Sunteți pe pagina 1din 65

Judeul Buzu

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare

Buzu Jude

Stem

ar Regiune Reedin Localiti componente Buzu municipii orae Comune

Romnia Sud-Est

Guvernare - Preedintele Consiliului JudeeanMarian Cristinel Bgiu (PNL) - Prefect Suprafa - Total Populaie (2005) - Total - Densitate - Locul dup populaie 495,325 locuitori 81 loc./km 17 6.103 km Paul Beganu

Prefix telefonic Indicativ autovehicule

38 BZ

Site: [1]

Harta Romniei cu judeul Buzu indicat

modific

Buzu este un jude situat n sud-estul Romniei. Se nvecineaz la nord-vest cu judeele Braov i Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomia, la est cu Brila, i la nord-est cu Vrancea.

Cuprins

1 Populaia 2 Diviziuni administrative o 2.1 Municipii o 2.2 Orae o 2.3 Comune 3 Transporturi o 3.1 Drumuri judeene 4 Administraie 5 Srbtori tradiionale populare i religioase n judeul Buzu 6 Obiective turistice 7 Note 8 Legturi externe 9 Vezi i

Populaia

Evoluia demografic

Diviziuni administrative
Judeul este compus din 2 municipii, 3 orae i 82 de comune (2006).

Municipii

Buzu (reedina judeului) Rmnicu Srat

Orae

Nehoiu Ptrlagele (2004) Pogoanele

Comune

Amaru Blcean u Balta Alb Beceni Berca Bisoca Bljani Boldu Bozioru Brdeanu

Cernteti Chiliile Chiojdu Cilibia Cislu Cochirleanc a Coli Costeti Cozieni Florica Glbinai

Largu Loptari Luciu Mgura Mrcineni Mrgritet i Mnzleti Merei Mihileti Movila Banului

Pietroasel e Podgoria Pota Clnu Puieti Racovien i Rmnicel u Robeasca Rueu

Tisu Toplicen i inteti Ulmeni Unguriu Vadu Paii Valea Rmnicu lui Valea

Breti Breaza Buda C.A. Rosetti Calvini Cneti Ctina

Gherseni Ghergheasa Glodeanu Srat GlodeanuSilitea Grebnu Gura Teghii

Murgeti Neni Odile Padina Pardoi Pntu Prscov

Sgeata Shteni Spoca Sruleti Scoroasa Scutelnici Siriu Smeeni Stlpu

Salciei Vlcelele Verneti Vintil Vod Vipereti Zrneti Ziduri

Transporturi
Drumuri judeene

DJ100H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 19+840) - Strezeni - Hale - Izvoru - Valea Slciilor Verneti (KM 44+840) : Lungime = 25 km DJ102B: Vlenii de Munte (PH) (KM 23,200) - Zeletin - Calvini - Cislu (KM 34+350) : Lungime = 11,150 km DJ102C: Albeti-Paleologu (PH) Urlai (PH) (BZ) (KM 33+832) - Buda-Crciuneti - Cislu (KM 45+200) : Lungime = 11,377 Km DJ102F: Stuc - Berca - Scoroasa - Chiliile - Glodu-Petcari - DJ 203K : Lungime = 32,200 Km DJ102H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 10+800) - Scoreanca - Amaru - Pitulicea - DN2 (E85) - Glodeanu-Silitea - (IL) (KM 40+000) - Reviga : Lungime = 29,200 Km DJ102L: Nucoara de Sus (PH) - (BZ) (KM 10+000) - Chiojdu - Ctina - Bscenii de Sus (KM 22+000) : Lungime = 12,000 Km DJ102P: Chiojdu - Bsca Chiojdului - Nehoiu : Lungime = 30,700 Km DJ203G: Costeti Stlpu Merei Srata-Monteoru (...) Hale DN10 (lng Mgura)

Administraie
Consiliul Judeean Buzu este compus din 33 consilieri, mprii astfel:[1] Partid Consilieri Componena Consiliului Partidul Social Democrat 14 PD PNL Independeni 9 8 2

Srbtori tradiionale populare i religioase n judeul Buzu


Buzu - 12 - 24 iunie: Drgaica Rmnicu Srat - 15 mai: Floarea de salcm

Bisoca - ultima duminic a lunii august: Pe plaiuri bisocene Bozioru - 20 iulie: Sf. Ilie; 6 august: Pobreajenul; 29 august: Sf. Ioan Breti - 8 septembrie: Pinul Buda - 29 iunie: Sf. Petru; 8 septembrie: Naterea Maicii Domnului Calvini - 25 martie: Buna Vestire ; Moii de var; 27 iulie: Pantilimon Ctina - 24 iunie: trg anual Cernteti, sat Aldeni - 27 iulie: Pantilimon Chiojdu - 8 septembrie: Naterea Maicii Domnului; nlarea Domnului Cozieni - 15 august: Sf. Maria Gura Teghii - ultima sptmna a lunii mai: Gherghela Loptari - 29 iunie: Sf. Petru; 27 iulie: Trg la Plaiul Nucului Mgura - 29 iunie: Sf. Petru; 6 august: Pobreajenul Merei, sat Dealul Viei, sat Monteoru - zilnic n perioada 15 iun.- 1 sept., 8 iunie: Sf. Mihail Mnzleti - 29 august: Sf. Ioan - Beslii; ultima duminic din iunie: Meledic; 15 august: Festivalul Slanicului,Gavanu; Gura Badic - Rusaliile Murgeti - 15 august: Sf. Maria Odile - 15 august: Sf. Maria; prima duminic dupa Sf. Maria Pardoi - 20 iulie: Sf. Ilie Ptrlagele - smbata; prima vineri dupa Pati: Trgul Cucului,la Valea Muscelului Pietroasele - 1 iunie: trg la arnga Podgoria - 29 iunie: Coatcu; 27 iulie: Pleeti Racovieni - 29 august: Sf. Ioana Rueu - 29 iunie: Sf. Petru; 15 august: Sf. Maria Sruleti - 27 iulie: Pantilimon Vintil Vod - Duminica Floriilor; 14 septembrie: Ziua Crucii; 14 octombrie: Vinerea Mare; 21 noiembrie: Ovidenia; 6 decembrie: Sf. Nicolae Vipereti, sat Tronari - 8 noiembrie: Sf. Mihail i Gavril Vlcelele - 8 septembrie: Naterea Maicii Domnului.

Obiective turistice

Situat in sud-estul Romniei, acest jude se ntinde pe aproape ntreg bazinul hidrografic al rului Buzu i reunete armonios trei forme de relief: muni la nord, cmpii la sud i in rest zon de dealuri subcarpatice. Reedina administrativ a judeului este Municipiul Buzu. Configuraia geografica, varietatea peisajului i multitudinea de ruri au creat condiii propice pentru aezrile omeneti i continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele variate in special n zona de munte i deal, ct i elementele populare, etnografice i istorice ofer o atracie special pentru turiti. Munii Buzului i Vrancei situai n partea nordic a judeului, acoperii de pduri seculare i pajiti largi cu fauna bogat sunt puncte de interes pentru turitiii care vin aici la odihn ct i pentru pescari i vntori. Munii Buzu sunt alctuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare i cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului mrii). Siriu (1659 m altitudine) este uor de urcat i mult mai atractiv datorit peisajelor pitoreti. Aici se gasete lacul Vulturilor numit i Lacul Fr Fund, format in perioada periglaciar i care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscut sub numele de subcarpaii Buzului, are altitudini cuprinse intre 400800 m i este acoperit de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscut. n aceasta zon se ntalnete un fenomen unic, Vulcanii Noroioi de la Dealurile Pclelor. Pe Valea Slnicului, lng Lopatari, la o altitudine

de 700m, se ntalnete alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flcri albastre care ard n crpturile solului. Lacurile judeului Buzu sunt un punct de atractie turistic: Joseni, Polociori acestea fiind situate n Valea Grbicina; Melediu la Odatie; Lacurile Amara si Balta Alb sunt cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turitii i pot petrece vacanele n staiuni ca Srata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici i Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale i istorice sunt: Cmpul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca Vasile Voiculescu fondat n 1893, Muzeul Chihlimbarului din Coli, tabra de var de Sculptur n aer liber de la Mgura, cu peste 256 sculpturi de piatr realizate n 16 editii. Se mai gasesc : Palatul Comunal construit ntre 1899-1903 i acum adpostind primaria Buzului, Catedrala Epicopal construit n 1649, Seminarul Teologic, construit n 1838, Tribunalul construit n 1911-1912; Muzeul Judeului Buzu, Cimitirul Dumbrava care adapostete bustul lui Petre Stnescu realiazat de Constantin Brncui. O important pagina de istorie a acestui jude o reprezint descoperirea tezaurului Cloca cu Puii de Aur sau Tezaurul de la Pietroasele n 1837 pe dealul Istria. Vulcanii noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici; Tabra de sculptura n aer liber de la Mgura - comuna Tisu; Colecia muzeal Coli - comuna Coli; Platoul Meledic - comuna Mnzleti; Dealul cu Lilieci Cernteti - comuna Cernteti; Focul viu - comuna Loptari; Piatra Alb La Grunj - comuna Cernteti; Casa memorial Vasile Voiculescu - comuna Prscov; Blocurile de calcar de la Bdila - comuna Vipereti; Mnstirea Ciolanu - comuna Tisu; Mnstirea Rteti - comuna Berca; Staiunea balneoclimateric Srata Monteoru - comuna Merei; Masivul Penteleu i Masivul Siriu - Lacul Vulturilor (Masivul Siriu); Lacurile Amara i Balta Alb.

Note
1. ^ Lista consilierilor judeeni. Consiliul Judeean Buzu. Accesat la 4 ianuarie 2008.

