De Ce Să (Nu) Faci Un Copil

De ce să (nu) faci un copil?
Adina POPESCU
Toată tinerețea mea, am fost terorizată la răstimpuri de următoarele întrebări: „Cînd faci un
copil?“ și „De ce nu faci un copil?“ Veneau din partea părinților, a rudelor, a cunoscuților și
necunoscuților care încercau să mă convingă că, mai ales pentru o femeie, așa e bine: să faci
copii. Maternitatea nu se compară cu nimic altceva – mi s-a spus de nenumărate ori. Sau „Nu
trebuie să-ți faci griji, copiii cresc de la sine“. Oare? Pe vremea cînd eram încă foarte tînără, nu
prea știam ce să cred. În principiu, le dădeam tuturor dreptate, nu-i absolut nimic rău în a face un
copil, e firesc să ți-l dorești (dar și să nu ți-l dorești), multă vreme nici nu mi-am bătut prea tare
capul cu asta, pînă cînd am simțit într-adevăr acea presiune socială care te apasă, mai întîi într-un
mod discret și inofensiv, apoi cu din ce în ce mai multă agresivitate. M-am simțit de-a lungul
timpului parțial judecată, criticată și condamnată drept o persoană „neproductivă“ și inutilă
pentru societate, în special de către alte femei. Ce carieră, ce succes personal? Toate astea nu
contează (sau mai degrabă sînt o formă de egoism monstruos) și nici nu vor conta niciodată, fără
un copil. Copilul rotunjește burta și împlinește totul. Din nou, nu m-am opus unei întregi armate
de femei: mame, bunici, mătuși, cumnate, toate făcătoare de copii, care consideră experiența
maternității drept unică și irepetabilă. Poate că au dreptate. În prezența lor, m-am simțit mereu o
moluscă gelatinoasă și leneșă, solitară în întuneric pe fundul mării, în vreo groapă abisală, care
își întinde tentaculele și se hrănește în legea ei cu microorganismele de prin preajmă,
supraviețuiește și, totuși, nu contribuie cu nimic la ecosistemul din care face parte. O moluscă
indolentă.
„Ești tînără, ești sănătoasă, ce-ți lips-ește?“ „Nu ai cu cine? Lasă, dragă, că la orice colț găsești
un bărbat care să-ți facă un copil.“ „Ai cu cine și nu vrea el să fie tată? Mergi acasă și păcălește-
l! Decizia de avea un copil aparține, de fapt, femeii“ etc. Am destule prietene care încă își revin
în urma unor divorțuri, care își tîrăsc copiii de la o casă la alta, casa ei și casa lui, și care în cele
din urmă își asumă statutul de mame singure, pentru că au făcut greșeala de a-și „păcăli“, la un
moment dat, relația și destinul. „Orice relație merge mai bine cu copii.“ Oare așa este?
Timpul a trecut, am crezut că, odată cu înaintarea în vîrstă, voi scăpa și de acest atac nedorit, din
afară, asupra propriei mele intimități, pentru că asta este, de fapt. Însă acum, în preajma a 40 de
ani și la „ultima strigare“, am parte din nou de el din ce în ce mai des. Dacă postez o fotografie
pe Facebook de la lansările mele de carte pentru copii, sînt întrebată, uneori indiscret, cînd voi
avea propriul meu copil și de ce nu mă bucur alături de el sau de ea. Mi-am petrecut o jumătate
de noapte, la bere, cu doi foști colegi de școală, ambii divorțați, oarecum faliți și melancolici,
ambii cu cîte un copil din relații eșuate, care s-au plîns tot timpul de cît de prost se simt față de
acei copii (și nenorocitele de mame nu-i lasă să-i vadă suficient!), cît de mult și-ar dori să fie
alături de ei, apoi m-au privit drept în ochi, cu o așa-zisă luciditate, și m-au întrebat: „Dar tu de
ce nu faci un copil?“ „Nimic nu se compară cu copilul…“, au adăugat ei, oftînd, la a șasea bere.
Prietena mea cea mai bună din copilărie e doctor ginecolog; m-a dus la un moment dat în sala de
nașteri, am văzut bebeluși de cîteva ore. Sînt niște ființe atît de fragile și de delicate, extraterestre
aproape, care dorm și se mișcă, fiecare în coconul lui de somn. E imposibil să nu te emoționeze,
miracolul vieții e fantastic, doar dacă n-ai o inimă de piatră.
Totuși, de ce să (nu) faci un copil? Am găsit de cuviință să fac o scurtă listă în ceea ce mă
privește, poate că întrebările de pe Facebook și de aiurea vor înceta și poate vor găsi niște
răspunsuri aici și alți cititori.
● Locuiesc într-un mic apartament cumpărat de părinții mei. Părinții mei au fost ingineri pe
vremea „ailaltă“, n-au făcut avere, dar și-au dorit un copil și au investit tot ce au avut în el.
Așadar, mă consider un copil norocos pentru astfel de părinți, mulți cei din generația mea nu i-au
avut și trebuie să plătească chirie sau credite pe 30 de ani pentru casa în care își vor crește
propriii lor copii. Credite care sînt de multe ori nesigure, pentru că job-urile în România sînt
nesigure. Eu, în afară de niște povești scrise de mine și de niște cărți pe care le-am adunat într-un
corp de bibliotecă, n-aș avea ce investi în copilul meu. În afară de dragoste, pentru că „copiii
cresc de la sine, nu-i așa?“. Am un telefon pe care trebuie să-l plătesc în rate pînă în 2019… aș
putea să plătesc un alt telefon sau o tabletă pentru copilul meu din clasa întîi sau a doua, pentru a
fi în rînd cu colegii lui? Nu cred că educația unui copil constă într-un telefon pe care îl are sau
nu-l are, însă nu vreau să cresc un copil frustrat. Este doar un exemplu… Așadar, părinții mei,
ingineri în comunism, mi-au dat un apartament, iar eu, oricîte pagini aș scrie, n-aș putea să-i dau
copilului meu nici măcar un telefon.
● Și poate că acel copil al meu e talentat și și-ar dori să se facă la rîndul lui scriitor, sau regizor,
sau să aibă o altă meserie vocațională, situație cu care m-am confruntat și eu. Așadar, eu ar trebui
să fac parte dintr-o breaslă oarecare ca să-l ajut să se afirme. Însă eu nu fac parte din nici o
breaslă, pentru că, mult după 30 de ani, toate ușile au fost închise, tocmai fiindcă n am avut
părinți sau rude care să facă parte din breslele respective. Și nici afaceri de familie. E un cerc
vicios aici. Și n-aș vrea să am un copil care se chinuie așa cum m au chinuit eu să pătrund într-o
lume care nu-mi aparține, doar pentru că am un talent oarecare. Desigur, aș putea să-l forțez să
aleagă meserii mai practice și care să nu-l reprezinte – în economie și IT. Totuși, cu ce bani aș
putea să-l trimit la studii în străinătate, unde „să se ajungă“ și să-mi asigure și mie acele bătrîneți
liniștite după care tînjim cu toții? Dar oare pentru asta facem copii? Ca să compenseze cumva
neputințele noastre?
