de a Va adresa copilului este 0 Tncercare de a da un sentiment de vlnovotie. Se crede ca docc un copil poate fi determinat sa se sirnto vinovct. de ruslne T~i va schimba comportamentul ~i va face ceea ce dorim noi. Sunt sltuotliin care rusineo functloneozo ~i determine comportamentul pe care iI osteptorn de la copilul nostru. Dar cu ce pret? lrnpreuno cu rusineo ~i vlnovotlo apare ~i scrninto credlntel "Ma Tn~el", "Nu fac suficient", "Nu fac niciodata, nimic bine". CTnd copiii cctloneozo In afara acestei credinte se simt ~i mai rusinotl. lucru care Ie Tntare~te credlnto ~i perpetueozc ciclul comportamental ce produce ~i mai multe rcspunsuri de care Ie este ruslne.

25

3. Nu ne-am dorit niciodata sa te aveml

"Tmi doresc so nu te fi avut!", 'Docd or trebui so 0 iau de fa caoat, nu a~ mai face niciodato copii" ~i "Nu ne-am dorit niciodato so te avem" sunt oflrmojll de neiertat in discutiile porlnte-copll, Indiferent de ce a facut copilul ~i indiferent care este tonul vocii sale, aceste rospunsuri porintesf sunt total nepotrivite. Acest limbaj ar trebui so fie un semnal co ceva llpseste in relojio porinte-copll. Foloslti acest semnal ca un imbold pentru a solicita ajutor, de la un psiholog, preot sau educator. Faceti-o acum! Dvs. ~i copilul Dvs. rnerltotl tot ce este mai bun!

4. Tu e,tl cauza dlvortulul nostrul

Nici un copil nu este cauza divortulul dintre porintl. sl nu este de osteptot ca un copil so duco 0 asemenea povoro emotlonolo. Chiar ~i cind expllcdrn cu otentle ~i cu dragoste unui copil co nu este Tn nici un fel responsabil de decizia voostro de a va separa sau de a divorto. acesta posrreozo impresia co este Tntr-un fel responsabil ~i poate gTndi: "Daco a~ fi fost diferit, porintii mei ar fi fostTnco Tmpreuno", iar 'Deed a~ fi fost mai bun, nu s-ar fi cerfat atTt de muft" este un lucru pe care copiiiil cred, chiar doco nu morturisesc.

5. De ce nu potl fi ,I tu ca fratele I sora ta?

and porintli compere verbal frojll Tntre ei, unul dintre ei va le~1 In dezavantaj. Ei trimit mesajul cotre copil co nu este destul de destept. destul de bun, destul de rapid sau destul de meticulos. Mesajele gen "Nu e~ti suficient de bun" se infiltreaza adTnc Tn constlinto lui ~i vor contribui la comportamentul indezirabil de mai tTrziu. Comporotiile fac so creosco rivolltotile frate~ti, intensificind rivalitatea noturoki care deja exlsto sl fac so creosco tensiunile din coso, Compcrojlile douneozo relotillor dintre frotl. facind so creosco sentimentul sepororli, Acceptof fiecare copil din familia Dvs. pentru persoana unico care este. Fiecare are propriile sale forte, copocltotl ~i nevoi. Ajutati-Va copiii so descopere frumuseteo unlcltctll sale, focalizTndu- V a pe fiecare individ, faro a folosi comporotil.

6. Lasa-ma sa fac eu asta pentru tinel

Expresiile "Laso-mo pe mine so fac asta", "Laso-mo pe mine so mo ocup de asta" ~i "0 fac eu de data asta", fiind prezente ln modul de a Va adresa copiilor Dvs., contribuie la Tnvatarea neputintei de cotre ei. PreluTnd lnitiotlvo ~i facind lucruri pentru un copil, lucruri pe care Ie poate face singur, TI crecf sentimentul nepurlntel. Aceasta iI Tncurajeaza so se vodc incapabil.

26

PreluTnd lnltlotivo ~i facTnd acum, putetl economisi nlste timp, dar yeti avea mai mult de lucru in perspective. Deco tccef un lucru Tn locul copilului Dvs. 0 data, nu e nici 0 problema. Deco 0 focetl de douo ori - of creat un tipar. Doco 0 focef ~i a treia ooro ... Fellcltcril Avef 0 neue slujbol

7. Pentru co am zis eu, de aceea!

Cuvintele sunt "Pentru co am zis eu, de aceeaJ", dar mesajul tocut este:

"Eu sunt mare, tu e~ti mic, eu sunt de~tept, tu e~ti prost, eu am puterea ~i tu nu. Treaba mea este so spun, a ta este so te supui". Acest mod de a Va adresa copilului da nostere resentimentelor ~i creeozo lupte pentru putere. lncercof sa Va odresoti copilului Dvs. astfelTncTt sa] comunicojl respect ln ocelosi timp cu sentimentele ~i dorintele Dvs.: Ca parinte eu iau 0 parte din decizii. Asta este una dintre datile cfnd decizia este a mea. Nu Tmi schimb ooreteo de data osto ... "

Limbajul este modul primar de manifestare a abuzului emotional asupra copiilor.