Legturi externe

Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputailor n judeul Buzu Colegii uninominale pentru alegerea Senatului n judeul Buzu Harta turistic a judeului Buzu Arhivele i cercetarea istoric, Marilena Gai, Alexandru Gai - Direcia Judeean Buzu a Arhivelor Naionale, fundatia-averescu.ro

Vezi i
Wikimedia Commons conine materiale multimedia legate de Judeul Buzu

Portal Romnia AB AR AG BC BH BN BT BV BR BZ CS CL CJ CT CV DB DJ GL GR GJ HR HD IL IS IF MM MH MS NT OT PH SM SJ SB SV TR TM TL VS VL VN B

Judeele Romniei Judeele interbelice ale Regatului Romniei List de localiti din judeul Buzu

List de comune din judeul Buzu Lista monumentelor istorice din judeul Buzu Lista rezervaiilor naturale din judeul Buzu Galeria de steme i steaguri ale judeului Buzu

Municipiul Buzu este reedina i cel mai mare ora al judeului Buzu, din regiunea istoric Muntenia, Romnia. Avnd 134.227 locuitori la recensmntul din 2002, este al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia. Oraul se afl pe malul drept al rului Buzu, n dreptul ieirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbur, ntr-o regiune cu clim temperat. Buzu, al crui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important trg i sediu episcopal ortodox n Evul Mediu. Activitile economice principale din ora n epoca medieval au fost comerul i agricultura. Dup ncheierea unei perioade de distrugeri succesive n secolele XVII XVIII, economia Buzului a cptat i o important component industrial, n paralel cu dezvoltarea unui sistem de nvmnt. n aceast perioad a fost construit i Palatul Comunal, cldirea emblematic a oraului, a fost amenajat parcul Crng, principala zon verde i, tot atunci, Buzu a devenit un important nod feroviar. n perioada comunist, oraul s-a extins mult, triplndu-i populaia, i au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcioneaz i astzi, n contextul trecerii la o economie de pia. Printre personalitile marcante originare din Buzu se numr politicianul Alexandru Marghiloman, poetul Vasile Voiculescu, dramaturgul George Ciprian i cntreaa Mihaela Runceanu. De asemenea, n acest ora au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deinut un restaurant n ora; sculptorul Constantin Brncui, care i-a instalat sculptura Rugciune n cimitirul Dumbrava; i biologul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicin, care a studiat n Buzu, absolvind liceul B.P. Hasdeu n acest ora.

Cuprins

1 Geografie o 1.1 Clima o 1.2 Flora i fauna 2 Etimologie 3 Istorie 4 Populaie o 4.1 Evoluia populaiei o 4.2 Structura etnic o 4.3 Structura religioas 5 Economie o 5.1 Evoluia istoric a economiei o 5.2 Situaia actual 6 Transporturi o 6.1 Calea ferat o 6.2 Drumuri o 6.3 Transport aerian o 6.4 Transportul public 7 Educaie i cultur 8 Sport

9 Turism 10 Politic i administraie 11 Orae nfrite 12 Personaliti o 12.1 Nscui n Buzu o 12.2 Nscui n zona Buzului 13 Note 14 Bibliografie 15 Legturi externe

Geografie
Municipiul Buzu este situat n zona central a judeului, la 120 km de Bucureti, n sud-estul Romniei, i ocup o suprafa total de 81,3 km2. Municipiul se afl la cotul Carpailor de curbur, la confluena drumurilor ntre trei mari provincii romneti: Muntenia, Transilvania i Moldova. Rul Buzu, pe al crui mal drept se afl, formeaz limita nordic a oraului. Forma oraului este alungit, oraul fiind mai mare de-a lungul rului. Buzul ocup altitudini de la 101 metri n nord-vest, n apropierea dealurilor pn la 88 metri n apropierea rului, media fiind de 95 de metri (ct este i altitudinea n centrul oraului, n piaa Dacia).[3] Astfel, Buzu este un ora aflat ntr-un relief plat, cu o diferen de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.[3]

Clima
Precipitaiile anuale sunt de 500 mm[4] i zpada, iarna, poate ajunge pn la 30 cm[4]. Rul Buzu are fluctuaii de debit frecvente. n special primvara, la topirea zpezilor n zona de munte a bazinului acestuia, apele rului cresc. Oraul a fost construit departe de o albie major adnc, astfel c rul nu indund oraul. La indundaiile majore din 2005 din Romnia, apele rului au avariat grav podul aflat la marginea nordic a oraului, dar nu au produs pagube n ora. Clima este mai ales continental, media fiind de 92 de zile de nghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 C), dar i cu 92 de zile de var, calde i secetoase.[4] Vnturile locale includ Crivul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vnt care bate dinspre sud-vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii.[5] Temperaturile medii, minime i maxime lunare nregistrate n ora sunt prezentate n tabelul de mai jos. Temperatura medie a aerului (media lunar i anual)* Perioad Ian Feb Mar a 1901-2,2 -0,2 4,4 2000 2005 1,7 -1,3 4,1 Apr 10,9 10,6 Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anua l

15,9 19,4 21,4 21,9 17,4 11,2 5,1 0,4 10,7 17,4 19,0 22,4 22,0 18,3 11,9 4,8 1,6 11,0

Maxima i minima absolut lunar n perioada 1901-2000 1909;194 Anul 1936 1990 1947 1950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 7 18,4 22,2 27,9 37,3 38,5 39,8 39,7 37,0 35,3 25,0 31,5 Maxima Anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 -5,3 -2,0 4,6 7,5 5,4 -2,0 -8,0 17,6 Minima 29,6 25,0 17,0
*Anuarul statistic al Romniei 2006

1989 21,6 1902 23,0

Flora i fauna
Flora Buzului este reprezentat mai ales de o pdure aflat n vestul oraului, rest din Codrii Vlsiei, pdure de stejar de 189 hectare. Parcul Crng ocup 10 hectare din aceast pdure. Mare parte din strzile din Buzu au copaci plantai pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Blcescu i tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici n grdini se numr trandafiri, zambile, lalele, bujori, i petunii, ca i vi de vie i ieder pentru umbr. Fauna slbatic din Buzu este compus din animale adaptate vieii n ora. Cele mai des ntlnite psri sunt vrabia, i gugutucul, iar roztoarele sunt reprezentate de dihor i obolanul cenuiu. Lacurile sunt populate cu peti mici, cum ar fi boara i iparul, i de guteri i melci.

Etimologie
Plecnd de la forma greceasc (Mouseos), istoricul Vasile Prvan considera c numele Buzului vine de la forma tracic Bouzeos, transcris greit ( se pronun B n grecete, ori n textul antic a fost omis ). A emis ipoteza c denumirea deriv din radicalul trac Buzes, la care s-a adugat sufixul -eu, form a vechiului -aios (greco-latin).[6]

Istorie
Articol principal: Istoria Buzului.

Casa Vergu-Mnil, cea mai veche cldire din Buzu, care dateaz din anii 1780. Este singura cldire din ora din vremea distrugerilor Buzului (secolele al XVII-lea al XVIIIlea). Adpostete colecia de etnografie i art popular a Muzeului Judeean

Istoria scris a oraului ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.[7] Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n regiune naintea erei cretine.[8] Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui mal se afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat doar cteva meniuni n documente strine,[8] iar trgul, menionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea.[9] ncepnd cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii, precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea i depopularea Buzului. Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd imaginea psrii Phoenix pe stema oraului, ca simbol al renaterii.[10] Secolul al XIX-lea a adus o perioad de nflorire cultural i economic a Buzului.[11] n aceast perioad a fost construit Palatul Comunal, cldireasimbol a oraului, care a devenit centru industrial i nod feroviar. n timpul primului rzboi mondial, Buzul a fost ocupat de trupe germane, muli locuitori refugiindu-se de forele de ocupaie n satele din preajm sau n Moldova. Dezvoltarea oraului a fost frnat temporar, dar s-a reluat dup rzboi. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, industrializarea Buzului a fost accelerat forat, populaia sa triplndu-se n mai puin de 50 de ani. Dup revoluia din 1989, economia puternic industrializat a fost reaezat ntr-un context capitalist.

Populaie
Evoluia populaiei
Evoluia demografic la recensminte:

1832: 2,567 1864: 9,027 1892: 17,300 1900: 21,000 1941: 44,511

1968: 66,433 1977: 101,149 1992: 148,087 2002: 134,227

Structura etnic
La recensmntul din 2002, populaia Buzului a fost de 134.227 locuitori, dintre care:[12]

Romni: 128.423 (95,67 %) Romi: 5.502 (4,09 %) Alii: 0,24%

Structura religioas
Dup religie, locuitorii sunt n marea lor majoritate (98,79%) ortodoci. Alte religii, printre care i atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.[12]

Economie
Evoluia istoric a economiei
n perioada medieval, economia Buzului era bazat pe comer, trgul fiind punct de vam i de schimb, i nflorind n urma poziiei sale la curbura Carpailor la ntretierea drumurilor care legau ara Romneasc de Moldova i Transilvania. Vechea tradiie de trg a Buzului se pstreaz nc, trgul Drgaica inndu-se n luna iunie, n preajma solstiiului de var i reunind mici productori i comerciani din diverse regiuni ale Romniei. Reforma agricol din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea n arend, n 1897 i 1898, de ctre grdinarii bulgari a unor terenuri achiziionate de stat de la episcopie. Acetia i-au dezvoltat sisteme de distribuie a zarzavaturilor att n Buzu, ct i n oraele din apropiere, ca Braov, Ploieti sau Rmnicu Srat, activitatea lor devenind i mai prosper dup mproprietrirea din 1921. n urma ncheierii perioadei distrugerilor oraului, dezvoltarea economic a cptat i o component industrial. Spre sfritul secolului al XIX-lea, dezvoltarea reelei de cale ferat n Romnia, reea n cadrul creia oraul Buzu constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluiei de la mici ateliere meteugreti spre instalaii industriale. Prima astfel de instalaie industrial a fost moara Garoflid, deschis n 1883, care funciona i ca fabric de postav i dimie. n 1894, s-a construit o rafinrie de petrol a societii Saturn, rafinrie care a funcionat timp de 50 de ani. Dup o scdere drastic la nivel naional a produciei industriale cauzat de primul rzboi mondial (producia din 1919 era doar un sfert din cea din 1913[14]), dezvoltarea industrial a prins amploare n perioada interbelic. O component important a industriei locale a constituit-o industria de morrit. Prima moar industrial din ora, Garoflid, denumit Zangopol dup noul su proprietar, ajunsese n 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar n 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei avnd aproximativ 100 de angajai.O alt afacere important care a demarat n aceast perioad a fost fabrica

Metalurgica i Turntorie S.A., fondat n 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Dei la nceput a avut o perioad dificil, fiind nchis n timpul Marii Crize, ea i-a redeschis porile n 1933, fiind nchis din nou ntre 1940 i 1944, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.

ntreprinderea de geamuri Buzu, n 1970 Dup al doilea rzboi mondial, n urma deciziei de naionalizare din 11 iunie 1948 toate ntreprinderile au fost trecute n proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut i la aplicarea politicilor de industrializare forat, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii.[17] n 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzu Sud, o zon industrial de 318 ha, n zona n care se aflase rafinria Saturn, aruncat n aer n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Cele mai importante ntreprinderi din Buzu, nou nfiinate sau modernizate n aceast perioad, se afl pe platforma Buzu Sud: ntreprinderea de srm i produse din srm (denumit dup 1990 Ductil), ntreprinderea de aparate de cale ferat (dup 1990, Apcarom), ntreprinderea Metalurgica (cea fondat n 1928), ntreprinderea de geamuri (din 1991, Gerom S.A.).

ntreprinderea de Contactoare din Buzu Alte ntreprinderi industriale din Buzu au fost nfiinate n aceast perioad n alte zone, cum este ntreprinderea de Contactoare aflat n zona de nord-est a oraului i cea de mase plastice (dup 1990, Romcarbon S.A.) aflat n nord. n ciuda industrializrii forate, Buzul nu s-a axat pe o singur industrie i nu a existat o singur ntreprindere de care s depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a societilor comerciale, adoptat n 1990, dup nlturarea regimului comunist, ntreprinderile din ora s-au reorganizat ca societi pe aciuni. Doar cteva din aceste societi nu au supravieuit tranziiei spre economia de pia, multe altele, n urma privatizrilor urmate de reorganizri, devenind sau redevenind competitive.

