SCOALA POSTLICEALA F.E.

G DISCIPLINA: NURSING IN REUMATOLOGIE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT

R.A.A. este o boala secundara unei infectii cu strepococi care se manifesta prin inflamatia succesiva a mai multor articulatii mari . R.A.A. este o boala a tesutului conjunctiv, interesand intregul organism, afectand cu predilectie inima si articulatiile; are caracter infectios, debut acut si evolutie cronica. In timp ce manifestarile articulare sunt trecatoare, se vindeca fara sechele, cele cardiace sunt mai importante si mai grave. Putand conduce la invaliditate (endocardita, miocardita) sau moarte. Importanta carditei reumatismale rezulta din faptul ca peste 40 din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine, iar inainte de !0 de ani proportia creste la "0 . Criteriile de diagnostic sunt:

Poliartrita #ardita #oreea (miscari involuntare si dezordonate ale e$tremitatilor) %ritem marginat &oduli sucutanati. CULEGEREA DATELOR: CIRCUMSTANTE DE APARITIE:

'arsta pacientului ( copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia streptococica #onditii insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitita anginelor streptococice

Prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale pacientului recente ()*4 saptamani) precede instalalarea durerilor articulare

R.A.A. acut apare frecvent iarna si primavara, sub forma unor mici epidemii de R.A.A., in aglomeratii (dormitoare comune), in conditii de igiena mediocre, oboseala, frig sau umiditate. #ontagiunea directa sau indirecta, prin purtatori, estae calea obisnuita. MANIFESTARI POSIBILE): DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME

+oala este precedata cel mai adesea de angina, amigdalita acuta sau simpla faringita. ,rmeaza o perioada de aparenta vindecare de -*! saptamani. In aceasta perioada apare o stare subferbrila, cu astenie, artralgii si epista$is ( semne cunoscute sub denumirea de sindrom postanginos. .upa -*! saptamani de la vindecarea anginei streptococice incepe perioada de stare caracterizata prin/

Febra aproape constanta, mai ales la copii si adolescenti, cu puseuri de hipertermie la fiecare noua atingere articulara sau viscerala. Transpiratii abundente Poliartrita acuta mobila, fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp, in special cele mari (sold, genunchi, tibio*tarsiene), avand caracter inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri). Durere articulara cu caracter migrator Tahicardie, uneori epistaxis Astenie Anorexie Nodozitati Me net de marimea bobului de mazare, nedureroase, localizate la nivelul articulatiilor inflamate Coree (miscari involuntare si dezordonate ale e$tremitatilor) Pleurezii

Congestii pulmonare etc.

MANIFESTARI BIOLOGICE/

Anemie discreta !iperleucocitoza Cresterea ".#.!.$ului (cel mai bun test de urmarire a evolutiei bolii) si a %ibrinogenului #treptococul beta$hemolitic este prezent in e$sudatul faringian in timpul anginei (inaintea instituirii penicilinoterapiei) A#&' este crescut la -0 zile de la debutil anginei (-000*)000 mm); -0 din cazuri evolueaza cu titru scazut.

+oala dureaza !*4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe. #opii fac forme grave, datorita afectarii frecvente a cordului. 1ormele maligne, cu pancardita si hipertemie, evolueaza catre e$itus. 2ecidivele sunt mai frecvente in primii ani de la primul puseu, la bolnavii cu titrul 3.4.5.6. ridicat, la bolnavii cu determinari cardiace si la cei cu puseuri repetate de 2.3.3. in antecedente. 2ecidivele pot fi sau nu asemanatoare primului puseu. #u fiecare recidiva creste riscul prinderii inimii sau agravarii leziunilor pree$istente. PROBLEME DE DEPENDENTA/
-

Intoleranta la activitatea fizica .ificultate de mers si de mobilizare .eficit in a*si acorda ingrijiri igienice 2isc de complicatii reumatismale/ cardita reumatismala, coree, deshidratare.

OBIECTIVELE INGRIJIRII PACIENTULUI CU R.A.A.:

Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice

3meliorarea durerilor articulare Prevenirea complicatiilor.

Profilaxia R.A.A. consta in tratamentul continuu cu Penicilina, 7oldamin ( -)00000 u.i. la -4 zile, 0 ani de la episodul acut pana la )0 de ani. #and suntem absolut siguri de cooperarea bolnavului, se recurge la Penicilina '. ) comprimate8zi. 4e practica amigdalectomia si se asaneaza infectile de focar, dentare, sub protectie de Penicilina 9 ( -*) mil. u.i8zi, intramuscular, la : ore). ;oate infectiile streptococice se trateaza cu doze bactericicde de Penicilina.

Tra a!"# $l R.A.A.:

(epaosul la pat este absolut obligatoriu. 3ctivitatea se reia dupa : saptamani ( cand nu a aparut cardita ( dupa )*! luni ( in caz de cardita minima si dupa !*: luni (urmate de alte :*-) de activitate redusa) cand e$ista cardita severa. Antibioterapia cu Penicilina ).*) mil. u.i8zi i.m. la : ore) timp de -0 zile (3mpicilina sau %ritromicina in caz de rezistenta) este obligatorie. In absenta carditei, se instituie tratament antiinflamator cu 3cid acetilsalicilic (3spirina) :g8zi, sub protectie gastrica, timp de )*! luni. 3minofenazona are efecte similare, dar pericolul agranulocitozei <i restrange utilizarea. Corticoterapia ramane tratamentul de electie, mai ales in cazurile in care coe$ista cardita la primul puseu si la cazurile severe. 4e administreaza Prednison -*-.0mg8=ilocorp8zi, doza reducandu*se saptamanal, din a doaua saptamana, durata tratamentului fiind de >*-) saptamani. 2egimul hiposodat, antiacidele si clorura de Potasiu ()g8zi) sunt mijloace de protectie.

INTERVENTIILE ASISTENTULUI IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU R.A.A. 3sistenta va efectua urmatoarele interventii/

Asigura repausul la pat, pana la disparitita durerilor articulare si, in continuare, )*! saptamani, cu reluarea treptata a mersului. Foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase Asigura igiena corporala si a len+eriei pacientului Participa la in,estigatiile clinice si de laborator prin:

2ecoltarea sangelui pentru determinarea '.4.?.*ului, fibrinogenului, 3.4.5.6., proteinei # reactive 2ecoltare e$sudatului faringian %fectuarea %.@.9.

Aministreaza tratamentul/

3ntistreptococic (Penicilina 9.), efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic, respectand doza si ritmul de administrare. 3ntiinflamator cu 3spirina, in formele usoare, si cortizon in doze descrescatoare pana la scaderea '.4.?. (ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei ( dureri epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie).

Asigura alimentatia pacientului/

.ieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto* fainos, care se va imbogati treptat) .ieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea .ieta hiposodata pe toata durata tratamentului cu cortizon.

#upra,egheaza zilnic semnele ,itale/ puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii corporale. -duca pacientul si antreneaza %amilia pri,ind/

Prevenirea reinfectarilor streptococice ( continuarea tratamentului prescris cu 7oldamin, in dozele si la intervalele prescrise de medic.

Prezentarea la controalele periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala. 3sanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara ( sub protectie de antibiotice) Internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor.