Metoda cadrului logic (LFA)

1. Date generale 1.1 Ce nseamn Metoda Cadrului Logic (LFA) 1.2 De ce sa folosim Metoda Cadrului Logic? 2. Matricea Logica 2.1 Terminologie 2.2 Com letarea unei matrice logice 2.! Logica e "ertical 2.# $ ote%e &i riscuri 2.' Logica e ori%ontal 3. Exemple de indicatori folositi in proiectele de dez oltare! studii de caz

1. Date generale

1.1 "e #nseamn$ Metoda "adrului Logic(LFA) Metoda Cadrului Logic sau LFA ((logical frame)or* a roac+,) este un instrument de lanificare si management folosit entru roiectele de de%"oltare. Aceasta metoda a fost ado tata entru rima oara ca instrument de lanificare entru acti"itatile de de%"oltare desfasurate este ocean de catre -.A$D/ la ince utul anilor 012. 3riginile sale ot fi identificate in teoriile de management ale sectorului ri"at/ cum ar fi metoda (managementului rin o4iecti"e,/ care a cunoscut o mare o ularitate in anii 052. De atunci LFA a fost ado tata de un numar im ortant de finantatori/ in s ecial de agentiile im licate in acordarea de asistenta rin rograme de de%"oltare. 6ot fi incluse aici agentia 4ritanica DF$D/ agentia canadiana C$DA/ agentia australiana A-.A$D/ agentia germana 7T8/ etc. Toate liniile de finantare 69A:; folosesc aceasta metodologie in anali%a roiectelor. Metoda Cadrului Logic sinteti%ea%a intr<un format standard= < < < < < ce incearca sa reali%e%e roiectul tau cum isi ro une sa faca asta ce elemente sunt necesare entru ca succesul roiectului sa fie asigurat metodele rin care se oate masura e"olutia roiectului e"entualele probleme care ot sa a ara

Desi mult mai intalnit in cererile de finantare este termenul de (Matrice Logica, ((Logical Frame)or* Matri>,)/ tre4uie facuta distinctia intre acesta si Metoda Cadrului Logic sau LFA ((Logical Frame)or* A roac+,). LFA/ ca a4ordare manageriala/ resu une un sistem de anali%a a ro4lemelor si a ne"oilor/ reali%area unei ierar+ii mi?loace<sco uri &i selectarea celei mai otri"ite strategii de im lementare. :e%ultatul acestei a4ordri analitice l re re%int matricea (sau cadrul logic @ (Logframe, )/ care nsumea% ceea ce urmareste sa reali%e%e res ecti"ul roiect si cum/ care sunt i ote%ele c+eie &i cum "or fi monitori%ate si e"aluate out< ut<urile si im actul. Matricea Logica este deci rinci alul element de lucru care sumari%ea%a as ectele esentiale din design<ul roiectului/ cu a?utorul a # coloane si # sau mai multe linii. ("e%i fig.1)

1.2 De ce sa folosim Metoda "adrului Logic % .a fie oare entru ca A din 12 finantatori ne cer asta?...6e langa moti"atia oferita de finanatori/ LFA este un instrument e>trem de folositor/ atat entru lanificarea cat si entru monitori%area unui roiect. Cu toate astea nu este numai un instrument de lanificare/ si nici nu tre4uie sa fie luata ca un sco in sine/ insa ea te ajuta sa parcurgi un proces util de gandire, impunandu-ti disciplina de a fi specific si clar in ri"inta a ceea ce "rei sa faci si cum/ dar mai ales in ri"inta su4linierii elementelor de care de inde succesul tau. De asemenea matricea logica iti ofera un document usor de utili%at rin care oti sa ii informe%i des re sumarul roiectului e mem4rii ec+i ei de roiect/ e finantatori/ e 4eneficiari si e alti stakeholder-i. Acest document oate fi folosit (si ada tatB) e arcursul intregului ciclu de "iata al unui roiect entru a identifica sistematic o4stacolele si sc+im4arile legate de atigerea out< ut<urilor si a o4iecti"elor. C+iar fara sa fim ne"oiti sa facem asta de catre un finantator/ folosirea unei matrici logice la design<ul unui roiect este un a?utor e>trem de im ortant/ care ne oate feri de greselile de logica sau de incoerenta. .<ar utea ca fiind foarte constienti de com le>itatea unui roiect de de%"oltare/ sa ne "ina greu sa credem ca un astfel de roiect ar utea sa fie redus la o agina A#. Tra4uie retinut insa ca o matrice logica nu este menita sa e"identie%e fiecare detaliu al roiectului tau/ si nici sa iti limite%e roiectul la ceea ce oate fi e> us e o singura agina. ;ste doar o ri"ire de ansam4lu asu ra factorilor c+eie/ care oate sa iti arate/ intr<un mod foarte sim lu/ daca roiectul "a fi un succes sau un esec. Ar fi acat sa ne dam seama de asta de a4ia du a ce am com letat !2< #2 de agini dintr<o cerere de finantare/ sau si mai rau/ sa nu ne dam seama deloc. $n conclu%ie/ utem s une ca matricea logica re re%int un Ca?utor n gDndire, si in acelasi tim un lim4a? comun/ sintetic si usor de inteles/ intre tine si ma?oritatea finantatorilor seriosi.