● Trăiesc într-o țară insalubră, în care „valorile sînt răsturnate“, așa cum spunea, la lansarea lui
de carte de la Gaudeamus, Dan Voiculescu. Așadar, în sistemul lor de valori, nu cred că mi-aș
dori să fac un copil. Ca să ce? Ca să iasă la 16 ani în Piața Victoriei, „la revoluție“? Așa cum
m au scos și părinții mei în urmă cu 30 de ani în Piața Universității, „ca să văd cum se face
istoria“? La ce mi-a ajutat? Că am acum o coloană verticală? Pentru copilul meu care nu există,
acest argument este insuficient. Oare cîte generații trebuie să se mai schimbe pentru a avea
siguranța că posibilii noștri copii vor trăi într-o țară normală?
● Pentru că gîndește la fel ca mine, partenerul meu de viață nu vrea să avem un copil. Îl înțeleg și
nu vreau să-l „păcălesc“ pentru că m-aș păcăli pe mine însămi.
● Dincolo de toate aceste aspecte care nu țin de mine, dar la care mă tot gîndesc îndelung, mă
simt prea imatură pentru a avea un copil. Și așa mă voi simți mereu. Degeaba îmi spun mamele,
bunicile, mătușile că „lucrurile or să vină de la sine“, că voi deveni brusc responsabilă după
nașterea copilului și că voi ști instinctiv să prepar piureul de morcov și de mere. Îmi dau seama
că nu voi fi niciodată așa și că nici nu-mi doresc. Mă uit în jurul meu și ajung la concluzia că nu
chiar toată lumea trebuie să aibă copii. Văd copii traumatizați de relațiile lor cu tați abuzivi sau
cu mame prea protectoare și-mi dau seama că astfel de oameni ar trebui să se gîndească mai bine
înainte de a avea copii. Să-și dea seama dacă într-adevăr li se potrivește acest rol sau pur și
simplu cedează unor presiuni interne sau sociale. Dacă într-adevăr își pot susține copiii în ceea ce
vor ei să facă sau dacă nu se fac cu toții de rîs. Dacă o creștere a natalității nu duce, de fapt, la o
creștere a mortalității interioare. Sînt mulți oameni pe care îi cunosc și care chiar nu au probleme
morale ca mine, dar cred despre ei pur și simplu că ar fi mai fericiți fără copii. Pentru ei, perioada
de „cuib“ e o perioadă latentă. Vor învia și vor încerca să-și recupereze viața abia atunci cînd
copiii vor crește și vor zbura din cuib.
Zilele trecute am avut o discuție oarecum absurdă cu taică-miu, care venea în București ca să
plătească impozitul la cimitir pentru locurile „noastre“. Al bunicii, al lor, al meu. Și l-am întrebat
ce o să se întîmple cînd vom muri cu toții, inclusiv eu (fără urmași), și nu o să mai fie nimeni,
zeci de ani, care să plătească impozitul. Or să ne scoată de acolo? Unde or să ne arunce? Mi-am
imaginat oase peste oase în Cimitirul Bellu, oameni peste oameni, generații peste generații, care
la un moment dat ajung la un finiș, nu mai procreează nimeni, dispar. Și nu știu de ce m-am
simțit eliberată. Toată această idee de familie, de trib, de clan nu mai există, nu mai trebuie să
populăm nimic și nici să propășim. Desigur, dacă omul primitiv ar fi gîndit așa, Pămîntul ar fi
fost acum o planetă pustie și tăcută. N-ar ai fi existat nici o comunitate, nici o societate, iar
diferiți oameni nu mi-ar mai fi pus întrebarea: „De ce nu faci un copil?“
Comments:
Maria Ilie
Foarte bun articolul, m-am regasit total ceea ce ai scris/enumerat aici! Felicitari, Adina Popescu!
Like · Reply · 29 · 1y
Teodor Cornel Răceanu
Un articol in care toate aspectele prezentate sunt corecte dar, totusi, macar un copil TREBUIE
facut. Este obligatoriu sa-i/ne dam o sansa: poate va/vom avea noroc !
Monica Irimia
"Trebuie"? Ciudata mentalitate....
April Maier
Pe mine mentalitatea asta nu face decât să ma amuze teribil. Nu '' trebuie '' nimic și nimic nu e ''
obligatoriu ''. Fiecare își poate trăi viața exact cum își dorește.
Daniela Mitache
Ciudata logica, chiar. "trebuie" pentru ca "poate" va avea noroc. Ei, daca nu, sa se chinuie! N-o fi
mare chestie. :))) Fix asa suna. Oricum, dl. Raceanu, nimic nu "trebuie". Apoi de-asta nu suntem
fericiti, ca facem tot felul de chestii care "trebuie" in loc de cele pe care chiar le vrem.
Alex Gheorghe
Apreciez perspectiva dumneavoastra si curajul de a "vorbi" impotriva curentului.
Codrin Antonovici
Impotriva curentului? :)))))) Pai domnilor, asta din articol este chiar CURENTUL dominant :)))
Skuld Verdandi
Foarte pragmatic articolul. Maternitatea nu este pentru oricine si nu implineste pe oricine. Si sunt
multe alte modalitati prin care poti sa contribui la dezvoltarea societatii in afara intemeierii unei
familii.
Cristian Marin
Așa se gândește în societățile din Europa de Vest unde populația îmbătrânește fără a mai avea un
număr decent de urmași. Dar nu este nicio problemă, întotdeauna vor fi războaie care vor aduce
destui refugiați in stare să aducă situația sub control. 😉
Skuld Verdandi
Asa si? Populatiile sunt mereu in miscare. Nu vad nicio problema daca li se asigura integrarea
corespunzatoare. Vad in schimb o mare problema in a crea unei femei sentimentul de vinovatie
ca se sfarseste Europa/lumea daca nu toarna un plod.
Cristi Iulian
Nu am citit articolul, dar motivul pentru care ai face un copil sa fie "dezvoltarea societatii" nu ar
trebui sa fie nici macar ultimul pe lista.
Emanuela Mihaela
Of, of, maternele sensibilitati si importante auto-atribuite, care comanda ca toata lumea sa fie
atenta cu progenitura - care-i o responsabilitate colectiva, ca si incalzirea globala, desigur...
Oana Aniela Alexandru
Eu zic să nu exagerăm. Si eu am un copil, dar nu mă deranjează la nimeni expresia "să torni un
plod". Este o expresie folosită într-un anumit context. Dacă ai făcut un copil, nu înseamnă
neapărat că ai turnat un plod. Nu cred că e cazul să ne inflamăm pentru detaliile unui discurs care
sună aiurea scoase din context.
Radovan Nemanja
Mădălina Neagoe, poate că într-o zi plodul pe care l-ai turnat tu va deveni un nou Hitler, Stalin,
Dragnea sau Tăriceanu. Repede trebuia să apară cineva care să ia cât se poate de personal o
expresie uzuală și nevinovată!