Situaia actual
n prezent, cea mai mare companie cu sediul n Buzu este holdingul Romet, cu capital integral romnesc, compus din mai multe firme care produc izolaii pentru conductele de ap i gaze, filtre de ap, stingtoare de incendii i alte produse. Compania a avut succes n anii 1990, comercializnd filtrul de ap Aquator. n 1999, acest grup de firme a achiziionat i firma Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondat n 1928.[18]

Fabrica de srm Ductil Alte companii din Buzu au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondial. Apcarom S.A., unic productor n Romnia de aparate de cale ferat,[19] a fost achiziionat de compania austriac VAE, i are n anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.[20] Ductil S.A., una din cele mai mari societi economice din Buzu, a fost privatizat n 1999 i divizat n perioada 1999-2000 de noul acionar majoritar, FRO Spa, acesta pstrnd doar secia de electrozi i echipamente de sudur i vnznd celelalte secii. Secia care produce srm, produse din srm, plas sudat, beton i feronerie a devenit Ductil Steel S.A. i a trecut n portofoliul companiei italiene Sidersipe.[21] Secia de pulberi feroase a devenit Ductil Iron Powder. n 2007, FRO Spa a cedat i pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei ruseti Mechel, pentru 90 de milioane de euro.[22] Zahrul S.A., productorul de zahr din ora, a fost achiziionat de grupul Agrana Romnia, cu capital austriac, grup care deine alte fabrici de zahr la Roman i la ndrei.[23] Industria de morrit este n continuare o component a economiei locale, cel mai mare productor local pe aceast pia fiind Boromir Prod, al crei acionar majoritar este grupul vlcean Boromir Ind.[24]

Transporturi

Gara Buzu

Calea ferat
Vezi i: Gara Buzu

Buzu este un important nod feroviar, legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i Constana. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai. O ramificaie a acestei ci ferate, de la Buzu la Mreti a fost deschis dup civa ani, pe 13 iunie 1881,[25] devenind prima cale ferat proiectat de ingineri romni. Linia Buzu-Nehoiau, deschis n 1908, leag Buzu de multe din localitile de pe valea Buzului, inclusiv de oraele Nehoiu i Ptrlagele.

Drumuri

Autobuz pe linia 1, n apropierea grii La Buzu se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la Bucureti i din oraele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leag Buzu de Ploieti iar DN10 traverseaz Munii Carpai pe la curbura sud-estic a acestora prin Pasul Buzu ctre Braov. La Galai i Brila se poate ajunge pe DN2B. Dou autogri, una aflat n nordul oraului i cealalt n sud, n apropierea grii, sunt folosite de companiile private de transport care opereaz servicii regulate de legtur rutier cu alte orae sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian
Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand, din Otopeni, ora aflat la 110 km distan.

Transportul public
n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar.

Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile apropiate.

Educaie i cultur
n 1868 s-a deschis prima librrie la Buzu, a lui Al. Georgescu, iar n 1873 a luat fiin noua tipografie Alexandru Georgescu, prima tipografie laic, deschiznd drumul publicisticii buzoiene. n 1873 Basil Iorgulescu a nfiinat Biblioteca Gimnaziului Tudor Vladimirescu (Colegiul Naional "B.P. Hasdeu") iar n 1893 Biblioteca Public Carol I n noul local al gimnaziului. n 1895, s-a constituit prima colecie public de piese arheologice, antropologice i istorice ntr-o sal a Gimnaziului Tudor Vladimirescu.

Colegiul B.P.Hasdeu Colegiul Naional B. P. Hasdeu este cea mai prestigioas instituie de nvmnt a oraului. El a luat fiin n 1867, cldirea fiind construit pe un teren care a aparinut mnstirii Banului, i a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu pn n 1875, cnd a primit numele Alexandru Hjdeu. Din 1932 el poart numele Bogdan Petriceicu Hasdeu. n secolul al XX-lea se nfiineaz noi coli liceale, cea mai important fiind coala secundar de fete gr II. (devenit ulterior Colegiul Naional Mihai Eminescu), deschis n 1919. ncepnd cu anul 1990 se desfoar anual Concursul naional de creaie literar V. Voiculescu, un concurs pe dou seciuni: poezie i proz scurt. n 1992 se nfiineaz Colegiul Universitar Economic Buzu, care aparine de structura Academiei de Studii Economice Bucureti, prima instituie de nvmnt superior din ora. Primul teatru din Buzu de dup 1989, teatrul George Ciprian s-a nfiinat n 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost i director al teatrului, pn la moartea sa n 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavnd o trup proprie. Din 2003, anual, la Buzu se desfoar festivalul de teatru Gala noilor generaii - Capul de Regizor, un festival structurat pe cinci seciuni i conceput pentru promovarea tinerilor regizori. Principalul muzeu din ora este Muzeul Judeean de Istorie. Acesta gestioneaz att expoziia de la sediul su, ct i colecia de etnografie i art popular Casa Vergu-Mnil, Casa

Memorial Vasile Voiculescu din Prscov, Muzeul chihlimbarului de la Coli, precum i Tabra de sculptur de la Mgura.

Sport

Sala Sporturilor Romeo Iamandi din Buzu Clubul de fotbal-fanion al oraului este FC Gloria Buzu, fondat n 1973, a crui echip este prezent n Liga II, al doilea ealon de fotbal al Romniei. Echipa i desfoar meciurile acas pe Stadionul Municipal, aflat lng parcul Crng. Cele mai mari performane ale clubului sunt locul 5 n prima lig romneasc n 1985[26] i calificarea n semifinalele Cupei Romniei n 2008.[27][28] n Sala Sporturilor, care poart numele fostului arbitru de handbal Romeo Iamandi, se desfoar competiii i ntlniri de handbal, baschet, volei sau tenis de mas. Interiorul slii a fost renovat, ea fiind omologat de EHF i gzduind meciurile echipei locale de handbal feminin, HCM Hidroconcas Buzu, dar i ntlniri ale altor echipe romneti angrenate n competiii europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin Dinamo Bucureti, Steaua Bucureti i HCM Constana,[29] precum i ale naionalei de handbal feminin a Romniei.[30] Lng Sala Sporturilor se afl i un bazin olimpic de not, construit n aceeai perioad cu sala i cu amenajarea Parcului Tineretului. Patinoarul din Buzu se afl n partea de sud-est i a fost construit n anii 1980. Din cauza dificultilor economice ale perioadei urmtoare, patinoarul a fost abandonat i a rmas mai muli ani n paragin, pn n 2007 cnd primria, n parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid,[31] a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit IceMagic i a gzduit nc din primul an de la redeschidere Cupa Romniei la patinaj artistic.[32] El are i o baz sportiv unde s-a nfiinat o echip de hochei pe ghea de juniori.[33]

Turism
n Buzu funcioneaz cteva hoteluri, printre care se numr Hotel Crng, Hotel Pietroasa i Hotel Bucegi. n Buzu se pot vizita centrul istoric, parcul Crng i Casa Vergu-Mnil, cldire din secolul al XVIII-lea care gzduiete astzi o colecie de etnografie i art popular. De asemenea, oraul Buzu se afl n apropierea altor obiective turistice, valea Buzului, Rezervaia Vulcanii noroioi de lng Berca, Focul viu de la Loptari, Mnstirea Ciolanu i tabra de sculptur de la Mgura, staiunea Srata Monteoru sau localitatea Pietroasele unde au fost descoperite un celebru tezaur gotic i un castru roman.

Politic i administraie

Articol principal: Lista primarilor Buzului. Ca i alte orae romneti, Buzu este administrat de un primar i un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul oraului este Constantin Bocodeal, din 1996, reales n 2012 pentru un al cincilea mandat.[34] Consiliul local a avut n perioada 2004-2008 urmtoarea componen pe partide politice: Partid Consilieri Componena Consiliului Aliana Dreptate i Adevr (3 PNL i 8 PD) 11 Partidul Social Democrat Partidul Romnia Mare Partidul Conservator (PUR) 9 2 1

n urma alegerilor locale din 2008, a rezultat urmtoarea componen a consiliului local: Partid Partidul Social Democrat Partidul Democrat Liberal Partidul Naional Liberal Candidat independent Consilieri Componena Consiliului 10 6 3 1

Orae nfrite

Oudenaarde, Belgia din 1999 Agios Dimitrios, Grecia din 2006

Personaliti
Nscui n Buzu

Constantin Budeanu, inginer, membru al Academiei Romne Laureniu Cazan - muzician Vasile Crlova, poet i ofier George Ciprian - actor i dramaturg Alexandru Marghiloman om politic, prim-ministru al Romniei Dan Puric - actor i regizor de teatru Mihaela Runceanu - cntrea de muzic uoar Margareta Sterian - pictori Pamfil eicaru - jurnalist Laureniu Ulici - critic literar i preedinte al Uniunii Scriitorilor din Romnia din 1995-2000

Nscui n zona Buzului

Vasile Voiculescu - scriitor (din Prscov)

Ion Caraion - scriitor (din Plici) Ion Bieu - scriitor, dramaturg i autor de scenarii pentru televiziune i film (din Aldeni) Benone Sinulescu - cntre de muzic popular, (din Lunca Jaritei)