Eliminojl modul de comunicare abuziv fiind foarte atent la

maniera de adresare. Doco devenlf constlent de una sau mai multe dintre cele scpte cele mai rele lucruri pe care Ie potl spune copilului tau sau alta formula de adresare obuzivo. opritl-vc! lnsplrof adinc. Mergeti la 0 plimbare.

Dati-Va Dvs. ~i copilului Dvs. timp sa va colmof ~i sa reccpctof imaginea de ansamblu. Apoi lucjl-o de la Tnceput ornlntlndu-vo co vorbele pot da putere

~i ca pot rani.

27

Glosar

• centru comunitar - centru de suport familial in care familiile pot objine gratuit lntormotll privind crestereo ~i educojic copiilor lor; un loc in care porintii se pot aduna ~i discuta cu oltl porintl, in timp ce copiii portlcipo in jocuri; centru in care nu exlsto limite de virsta sau lmportire pe categorii socia Ie, centru unde familiile nu afla doar despre serviciile acestuia ~i beneflciczc de ele, ci ~i portlcipc irnpreunc cu liderii cornunitctll ~i iau decizii privind modul de administrare a centrului ~i serviciile pe care le-ar putea oferi acesta. Centrul comunitar of era servicii gratuite pentru tof doritorii conform unui program de lucru agreatin prealabil.

• familie social-vulnerabila - familie cu 0 sltuojie soclol-economlco dlflcilo. care este expusc unui gradinalt de saracie.

Tn cadrul campaniei "Ajuta-I so creosco Om Mare" copii vulnerabili vor fi consldercti:

a) copiii cu parinti care fac abuz de alcool ~i / sau droguri;

b) copiii cu deflciente de comunicare sl relotionore:

c) copiii cu tulburcri de comportament;

d) copiii pcrintllor cu 0 sltuojle soclo-econornlcc detovorlzoto:

e) copiii faro ingrijire porinteoscc (ai corer pcrinti sint plecof peste hotare);

f) copiii porintilor oftof in situojii critice, fapt care intluenteozo exercitarea responsobllltotilor lor parentale: divortctl, bolnavi cronic, parinti vitregi, sorneri. pcrln]l solitari;

g) copiii porintilor oflc]l in sltuotli norma Ie, dar care temporar au nevoie de sprijin, simt nevoia unei informcri periodice, au nevoie de pertectionorec obllitotilor parentale;

h) copiii din familii numeroase;

i) copiii ai corer familii nu au in proprietate teren agricol sau un loc de munco:

j) copiii ai cororfomllil nu cuin proprietate spofiu locativ.

28

Cuvint de incheiere:

o zina coreio Ii paso cu cdevcrct de copiii din localitate va face mult mai mult decTt scrie in acest ghid. Ghidul contlne u minim pe care trebuie sa-I

1,

reollzof ca so devenitl : ,,9 ~iOA eeA buoi.

Compania Moldcell a preqotlt cadouri pentru 3 cornunltof care vor face mai mult ~i care ne vor demonstra co au facut mai mult. De aceea, nu uitof so docurnentof fiecare pas realizat in localitatea Dvs. in cadrul campaniei "Ajuta-I so creosco Om Mare".

Surse consultate:

1. Principles of personal counselling, Johns Hopkins University / PCS

2. Parent Talk: Words That Empower, Words That Wound, Chick Moorman

29

Notite

30

Q

QAjuta-1 ~sa creosco Om mare

Plcto Marii Adunon Nctlonole, nr. 1 MD-2033, Chlsincu. Republica Moldova tel.: 23-38-97, fax: 23-31-39 www.prescolar.edu.md efafti@edu.md

31

Fiecare familie este unico. precum nici un copil nu seorncno unul cu altul. Dar fara indololo. tof porintll vlseozo ca micutullor so devine un om realizatin viata, un Om Mare.

Proiectul Educotie pentru loti -Jnltiotlvc de Actiune Ropidc T~i propune sc-i ajute ~i pe pcrinti ~i pe educatori sa educe Oameni MarL

Tn jurul copilului mic se va crea 0 lume absolut neue: gradinite ~i centre comunitare cu incoperi renovate, cu mobile. jucorii ~i carti noi, unde educatorii lnstruif vor lucra dupe 0 curricula prescoloro nouo elaborata Tn conformitate cu cele mai bune practici internotlonole.

Parintii ~i copiii vor fi Inconjuroji de 0 comunitate neue. cu oameni care Ie vor explica de ce ~i cum trebuie sa investeasca in copii de la cele mai fragede vTrste. o comunitate Tn care totl copiii de virsto prescolorc vor avea acces la 0 ecucotle nouo.

Q

QAjuta-1 ~sa creosco Om mare