Iar dacă expresia asta este atât de urâtă, ce se poate spune despre turnătorii de plozi care vin cu ei
în restaurante, unde îi lasă să zbiere ca toți dracii, să sară, să fugă peste tot și să se tăvălească pe
jos, deranjându-i pe ceilalți consumatori? Câte un plod din ăsta care vă îmbrățișează pe voi
dimineața și se cuibărește în brațele voastre mi-a făcut mie insuportabile șapte călătorii peste
Atlantic plus multe altele prin lumea largă cu niște plânsete și urlete inumane și fără de sfârșit.
Cei care au copii trăiesc cu impresia că prin asta au ajuns la un nivel de intangibilitate, toți
membrii tribului trebuind să se poarte cu mănuși în orice ocazie, cu ei și cu progeniturile lor. Ei
bine, nu e chiar așa și ar trebui să înțelegeți odată pentru totdeauna că ceea ce pentru voi este
"lumina ochilor", "îngeraș nevinovat", "minune dumnezeiască" și alte bullshit-uri din astea,
pentru altul reprezintă poate un adevărat coșmar de care nu mai știe cum să fugă sau să se
ferească.
Daniela Irina Nechita
Nu faceți copii "telectualilor"!! De teama" drobului de sare"! Lăsați să predomine rasa care
trăieste din alocații! Taxe plătite de voi "corporalistele" care vreți carieră si trăiți cu teama "ce-o
să facem"???!!
Simona-Maria Crosman
Daniela Irina Nechita asa si? si nu inteleg, despre care rasa e vorba? copiii din 'rasa' asta
nenumita sunt mai putin copii decat ipoteticii copii ai nostri?
Like · Reply · 11 · 1y · Edited
Cristina Manea
Radovan Nemanja, poate plodul doamnei Mădălina Neagoe va ajunge intr-o zi un mare chirurg
si iti va salva tie viata sau altor oameni...poate..poate.poate ca ai fost si d-ta copil si ai fost la un
moment dat cosmarul cuiva..Daca niste copii agitati intr-un avion ti-au compromis cele 7
calatorii peste Atlantic, asta nu inseamna ca acei parinti ar trebui condamnati, nu cred ca isi
doreau sa strice dispozitia nimanui in momentul in care au fost nevoiti sa calatoreasca cu
progeniturile lor. Ce multe frustrari a suscitat sau dezgropat acest articol!
Daniela Irina Nechita
Simona Marie ai înțeles gresit! Acei copii "fără numar.....fără număr " făcuți (la betie! )si crescuți
in condiții improprii sunt viitorul! Dacă faci parte din "rasă " n-ar trebui să te simți lezata atâta
timp cat îți vezi de treaba !,îmi cer scuze !
Stii tu ca copiii oamenilor săraci sunt Făcuți la betie? Si dacă sunt viitorul ce? Te pomenesti ca
trecutul nostru 'alb' e glorios rau, d-aia e Dragnea acum la putere.Nu e cazul sa iti ceri scuze, mai
bine învață diferența intre etnie si rasa si învață-ti viitorii copii ce e aia empatie si
responsabilitate personală. Ca vad ca si Madalina e mai preocupata de semantica si de cum a fi
rasist pe internet decat de cum sa isi crească copilul.
Marinel Tuca
Respect pt cei ce parasesc definitiv Romania, punand bazele altor generatii nascute in tari civile
si democrate.. Ramana doar hotii si naivii sa se manance intre ei..
Monica Nigel
Respect pentru tine, adică. În Germania. 😊 În România nu au rămas doar naivii şi hoţii,
domnule. Dar asta e altă poveste.
Cristina Manea
E un comment plin de fudulie si jignitor la adresa celor ce n-au plecat. Respect pentru cei ce am
ramas si incercam sa schimbam ceva pentru copiii nostri nascuti si nenascuti.
Dan Cristian Huiu
nu sunt naivi ,ci romani care nu vor ca Romania sa fie saracita mereu ,pt a pierde Basarabia ,de
catre KGB ,si Securitateakgb nationalizat ,cu gastile lor de prosti si ignoranti ,pusi sefi prin toate
functiile din administratie si firme romanesti sau straine ; fara acest gen de incercare "naiva"
,multe razboaie erau pierdute ,in istorie
Mihai Popa
De ce mai simtiti nevoia sa comentati pe site-urile romanesti? Probabil va considerati deja
german, asta se intelege din ce scrieti. N-ar fi mai bine sa va aduceti contributia pe site-urile
revistelor germane? Sau incercati o validare a propriei decizii repetand in vazul altora ca "am
luat decizia corecta"?
Diana Nazaru
Cristina Manea - sunteti comica si dureros de naiva. Nu se va schimba nimic.
Felix C. Savin
pentru ca ai pentru cine lupta si cand esti obosit.
Matei Gabriela
Adina,fa un copil și vorbim după ...
Monica Constantinescu
Sunt o mie de motive sa faci ...o mie sa nu faci...e o alegere ...
Irina Sasu
Corect! Sunt oameni care vor copii si oameni care nu vor. Si asta e ... dacă ii obligi pe cei care nu
vor sa faca, vai de capul copiilor altora! Eu sun t exemplu pentru atunci când nu puteai sa spui ca
nu... Eu am, dar mi-am dorit si tot e greu ...
Miruna Banciu
Consider ca singurul motiv real sa nu faci un copil este ca pur si simplu nu simiti asta. Sau ca pur
si simplu lucrurile au decurs in viata ta intr-un fel care nu a dus la asta. Si e in regula si sunt
convinsa ca oamenii pot fi fericitit si impliniti si se pot bucura de viata intr-un milion de moduri,
altele decat asta. Dar sa nu faci copil pentru ca iti spui ca nu poti sa-i oferi destule e cam ca si
cum nu te-ai apuca sa faci briose pentru ca-ti lipseste esenta de vanilie, fara sa-ti dai seama ca
probabil ar fi grozave si fara. Din pacate, argumentele care stau la baza acestui articol se bazeaza
pe teama si nesiguranta, iar asta mi se pare cam trist. Adica daca ai avea toate certitudinile din
lume, decizia ta ar fi alta? Asta e, pana la urma ceea ce te opreste? Nu am inca copii, dar ideea de
a contribui la crearea unei noi vieti umane, care sa aibe parte de experiente de tot felul, bune si
rele, mi se pare incantatoare, cu toate riscurile cu care vine ea la pachet. Si indiferent daca pana
la urma o s-o fac sau nu, cel mai important mi se pare ca nu teama si nesiguranta sa stea la baza
acestui lucru, ci o decizie constienta si asumata.
Gabi Alecsa
Probabil ca asa e.
Dar niciodată nu suntem multumiți: nici cu decizia cuiva de a nu face un copil (din motivele
expuse), nici cu decizia cuiva de a-l face cand e la limita sărăciei si nu are ce sa-i ofere.
Indiferent de motivul real, pana la urma e o parere pe care e politicos sa o respectam. Pentru ca e
un subiect sensibil si e de apreciat ca a dorit sa împărtășească opiniile cu noi. Intr-o lume ideală
nici nu ar fi judecată. Dar nici nu ne dorim sa fim intr-o lume ideală.
Simona Frone
Extraordinar de bine spus...sunt foarte de acord...este o lașitate teribilă de fapt, nu doar o
nesiguranță... a avea și a educa copii înseamnă de fapt a te educa și a te dezvolta ca om, ca
personalitate concomitent cu ei, o șansă de a retrai tinerețea cu altă perspectivă...nu știți ce
pierdeți, de fapt.