Note
1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012. Biroul Electoral Central. Accesat la 25 iunie 2012. 2. ^ Rezultatele recensmntului din 2002 pentru Buzu. 3. ^ a b Petcu, pp. 102-103 4. ^ a b c Petcu, pp.104-105 5. ^ Judeele Romniei Socialiste, p. 161 6. ^ Petcu, p. 19 7. ^ Petcu, p. 20 8. ^ a b Buzu, mic enciclopedie istoric, pp. 2324 9. ^ Petcu, p. 23 10. ^ Petcu, pp. 3034 11. ^ Petcu, pp. 123-124 12. ^ a b Rezultatele recensmntului din 2002 pentru Buzu. Accesat la 4 iulie 2008. 13. ^ Petcu, 2002, p. 134 14. ^ a b Petcu, 2002, p. 135 15. ^ Petcu, 2002, p. 136 16. ^ Buzu. Mic enciclopedie istoric, p. 255 17. ^ Petcu, 2002, p. 137 18. ^ Petcu, p. 141 19. ^ Petcu, 2002, p. 138 20. ^ Senica Micu (14 februarie 2008). VAE Apcarom, afaceri de 22 mil. euro in 2007. Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008. 21. ^ Constructiile sporesc afacerile Ductil Steel. Business Standard. 18 iulie 2007. Accesat la 22 februarie 2008. 22. ^ Ionu Giuc (5 octombrie 2007). Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau (n romn). Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008. 23. ^ Viorela Pitulice (15 noiembrie 2007). Agrana isi schimba conducerea la Buzau. Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008. 24. ^ Otilia Caloian (12 iunie 2007). Boromir Prod vrea sa-si majoreze capitalul. Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008. 25. ^ Silvia Mirea. Buzu-Mreti, la 120 de ani. CFR. Accesat la 27 februarie 2008. 26. ^ Gloria Buzu. onlinesport.ro. Accesat la 29 mai 2008. 27. ^ Gloria Buzu, a treia semifinalist. Gazeta Sporturilor. 28 februarie 2008. Accesat la 8 mai 2008. 28. ^ Au scris istorie. Prosport. 29 februarie 2008. Accesat la 8 mai 2008. 29. ^ Baciu, Denisa (24 ianuarie 2010). Ruinea Buzului: Sala Sporturilor are o culoare iptoare. Adevrul. Accesat la 23 martie 2010. 30. ^ Dobre, Adi (16 martie 2010). Brdeanu i Bee revin pentru meciurile cu Ucraina. Evenimentul zilei. Accesat la 30 martie 2010. 31. ^ Primarul Boscodeal merge pe mna Elcar Gid pentru reabilitarea patinoarului. ansa buzoian. 15 noiembrie 2007. 32. ^ Buzaul gazduieste incepand de astazi Cupa Romaniei la patinaj artistic. Jurnalul de Buzu. 5 martie 2010.

33. ^ Copariu, Mirela (26 ianuarie 2010). Hocheitii buzoieni sunt din ce n ce mai magici. Adevrul. 34. ^ Dan Duca (2 iunie 2008). Bocodeal, al patrulea mandat de primar la Buzu. Cotidianul. Accesat la 4 iunie 2008.

Bibliografie

Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constana Tnase, Doina Filoti (2002) (n romn). Municipiul Buzu. Monografie. Buzu: Editura Alpha. ISBN 9738054-59-1 (n romn) Judeele Romniei Socialiste, ediia a doua. Bucureti: Editura Politic. 1972 tefan, Corneliu (1985) (n romn). La noapte, Cotidianul. Bucureti: Editura Eminescu Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzu. Mic enciclopedie istoric. Muzeul Judeean de Istorie Buzu. ISBN 973-8054-33-8 Colegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu - monografie (1867-1997) (1998). Buzu

List de localiti din judeul Buzu articol principal municipiu / ora /comun / sat A ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Albeti Aldeni Alexandru Odobescu Aliceni Aluni Amara Amaru Anini Arbnai Arcanu B ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Balta Alb Balta Tocila Bania Batogu Bbeni Bceni Bdeni Bdila

Beti Bile Bjani Blaia Blceanu Blneti Bltgari Bltrei Blteni Brti Brbunceti Blhacu Bsca Chiojdului Bsca Rozilei Bscenii de Jos Bscenii de Sus Beceni Beciu Begu Beilic Bentu Berca Berceti Belii Bisoca Bljani Boboc Bodineti Boldu Borduani Bozioru Brdeanca Brdeanu Breti Brgreasa Brtileti Breaza Brebu Buda Buda Crciuneti

Budeti Buditeni Budrea Buduile Butea Buzu C

municipiu ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

C.A. Rosetti Calea Chiojdului Calvini Capu Satului Caragele Casota Caoca Cldrti Cldrua Cldrueanca Cluna Cneti Cpneti Crtnu de Jos Crtnu de Sus Crpinitea Ctiau Ctina Cleti Cmpeni Cmpulungeanca Cndeti Crligu Mare Crligu Mic Crlomneti Ceairu Cernteti Chiliile Chiojdu Chiperu Chirleti

Cilibia Ciobnoaia Ciocneti Cioranca Cireu Cislu Ciuta Clondiru Clondiru de Sus Coca-Antimireti Coca-Niculeti Cocrceni Cochirleanca Coconari Cojanu Colibai Colneni Coleni Coli Colii de Jos Colu Pietrii Comisoaia Corbu (Ctina) Corbu (Glodeanu-Silitea) Corneanu Costeti Costieni Costomiru Cotorca Cotu Ciorii Coatcu Cozieni Crng Creveleti Cuculeasa Curcneti Curmtura D ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Dara Dnuleti Dscleti Dlma Dmbroca Dealu Viei Deduleti Deleni Dobrileti Dogari Dulbanu F

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Faa lui Nan Fntnele (Mrgriteti) Fntnele (Neni) Fineti Fiici Floreti Florica Focnei Fotin Frsinet Fulga Fundata Fundturile Fundeni Furtuneti G ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Gara Bobocu Gara Cilibia Ggeni Glbinai Gvanele Gvneti Gherseni Ghergheasa

Ghiocari Ghizdita Glodeanu Srat Glodeanu-Silitea Glodu-Petcari Glodurile Goicelu Goideti Golu Grabicina Gomoeti Goneti Gorni Gornet Grabicina de Jos Grabicina de Sus Grjdana Grebnu Greceanca Gresia Groani Gura Bdicului Gura Bscei Gura Clnului Gura Dimienii Gura Fgetului Gura Srii Gura Siriului Gura Teghii Gura Vii H ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Hale Heliade Rdulescu Hometi I ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Ileana Istria de Jos

Ivneu Izvoarele Izvoranu Izvoru (Cozieni) Izvoru Dulce (Beceni) Izvoru Dulce (Merei) Izvoru (Tisu) J ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Jghiab Joseni L ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Lacu Lacu Sinaia Lacu cu Anini Lacurile Lanurile Largu Leiculeti Lera Limpezi Lipnescu Lipia Livada Livada Mic Loptari Loptreasa Luciu Lunca (Amaru) Lunca (C.A. Rosetti) Lunca Frumoas Lunca Jaritei Lunca (Ptrlagele) Lunca Priporului Lunca (Puieti) Luncile Lungeti

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Manasia Maxenu Mcrina Mgura Mguricea Mnstirea Mrcineni Mrgriteti Mrgrii Mrgineanu Mruniu Mteti Mnstirea Rteti Mnzleti Mnzu Merei Mierea Mihileti Mitropolia Mljet Modreni Moisica Moeti Movila Banului Movila Oii Movilia Muceti-Dnuleti Murgeti Muscel Muscelu Crmneti Mucel Mucelua B ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Neni Negoina

Nehoiau Nehoiu Nemertea Nenciu Nenciuleti Nicoleti Niculeti Nistoreti Nicov Nucu O

ora

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Odaia Banului Odile Ogrzile Ojasca Olari Oleeti Oratia Oreavul P ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Padina Pardoi Pcurile Pdurenii Plici Pltineni Pltini Pntu Ptrlagele Pclele Prjoleti Prscov Prscovelu Pestriu Petrcheti Petrioru

Piatra Alb Pietraru Pietroasa Mic Pietroasele Pietrosu Pinu Pitulicea Plaiu Nucului Plavu Plior Plescioara Plecoi Pleeti (Berca) Pleeti (Podgoria) Plei Plevna Plopeasa Plopi Plotina Podgoria Podu Muncii Poeniele Pogoanele Pogonele Poiana Pletari Poiana Vlcului Poienile Policiori Posobeti Pota Clnu Pota (Cilibia) Pota (Topliceni) Potrnicheti Potecu Potoceni Proca Pruneni Puietii de Jos Puietii de Sus Punga

ora

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Racovieni Rduceti Rteti Rmnicelu Rmnicu Srat ora Rpile Recea Robeasca Robeti Roioru Rubla Ruginoasa Runcu Ruav Rueu S ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Salcia Satu Nou (Glodeanu-Silitea) Satu Nou (Mihileti) Satu Vechi Sgeata Shteni Slcioara Spoca Srata Srata-Monteoru Sreni Srile Srile-Ctun Sruleti Ssenii Noi Ssenii Vechi Ssenii pe Vale Stuc Srbeti

Sceni Scrioara Scrlteti Scoroeti Scoreanca Scoroasa Scurteti Scutelnici Secuiu Sergent Ionel tefan Sibiciu de Jos Sibiciu de Sus Slobozia Smrdan Smeeni Smeeti Soreti Sptaru Spidele Stnceti Stnila Stvrti Stlpu Strezeni Stroeti Sudii (Gherseni) Sudii (Pota Clnu) ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

arnga indrila tiubei uchea T ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Tbcari Tbrti Ttuleti

Trcov Trlele Trligu Tega Teiu Terca Tisu Tocileni Topliceni Toropleti Trestia Trestieni Trestioara (Chiliile) Trestioara (Mnzleti) Tronari Tulburea ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

inteti U ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Udai-Lucieni Udai-Mnzu Ulmeni Ulmet Unguriu Ursoaia V ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Vadu Oii Vadu Paii Vadu Soreti Valea Banului Valea Ctinei Valea Cotoarei Valea Fntnei Valea Larg Valea Larg-Sruleti

Valea Lupului Valea Nucului Valea Prului Valea Purcarului Valea Puului Merei Valea Ratei Valea Rmnicului Valea Roatei Valea Salciei Valea Salciei-Ctun Valea Slciilor Valea Sibiciului Valea Stnei Valea chiopului Valea tefanului Valea Ursului Valea Verzei Valea Viei Valea lui Lalu Varlaam Vcreasca Vleanca-Vilneti Vvlucile Vlcele Vlcelele Vrf Vrteju Verneti Viforta Vineisu Vintil Vod Vintileanca Vipereti Vispeti Vizireni Vldeni Z ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

Zahareti

Zplazi Zpodia Zrneti Zrnetii de Slnic Zeletin Ziduri Ziliteanca Zoia Zoreti

List de comune din judeul Buzu


De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Aceast list de comune din judeul Buzu cuprinde toate cele 82 comune din judeul Buzu n ordine alfabetic.