2. Matricea Logica 2.1 &erminologie 3 mare arte din termenii folositi in mod u%ual intr<o matrice logica sunt de?a cunoscuti entru cei care au mai a"ut contact cu managementul de roiect. Cu toate acestea folosirea intr<un mod adec"at a terminologiei ar utea sa ara dificila. Metoda Cadrului Logic a fost folosita entru rima oara de armata .-A/ iar de atunci o arte din ?argon a ramas in aceasi forma. De aceea este im ortant sa fie cunoscuta si "arianta in engle%a a conce telor. Totusi nu "a im iedicati de cu"intele folosite. 6uteti sa retineti ca atat o4iecti"ul general ((goal,)/ cat si sco ul (( ur ose,)/ out ut<urile/ sau acti"itatile sunt toate niste o4iecti"e (formulate in functie de diferitele ni"eluri ale ierar+iei mi?loace< sco a roiectului). Desi e>ista mai multe modele de matrici logice/ este ro4a4il sa "a intalniti cu urmatorii termeni= Descrierea proiectului < Coloana (descrierea roiectului, din cadrul matricii logice ofer un sumar narati" a ceea ce intenEionea% roiectul s o4Ein &i cum. De asemenea descrie modalitEile rin care urmea% s fie atinse o4iecti"ele e care &i le ro une roiectul. Testarea corectitunii elementelor din aceasta coloana se face cu a?utorul logicii "erticale. '(iecti general ()goal*) @ face referire la o4iecti"ele sectoriale sau naEionale la care roiectul este menit s contri4uie/ s re e>em lu= cre&terea "eniturilor/ im4unatatirea statutului nutriEional/ reducerea criminalitEii/ a coru tiei/ etc. 6oate fi e> rimat &i descriind resu usul im act al roiectului. 34iecti"ul general este mai mult o declaraEie de intenEie.

+cop ()purpose*) < se refer la ceea ce tre4uie s se o4Ein n urma roiectului/ n ceea ce ri"e&te de%"oltarea. .co ul tre4uie sa fie ras unsul la ro4lema centrala care a fost identificata in fa%a de documentare a roiectului. Ca e>em lu sco ul oate reconi%a o crestere in roducEia agricol/ accesul mai larg la "accinri/ a mai curat/ sau ca acitate institutionala si sisteme de management locale m4untEite/ un mai mare grad de alfa4eti%are in randul tinerilor romi din localitatea F/ etc. De cele mai multe ori/ entru un roiect/ e>ist un singur sco . Sfat= incercati sa reali%ati un ar4ore al ro4lemelor/ du a care transformati ro4lemele in o4iecti"e (acest lucru "a "a a?uta sa determinati la care ni"el al iera+iei se o%itionea%a fiecare o4iecti").

'(iecti e specifice,componente. Atunci cDnd roiectul este relati" com le> &i are un numr mare de out ut<uri/ este util ca acestea sa fie gru ate in niste com onente (alese du a criterii sectoriale/ functionale/ institutionale/ etc.). $n acest ca% se foloseste cate un o4iecti" entru fiecare com onenta. 34iecti"ele s ecifice/ sau com onente/ tre4uie s