Like · Reply · 14w
Nicu Axinia
Cat mai poate suporta oare aceasta natie.Eu recunosc ca am ajutat,sute poate mii de oameni,am
sponsorizat reviste,carti parohii,institutii culturale,polticieni,fundatii,dar nu as vrea sa cred ca
traim totusi ca ultimii plutasi de pe Valea BIstritei si nici pe DUNARE un fluviu de
prostie.TRAIM IN ROMANIA.Este timpul sa ne trezim in fata acestor aplicatii ale unor oameni
care iau decizii fara consultare democratica.Tind sa cred ca la urmatoarele alegeri o sa-i aleaga
un site,dar nu poporul roman.
Like · Reply · 1y
Nico Liche
Alegeri, alegeri...
Like · Reply · 1y
Mihaela Nicolae
Da. Cred că e o problemă personală, atât de intimă încât nimeni nu e îndreptățit sa-si dea cu
părerea. Minunat articol.
Ady Nyk
Foarte multe argumente "indreptatite"care se rezuma intr-un singur cuvant: egoism. :((
Emanuela Mihaela
Si comentariul tau se rezuma la un singur cuvant: prostie. Fara niciun argument.
Märan Mara
Ai dreptate! Lasa prostovanii sa se inmulteasca,ca noi, intelectualii, avem "greturi morale".....
Daco Dava
Viața este o luptă! Suntem aici pentru a spune adevărul și a învinge!
Like · Reply · 1y
Ginelia Berim
Nimic din articol nu influențează decizia de a avea sau nu un copil.Cred că dând naștere unui
copil reușești să găsești răspuns la întrebarea:"Care e sensul vietii?"Nimeni nu s-a născut pentru
societate,fiecare participăm la evolutia speciei.Și atât.
Irina Minescu
Felicitări pentru articol!...desi nu ar fi cazul de explicații; sunt convinsa ca multe persoane se vor
regasi printre randuri.....a avea sau nu copil e o chestiune care tine de intimitatea fiecaruia si ar
trebui sa fie respectata optiunea, oricare ar fi aceasta...
Samira Drangoi
Daca motivul sa nu faci un copil este starea materiala atunci problema este gresit pusa si s-ar
putea sa fii prea materialista. Avand in vedere ca m-am nascut intr-o societate mediocra sunt
constienta ca nu voi reusi sa ajung mai sus. Am fost constienta de la 14ani cand inca totusi visele
întuneca ratiunea. Apoi am citit Tolsoi si am inteles ca fericirea in viata o aduc experientele
sufletesti. Banii oricat ar fi de multi vor fi insuficienti, mai ales pentru copii care nu inteleg
valoarea lor(mai ales in timpuri cand parintii isi rascumpara greselile prin cadouri scumpe), din
acest motiv fura milionarii. Insa experientele sufletesti te marcheaza, te schimba, te completeaza
si te dezvolta. Copilul la randul lui e o experienta caruia trebuie sa ii prezinti ce ai invatat, cum te
perfectionezi si dezvolti. Si este o sursa nesfarsita de dragoste si fericire. Iti cere doar atentie si
iubire. Nu cere iphone daca tu mergi cu el in parc sa ii citesti. Nu cere iphone daca ii poti
transpune informațiile pe care le-ai acumulat tu. Noi suntem suma parintilor nostri, exact cum
vor fi si ei. Ne-am vazut parintii muncind toata viata, asta vor vedea si copii nostri si probabil din
asta vor intelege ca totul are un pret in viata. Nici acum nu am iphone si nici nu imi doresc
pentru ca nu conteaza lucrurile materiale pentru mine. E importanta o anumita comoditate, dar de
ce sa oferi unui copil obiecte de care nu are nevoie? Si legat de cuplurile care divorteaza, asta
inseamna ca oamenii au devenit slabi si nu mai stiu lupta sau ca aleg pripit initial. Daca iti
doresti o familie o intemeiezi pe respect. Daca vrei aventuri atunci esti liber sa te plimbi unde
vrei. Dar daca ai ales familia atunci trebuie sa oferi mai mult decat iubire si flori de onomastica.
Oamenii sunt indecisi. Barbatii nu mai stiu sa aiba grija de familiile lor, iar femeile cauta
confirmarea frumusetii la alte persoane. Si asta e trist. Noi ca oameni, ca natiune suntem slabi
din punctul acesta de vedere. Oamenii nu mai au scopuri, idealuri, nu lupta pentru familie, nu o
apara, diversitatea a ajuns in asemenea masura un trend incat barbatii devin femei si invers doar
de dragul publicitatii. E oarecum si alegerea personala, daca gasesti sau nu persoana ideala, daca
reusesti sa o citesti, sa o intelegi, sa ii vezi defectele si sa fii constient ca acestea doar se vor
adanci, dar daca ai jurat in fata Domnului poate ar fi bine sa faci tot ce iti sta in putinta sa repari
inainte de a renunta. Diferenta intre o mama buna si o mama rea o face faptul ca cea rea nu a
avut curaj sa recunoasca, ca nu e capabila.
Genia Ruscu
”Daca motivul sa nu faci un copil este starea materiala atunci problema este gresit pusa si s-ar
putea sa fii prea materialista. ” Poate problema este gresit pusa din punctul dvs. de vedere, nu al
autoarei sau al altora care sunt pe aceeasi lungime de unda cu cele scrise aici. Al meu, de pilda.
De ce decizia personala a unui om trebuie sa devina etalon de ”bine” sau ”rau” pentru
comportamentul reproductiv in general?
Samira Drangoi
Eu nu am vorbit de bine sau de rau, btw cred ca ele nici nu exista. Materialismul te limiteaza
spiritual asta am spus si ca exista motive ptr care o femeie sa nu isi doreasca un copil, dar ca
acest motiv nu ar trebui sa fie banii(o inventie a umanitatii care ne limiteaza). Fiecare e liber sa
aleaga ce vrea, unele nu sunt create ptr maternitate. Dar nu va limitati la bani. Ar fi mult mai
usoara maternitatea daca ar fi vb doar despre bani, copilul in schimb are nevoie de mult mai mult
Liliana Radulescu
Ohoho! Si cum o sa ceara tot ce vede la colegi! Si ce traumatizat va fi ca aia au si el nu pt. ca aia
vor rade de el! Nu e chiar atat de simplu!
Like · Reply · 1y
Samira Drangoi
Si asta nu e o vina colectiva? Parintii nu au timp ptr copil si atunci ii cumpara orice sa-l tina
ocupat. Exact ca si serviciile de proasta calitate din tara, 7din 10 romani nu fac reclamatie daca
ceva nu le convine si uite cum atunci cand platim ptr ceva primim ceva de proasta calitate. Si cei
care ne vand orice nu isi schimba comportamentul ptr ca la noi merge si asa. De ce sa ridice
standardele. De ce in primul rand le este permis copiilor cu telefon la scoala? Daca ar exista
consecinte grave parintii ar controla copii. De ce permit profesorii si invatatoarele asta? Noi
cream lumea din jurul nostru. De ce nu isi expun parintii punctul de vedere la sedintele cu
parintii? Exista acum o generatie de parinti care achizitioneaza iphone ptr copii de 8 ani(nu ca ar
putea folosi telefonul la potentialul lui), dar o carte la 100 de lei e scumpa. Parerea mea e ca noi
facem conditiile in care traim si apoi ne plangem. Tu spui ca ii cumperi telefon sa nu rada altii de
el, dar alti parinti ii duc zilnic la mc, o sa-l duci si tu? Constienta fiind ca unele lucruri dauneaza
o faci totuși doar sa nu se rada de copilul tau? Nu te poti impune ptr binele lui ulterior? Stiti cum
arata copii dependenti de tehnologie? Mai bine ar rade de al meu decat sa-l expun de mic la
informatiile inutile de pe internet
Like · Reply · 1y
Ana Vasilescu
Interesant punct de vedere si abordarea conceptului este senzationala si extrem de coerenta. De
aici rezulta faptul ca ai fost prietena cu cartile, nu cu tehnologia, insa mi se pare ca abstractizezi
si idealizezi conceptul de material/financiar. Cum a spus si doamna mai sus, daca nu ai resursele
financiare potrivite pt a creste sau a intretine un copil, nu il faci. E foarte simplu. Limitarea
despre care vobesti tu, anume financiarul, reprezinta etalonul vietii in societate si totodata baza.
Un copil de 7 ani care nu isi permite un telefon scump sau anumite lucruri pe care le au prietenii
lui va deveni un adult frustrat care va alerga toata viata dupa bani. Copii nu sunt atat de rationali
si obiectivi ca tine, au un filtru al lor prin care vad lucrurile altfel. In orice caz, felicitari pentru
modul tau de a percepe lumea!
Genia Ruscu
Nu stiu daca e de bine sau de rau, de fapt cred ca e nicicum, dar rezonez cu ce scrie aici.
Silviu Damse
11. Femeia să se înveţe în linişte, cu toată ascultarea.
12. Nu îngăduiesc femeii nici să înveţe pe altul, nici să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniştită.
13. Căci Adam a fost zidit întâi, apoi Eva.
14. Şi nu Adam a fost amăgit, ci femeia, amăgită fiind, s-a făcut călcătoare de poruncă.
15. Dar ea se va mântui prin naştere de fii, dacă va stărui, cu înţelepciune, în credinţă, în iubire şi
în sfinţenie.( 1 Timotei 2 )
"No, I am your father." Star Wars: 2
Adriana Chebac
Daca asa vorbiti femeilor nu ma miră sa le vedem fugind in zbor din biserică..
Cuvintele sfantului apostol, TOATE CUVINTELE, trebuie puse IN CONTEXTUL in care au

fost scrise/rostite.
Altfel, sa nu va mire exacerbarea feminista. Femeia are aceleasi daruri ca si barbatul. Sufocarea
naste frustrari, pentru ca inabusa firescul. Nu poti tine un copac sub butoi. Tot face el cumva si
iese. Pentru ca e in firea lui.
Smerenia nu inseamna DES-FIINTARE , DE-FORMARE , MUTILARE.

Adriana Chebac
Daca asta aveti de spus femeilor, nu ne miram ca fug zburand din biserica.
Cuvintele sfantului apostol trebuie puse IN CONTEXTUL in care au fost spuse/scrise.
Femeia e inzestrata cu aceleași daruri ca si barbatul. Smerenia nu înseamnă DES-FIINTARE,

DE-FORMARE.
Nu poti tine un copac sub butoi. Tot va gasi cumva si va ieși. Pentru ca e in firea lui.
Ana M Staș
E trist ca Biserica face din femei oameni de mana a doua, cu mai putine drepturi si libertati. Nu e
nimic sfant in Biblie, doar sexism, bigotism, omorarea fiintelor lipsite de aparare, incurajarea
lipsei de agent propriu, conformare oarba la norme. Dumnezeu ca papusar ce vrea doar
supunerea si adoratia tacuta a marionetelor pe care le manevreaza. Faceti-va un bine si treziti-va
din indoctrinare.
Angela Samarehkhah
‍
♀️
Like · Reply · 1y
Mirela Jipescu
Fiecare e liber sa aleaga ce vrea si sa nu dea nimanui explicatii pt alegerile lui in viata. Doar sa
stie ce alege!
Atunci cand nu avem copii, problema care ne pune intr-o situatie nedreapta fata de noi insine
este ca judecam lucrurile privati de experienta respectiva. Nu-ti doresti un lucru pe care nu il
cunosti de fapt si pe care nu l-ai trait personal, ci l-ai observat la altii direct sau din povestile lor,
dar nu e acelasi lucru. Cand alegem de exemplu partenerul pt viata, o facem dupa experientele
personale, nu dupa perceptii sau recomandari.
E pacat ca suntem pusi in situatia de a compara si alege intre 2 situatii dintre care initial
cunoastem doar una.
Andrei Dumbraveanu
Intr-adevar, asta cu "pacalitul" barbatului e cam...de porc. Sunt destule femei care militeaza
pentru drepturile lor, isi apara deciziile si cariera profesionala, par open mind - dar nu s-ar da in
laturi sa "pacaleasca" un barbat, reducandu-l la rolul de armasar de monta.
Nu TREBUIE nimic. Nici sa ai copii, nici sa iubesti pe cineva, nici sa crezi in Dumnezeu, nici sa
fii ateu, nici sa plangi la inmormantari, nici sa razi la circ, nici sa votezi sau sa nu votezi, nici sa
mananci papadii ca sa salvezi planeta, nici sa dai bani munciti la cersetori, nici sa fii in trend-ul
zilei.
Parca era un proverb despre copii...cine are sa ii creasca, cine nu sa nu-si doreasca.
Bine...un copil iti schimba viata, prioritatile, unghiul din care privesti frumusetea si maretia
lumii, raportul de valori - dar NU iti schimba caracterul. Un om mizerabil va ramane mizerabil si
cu 10 copii, un om cumsecade va fi cumsecade si dac-ar ramane singur pe planeta.
Mihaela Raluca
Complet de acord :)
Statie Ionut
E alegerea fiecaruia. Toti o sa platim pentru mofturile noastre si cred ca daca eu m- nascut,
cineva sa sacrificat pt mine. Asa ca eu trebuie sa beau si sa mananc , ca doar o viata am? Sau
trebuie sa ma sacrific si eu sa ofer o viata cu ajutorul Lui Dumnezeu? Pace!!
Liliana Radulescu
Adica vietile ca un sir nesfarsit de sacrificii? In ce scop?
Cipri Luca Onofrei
Liliana Radulescu :)))) să existăm?
Like · Reply · 1y
Cipri Luca Onofrei ete fas, ca sa 'exist'.daca tot s-a intamplat eu una vreau sa traiesc nu sa 'exist'.
Like · Reply · 1y
Ioana Soroceanu
Mă bucur să citesc un asemenea articol.
Și eu mă aflu într-o situație oarecum asemănătoare, doar că am norocul să nu mă piseze rudele/
prietenii cu astfel de întrebări.