Judeul Buzu

Harta judeului cu mprirea administrativ-teritorial pe comune 1. Amaru 2. Balta Alb 3. Blceanu 4. Beceni 5. Berca 6. Bisoca 7. Bljani 8. Boldu 9. Bozioru 10. Brdeanu 11. Breti 12. Breaza 13. Buda 14. C.A. Rosetti 15. Calvini 16. Cneti 17. Ctina 18. Cernteti 19. Chiliile 20. Chiojdu 21. Cilibia 22. Cislu 23. Cochirleanca 24. Coli 25. Costeti 26. Cozieni 27. Florica 28. Glbinai 29. Gherseni 30. Ghergheasa 31. Glodeanu Srat 32. Glodeanu-Silitea 33. Grebnu 34. Gura Teghii 35. Largu 36. Loptari 37. Luciu 38. Mgura 39. Mrcineni 40. Mrgriteti 41. Mnzleti 42. Merei 43. Mihileti 44. Movila Banului 45. Murgeti 46. Neni 47. Odile

48. Padina 49. Pardoi 50. Pntu 51. Prscov 52. Pietroasele 53. Podgoria 54. Pota Clnu 55. Puieti 56. Racovieni 57. Rmnicelu 58. Robeasca 59. Rueu 60. Sgeata 61. Shteni 62. Spoca 63. Sruleti 64. Scoroasa 65. Scutelnici 66. Siriu 67. Smeeni 68. Stlpu 69. Tisu 70. Topliceni 71. inteti 72. Ulmeni 73. Unguriu 74. Vadu Paii 75. Valea Rmnicului 76. Valea Salciei 77. Vlcelele 78. Verneti 79. Vintil Vod 80. Vipereti 81. Zrneti 82. Ziduri

2004

Se nfiineaz comuna Unguriu, prin reorganizarea comunei Mgura. Ptrlagele de vine ora. Se nfiineaz comuna Florica, prin reorganizarea comunei Mihileti.

Lista rezervaiilor naturale din judeul Buzu


De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Lista rezervaiilor naturale din judeul Buzu cuprinde ariile protejate de interes naional (rezervaii naturale), situate pe teritoriul administrativ al judeului Buzu, declarate prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000.[1]

Lista ariilor protejate


Localizare Balta Alb Balta Alb Vipereti Coli Cernteti Categorie IUCN IV IV III III IV Tip geologic i zoologic geologic i zoologic geologic i paleontologic geologic i paleontologic floristic i faunistic geologic forestier forestier forestier geologic Suprafa
(ha)

Denumirea ariei protejate Balta Alb (rezervaie) Balta Amar Blocurile de calcar de la Bdila Chihlimbarul de Buzu Dealul cu Lilieci Cernteti Focul Viu - Loptari
[2]

Observaii
(foto)

1.167 900 3,02 2,52 10,59


monument al naturii monument al naturii

Loptari Ptrlagele Brdeanu Chiojdu Mnzleti

III IV IV IV IV

0,03 15,44 5,80 197 67,50


monument al naturii

Pdurea Crivineni Pdurea Brdeanu Pdurea cu tis Platoul Meledic Piatra Alb La Grunj Pdurea Lacurile Bisoca Sarea lui Buzu

Mnzleti Bisoca Vipereti

III IV III IV

geologic mixt geologic geologic i botanic geologic i botanic

0,025 10 1,77 15,20

monument al naturii

Vulcanii Noroioi de Scoroasa la Pclele Mari Vulcanii Noroioi de la Pclele Mici Berca

IV

10,20

Rmnicu Srat
De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare
Rmnicu Srat

Municipiu

Primria Rmnicu Srat

Stem

Rmnicu Srat Poziia geografic

Coordonate: Coordonate:

452248N 27336E452248N 27336E

ar Jude Atestare documentar 1439

Romnia Buzu

Guvernare - Primar Suprafa Viorel Holban[1] (PNL[1], ales 2008)

- Total Altitudine Populaie (2002)[2][3] - Total - Densitate - Rezultate provizorii 2011

8,77 km 118 m.d.m.

38.828 locuitori 4,678 loc./km

31.256 locuitori
Site: Website

modific

Rmnicu Srat este un municipiu din judeul Buzu, Muntenia, Romnia. Are o populaie de 31.256 de locuitori (2011).[3] Aflat n extremitatea nordic a judeului, oraul a aprut n secolul al XV-lea i a fost n secolele al XIX-leaal XX-lea reedina judeului Rmnicu Srat.

Cuprins

1 Aezare geografic 2 Istorie 3 Demografie 4 Personaliti 5 Note 6 Legturi externe

Aezare geografic

Oraul se afl n nordul Munteniei i al judeului Buzu, pe malul stng al rului cu acelai nume. Este strbtut de oseaua naional DN2, care l leag spre sud de Buzu i Bucureti, i spre nord de oraele din Moldova: Focani, Bacu, Roman, i Suceava. Din acest drum, la Rmnicu Srat se ramific DN22, care leag oraul de Brila i mai departe (prin trecerea Dunrii cu bacul), de oraele dobrogene Tulcea i Constana. DJ202 (osea judeean) duce din ora n aval de-a lungul rului Rmnicu Srat ctre localitile nvecinate. Prin Rmnicu Srat trece i calea ferat BuzuMreti, oraul fiind deservit de o gar proiectat de Anghel Saligny.

Istorie
Cea mai veche meniune documentar a numelui de Rmnicu Srat descoperit pn acum, dateaz din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, rui i moldoveni, n care se precizeaz c liovenii pltesc prima vam la Rmnicu Srat, doi florini ungureti de cru ncrcat, apoi dau i celelalte vmi, referire care poate fi ns despre ru. Ca ora apare pentru prima dat atestat n 1474.

Biserica Adormirea Maicii Domnului, zidit de Constantin Brncoveanu n 1697. La sfritul secolului al XIX-lea, Rmnicu Srat era reedina judeului cu acelai nume (ncepnd cu 1862, cnd aceasta s-a mutat aici de la Focanii Munteni) i avea o populaie de 13.134 de locuitori. Ca uniti de nvmnt, n ora funcionau gimnaziul V. Boerescu, deschis n 1889, precum i 2 coli primare urbane de biei, 2 de fete, o coal rural mixt i dou coli private.[4] Alimentarea cu ap punea probleme, deoarece rul Rmnicu Srat care curgea pe lng ora avea ap srat, nepotabil. Apa de but era adus prin conducte de la Rduceti i era distribuit prin intermediul a 12 cimele. Din punct de vedere administrativ, oraul era mprit n trei culori: Rou (care ocupa centrul vechi, denumit Vatra Oraului), Galben la sud (mahalalele Pitreasca i Erculeti) i Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae).[4] Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate n Marele Dicionar Geografic al Romniei, cea mai veche era cea legat de prima atestare documentar a oraului, din timpul ocupaiei moldoveneti a Rmnicului n vremea luptelor dintre tefan cel Mare i Radu cel Frumos, n 1474. Biserica principal era ns cea zidit de Constantin Brncoveanu i sptarul

Mihail Cantacuzino n 1697. Alte biserici vechi i importante din ora erau biserica Robeasca zidit n 1784 de biv-vel-pitar Asanache Nicolescu, i biserica Bagdat zidit de Dumitracu Bagdat n 1753 i reparat n 1870 de un strmo al su, biseric ce ntreinea i un spital.[4] n 1925, oraul Rmnicu Srat i pstrase statutul de reedin de jude, fiind n acelai timp i reedina plii Oraul din cadrul acestuia. Populaia sa crescuse la 14.535 de locuitori.[5] n 1950, judeul Rmnicu Srat s-a desfiinat, iar oraul a cptat statut de ora regional i reedin a raionului Rmnicu Srat din cadrul regiunii Buzu i apoi (dup 1952), din cadrul regiunii Ploieti. n 1968, Rmnicu Srat a pierdut rolul de centru administrativ, fiind inclus n judeul Buzu.[6] ncepnd cu 1994, Rmnicu Srat a fost declarat municipiu.[7]

Demografie
Evoluia populaiei la recensminte:

n anul 1900 triau n ora 13.134 locuitori, din care circa 1500 evrei.[8] La recensmntul din 2002, populaia municipiului a fost de 38.828 locuitori,[2] dintre care:[2]

Romni: 36.998 (95,28 %) Romi: 1.795 (4,62 %) Alii: 0,10%

Dup religie, majoritatea covritoare, de 99,32%, s-au declarat cretini ortodoci. Alte religii, printre care i atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici. n 2011, rezultatele preliminare ale recensmntului arat c populaia sczuse la 31.256 de locuitori, dintre care 28.325 romni i 2.856 romi.[3]

Personaliti

Constantin F. Robescu (1839 - 1920), inginer agronom, membru corespondent al Academiei Romne.

tefan Minovici (1867 - 1935), chimist, academician. Petre Antonescu (1873 - 1965), arhitect, pedagog, restaurator de monumente istorice i academician, creatorul Arcului de Triumf din Bucureti. Nicolae Ciuperc (1882 - 1950), politician, general. Florica Cristoforeanu (1887 - 1960), cntrea de oper, operet i lied. Traian Svulescu (1889 - 1963), biolog i botanist romn, fondator al colii romneti de fitopatologie, membru i preedinte al Academiei Romne. Gheorghe Manea (1904 - 1978), inginer romn, membru corespondent al Academiei Romne. Saul Steinberg (1914 1999), desenator i grafician american nscut n Rmnicu Srat, faimos pentru lucrrile sale publicate n ziarul american The New Yorker. Costin Murgescu (1919 - 1989), economist, academician. Teodor Oroveanu (1920 - 2005), inginer, academician. Constantin Doldur (n. 1939), jurist romn, judector la Curtea Constituional a Romniei (1998-2006). Ioan Muat (n. 1928), amiral, comandant al Marinei Militare Romne n perioada 1979-1989. Valeriu Sterian (1952 - 2000), compozitor i interpret de muzic folk. Adrian Ooiu (n. 1958), prozator, eseist, traductor. Maria Bitang (n. 1962), antrenoare de gimnastic a Romniei, consilier de stat pentru promovarea sportului RAMNICU SARAT