ofere o legtur logic ntre out ut<urile acelei com onente &i sco ul roiectului. Com onentele ot fi asemenate cu ingredientele in re ararea unui fel de mancare @ in loc sa a"em sare/ legume/ a a/ etc. a"em comunicare/ management/ infrastructura informationala/ etc. ( entru un sco cum ar fi ( un grad mai mare de acces la internet al liceenilor din comuna F). Du a ce am identificat com onentele unui roiect (sau ingredientele acestuia) formularea o4iecti"ului tre4uie sa tina cont de caracteristicile .MA:T (e>./ entru com onenta comunicare/ o4iecti"ul oate fi (sa creasca cu cel utin 12G numarul de liceeni din comuna F care accesea%a sa tamanal internetul rin intermediul telecentrului comunitar). 'utput-uri (traduse si ca (re%ultate aste tate, in formatul standard de matrice logica oferit de 69A:;) < se refer la re%ultate s ecifice &i roduse tangi4ile (4unuri &i ser"icii) roduse rin reali%area unor sarcini sau acti"itEi. De e>em lu= construirea unui sistem de irigare sau a unei re%er"e de a / %one de mDnt lantate sau de%"oltate/ "accinarea co iilor/ construirea de cldiri sau alte elemente de infrastructur/ ela4orarea s ecificatiilor entru recrutarea &i instruirea ersonalului/ etc. Fiecare com onent tre4uie s ai4 cel uEin un out ut &i de o4icei are # sau '. Furni%area out uturi<lor tre4uie s se afle su4 controlul direct al managementului Acti it$.i < in terminologia LFA acti"itatile se refer la sarcinile s ecifice nde linite entru a atinge out ut<urile cerute. ;>em le entru re%er"a de a a unei comunitEi ot fi= reali%area designului/ sta4ilirea comitetului celor care "or folosi a a &i a rocedurilor de intretinere a re%er"ei/ regtirea locaEiei/ colectarea de materiale din %on/ construirea re%er"orului &i reali%area reEelei de Ee"i/ s area uEurilor &i comisionarea. Matricea logica nu tre4uie nea arat s includ rea multe detalii des re acti"itEi/ entru c altfel/ de"ine rea lung &i otenEial rescri ti". Dac se cer s ecificaEii detaliate ale acti"itEilor/ acestea tre4uie re%entate se arat ntr<un rogram de acti"itati/ su4 form de ta4el &i nu n matricea ns&i. /nput-uri - se refer la resursele necesare entru reali%area acti"itEilor &i roducerea out ut<urilor/ de e>em lu= ersonal/ ec+i ament/ &i materiale. $n uturile nu "or fi incluse n formatul matricii. /poteze - se refer la condiEiile care afectea% rogresul sau succesul roiectului/ dar asu ra crora managerul roiectului nu are control direct/ de e>em lu/ sc+im4rile de reE/ a4undenta loilor/ strategiile de reform ri"ind mDntul/ res ectarea sau neres ectarea legii/ etc. 3 i ote%a este o ro o%iEie pozitiv des re condiEiile care tre4uie s fie nde linite entru ca o4iecti"ele roiectul s fie atinse. :iscul este o ro o%iEie negativ des re ce ar utea m iedica o4iecti"ele s se nde lineasc.. /ndicatori < se refer la informaEia de care a"em ne"oie entru a determina rogresul s re nde linirea o4iecti"elor. -n indicator tre4uie s ofere/ acolo unde este osi4il/ o unitate clar definit de msur &i o Eint care s detalie%e cantitatea/ calitatea sau organi%area n tim a re%ultatelor a&te tate.

Mi0loacele de erificare - tre4uie s s ecifice clar sursa din care "or fi colectate informatiile cu ri"ire la indicatori. Tre4uie luat n considerare modul n care informaEia "a fi colectat (metoda)/ cine "a fi res onsa4il &i frec"enEa cu care informaEia tre4uie furni%at. Logica erticala @ unul dintre instrumentele de "erificare a corectitudinii unui design de roiect. $dentific intenEiile roiectului/ clarific relaEiile cau%ale de ti mi?loc<sco din cadrul acestuia &i s ecific situatiile dincolo de controlul managerului de roiect (i ote%ele)/ care ot influenta inde linirea o4iecti"elor (coloanele 1 &i #). Logica orizontala < define&te modul n care "or fi e>aminate o4iecti"ele roiectului din descrierea indicatorilor &i a mi?loacelor rin care se "a reali%a "erificarea (coloanele 2 &i !). Logica ori%ontala asigur cadrul entru monitori%area &i e"aluarea roiectului.