Autoarea îmi pare o persoană cu mult bun simț, recunosc că eu când mă trezesc cu chestiunea
"când faci copii", mă lovește ori sarcasmul, ori agresivitatea.
Părerea mea e că prea multă lume se grăbește să aibă copii. Din păcate mulți nu s-au îngrijit
suficient de persoana lor înainte de a trece acest prag. Sunt mulți în relații șubrede, nesănătoase,
chiar abuzive care se trezesc că s-au căsătorit și poc, din lipsă de inspirație au trântit și un copil.
Să amintesc de concepția ultra-greșită conform căreia copilul e vreun leac tămăduitor al
relațiilor?
Când CTP a spus că mulți fac copii pentru că sunt nefericiți, lumea a sărit ca arsă. Părerea mea e
că știe el ce știe... din moment ce e și tată a doi copii.
Una peste alta eu îmi termin ratele de telefon în 2018:))) Stay strong!
Nu vad de ce decizia de a nu avea copii trebuie justificata in fata concetatenilor si nu inteleg nici
tupeul alora care chestioneaza aceasta decizie, cumva daca fac copil mi-l cresc ei?! Mai bine sa-i
chestionam pe cei care fac copii si pe urma au pretentia sa fie crescuti si educati de 'societate'
pentru ca ei si-au dat seama abia dupa ce l-au facut ca nu erau "pregatiti" pentru asta si e greu sa
te cunosti pe tine insuti si sa stii cat si ce anume poti duce.
Ramona Soros
E o alegere personala sa faci sau nu un copil dar daca alegi sa nu o faci atunci iti pierzi dreptul de
a deschide gura cand generatia ce urmeaza e de inculti. Traiesc intr-o tara in care cei fara
educatie nu au nici o problema sa faca o gramada de copii in timp ce intelectualii isi pun
probleme si fac maxim 1-2. In cativa ani rasa alba va cam dispare in Europa iar cei proveniti din
familii cu studii mai mari de 8 clase vor fi o minoritate. E la fel ca si problema cu voturile: nu
votezi, nu ai ce comenta, iti asumi riscurile. E greu sa cresti un copil dar e mai greu acum decat
era acum 100 de ani? E o alegere personala care trebuie asumata in totalitate cu bune si rele.
Cristian Marin
Verandi Skuld : "Văd în schimb o problema în a crea unei femei sentimentul de vinovăție că se
sfârșește Europa/ dacă nu toarnă un plod." Politically corect, draga Skuld. Nici nu mă miră de ce
n-ai înțeles ceea ce am vrut sa spun.😉
Like · Reply · 1y
Dragomir Ionut
Textul mi.a provocat o tristete nemarginita. O fi din cauza faptului ca la revolutie aveam varsta
copilului meu de acum si simt ciuda ca traim in aceasi hazna, acum doar coafata?
Victoria Vioara
Pe mine nu m-ati convins :) Marea provocare este să creștem copii iubiți, incapabili să se simtă
frustrați de lipsa unui telefon. Sau să-și sublimeze frustrarea și să învețe mai mult, să-și obțină
singuri burse în străinătate și să nu mizeze că le vom asigura noi un loc în lume și în societate.
Dragostea și educația pe care le putem oferi ar trebui să constituie un sprijin sufiecient pentru a
păși cu dreptul în viață. În plus, cum spunea și un coleg de-ai Dvs de redacție, în țara asta e
nevoie și de instalatori buni, nu doar de regizori și mari experți. Nimeni n-ar trebui să se chinuie
să pătrundă într-o lume care nu-i aparține. Cu siguranță, e greu să crești profesional atunci când
ai de crescut copii (deși, dacă mă uit la Ursula Gertrud von der Leyen, nimic nu-i imposibil), dar
jertfa e un pas pe calea creșerii spirituale.
Elena Grigore
Aici e problema. Generatiile de azi cresc fara educatia pt jertfa, responsabilitate, spiritualitate,
moralitate.
Cresc indragostiti de propriul confort si de gadgeturile care le ocupa viata, devenind niste Peter
Pani incapabili sa isi asume casatoria, familia, viitorul.
Codruta Szidelo
Foarte trist acest articol. Eu sunt de o cu totul alta parere. Totdeauna mi-am dorit copii. As fi vrut
multi. Am doar unul. Ma face fericita si este cea mai mare implinire sa fiu mama. Parintii mei nu
au fost ingineri sau prea strangatori, iar eu stau cu chirie. Sincer nu ma gandesc daca ii voi putea
lasa un telefon copilului meu pentru ca pana acum i-am dat mult mai mult, iar toate aceste lucruri
nu inseamna nimic de fapt. Important este ce voi reusi sa il invat. Dar probabil toate cuvintele
mele nu inseamna nimic daca nu iti doresti cu adevarat un copil.
Cipri Luca Onofrei
„Dar probabil toate cuvintele mele nu inseamna nimic daca nu iti doresti cu adevarat un copil.”.
Ați surprins esența. Dorința de a avea un copil nu este compatibilă cu analiza rece. Îl vrei și gata.
Dacă se aliniază toate celelalte... planete, îl vei avea. Dacă nu, nu. Păreri de rău pot fi și într-o
situație și în cealaltă.
Like · Reply · 1y
Ana Ela Mona
Stimata doamna Adina Popescu, va apreciez mult sinceritatea cu care ati tratat acest subiect.
Pentru toata lumea care are copii este tabu sa nu ii ai si li se pare ciudat ca nu vrei/ nu poti avea
acei copii.
Fiecare este liber sa faca ce vrea cu viata lui si alegerea de a nu avea copii este la fel de buna ca
ceea de a avea copii.
Va doresc tuturor numai bine! 🙂
Emilia Gheorghiu
Of, de ar gândi așa femeile needucate care trăiesc in cocioabe și fac câte 6 copii...
Din păcate România va fi populata de ei, ăștia ciocolatii, din cauza celor care caută motive sa nu
facă. Nu ai vrut, nu ai vrut, ok. Acum oricum nu mai poți. Dar sa scrii motivele astea aberate mi
se pare exagerat și nu m-am putut abține sa nu comentez. Majoritatea oamenilor nu au un
apartament de la părinți, și totuși se zbat sa își facă o casa. Majoritatea oamenilor caută metode
pentru un trai mai bun care sa le permită sa întrețină un copil. Dar na, unii se complac și bagă in
fata asta cu România, ca e de c...t și nu are rost sa o populam. Sau ? Ai scris articolul asta ca sa
ce ?
