1

Subiecte licenta, sesiunea 2014

Specializarea Balneofiziokinetoterapie si recuperare

1

Cubitusul este situat
a. n partea extern a antebraului
b. n partea intern a antebraului
c. la nivelul braului
d. la nivelul minii

Trohleea humeral se afl la nivelul
a. extremitii superioare
b. extremitii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului

Capul humeral este
a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserie a muchiului biceps brahial

Apofiza coronoid aparine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei

Oasele tarsiene sunt n numr de
a. 7
b. 8
c. 5
d. 10

Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului

Peroneul aparine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului

Acromionul este o apofiz ce aparine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei

Spina omoplatului se afl pe:
a. faa anterioar a osului
b. faa posterioara a scapulei
2

c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale

Olecranul se afl la nivelul:
a. extremitii superioare a cubitusului
b. extremitii superioare a radiusului
c. cotului
d. feei anterioare a antebraului

Creasta tibiei :
a. este supranumit creasta solearului
b. este marginea anterioar a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjit
d. se termin cu o proeminen numit astragal

Halucele este denumirea degetului:
a. mic al minii
b. mare de la picior
c. arttor
e. mare al minii

Unghiul extern al omoplatului prezint:
a. olecran
b. apofiz coronoid
c. cavitate glenoid
d. spina omoplatului

Prin anul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde i superficiale
b. nervul radial
c. artera radial
d. artera axilar

Extremitatea superioar a cubitusului prezint:
a. apofiz coracoid
b. apofiz stiloid
c. epicondil extern
d. olecran

Creasta iliac este :
a. o proeminen ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserie a muchiului mare adductor
c. marginea superioar a coxalului
d. marginea anterioar a coxalului

Fosa acetabular se afl la nivelul:
a. extremittii superioare a tibiei
b. cavitii cotiloide
c. extremitii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne

Spina tibiei se afl :
a. pe faa superioar a extremitii superioare
b. pe marginea anterioar a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faa extern a extremitii inferioare
3

Astragalul este :
a. prima vertebr cervical
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian

Mijloacele de unire a articulaiei scapulo/humerale sunt, cu excepia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muchii peri articulari

Articulaia genunchiului are urmtoarele ligamente cu excepia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. ncruciate

Abducia este micarea prin care un membru
a. se apropie de linia median a corpului
b. se rotete n jurul axului proriu
c. se ndeprteaz de axul corpului
d. se rotete n jurul corpului

Flexia n articulaia oldului este micarea prin care faa anterioar a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteaz extern
c. se roteaz intern
d. se ndeprteaz de axul median al corpului

Adducia braului reprezint
a. proiecia nainte a braului
b. apropierea braului de torace
c. ndeprtarea bratului de torace
d. extensia braului

Sinoviala este
a. un ligament
b. o foi neted i lucioas ce secret un lichid vscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos

La nivelul articulaie scapulo/humerale nu exist
a. capsul articular
b. ligamente
c. sinovial
d. menisc intraarticular

Articulaia coxo femural este
a. o articulaie plan
b. biaxial
c. triaxial
d. uniaxial

Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoas a osului
4

b. poriunea articular a osului
c. poriunea extraarticular
d. extremitatea rotunjit care se articuleaz cu tibia

Lobul frontal nu are raport cu
a. anul central
b. anul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital

Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers

2

Forma solvit a oxigenului din snge depinde de:
a) presiunea parial a oxigenului din sngele arterial
b) cantitatea de hemoglobin
c) presiunea parial a CO
2

d) nici un rspuns nu este corect

Indicele cardiac reprezint:
a) debitul cardiac/ m
2
de suprafa corporal
b) debitul cardiac/ volumul sanguin
c) diferena dintre debitele sistolic atrial i cel ventricular
d) nici un rspuns nu este corect

Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:
a) capacitatea de oxigenare
b) debitul de oxigen al sngelui
c) debitul venos de oxigen
d) puterea de oxigenare