2.2 "ompletarea unei matrice logice Asa cum am mai s us/ matricea tre4uie s alcatuiasca un rezumat al roiectului &i/ c+iar atunci cDnd a ar detalii legate de re%ultate/ nu tre4uie s se intinda e mai mult de cinci agini. Matricea are atru coloane &i/ de o4icei/ atru sau cinci rDnduri/ de in%Dnd de numrul ni"elurilor de o4iecti"e utili%ate entru a e> lica relaEia dintre mi?loacele folosite &i finali%area roiectului. Figura 2 re%int structura matricei &i indic sec"enEa general entru com letarea rEilor com onente. Descrierea proiectului este com letat rima/ a oi ipotezele/ indicatorii &i/ n final/ mijloacele de verificare. Com letarea matricei tre4uie considerat un roces iterati" de lanificare. C+iar du a ce a fost com letata o arte a matricei/ se "a re"eni asu ra unctelor anterioare/ entru a "erifica/ cu a?utorul celor doua ti uri de logica ("erticala si ori%ontala) corectitudinea. Acest roces resu une deseori modificarea descrierilor anterioare. Figura 2. .tructura matricei &i sc+ema de com letare Descrierea proiectului 34iecti" general .co 34iecti"e s ecifice Icom onente 3ut ut<uri Acti"itEi /ndicatori $ndicatori $ndicatori $ndicatori $ndicatori 6uncte esenEiale e"identiate n rogramul acti"itEilor (milestones) si alte s ecificatii Mi0loace de erificare (M'1) M3H M3H M3H M3H :a oarte de management referitoare la rogresul fi%ic &i financiar 2resupuneri $ ote%e $ ote%e $ ote%e $ ote%e
Finalitatea

3 Eiunea de a include sau nu atat un sco al roiectului cat &i o4iecti"e com onente tre4uie lsat la latitudinea res onsa4ililor de roiect/ de in%Dnd de com le>itatea roiectului. Cateodata este suficient sa ai un o4iecti" general si mai multe o4iecti"e com onente si sa renunti la sco . De asemenea/ daca roiectul nu im lica o com le>itate foarte mare doar e>istenta sco ului oate fi de a?uns. ;ste recomandat ca n ma?oritatea ca%urilor/ matricea insasi s nu includ o listare a acti"itEilor cerute entru a roduce out ut<urile. 6rinci alul moti" entru aceasta este de a stra matricea in forma unui document concis des re ceea ce dore&te roiectul s reali%e%e/ mai degra4 decDt a re%enta n detaliu cum "a fi reali%at. Acest lucru este n concordanE cu u%anta multor finantatori de a folosi contracte e 4a%a out ut<urilor unui roiect. Acolo unde este ne"oie/ acti"itEile "or fi detaliate se arat/ ntr<un rogram de acti"itati/ folosind indici de referinE entru fiecare out ut. ;ste im ortant s se reEin fa tul c matricea cadru rodus n tim ul designului este in rinci al o sc+iE. Aceasta sc+ita tre4uie "erificata ermanent cu a?utorul celor doua ti uri de logica= cea "erticala si cea ori%ontala. 2.3 Logica erticala Relaia de cauzalitate (daca-atunci) :eali%area matricei logice a roiectului im lic o anali% detaliat a lanEului cau%al conEinut n structura de design a roiectului. Acest lucru oate fi e> rimat n urmtoarea formul= DA"3 sunt introduse in uturi<le/ A&45"/ se ot desf&ura in conditiile s ecificate acti"itEile ro useJ DA"3 se derulea% aceste acti"itEi/ A&45"/ "or re%ulta out ut<urileJ DA"3 sunt roduse out ut<urile/ A&45"/ o4iecti"ele s ecificeIcom onente "or fi atinseJ DA"3 o4iecti"ele se cificeIcom onente sunt atinse/ A&45"/ este inde linit sco ul roiectuluiJ DA"3 sco ul este inde linit/ A&45"/ "a fi sustinuta directia generala de de%"oltare in care se incadrea%a roiectul (o4iecti"ul general @ (goal,).

A&adar/ fiecare ni"el conEine remisele entru desf&urarea urmtorului as. ;ste im ortant ca relatia mi?loace<sco uri (sau (daca @aunci,) sa fie arcursa si intr<o directie si in alta. DirecEia generala de de%"oltare a?ut la definirea sco ului/ acesta din urm contri4uie la clarificarea o4iecti"elor/ etc. Influena managementului

.tructura logic a?ut la reci%area gradului de control e care conducerea de coordonare l are asu ra roiectului. Managementul tre4uie s controle%e n mod nemi?locit in ut<urile/ acti"itEile &i out ut<urile/ dar influen.a asu ra o4iecti"elor s ecificeIcom onente este determinat de modul n care sunt gestionate out ut<urile. $n general/ managerii de roiect nu au un control direct asu ra atingerii efecti"e a sco ului &i ot doar s monitori%e%e conte>tul socio< olitic entru a sigura o 4un integrare a roiectului in o4iecti"ul general. 3 alt ers ecti"a de a4ordare a acestei ro4leme a controlului este legata de nde linirea condiEiilor necesare &i suficiente n cadrul lanEului logic al roiectului. :e%ult urmtoarele conclu%ii= $nde linirea sco ului este o condi.ie necesar$, dar nu suficient$ entru urmarirea directiei generale de de%"oltare. Acest lucru se datorea% fa tului c roiectul n cau% este doar o arte din iniEiati"ele &i acEiunile care contri4uie la reali%area o4iecti"ului general. Metodologia 69A:; cere in mod e> licit calcularea sinergiei roiectului cu alte initiati"e finantate de 69A:; sau inde endente. 6roducerea out ut<urilor este o condi.ie necesar$! dar care ar putea sa nu fie suficient$ entru atingerea o4iecti"elor s ecificeIcom onente. ;ste osi4il ca &i alEi factori s influenEe%e atingerea acestor o4iecti"e. Desf&urarea acti"itEilor s ecifice din roiect ar tre4ui s fie o condi.ie necesar$ 6i suficient$ entru roducerea out ut<urilor (desi ot e>ist &i di"erse riscuri). Kn momentul reci%rii out ut<urilor roiectului/ tre4uie s ecificat daca "or e>ista sau nu mai multe agenEii sau manageri care "or deEine controlul asu ra roducerii acestora. omponentele proiectului $n mod fi%ic/ roiectul const dintr<o serie de in ut<uri/ acti"itEi &i out ut<uri care "i%ea% un sco unic. 7ru area e com onente a acestor elemente se oate reali%a n funcEie de accentul us e im ortanEa lor sectoriala/ funcEional sau instituEional. De e>em lu/ un roiect de training n domeniul agriculturii oate include mai multe com onente/ care sa una accentul e= design<ul rogramului de training<uri &i li"rarea acestora/ reno"area unor centre de lucru/ o sc+ema de creditare entru cursanti/ managementul roiectului. Fiecare din aceste com onente une accentul e un domeniu te+nic diferit/ ceea ce oate sa nsemne c gru uri diferite din instituEiile Eint "or gestiona fiecare com onent n arte. Indici !i diagrame Folosirea unor indici este foarte util entru c ermite utili%atorului unei matrice s se oriente%e mai 4ine n cadrul sc+emei logice/ mai ales cDnd matricea conEine mai multe agini. Acest lucru l a?ut e cititor s nEeleag cum sunt conectate acti"itEile/

out ut<urile &i o4iecti"ele/ furni%Dnd un unct de referinE entru roiectarea acEiunilor &i a resurselor alocate in cadrul matricei logice. -tili%area diagrame entru a re%enta un re%umat al re%ultatelor aste ate/ o4iecti"elor &i a sco ului este/ de asemenea/ o rocedur 4un. Figura 5 re%inta n continuare o asemenea structur= Figura 5. diagrama mi?loace< sco uri
'(iectiv general Scop Obiectiv Component 1
Output 1.1 Output 1.2

Obiectiv Component 2
'utput 2.1 Output 2.2

Activitati: 1.1.1 1.1.2 1.1.3 etc

Activitati: 1.2.1 1.2.2 1.2.3 etc

Activitati: 2.1.1 2.1.2 2.1.3 etc

"ormularea unor obiective clare ;ste folositor sa standardi%ati modul in care este descrisa ierar+ia o4iecti"elor in cadrul matricei. Acest lucru il a?uta e un cititor al acesteia sa recunoasca mult mai usor sco ul/ out ut<urile sau acti"itatile. Desi nu e>ista o regula stricta/ de o4icei/ o4iecti"ul general/ sco ul si o4iecti"ele com onente se formulea%a la con?uncti" (Csa faca ce"a,)/ un out ut la "iitorul anterior (Cse "a fi reali%at ce"a,)/ iar o acti"itate ca su4stanti" "er4al (Creali%area a ce"a,). -n e>em lu de astfel de formulari este oferit mai ?os= < < < < #biectiv general= sa contri4uie la un mai mare grad de sanatate in cadrul comunitatii/ e niste 4a%e sustena4ile Scop sau #biectiv = sa ofere o sursa de a a ota4ila/ curata/ sustena4ila si adec"ata ne"oilor comunitatii #utput= o sursa de a a ota4ila reticulara "a fi fost construita I te+nicienii necesari entru mentinerea sursei de a a "or fi fost intruiti/ etc. $ctivitate= reali%area unui studiu asu ra caracteristicilor terenului/ construirea unui tanc de colectare a a ei/ ela4orarea materialelor de training/ roiectarea sistemului de colectare a ta>elor de la utili%atori/ etc.

2.7 /poteze 6i riscuri 6roiectele sunt ntotdeauna influenEate de factori din afara controlului direct al managerilor de roiect. Acest lucru este ade"rat mai ales n ca%ul roiectelor de de%"oltare instituEional &i rural care necesit coo erarea diferitelor gru uri de acEionari &i care sunt deseori im lementate n medii insta4ile &i cu resurse srace/ sau im lica o sc+im4are ro"ocata de com ortament. (Cutia, roiectului nu este i%olat niciodat de e"enimentele e>terne. A atra coloan a matricei este folosit entru a e"idenEia condiEiile e>terne (i ote%e) care tre4uie nde linite entru logica "ertical a descrierii roiectului sa se confirme. Acest relaEie ntre i ote%e &i descrierea roiectului este artat n Figura !.

Figura !. :elaEia dintre i ote%e &i o4iecti"e

Obiectiv general Scop

Ipoteze

Output-uri

8 8

Ipoteze Ipoteze

Activitati

KnEelegerea &i e"aluarea naturii acestor i ote%e este o arte esenEial a unui roiect 4un. De identificarea realist &i a4ordarea i ote%elor de inde succesul sau esecul unui roiect. -nii utili%atori ai matricei logice refer s discute des re Criscurile, din coloana a atra/ distincEia referindu<se la fa tul c riscurile sunt considerate declaraEii negati e n legtur cu ce ar utea funcEiona rost/ n tim ce i ote%ele sunt declaraEii o%iti"e referitoare la condiEiile care tre4uie nde linite entru ca roiectul sa iasa 4ine. .co ul este acela&i/ dac i ote%ele &i riscurile sunt folosite entru a e"alua im actul e>tern asu ra roiectului/ &i/ acolo unde este osi4il/ entru a se face recomandri de m4untEire a roiectului. CDnd reali%am identificarea si e"aluarea riscurilor tre4uie s luam n consideraEie osi4ilele ro4leme legate de li"rareaIeficienEa out ut<urilor/ re utaEie &i ca acitate. Kn

Figura # este sc+iEat un ar4ore deci%ional care oate fi folosit in anali%area im ortanEei i ote%elor &i entru a decide ce tre4uie ntre rins n ca%ul acestora.
Figura 4. Arborele deciziei asupra ipotezelor Este ipoteza important?

Da

Nu
Aproape sigur

Se poate realiza?

Nu o include n matricea logic

Posibil Include-o ca ipoteza in matrice Pu in probabil Este posibil s re!aci proiectul "i s in!luen ezi !actorul e#tern?

Da Nu
$e!aci proiectul% de e#. adaugi acti&it i sau output-uri sau re!ormulezi obiecti&ele si scopul

Proiect cu grad ridicat de risc care poate ar trebui respins

2.9 Logica pe orizontala 3dat nc+eiat com letarea descrierii roiectului &i a i ote%elor (coloanele 1&i # din matrice)/ urmtorul as este s identificm indicatorii ce ot fi folosiEi entru msurarea &i e"aluarea reali%rii o4iecti"elor (coloana 2) &i sursa din care ot fi o4tinute re ecti"ele informatii (coloana #). Logica ori%ontala face arte din natura iterati" a anali%ei. -n roiect are cu atat mai multe sanse sa fie con"ingator/ cu cat ot fi culese mai multe informatii rele"ante des re atingerea o4iecti"elor sale. Acest lucru ne fereste sa cadem in ca cana sta4ilirii unor o4iecti"e uto ice/ sau des re care nu "om utea o4tine niciodata informatii. Desigur aceasta nu este o regula/ insa entru un finantator este intotdeauna im ortant sa oata