Ioana R A Radu
A fii mama este cel mai mare dar de la Dumnezeu ! A fii mama inseamna sa luptii in fiiecare zi
pentru copilul tau ,pentru familia ta … pentru tine , in fiiecare zi este altfel si da … depinde
enorm ce educatie ai dai copilului tau …nu conteaza ca de greu este sa iti cresti copilul …
conteaza enorm ca stii ca este sange din sangele tau si dragostea care iti ofera si ai oferii , caldura
dragostei care te strange in brate si iti spune din suflet ,, Mami te iubesc mult „ (am baiat face 16
ani in curand si il cresc singura) si sunt cea mai fericita cand ma strange in brate si cu dragoste
din suflet imi spune „Mami te iubesc mult si ma pupa cu drag iar raspunusul meu este ,,eu te
iubesc si mai mult „ fericirea dupa parerea mea aceste momente dragii mie caldura bratelor fiului
meu aceste cuvinte magice care ma face sa uit de toate aceste clipe momente magice inseamna
fericire ! Este greu sa fii mama ? Da este! Dar nimic din lumea asta nu se compara de a fii
MAMA … dupa parerea mea a fii Mama inseamna fericire , dragoste nu am cuvinte sa pot defini
! Vreau sa spun celor care nu vor copii ca copii te schimba intradevar pe mine de cand l-am
nascut pe fiul meu am devenit o femeie mult mai puternica !
Maria Moldovan
Cat adevar....asta doar in Ro se intampla sa te masacreze cu intrebarile...in afara nimeni nu isi
permite sa iti faca astfel de intrebari!
Popescu Razvan
Articolul este unul foarte bun, dar putin cam complex pentru a fi inteles de toata lumea.
BIneinteles nu este obligatoriu. O singura observatie insa: contextul socio-economic este cel mai
marunt argument, asta daca ne raportam la ceea ce au trait bunicii si parintii. La fel de marunt ca
tampeniile obsesive cu "sunt tanara, vreau sa calatoresc si sa fac poze cu filtru" etc. Ok pot sa
inteleg perfect dorinta unei femei, fara a cauta sa aduc contra-argumente si in acelasi timp pot sa
o ajut cu lupta impotriva presiunii sociale, dar imi e greu sa inteleg argumentarea asta aproape
sinistra, plina de idei care duc cu gandul mai degraba la un egoism narcisist, decat la o teama
legata de "tabloul complet" pe care il aduce statutul de mama. De altfel e foarte simplu: "Domne,
nu mi-am dorit!" Punct! La fel de simplu ca atunci cand un copil mic plange si se da in spectacol
si se gasesc "binevoitori" sa vina sa intrebe "dar ce are de plange?" sau ii ofera ciocolata ca sa il
impace, cand solutia cea mai buna este sa il lasi linistit sa isi "faca numarul", fara "rade lumea",
"ma faci de ras" etc. Dar pentru a scapa de obiceiurile astea prin care ne place sa ne implicam si
sa ne dam cu parerea despre vietile altora, trebuie sa mai treaca niste ani.
Paula Chițiga
Nu-mi vine sa cred cat m-am regasit in articolul tau. Insa de fiecare data cand citesc un articol
gen ”this guy, right!?” ma intreb daca citesc si cei care sunt destul de deplasati incat sa-ti impuna
un stil de viata. Acei :” daca n-ai facut 2 copii pana la 30 de ani ti-ai ratat viata” kind of people.
In orice caz, chiar daca nu ajunge si la urechile lor, o sa folosim articolul tau pe post de
pansament. Intr-adevar, ne simtim inca imaturi, nu avem ce lasa copiilor sau pur si simplu nu
vrem sa investim inca intr-un copil. Financiar sau emotional. Maybe we still want some ”me
time” before all hell breaks loose with diapers.
Paula Chițiga
Si am citit prim comentarii acuzatii cum ca daca nu faci nu contribui la societate, cineva spunea
cum vom fi navaliti de refugiati si cei care fac copii pentru alocatie. E ca si cum ai spune “fa-ne
un soldat pentru societate!” Cine s-a gandit in modul asta cand a facut un copil? Intreb pe cei
care au venit cu astfel de ipoteze. Si raspunsuri precum “pe vremea noastra era altfel” nu sunt
acceptate.
Cristina Korys
Subscriu celor zise perfect pe nume, în cadrul articolului! Ţinem cont, înainte de toate, de
societatea în care trăim şi de piedicile puse de alţii în evoluţia acesteia pe o cale corectă,
existente din plin la număr, din păcate, unele "sabotări" fiind realizate inconştient, în mod absolut
ignorant, ipocrit, altele cu rea intenţie, din interese meschine, aşteptările fiind peste măsură în
schimb, în cazul celorlalţi! Felicitări pentru atitudine şi pentru curajul de a înfrunta "tiparele"
limitative în gândire şi alegeri, impuse, precum şi ipocrizia masivă existentă şi nerecunoscută a
multora, din cauza căreia suferă mereu, iar plătesc adesea cu vieţi, fiinţe nevinovate!!
Marius Dinagro
Vrei sa faci un copil, ești egoist - îți transmiți tu genele tare minunate, vrei să-ți umpli un gol
emoțional, să ai un sens al vieții etc..Nu vrei sa faci copil, ești egoist - vrei că timpul tau sa fie
doar pentru tine, vrei să-ți satisfaci toate plăcerile fara restrictre de resurse și timp, vrei sa trăiești
la maxim etc...deci tu alegi ce vrei, dar parca ar merita alegerea pozitivă, optimista, altruistă.
Parca mai merită și un alt suflet să vadă un răsărit, un nor, un fluture, să simtă dragostea mamei
etc....finalul articolului da totuși răspunsul - dedicarea totala către placerile individului, fara
povara creșterii unui copil, un hedonism total, ar fi dus la o planetă plina de maimuțe, cel mult, și
atât. In fapt, decizia de a nu avea un copil, este atât de rațională, încât îți răpește și emoția
dedicării totale plăcerilor personale (care, de regulă, țin de registrul confortului, o cafeluță, un
croissante..și a aventurii, a descoperirii, a pasiunii), pt că tot timpul te vei întreba cum ar fi fost
daca...Să-ți para rau de ce nu faci, nu de ceea ce faci. Iar temerea că bebelușul vine pe lume intr-
o lume rea - mereu a fost așa, crudă și fără scrupule. Și totuși, pare că binele e un concept general
asumat și spre care tindem cu toții, indivizi sau societate
Marius Dinagro
Îmi cer iertare pt greșelile de scriere
Gilda Dumitrescu
Gandire curata, permiteti-mi sa subscriu la acest articol. Felicitari!
Teodor Vasile
O ratata care incearca sa si justifice incompetenta si incapacitatea de a se adapta. Tuto, scrisul de
carti trebuia sa fie hobby, trebuia sa te fi gandit din ce vei trai mai tarziu, nu sa l iei pe "asta imi
place sa fac" in brate si sa te plafonezi social.
Nela Răcman
Respect,Adina Popescu pentru talentul și sensibilitatea cu care scrieți! În ceea ce privește a avea
sau nu un copil am un singur cuvânt: egoism.Dacă vrei, e nevoie doar de Dumnezeu! Nu știi ce
pierzi...
Elena Ionescu
Eu consider ca asta este definitia egoismului pur. Viata traita doar pentru mine pentru ca...
articolul de mai sus si... nu sunt capabil, in viata asta sa imi asum responsabilitatea unei vieti,
implicit nici a mea. Sunt doar pretexte. Copii pot avea multe forme, proprii, adoptati, nepoti,
verisori etc. Daca cu o singura propozitie poti schimba constructiv linia vietii unui copil a.i sa il
faci capabil sa isi asigure singur viitorul pe care tu nu ai putut sa ti-l asiguri, nu e bine si asa?