Asezare geografica Municipiul Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia Piemontana a Ramnicului, pe malul raului Ramnicu Sarat. Orasul se afla la 30 km departare de Buzau, resedinta de judet. Istoric Este o asezare veche, dar este atestata documentar abia in secolul XV. Ramnicu Sarat cunoaste o perioada de dezvoltare economica incepand cu a doua jumatate a secolului XX, devenind centru economic si cultural in Campia Ramnicului. Obiective turistice Muzeul Municipal Ramnicu Sarat este cel mai important obiectiv turistic din oras si detine colectii de arta plastica (pictura si sculptura moderna), piese de etnografie (port popular, ceramica, covoare), dar si colectii de flora si fauna din regiune. Se mai poate vizita Complexul brancovenesc Adormirea Maicii Domnului. Se pot face excursii la obiectivele turistice din regiune: Sarata Monteoru, Vulcanii noroiosi, Focul viu, Muzeul Chihlimbarului, manastirile din stanca, tabara de sculptura sau Muntele de sare. La 41 km de oras se afla Statiunea Caineni-Bai, statiune balneoclimaterica sezoniera de interes local. Municipiul Ramnicu Sarat este orasul de provenienta a sopranei Florica Cristoforeanu, savantul Gheorghe Munteanu-Murgoci, biologul Traian Savulesc si pictorii Petre Iorgulescu-Yor si stefan Pop.

Despre Ramnicu Sarat

Municipiul Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia Piemontana a Ramnicului, pe cursul raului Ramnicu Sarat, la o altitudine de 120 m, la 30 km nord-est de municipiul resedinta de judet Buzau. A fost declarat municipiu in 1994, iar in prezent Ramnicu Sarat are aproximativ 41500 locuitori. Prima mentionare documentara a localitatii Ramnicu Sarat dateaza din 8 septembrie 1439, intr-un document emis de Vlad Dracul. Mai tarziu, in 1574 este deja oras conform documentelor vremii. Asezarea a jucat un rol important in lupta principatelor romane cu imperiul otoman si cu hoardele tatare care din cand in cand invadau aceasta parte a Europei. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea este realizata o fortificatie de mari dimensiuni care sa serveasca ca si unul din pilonii de aparare a acestei zone. Aceasta fortificatie este refacuta si intarita in secolul al XVII-lea de catre Constantin Brancoveanu. Datorita rolului sau de punct intarit de aparare localitatea Ramnicu Sarat a fost cu mai multe ocazii devastata si asediata cu toate acestea si-a mentiunut importanta de-a lungul vremurilor. In anul 1700 pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, orasul Ramnicu Sarat era marcat ca si oras resedinta de judet. Dezvoltarea economica a orasului a cunoscut o traiectorie ascendenta mai ales in a doua jumatate a secolului XX, in prezent fiind centrul de gravitatie economica si culturala a Campiei Ramnicului.

Manastirea Podul Bulgarului


Informatii despre Manastirea Podul Bulgarului

vezi pe harta

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Manastire

Apasati pe imagini pentru vizualizare Adresa: sat Cotatcu, com. Podgoria, jud. Buzau Acces: Buzau - Ramnicul-Sarat - Podgoria Hram: Sfanta Treime (biserica de lemn), 08.11 - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (paraclisul) In 1940 s-a cladit biserica. A fost manastire de maici pana in 1960, cand a fost inchisa.

Reinfiintata in 1990, a fost sfintita din nou in 1993. Manastirea Podul Bulgarului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat vezi pe harta


Informatii despre Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Biserica Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat este situata pe strada Primaverii nr.4. Ea a fost ridicata in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714). Lacasul de cult face parte alaturi de Casa domneasca, staretie, turnuri si zidul de incinta, din Complexul Brancovenesc, edificat de domnitor impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul brancovenesc". Biserica se remarca prin picturile murale executate de catre renumitul Parvu Mutu si prin ornamentatia sculpturala a portalului. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Lacul Balta Alba


Informatii despre Lacul Balta Alba

vezi pe harta

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Lac

Apasati pe imagini pentru vizualizare Lacul Balta Alba este situat pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului si ocupa o suprafata de 1.012 ha. Este cel mai mare liman fluviatil de pe cursul inferior al raului Buzau. A fost declarat

rezervatie naturala geologica, de zona umeda, botanica si zoologica. Aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica. In zona exista spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc. Apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata, ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice. Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Rezervatie naturala

Apasati pe imagini pentru vizualizare Rezervatia naturala Balta Amara este situata pe raza comunei Balta Alba, fiind localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului. Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica ce ocupa o suprafata de 900 ha. Aceasta detine o vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat


Informatii despre Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat

vezi pe harta

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Muzeu

Apasati pe imagini pentru vizualizare Ramnicu Sarat, cel de-al doilea municipiu al judetului Buzau, ofera privelisti frumoase prin imprejurimile sale - Valea Ramnicului, Balta Alba si Balta Amara, insa si obiective turistice istorice si religioase, in interiorul orasului, unice in tara. Dintre acestea, nu pot fi ratate

constructiile arhitectonice unice precum Complexul Brancovenesc si Muzeul Municipal Ramnicu Sarat, situat in imediata apropiere. Complexul Brancovenesc este o ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind ridicat in 1697. Este cea mai valoroasa cladire a orasului, ale carei pivnite in arcade sunt o marturie a stilului arhitectural care a luat numele domnitorului. Tot de numele domnitorului se leaga si Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicata in aceeasi perioada. Gara si Palatul administrativ - astazi sediul Primariei - a implinit un secol de existenta, prima, o bijuterie arhitecturala, fiind construita dupa planurile lui Anghel Saligny in 1891. Situat pe strada Primaverii, Muzeul Municipal Ramnicu Sarat se afla in cladirea fostei Staretii apartinand manastirii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si a fost inaugurat la 5 iunie 1960. Detine sectii de arta plastica, etnografie si arta populara, stiintele naturii, istorie a culturii ramnicene, insumand aproximativ 30.000 de exponate. Colectiile muzeului includ ceramica si costume populare, covoare, pictura si sculptura, elemente de flora si fauna si ca un element inedit, o colectie de fluturi exotici. In centrul orasului, vechea Gradina Publica, infiintata in 1885, ofera o oaza de verdeata si liniste. Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat


pe harta
Informatii despre Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat

vezi

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Muzeu

Apasati pe imagini pentru vizualizare Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat se afla pe strada Primaverii nr. 4, judetul Buzau si este format din Casa domneasca, biserica Adormirea Maicii Domnului, zidul de incinta, turnuri si staretie. Complexul a fost edificat de domnitorul Constantin Brancoveanu, impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca

sub numele de stilul brancovenesc.


Preturi Hotel Hanul Poienita-ramnicu sarat
3 Dec 2012 - 31 Mar 2013 Tip camera Pret / camera

Camera dubla Apartament

120 RON 200 RON

Info Info

Descriere Hotel Hanul Poienita Cu voie buna si bucate alese, Hanul Poienita si-a deschis portile acum mai bine de 30 de ani, in 1982. De atunci, oaspetii nostri se veselesc sau se odihnesc la noi dupa voia inimii. Proaspat renovat, hanul este deschis cu drag pentru nuntasii, sarbatoritii sau calatorii care se opresc in Ramnic la sfarsit de saptamana. Si ca sa stiti unde veniti, aflati ca ne-a vizitat chiar si Regele Mihai! Avem 30 de camere, 2 apartamente si locuri la masa pentru 250 de persoane. Ca vreti sa ne-ncercati bucatele sau paturile boieresti, va asteptam pe toti la han! Programul restaurantului care este intre 7.00 si 24.00

Ultima actualizare: 17.03.2013


Facilitati Hotel Hanul Poienita Camere cu balcon Cutie de valori Ecran proiectie Fax Foisor in curte Frigider in camera Frigider in unitate Gastronomie / oferte culinare Gratar Gratar/ barbeque

Grup sanitar propriu Incalzire centrala Internet Izolare fonica intre camere Masa de ping-pong Masa la cerere / pensiune completa Minibar in camera Organizare evenimente Parcare Plata cu cardul Protectie impotriva insectelor Restaurant Room service Sala de Conferinte Sala de mese Sala de relaxare Seif la receptie Semineu Terasa Teren sport Trasee / Excursii TV Tv in living Uscator de par Videoproiector

Limbi straine vorbite Engleza OBIECTIVE TURISTCE DIN ORASUL BUZAU: PALATUL COMUNAL BUZAU-CONSTR INTRE ANII 1899-1903.PRMAR ERA NICU CONSTANTINESCU,AL CARUI BUST A FOST AMPLASAT PE UN SOCLU DE PIATRA IN FATA PALATULUI.PANA IN 1918,LOCALUL PALATULUI COMUNAL DIN BUZAU ERA COTAT CA CEA MAI IMPUNATOARE CONSTRUCTIE COMUNALA DIN INTREAGA TARA. PALATUL EPISCOPAL CTITORIE A DOMNITOR CONSTANTIN BRANCOVEANU CATEDRALA EPISCOPIEI BUZAULUI SEMINARUL TEOLOGIC-INF DE EP CHESARIE INFIINT IN 1836-SEM CE II VA PURTA NUMELE ESTE PRIMA SCOALA SECUNDARA DIN BUZAU Parcul Crang

-amplasat pe o suprafata de aproape 10 hectare ,Parcul Crang repz zi de zi principala atractie atat pentru turistii ajunsi in orasul Buzau ,cat si pentru tinerii locuitori dornici de plimbarile in aer liber . Parcul Crang este ,de fapt ,ceea ce a mai ramas din Padurea Codrii Vlasiei ,avand in alcatuirea sa mai multe specii de plante si copaci existenti in acest loc. In interioruL Parcului crang se afla un lac destul de mare ,numit Helesteul parcului .aici ,autoritatile au efectuat un loc amenajat pentru plimbarile cu barca.tot aici sunt amplasate mai multe locuri de joaca pentru copii si spatii de distractii pt tineri .

