Arhitectur neobrncoveneasc

De la Wikipedia, enciclopedia liber Arhitectura neobrncoveneasc s-a concretizat n Romnia n contextul istorismului european de la sfritul secolului al 19-lea i a continuat pn ctre cel de-al doilea rzboi mondial. Reprezentanii de seam ai acestei micri, precum Ion Mincu, au receptat formele stilului brncovenesc, pe care l-au folosit n operele lor. Stilul neobrncovenesc reprezint un amestec de elemente rsritene bizantine (de exemplu, arcada scurt, coloanele mici i groase etc.) i motive arhitecturale i etnografice rneti locale, precum i de anumite modele de art otoman, la care se adaug i teme de renatere italian trzie, preluate din arhitectura palatelor construite pentru domnitorul Constantin Brncoveanu (1688-1714) de ctre arhiteci italieni, ntr-o manier care a mprumutat mult din vilele de Renatere trzie din nordul Italiei. Arhitectul Ion Mincu este considerat de drept i de fapt iniiatorul micrii arhitecturale, n 1886 cu Casa Lahovari, care adpostete azi o anex a spitalului Cantacuzino, precum i promotorul celor mai cunoscute cldiri realizate n aceast manier estetic. Arhitectura neobrncoveneasc a fost mai degrab o micare programatic dect un stil unitar. Ea s-a aplicat ndeosebi tipurilor de cldiri ale structurilor administraiei locale (administraii financiare, primrii, vmi, etc.), construciilor din investiii publice (locuine ieftine, coli rurale, muzee, faculti, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite n Ardeal dup 1918), dar a fost preluat i de locuinele luxuoase (vile i chiar imobile de raport) i de unele construcii monumentale private, n special bnci.[1] Printre numeroii arhiteci care au mbriat maniera arhitectural a stilului neo-romnesc mbrind o linie proprie se numr i Petre Antonescu, Carol Benesch, Nicolae Ghica-Budeti, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, Alexandru Clavel, Paul Smrndescu, Florea Stnculescu, State Ciortan, Constantin Iotzu, I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu i alii.