Varga Tunde
Bine ca parintii ei nu s-au gandit asa....
Elena Grigore
De fapt, e lipsa asumarii responsabilitatii si a efortului de a fi casatorit si de a avea o familie,
consecinta a zecilor de ani de educatie progresivista anticasatorie/ antifamilie, de sorginte
marxista, facuta sistematic prin toate mijloacele de educare si informare. Acestea sunt
rezultatele. Oameni la mijlocul vietii lor fara un sens cert, blazati in propriul spleen si in propria
monotonie, asteptand sa treaca cei 60, 80 sau 100 de ani lumesti ca sa dispara in neant, in
nefiinta ce apare uneori evocata in anunturile mortuare din ziare.
Oricine are momente si zile din viata in care nu vede niciun rost nicaieri si in nimic, dar iti faci
filosofie de viata din asta si o publici in articole doar atunci cand, influencer fiind, vrei sa faci
educatie in sensul asta, vrei sa ii convingi si pe altii sa adopte mentalitatea asta paguboasa, lipsita
de orizont. Iar lipsa de orizont vital, de dragoste de viata care se naste din tine, inabusirea ori
pierderea instinctului matern care asteapta latent in orice femeie/fata vie... astea vin din educatia
antiviata, ii zice azi prochoice, cu care sunt indopati tinerii pe toate canalele. Ma tem ca autoarea
nu ne va tine niciodata o pledoarie antiavort, cu acelasi patos scriitoricesc...
Unii apreciaza sinceritatea, dar eu o gasesc jenanta. Sunt mii de familii care isi nasc copiii
conceputi si ii cresc cu efort, cu iubire si devotament, FARA sa se fi gandit vreodata daca vor
putea sa le asigure tablete, telefoane sau alte gadgeturi la moda. Pt ca nu de asta au nevoie copiii
pt a creste frumos si curat. Parintii cu educatie crestina se gandesc cum sa le asigure copiilor cele
vitale si cu adevarat necesare, intre care se numara si un set de principii si valori, cei sapte ani de
acasa, dreptatea, bunul simt, dragostea de viata, de familie, de semeni.
Fix asta le lipseste celor fara orizont existential cert si fara dorinta de casatorie/familie:
perspectiva crestina asupra vietii, care iti da o viziune responsabila si senina asupra viitorului tau
si a celor nascuti din tine. Cand stii ca ai perspectiva mantuirii pt tine, pt ai tai si pt toata lumea,
chiar daca esti trist ori cinic, nu ai timp si nici chef sa ti astepti sfarsitul vietii uitandu te in gol si
lamentandu te pt maruntisuri. Iei viata in piept si o traiesti ca pe o calatorie necesara, cu bune si
cu rele, pana la momentul firesc al intoarcerii Acasa.
Desigur, nu toti sunt crestini si nici credinciosi, iar asta tine de libertatea fiecaruia.
Am crezut ca autoarea se va feri sa puna in lamentatia sa tema ecomarxista a salvarii planetei
prin incetarea nasterilor de prunci, tema atat de draga azi socialistilor si activistilor de stanga. N a
fost sa fie.
Like · Reply · 1 · 14w
Elena Grigore
https://youtu.be/ZIoK5cJx6lw
Cristina Olosutean
Dilema " a face copii sau a nu face" e pur personala.Poti fi fericit in ambele ipostaze.Sau
nefericit, după caz.Sau in timp perspectiva personala se poate schimba.Totul e relativ, la timp,la
situație personala , la geopolitica.Totul tine de alegeri personale dar și de întâmplare.Nu exista
răspunsuri prestabilite , nici varianta ușoară sau " default".
Alex Ax
Nu prea scriu comentarii de obicei. Dar sper sa nu fie cineva influențat de acest articol, scris din
prisma unui om care vede viata în felul lui... Astea sunt scuze, fiecare punct menționat de tine
poate fi depășit cu usurinta dacă ambii parteneri își doresc un copil. Ce trebuie sa înțeleagă
oamenii e ca trebuie sacrificiu, nu poți avea aceasi viata după ce vine un copil.
Tatăl a 2 fete care sper sa nu ajungă sa gândească sau sa fie influențate de oameni ca tine.
Like · Reply · 1 · 13w
Gabriela Tiu
Nu e cazul sa ti justifici decizia.
Intr adevar imaturitate e la rang inalt si nu ai idee ce inseamna pana nu l ai pe al tau.
Marele avantaj al nostru, al "copiilor" din generatia noastra este ca avem dreptul de a alege.
Mult succes!
Cristi Constantin
Un articol punctual. Care ar trebui citit de catre cei care tanjesc neaparat dupa un copil sau cei
care ne tot bat la cap cu subiectul asta. Daca te simti pregatit si ai puterea sa-l faci si respectiv sa-
l realizezi (asta ca sa nu iasa un frustrat care sa-ti dea-n cap mai tarziu) total te acord. Dar daca
nu ma simt capabil? De ce sa ma intind mai mult decat mi-e plapuma? Cum nu toti copacii
fructifica, nici toti oamenii nu au urmasi. Si unii, si ceilalti sunt la fel de valorosi, nu trebuie sa
fim judecati.
,,Trebuie neaparat" - o mentalitate gresita care a distrus generatii intregi.
Cristian Dumitru
Acest articol e scris de către autoare, pentru autoare, pentru a-și justifica decizia (deciziile!) de a
nu avea copii. Articolul nu e destinat publicului, ci e o introspecție pusă față către față cu
goliciunea sufletului ce i-a dat născare (lui, articolului). Scuze de intruziune...
Luminita Oancea
Alegerea îți aparține , mai ales dacă poți să treci peste afirmațiile unor mame că nimic pe lume
nu se compară cu fericirea pe care le-o dau copii lor !
Vali Țicău
Felicitări! Nici măcar nu mai contează cine are dreptate și cine nu (la urma urmei fiecare cu
"dreptatea" lui ... și asta e valabilă pînă la primul copil!). De ani de zile aștept un articol în
Dilema Veche să adune mai mult de 20-30 de comentarii. 55+1 comentarii (so far)! - cred că e
un nou record pentru revista pe care o citesc cu drag de la începuturile ei.
Mihaid Mihai
Iti meriti viata♂️
‍
Like · Reply · 6w
Claudia Robertson
Si totuși cel mai simplu și mai convingător argument nu a fost adus: pentru ca, pur și simplu, nu
vreau.
Like · Reply · 11h
Andrei Hanelore Căpățînă
https://verbavolant.blog/.../frica-de-a-avea-copii-in.../

De Ce Să (Nu) Faci Un Copil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

De Ce Să (Nu) Faci Un Copil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

De ce să (nu) faci un copil?

Cuvintele sfantului apostol, TOATE CUVINTELE, trebuie puse IN CONTEXTUL in care au

Smerenia nu inseamna DES-FIINTARE , DE-FORMARE , MUTILARE.

Cuvintele sfantului apostol trebuie puse IN CONTEXTUL in care au fost spuse/scrise.

Femeia e inzestrata cu aceleași daruri ca si barbatul. Smerenia nu înseamnă DES-FIINTARE,

S-ar putea să vă placă și