In interiorul parcului se afla un obelisc care comemoreaza circa 1600 de ani de la prima atestare documentara a orasului .Parcul crang se afla situat in capatul Bulevardului Nicolae Balcescu ,avand o intindere ce ajunge pana la iesirea din oras. Teatrul George Ciprian

A fst infiint acum mai bn de 16 ani din initaitiv aunor politicieni. -functioneaza in cladirea Muzeului de istorie al orasului ,una destul de impozanta ,fiind consid un adev monum istoric prin vechimea sa . -regizorul Tudor Marascu impreuna cu artistii Sebastian Papaiani ,Mircea Diaconu ,emil hossu ,adriana trandafir si alti cativa au reusit sa puna in scena primul spectacol intitulat omul cu martoaga de george ciprian Asadar ,teatrul george ciprian a reusit sa se mentina de-a lungul timpului creand in fiecare stagiune noi spectacole ,fidelizandu-si publicul prin seriozitatea si perseverenta de care au dat dovada oamenii d teatru 14 scaune

-repz titulatura unei cascade formate pe cursul barajului Siriu ,dar si numele unei vestite cabane ale judetului .SITUATA intr-o zona nat in plin relief muntos ,14 scaune reuseste s a destinda turistii veniti in aceata regiune ,creand parca o oaza de verdeta si de liniste .In apropierea cabanei 14 scaune se poate admira maretia barajului siriu ,baile siriu ,dar si cascada pruncea ,fiind situate in apropiere ,la circa 2 kilometri de aceasta. -situata intre masivul penteleu si masivul siriu de la 14 scaune se pot crea trasee turistice spre lacul vulturilor ,Gura Teghii,Masivul Penteleu . -flora si fauna specifice relief montan BISERICA DINTR-O PIATRA

-se afal in localiatatea Naieni ,situata in varful dealului Istrita ,o zona viticola destul de importanta a judetului si tarii - este constr din celebra piatra de Naieni- de la constrctie si pana la altar si catapeteasma -stilul bizantin -cei care au ajutat la constructia elem decorative sunt artisti celebri precum pictorul Florin Stan si sculptorul Gheorghe Tarasenco -poarta hramul Duminica Floriilor

Naeni
Populatie: ca. 2.000 de locuitori Altitudinea: intre 100 si 600 m GPS: N 45 0917, E 26 4921 Atestare documentara: Epoca pietrei Asezare geografica Localitatea este situata in zona viticola Dealul Mare la 36 km de orasul Buzau. Accesul se face dinspre Sahateni, de pe DN 1B, la 7 km spre nord. Localitatea este traversata de DJ 205 (Sarata Monteoru Pietroasele Naeni DN 1B). Comuna Naeni este formata din cinci sate: Fantanele, Fintesti, Naeni, Prosca, VarfComuna

Naeni are cinci sate: Fantanele, Fintesti, Naeni, Prosca, Varf si aproximativ 2.000 de locuitori. Principalele ocupatii ale acestora sunt viticultura, cresterea animalelor si cioplitul pietrei.

Relieful este divers, plecand de la campia Sahateniului, in sud si urcand spre nord, pe dealuri cu vita de vie, pomi fructiferi, pasuni, cat si padure de foioase sau pin. Altitudinea variaza intre 100 si 600 m. Potentialii investitori primesc teren, iar la fata locului gasesc mana de lucru ieftina.

Localitatea Naeni dateaza inca din epoca pietrei, dovada fiind uneltele din piatra (dalti, ciocane) descoperite in grotele ce au fost locuite si care inca exista in cariera de piatra. Urme ale locuirii au fost gasite si de la inceputul epocii bronzului in zona Zanoaga si pe dealul Colarea. Langa Biserica dintr-o Piatra a fost descoperita o necropola tracica (800 600 i.c.), cu morminte cioplite in piatra. Materialul arheologic se afla la muzeele de istorie din Buzau si Bucuresti.

ATRACTII TURISTICE Sfantul Dragonocton La intrarea in comuna cea vestita pentru cariera de piatra si vinurile de soi, Sfantul Gheorghe (sfantul dragonocton, omoratorul de balauri) pe cale de a strapunge balaurul cu sulita, o opera de dimensiuni fara egal pare sa protejeze comunitatea Naenilor si pe trecatori. In partea sud-vestica a Dealului Istrita, pe cursul superior al garlei Naianca, bogatele urme materiale ce atesta inceputurile vietii omenesti pe aceste meleaguri se gasesc la tot pasul. Intro cariera de piatra situata in punctul Colarea, au fost descoperite cioburi din lut, oase de animale i obiecte din os, vechi de aproape patru milenii, specialistii Muzeului Judetean de istorie stabilind ca este vorba despre un sit arheologic din Epoca Bronzului. Exista o teorie care spune ca numele localitatii Naeni vine de la o zeita iraniana a naturii, a carei statueta din aur a fost gasita in zona, sapaturile arheologice scotand la iveala si o necropola din perioada 1800-1200 i.e.n, de unde au fost recuperate cesti din lut cu o toarta, bijuterii din bronz, inele si bratari, seceri si alte unelte din bronz. Statueta zeitei Anaithis Una dintre cele mai interesante descoperiri hallstattiene este statueta zeitei Anaithis, gasita intamplator in 1893, la Fantanele-Naeni, sub culmea dealului Colarea. Tot acolo au fost descoperite, in 1978, primele vase din ceramica lucrate la roata olarului, datand din secolul V I.Chr. Marea Sarmatica Pe dealurile de la Naeni au ramas urmele Marii Sarmatice, unde se pot vedea scoici sau corali fosilizai. Cochiliile de acum milioane de ani s-au transformat n calcar.

Tabara de sculptura De asemenea, unicat in Europa, la Naeni a functionat o tabara de sculptura pentru elevi, ale caror opere vegheaza un amfiteatru natural pe unde se poate ajunge dupa un scurt popas in padurea de brazi de la iesirea din comuna. Biserica dintr-o piatra In apropierea acestor vestigii si de grotele pe unde haladuiau urmasii nostri din epoca de piatra, in satul Varf, se vede din departare o biserica faurita cu totul si cu totul din piatra, monument religios si, deopotriva, de arta. Biserica poarta hramul Duminica Floriilor si a fost inceputa de primul investitor de aici, Manole Gabriel, pentru ca apoi s fie preluata si terminata de Florin Jean Utica, din Bucureti, cel care a si finantat intreaga lucrare. Biserica Sf. Treime Un monument istoric recunoscut este ansamblul bisericii Sf. Treime din satul Prosca, datata la anul 1804.
Cabana 14 scaune(are 2 stele) are 17 camere cu o capacitate pentru 41 de persoane. La parter avem 5 camere(pt 11 persoane) cu baie la comun i buctrie(dotata cu frigider, aragaz, vesela, etc). La etaj avem 3 camere cu baie proprie, 5 camere cu baie la comun i 2 camere la mansard cu grup sanitar, toate avnd sal de mese i buctrie la parter dotate cu strictul necesar (26 persoane). n spate avem un apartament cu 2 camere (4-5 persoane) i buctrie(fiecare camer are baie proprie). n curte avem parcare auto, leagne, 3 foioare dotate cu grtar fiecare i un lac. ! ! ! La 14 scaune suntem 2 familii, noi suntem in partea de jos unde sunt lacurile.

FACILITATI DE CAZARE: acces la bucatarie foisor in curte frigider in unitate gradina/curte gratar/barbeque livada loc amenajat de joaca parcare sala de mese sanie trasa de cai se accepta animale

transport auto TV in living FACILITATI IN CAMERE: baie in camera baie pe hol camera cu TV camere cu balcon sobe de teracota 0 voturi 0 voturi Descrierea i facilitile sunt conforme cu realitatea?

Capacitate: 41 locuri in 17 camere

Tarife valabile in perioada 20.02.2013 - 20.12.2013


Camerele Tip camera Baie Cursul sapt. Weekend Pret single

10, 16, 17 Camera dubla twin da 70 lei / zi 80 lei / zi

1 , 2, 7, 11, 13, 14, 15 Camera dubla twin nu 60 lei / zi 70 lei / zi -

4,5 Camera tripla da 90 lei / zi 90 lei / zi -

3 , 6, 8, 9, 12 Camera tripla nu 80 lei / zi 90 lei / zi -

Toate preturile de mai sus sunt valabile pentru o singura noapte de cazare si sunt finale.

Acces:Pe DN 10, Buzau-Brasov, in localitatea Siriu, sat Casoca. Drumul pana la pensiune este practicabil in orice anotimp indiferent de conditiile climatice. Pensiune agroturistica situata in Muntii Buzaului, pe drumul natinal Buzau - Brasov in apropiere Barajul Siriu si Cascada Pruncea. Se poate ajunge urmand DN 10 Buzau - Brasov pana la Km. 78 unde

parasiti drumul national (in acelasi loc este indicatorul rutier de sfarsit localitate Siriu) si urmati la dreapta un drum pietruit, pe care se parcurg 4 Km pana la pensiune. Dotari si facilitati: Nr. camere: 19 (in 2 vile) ; Nr. loc: 50; Grup sanitar: 1 la 5 camere/camere cu grup sanitar propriu; Sal de mese. Buc t rie dotata cu aragaze, frigidere, vase si gratar la dispozitia turistilor; Incalzire sobe cu lemne; apa curenta rece si calda; Oferim turistilor in perioada de vara produse proaspete: lapte, ou. In curte: foisor, parcare auto, cos baschet, derdelus Posiblit ti agrement: Plimb ri la obiectivele turistice din apropiere cascada Pruncea, Barajul Siriu, trasee montane descrise mai jos, pescuit.

Citeste mai mult la http://www.hoinari.ro/index.php?cu=18231120050424#ixzz2OG8qBdVz Preturi Pensiunea 14 Scaune Casoca


14 Ian 2013 - 31 Mar 2013

Tip camera

Pret / camera

Pret / single

Pret / weekend

Camera dubla

65 RON

75 RON

Info

Descriere Pensiunea 14 Scaune Casoca Situata intr-o zona pitoreasca din Masivul Podu Calului - Muntii Buzaului, cu posibilitatea atacarii traseelor spre Vf.Penteleu si Lacul Vulturilor. Dispune de un spatiu generos in curte: foisor, parcare auto,teren sport. Obiective turistice A-In zona Siriu -Cascada Pruncea -2 Km.; Barajul Siriu-Lacul Siriu 5 Km. -Trasee montane : Lacul Vulturilor; Vf. Penteleu B-In apropiere : Vulcanii noroiosi, Manastirea Ciolanu, Asezarile rupeste Colti - Bozioru, Muzeul Chihlimbarului, Rezervatie de zimbrii Vama Buzaului. Posiblitati agrement : -Plimbari la obiectivele turistice din apropiere: cascada Pruncea, Barajul Siriu, trasee montane, pescuit, rafting pe raul Buzau.