masura foarte clar eficienta in"estitiei sale. Astfel/ fiecare ni"el din matrice oate a"ea ne"oie de o re"i%uire/ e masura ce i se a lic noi teste de logic. Indicatori $ndicatorii au rolul de a msura &i "erifica cum se reali%ea% o4iecti"ele roiectului. ;i asigur monitorizarea derulrii roiectului (definiti"area acti"itEilor &i li"rarea out ut<urilor) &i evaluarea re%ultatelor (o4iecti"e &i sco ). Daca entru un anume o4iecti" nu ot sa identific un numar re%ona4il si rele"ant de indicatori/ inseamna ca acel o4iecti" este incorect sta4ilit. $ndicatorii se sta4ilesc ca rs uns la ntre4area CCum &tiu dac ceea ce s<a lanificat este n curs de reali%are sau daca s<a reali%at de?a?,. 6entru asta cutm indicii sau informatii care s ne a?ute. De e>em lu CCum &tim dac anul acesta au fost trimi&i la instruire mai mulEi rofesori?, CCe ne oate indica fa tul c instruirea lor a nsemnat o erformanE mai 4un la clas?, CCum utem e"alua rogresul n ceea ce ri"e&te ca acitatea de organi%are a comunitEii?, Lu e>ist rinci ii a4solute cu ri"ire la un indicator o tim entru re%ultatele fi%ice/ totu&i sunt utile caracteristicile +MA:& listate mai ?os= + ecific - $ndicatorii c+eie tre4uie s fie s ecifici &i legaEi de condiEiile e care roiectul urmre&te s le sc+im4e. Cimentul li"rat ntr<un anumit loc nu re re%int un indicator al numrului de case construite. Tot a&a/ numrul rsadurilor trimise dintr<o ser nu re re%int un indicator sigur al numrului de lante ce "or re%ulta. Logica ori%ontal a matricei logice te a?ut s teste%i acest criteriu. Msura4il < .unt refera4ili indicatorii cuantifia4ili (cantitati"i) deoarece sunt mai reci&i/ ot fi agregati &i ermit ulterior o anali% statistic a datelor. Totu&i/ indicatorii care a ar n cursul acti"itEii nu sunt u&or de cuantificat &i mai tre4uie utili%aEi &i indicatorii calitati"i. De o4tinut (eng. (Attaina4le,). $ndicatorul (sau informaEia) tre4uie s oat fi o4Einute cu costuri re%ona4ile rintr<o metod cores un%toare de colectare. $nformaEiile ertinente &i clare referitoare la "enitul unui ro rietar de amant sau la recolta unei ferme care sufer de secet sunt foarte greu de o4Einut &i cost scum colectarea lor. :ele"ant. $ndicatorii tre4uie s fie rele"anEi entru cei ce administrea% datele. 6ersonalul de e teren oate a"ea ne"oie de indicatori s ecifici care nu le sunt utili &i directorilor de roiect &i in"ers. $nformaEiile tre4uie sortate si agregate n funcEie de ne"oi. Dis oni4il n tim util (eng. (&imelM,) < 6entru ca deci%iile manageriale s fie luate eficient/ ace&ti informatiile des re acesti indicatori tre4uie s fie u&i la dis o%iEie n tim util. $nformaEiile din agricultur/ de e>em lu/ tre4uie furni%ate la anumite date dac "rem ca ele s foloseasc ntregului ciclu agricol &i de relucrare a roduselor. 6entru fiecare indicator tre4uie sta4ilite la un moment dat tinte legate de cantitate/ calitate si tim / desi acest lucru nu este nea arat necesar in rima fa%a de reali%are a matricii logice.

%ijloace de verificare Diferitele metode (si costuri) entru culegerea informaEiilor tre4uie &i ele a"ute n "edere atunci cDnd se aleg indicatorii. -nii indicatori ot s furni%e%e acele informaEii e care le<ai dorit cel mai mult/ insa este osi4il ca o4Einerea lor sa coste rea mult sau sa fie rea la4orioasa. Matricea logica "a oate a?uta sa faceti "erificri sistematice entru fiecare indicator ales. Du ce ati aflat ce informatii "a sunt necesare/ entru a sta4ili sursele si metodele rin care le "eti o4tine/ ar tre4ui s rs undeti la urmtoarele ntre4ri= "um ar tre4ui strDnse informaEiile? de e>. rintr<un sonda? e un esantion re re%entati"/ din documentele administrati"e/ din niste statistici naEionale (ca n ca%ul recensmintului sau al Narometrelor de 3 inie)/ )or*s+o <uri sau focus< gru uri/ o4ser"atie directa/ etc. "are este cea mai 4un surs$% de e>. cine ar tre4ui s fie inter"ie"at? A cules de?a Niroul Lational de .tatistic informaEiile necesare? ;ste credi4il sursa? "ine ar tre4ui s fac acest lucru? de e>. un re re%entant al managementului/ ersonalul au>iliar al roiectului/ niste consultanti sau auditori/ o ec+i inde endent/ etc ";nd &i cDt de des ar tre4ui strDnse/ anali%ate &i ra ortate informaEiile? "e format este necesar entru nregistrarea datelor strDnse?