Transporturi
Calea ferat Buzu este un important nod feroviar, legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i Constana. Gara din ora a fost deschis n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai. O ramificaie a acestei ci ferate, de la Buzu la Mreti a fost deschis dup civa ani, pe 13 iunie 1881,[25] devenind prima cale ferat proiectat de ingineri romni. Linia Buzu-Nehoiau, deschis n 1908, leag Buzu de multe din localitile de pe valea Buzului, inclusiv de oraele Nehoiu i Ptrlagele. Drumuri La Buzu se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la Bucureti i din oraele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leag Buzu de Ploieti iar DN10 traverseaz Munii Carpai pe la curbura sud-estic a acestora prin Pasul Buzu ctre Braov. La Galai i Brila se poate ajunge pe DN2B. Dou autogri, una aflat n nordul oraului i cealalt n sud, n apropierea grii, sunt folosite de companiile private de transport care opereaz servicii regulate de legtur rutier cu al te orae sau cu comunele din apropiere. Transport aerian Aeroportul internaional cel mai apropiat de Buzu este Aeroportul Internaional Henri Coand, din Otopeni, ora aflat la 110 km distan. Transportul public n Buzu circul 10 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezideniale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrial Buzu Sud), de centrul oraului i de gar. Exist cteva companii de taxi liceniate de primrie i care opereaz n ora i n localitile apropiate.

n Buzu funcioneaz cteva hoteluri, printre care se numr Hotel Crng, Hotel Pietroasa i Hotel Bucegi. n Buzu se pot vizita centrul istoric, parcul Crng i Casa Vergu-Mnil, cldire din secolul al XVIII-lea care gzduiete astzi o colecie de etnografie i art popular. De asemenea, oraul Buzu se afl n apropierea altor obiective turistice, valea Buzului, Rezervaia Vulcanii noroioi de lng Berca, Focul viu de la Loptari, Mnstirea Ciolanu i tabra de sculptur de la Mgura, staiunea Srata Monteoru sau localitatea Pietroasele unde au fost descoperite un celebru tezaur gotic i un castru roman.

Faciliti oferite de Hotel Pietroasa(3 stele)


General
restaurant, recepie deschis nonstop, seif, nclzire, camer de bagaje, aer condiionat, zon pentru fumtori

Activiti
saun, sal de fitness, masaj, cad cu hidromasaj

Servicii
room service, spltorie, fax/copiator, transfer de la/la aeroport (contra cost)

Internet
Gratuit! Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit.

Parcare
Este posibil parcarea privat la proprietate (este necesar rezervare) i cost 2 EUR pe zi. napoi la nceput

Politicile de la Hotel Pietroasa


Check-in
ncepnd cu ora 12:00

Check-out
Pn la ora 12:00

Anulare / Plat n avans

Politica de anulare i plat n avans variaz n funcie de tipul camerei. V rugm s introducei datele ederii dvs. i s verificai condiiile camerei cerute de dvs.

Copii i paturi suplimentare


Gratuit! Un copil cu vrsta ntre 0 i 6 ani st gratis cnd sunt folosite paturile existente. Un copil mai mare sau adult se pltete 50 % din tariful camerei pe noapte pe persoan dac folosete un pat suplimentar. Capacitatea maxim pentru paturi suplimentare ntr-o camer este 1. Orice tip de pat suplimentar sau ptu de copil este furnizat la cerere i trebuie s fie confirmat de hotel. Suplimentele nu sunt calculate automatic n preul total i vor fi pltite separat n timpul sejurului.

Animale de companie
Gratuit! Animalele de companie sunt acceptate. Gratuit.

Carduri de credit acceptate


Visa, Euro/Mastercard Hotelul i rezerv dreptul de a preautoriza cardul de credit anterior sosirii. napoi la nceput

Garantm

Rezervarea este sigur. Cnd rezervai prin noi, datele dvs. sunt protejate de o conexiune securizat. Intimitatea dvs. este protejat. Datele dvs. vor fi utilizate doar pentru a v garanta rezervarea. Fr taxe de rezervare. Vei plti doar la hotel. Booking.com nu va debita niciodat cardul dvs. de credit. Garania Celui Mai Bun Pre. Ai gsit camera dvs. online la un pre mai mic? V vom oferi acelai pre.

Camere si apartamente Cele 90 de camere si apartamente, care va ofera imagini deosebite ale orasului, sunt amenajate elegant, cu televizor color cu programe prin cablu, radio, minibar, aer conditionat, acces internet, telefon international .

Detalii

6 apartamente ; 84 camere dbl


cu grup sanitar propriu cada sau dus aer conditionat TV, telefon, mini bar

165 Euro/noapte apartament 3* 100 Euro/noapte - camera dbl 3* 74 Euro/noapte - camera in regim sgl 3*

140 Euro/noapte apartament 2* 90 Euro/noapte - camera dbl 2* 65 Euro/noapte - camera in regim sgl 2*

Hotel Corso (2 stele)


Str. Cuza-voda nr. 43-45, 120038 Buzu (Arat hart)
Partajai

Direct la: Camere disponibile Faciliti Politici Vedei toate comentariile

Bine, 7.7 Scor din 33 comentarii

mi-a placut servicii de angajatorii.


Benjamin, Brasov

Situat la o plimbare de numai 2 minute de la primria oraului Buzu, acest hotel ofer camere spaioase, cu Wi-Fi gratuit i room service. Dispune de un restaurant la carte. Fiecare dintre camerele izolate fonic de la Hotelul Corso are podele din lemn i aer condiionat. Toate sunt echipate cu un frigider i un televizor cu ecran plat. Camerele dispun de un birou de lucru i de baie proprie.

Oaspeii se pot bucura de preparate din buctria tradiional romneasc la restaurantul din incint, care ofer opiuni la carte. De asemenea, exist un bar care servete o gam larg de buturi. Hotelul Corso ofer o recepie deschis 24 de ore i un bancomat n incint. Este disponibil nchirierea unei maini, precum i un serviciu de spltorie i de clcat. Situat n centrul oraului Buzu, hotelul este aproape de o serie de locuri de cumprturi i de divertisment. Exist, de asemenea, un centru SPA chiar peste drum, iar rul Buzu se afl la distan de 5 minute cu maina.
Camerele Hotelului: 21
Rezervarea este posibil fr un card de credit

Disponibilitate
Cnd dorii s stai la Hotel Corso?
Data Check-in

Data Check-out

Cel mai bun pre garantat Cea mai recent rezervare pentru acest hotel a fost fcut n 22 mar la 18:45 n Romnia. Tipul camerei Max Camer tripl Camer dubl Camer twin napoi la nceput Arat tarife Arat tarife Arat tarife

Faciliti oferite de Hotel Corso


General
restaurant, bar, recepie deschis nonstop, ziare, camere pentru nefumtori, seif, camere izolate fonic, nclzire, fumatul interzis n toate spaiile publice i private, aer condiionat, restaurant ( la carte)

Activiti

spa & centru de wellness

Servicii
room service, spltorie, serviciu de clctorie, schimb valutar, nchirieri auto, fax/copiator, bancomat, serviciu de transfer (contra cost)

Internet
Gratuit! Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit.

Parcare
Gratuit! Este posibil parcarea privat gratuit la proprietate (nu este necesar rezervare).
napoi la nceput

Politicile de la Hotel Corso


Check-in
ncepnd cu ora 13:00

Check-out
Pn la ora 12:00

Anulare / Plat n avans


Politica de anulare i plat n avans variaz n funcie de tipul camerei. V rugm s introducei datele ederii dvs. i s verificai condiiile camerei cerute de dvs.

Copii i paturi suplimentare


Gratuit! Un copil cu vrsta pn la 10 ani st gratis cnd sunt folosite paturile existente. Capacitatea maxim pentru paturi suplimentare/ptuuri ntr-o camer:0.

Animale de companie
Gratuit! Animalele de companie sunt acceptate. Gratuit.

Carduri de credit acceptate


Visa, Euro/Mastercard, Maestro
napoi la nceput

Garantm

Rezervarea este sigur. Cnd rezervai prin noi, datele dvs. sunt protejate de o conexiune securizat. Intimitatea dvs. este protejat. Datele dvs. vor fi utilizate doar pentru a v garanta rezervarea. Fr taxe de rezervare. Vei plti doar la hotel. Booking.com nu va debita niciodat cardul dvs. de credit. Garania Celui Mai Bun Pre. Ai gsit camera dvs. online la un pre mai mic? V vom oferi acelai pre.

Hotel Corso se afla la km 0 al centrului istoric din Buzau.

Descriere Hotel Corso Buzau


Hotel Corso a fost construit prin renovarea unei cladiri istorice cu valoare de peste 115 ani la standarde de 2 stele, in stil medieval. Capacitatea de cazare a hotelului este structurata in 13 camere cu pat matrimonial sau cu paturile separate. Hotelul deasemenea dispune de restaurant, unde turistii pot servi preparate traditionale sau preparate din bucatariile internationale.

Facilitati hotel
Dureaza doar 1 minut !

Facilitati camera

Tarife actualizate 2013 Hotel Corso Buzau - plata la hotel

Tip Tarif / camera Pax camera / np. 1) 1 100 Lei Standard 2) 2 100 Lei Standard 3) 1 120 Lei Superior 4) 2 120 Lei Superior

5) Tripla

180 Lei

* Camerele DUBLE STANDARD sunt camere fara aer conditionat si "fara geam"

Prezentare generala

Hotelul a fost deschis in anul 2004 si a fost complet renovat in anul 2009. Este localizat in centrul istoric la 200 m de Primarie. Este amenajat intr-o cladire veche de peste 110 ani si are un aer medieval mai ales luand in consideratie restaurantul amenajat la demisol care pastreaza acea atmosfera.

Facilitati cazare si camere


crama frigider in unitate parcare restaurant sala de fitness schimb valutar spalatorie aer conditionat camera cu TV frigider in camera internet in camera

bar fax internet wireless plata cu cardul room service sala de mese se accepta animale TV in living baie in camera camere cu balcon incalzire centrala minibar in camera

Obiective turistice in apropiere

Cimitirul Dumbrava la 1.60 km Muzeul Judetean Buzau la 1.73 km Parcul Crang la 3.66 km