-na din cerintele rinci ale care tre4uie a"ut n "edere cDnd se rs unde la aceste ntre4ri este legat de constrDngerile im use de resurse &i de osi4ilitEile crora tre4uie s le fac faE cei care rs und de strDngerea informaEiilor. Lu are rost sa fie alese niste roceduri rea com licate sau costisitoare care "or duce la o4Einerea unor re%ultate frustrante &i nemulEumitoare. Tre4uie reali%at un ec+ili4ru ntre ceea ce s<ar dori ntr<o lume ideal &i ceea ce se oate face n realitate. 6ersonalul im licat n roiect tre4uie s strDng direct unele informaEii rimare entru roiect/ dar n rimul rDnd ar tre4ui s utili%e%e/ acolo unde se oate/ sursele de?a e>istente/ cum ar fi sonda?ele de o inie/ ra oartele di"erselor institutii/ informatiile de la Niroul Lational de .tatistic (acestea sunt de multe ori dis oni4ile dar nu sunt accesi4ile celor care le<ar utea folosi entru a s i?ini managementul &i monitori%area la ni"el de teren). .tatisticile gu"ernamentale &i ale altor agenEii ot furni%a la ni"el local informaEii im ortante entru cei care im lementea% roiectul. $m ortant este s se lucre%e e sistemele &i sursele e>istente (acolo unde se oate &i este necesar) nainte de a se sta4ili altele. Knainte de a resu une c nu e>ist nimic/ "erificaEi ceea ce este de?a acolo. Indicatori calitativi &sau ai evoluiei' De%"oltarea nu se refer doar la furni%area celor mai 4une ser"icii. ;a nu oate fi a reciat doar rin indicatori care msoar sc+im4rile cantitati"e in situatia "eniturilor/ a sanatatii sau a ni"elului de instruire a gru urilor Eint. Multe roiecte/ si in s ecial cele care se concentrea%a e o4iecti"e de e"olutie ersonala sau de de%"oltare a unor a titudini/ un un accent egal e sc+im4ari in modul in care gru urile tinta sa "ad e sine

sau sunt ca a4ile sa actione%e in ro riul lor interes. Figura 12 re%int un e>em lu de indicatori &i mi?loace osi4ile de "erificare a unui o4iecti" 4a%at e e"oluEie = Figura 12. ;>em le de indicatori de e"olutie '(iecti Cre&terea gradului de con&tienti%are &i a ca acitEii comunitEii de a se ocu a de cau%ele care ro"oac oluarea mediului /ndicatori posi(ili < Li"elul de con&tienti%are n cadrul diferitelor gru uri ale comunitEii (4r4aEi/ femei/ co ii) a ro4lemelor legate de sntatea mediului &i oluare. Mi0loace de erificare < .tudii reali%ate in cadrul scolilor/ in cadrul gos odariilor/ e gru uri de femei &i de 4r4aEi/ fcute la ince utul roiectului &i du 2 ani/ conduse de funcEionari de mediu care folosesc c+estionare entru sta4ilirea ni"elului de con&tienti%are a ro4lemelor.

< KnfiinEarea comisiei locale de mediu. A artenenEa la comisie/ < Lote fcute de mem4rii ale&i ai numarul de &edinEe/ numrul &i comisiei/ minutele +otrDrilor luate/ felul acti"itEilor anali%ate &i com arate cu tintele initiale la fiecare 5 luni/ de conducerea comisiei. < 34ser"area desf&urrii modului de conducere a ntDlnirilor &i a artici rii/ reali%at de funcEionarii de mediu.

3. Exemple de indicatori folositi in proiectele de dez oltare! studii de caz

O...P

Material reali%at de Dragos De+elean/ $nstructor