Transportul gazelor de ctre snge aparine funciei:
a) respiratorii
b) circulatorii
c) digestive
d) excretorii

Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru:
a) oxidul de carbon fa de carbon
b) oxigen fa oxidul de carbon
c) bioxidul de carbon
d) bioxidul de carbon fa de oxigen

Valoarea debitului sistolic este:
a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;

Diferena arteriovenoasa depinde de:
a) debitul cardiac
5

b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobin

Debitul cardiac crete:
a) n timpul somnului
b) n timpul sarcinii, n special n ultimul trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un rspuns nu este corect

Valorile presiunii pariale a oxigenului n sngele arterial:
a) cresc odat cu vrsta
b) sunt mai mari la brbai dect la femei
c) sunt strict dependente de ventilaie
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului n sngele alveolar

Echilibrul este stabil atunci cnd:
a) centrul de greutate i punctul de sprijin coincid
b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin
c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin
d) nici un rspuns nu este corect

Unghiul de stabilitate:
a) este cu att mai mare cu ct centrul de greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativ absolut
c) este format de proiecia centrului de greutate cu dreapta care l unete cu marginea bazei de susinere
d) prezint fenomenul de recrutare

Un organism echilibrat convenabil n poziie vertical prezint o activitate muscular :
a) sczut doar la nivelul coapselor
b) cresut doar la nivelul trunchiului
c) crescut la nivelul trunchiului i coapselor
d) scazut la nivelul trunchiului i a coapselor

Prghiile de gradul I sunt cunoscute ca:
a) prghii de for
b) prghii de vitez
c) prghii de echilibru
d) prghii de susinere

De cine este reprezentat fora activ care menine echilibrul?
a) centrul de greutate
b) fora muscular
c) puterea muscular
d) centrul de echilibru

Glisarea i hiperextensia sunt micri:
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale ntr-un plan frontal
c) similare cu abducia i respectiv adducia
d) care depesc limitele fiziologice

3

In timpul contractiei izotonice:
A.nu se modifica dimensiunile muschiului
6

B. se produce lucru mecanic
C.nu se produce lucru mecanic
D.se modifica doar tensiunea din muschi

In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul :
A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular

Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic :
A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati

Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :
A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie

In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie

Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara
A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal

Muschiul are inervatie:
A.doar somatica
B..senzitiva si motorie.
C. .doar senzitiva
D.somatica si vegetativa

Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de :
A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu

Contractia auxotonica este cea in care variaza :
A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului
Micarea natural (deplasarea) este o succesiune de faze
A izometrice
B. izotonice i auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice
7

Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid lactic
D.sistemul anaerob

Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor

Tonul infinit semnifica:
A.scaderea PA diastolice catre zero
B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg
C. scaderea PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice

Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata:
A.normala
B.adaptare nefavorabila
C.indicator al unui efort epuizant
D.patologica

4

In genu varum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele dou maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschii flexori ai soldului sunt:
e. Drept femural;
f. Biceps femural;
g. Semitendinos;
h. Nici un raspuns nu este corect.

Condilii femurali alunec pe platoul tibial:
a. n flexie maxim;
b. Numai n extensie;
c. n primele 60
o
;
d. Numai n primele 20
o
;

In genu valgum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele dou maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.

8

Muchiul care are rol att n extensia oldului ct i n flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, poriunea scurt;
b. Bicepsul femural, poriunea lung;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.
n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50
o
;
b. 20
o
;
c. 70
o
;
d. 5
o
;

Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.

Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patel;

n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea:
a. 50
o
;
b. 20
o
;
c. 70
o
;
d. 5
o
;
Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural poriunea lung;
c. Vast medial;
d. Biceps femural poriunea scurt.

Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:
a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.

n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este:
a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De dou ori greutatea corpului;
d. Nici un rspuns nu este corect;

Micarea complex dintre condilii femurali i platoul tibial este asigurat de:
a. Ligamentele ncruciate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.
9

5

Diartrozele sunt articulaii:
a) fibroase, unirea realizndu-se prin esut conjunctiv fibros
b) cu cavitate articular, sinovie i capsul, cartilaj articular, cu posibiliti ample de micare n mai multe
direcii
c) cartilaginoase, permind o oarecare micare
d) unite prin cartilaj hialin.
Celulele osului sunt:
a) osteoblaste
b) reticulocite
c) osteoplaste
d) miocite

Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanai
b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon
Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup Gummerson:
a) tipul articulaiei
b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa
c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii)
d) elasticitatea muscular

Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se utilizeaz:
a) manipulrile
b) stretching-ul
c) mobilizri
d) exerciii cu rezisten
Testingul articular apreciaz:
a) end-fell-ul
b) excitabilitatea neuro-muscular
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin

Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate?
a) nclzirea prealabil a esutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziionarea corect a pacientului
d) Supranclzirea (overstretching) nu cauzeaz durere sau rupturi ale fibrei musculare
Care sunt afirmaiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a) asigur micrile segmentelor n articulaiile periferice
b) asigur o repartiie fiziologic a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderene n articulaie
d) Menine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel articular

Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte:
a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la nceputul excursiei de micare
b) gradul 3: micri cu amplitudine mai larg, care nu ating extremele excursiei de micare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular (stretching)

Evaluarea muscular obiectiv se realizeaz prin urmtoarele modaliti:
a) examen clinico-funcional
b) anamnez
10

c) goniometrie
d) spirometrie
Creterea forei musculare nu depinde de:
a) diametrul de seciune al muchiului
b) numrul unitilor motorii n aciune
c) frecvena impulsurilor nervoase
d) tipul articulaiei

Contraindicaiile propriu-zise pentru exerciiile cu rezisten n refacerea forei musculare sunt:
a) inflamaia i durerea intens articular sau/i muscular n timpul exerciiului
b) respiraie anevoioas
c) puls i tensiune arterial ridicat
d) deficienele coloanei vertebrale
Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 6 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii
d) o contracie de 12 sec/zi

Tehnica De Lorme-Watkins nu are n structur urmtoarele seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 10RM
c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM
b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM
c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM
Controlul motor se dezvolt, de la natere pe msura maturizrii sistemului nervos al copilului, n 4
etape:
a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlat, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Dintre semnele caracteristice patologiei coordonrii prin leziuni cerebeloase i extrapiramidale sunt:
a) tremurturi, astm
b) obezitatea, ataxia
c) tremor, astm
d) ataxia, spasme
Postura corporal este influenat de 3 factori:
a) ereditate, strile patologice, obinuina
b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obinuine
d) stri patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice rectigarea:
a) forei i rezistenei musculare
b) mobilitii articulare
c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc i de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice n secvenialitatea proprie: boal - infirmitate (deficien) - incapacitate
(disfuncionalitate) - handicap sunt preocuprile:
a) pediatriei
b) recuperrii medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
11

Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale:
a) apofiza spinoas a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaiul dintre condilii interni ai genunchilor

La examinarea din lateral nu se pot ntlni urmtoarele modificri patologice:
a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoz dorsal accentuat
d) cifolordoz
Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizat:
a) doar din fa
b) doar din lateral
c) doar din spate
d) din fa, din spate i din profil

Stereognozia reprezint aprecieri n legtur cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistena, textura unui obiect
b) fora muscular
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de micare
Cele dou perioade distincte ale ciclului de mers sunt:
a) contactul iniial, desprinderea
b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe dou picioare
c) sprijinul i balansul
d) desprinderea i pendularea

Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a) mers dureros
b) mers ncruciat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificai varianta corect pentru efortul aerob:
a) un minut
b) 10 secunde
c) o or
d) cteva secunde

Capsula articular este:
a) un esut muscular n continuarea periostului
b) un esut conjunctiv n continuarea tendonului
c) un esut conjuctiv fibros n continuarea periostului
d) un esut conjunctiv fibros n continuarea muchiului
n antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului intensitatea se bazeaz pe
principiile:
a) accesibilitii i continuitii
b) tratrii difereniate i continuitii
c) legturii dintre teorie i practic
d) ncrcrii (overlood) i specificitii

Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a) parte fundamental, parte de ncheiere
b) perioad de nclzire, perioada de exerciii aerobice, perioada de ncheiere (rcire)
c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea forei i rezistenei
d) parte de anamnez, de nclzire, de relaxare
12

Cavitatea articular este sediul unor stri patologice variate care vor determina deficit funcional, cu
excepia:
a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitrii mobilitii articulare
d) anchilozelor

Scderea amplitudinii de micare a unei articulaii nu se poate produce datorit:
a) esutului moale
b) articulaiei
c) esutului moale i articulaiei
d) muchiului cardiac
Reflexul miotatic este reflex de:
a) ntindere
b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una

Spasticitatea (piramidal) poate fi definit ca fiind:
a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de micare
b) atrofie muscular
c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea pasiv
d) cicatrice tisular
Care sunt condiiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a) sa precead bilanul articular
b) poziionarea corect a pacientului i cooperarea acestuia
c) nregistrarea valorilor n sistemul cotat de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de mas corporal

Cotarea bilanului muscular se realizeaz n:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fr trepte
Poziionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:
a) 2 poziii, antigravitaional i fr gravitaie
b) pentru fiecare treapt o poziie
c) 3 poziii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singur poziie pentru toate treptele

Precizai care categorie nu aparine ADL-urilor:
a) de autongrijire
b) de mobilitate n pat
c) de for
d) de comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapeteaz n exterior capsula articular
b) membrana care captuete cartilajul osului
c) membrana care nvelete fibra muscular
d) membrana care tapeteaz intern capsula articular

Care este afirmaia fals n legtur cu elementele aspectului general al corpului, n evaluarea posturii:
a) atitudinea corpului
b) creterea corpului (nlime i greutate n raport cu vrsta i sexul)
c) rezistena la efort
d) dezvoltarea global n raport cu vrsta
13

Identificai afirmaia fals despre beneficiile stretching-ului, dup A. Adler:
a) crete tensiunea muscular i poate provoca durere
b) determin relaxare fizic i psihic
c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor
d) crete flexibilitatea esuturilor

Cauzele apariiei durerii n aplicarea stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
b) efectuarea nclzirii (masaj, exerciii)
c) comunicarea permanent cu pacientul
d) forarea exerciiilor, ntindere exagerat
Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n creterea amplitudinii de micare:
a) s nu provoace durere, regula micrii contrare
b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, fr durere
c) regula micrii contrare, cu durere
d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, cu durere

Una dintre urmtoarele afirmaii este fals:
a) dup numrul de articulaii peste care trec muchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari
b) dup aezare muchii sunt superficiali sau profunzi
c) dup numrul capetelor de origine muchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps
d) dup structur i funcie muchii pot fi penai, uni- sau bipenai
Palparea maselor musculare, n poziii de relaxare ne precizeaz:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaiilor

Identificai calificativele corespunztoare scalei testing-ului muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiat, 1 slab, 0 foarte slab
b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiat, 0 zero
c) 5 normal, 4 bun, 3 moderat (acceptabil), 2 slab, 1 schiat, 0 zero
d) 0 normal, 1 bun, 2 moderat, 3 slab, 4 schiat, 5 zero
Creterea forei musculare este condiionat de urmtorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) intensitate, durat
c) durat, complexitate
d) de nici un factor

Identificai varianta corect a urmtoarelor tehnici:
a) tehnica Oxford, exerciiu cu rezisten progresiv
b) tehnica culturist De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu repetiie
d) tehnica fracionat de De Lorme-Watkins
Care denumire nu aparine exerciiilor culturiste:
a) exerciiile cu rezisten progresiv ajustabil zilnic
b) body-building
c) tehnica formrii corpului
d) ridicrii greutilor

Micarea activ cu rezisten se aplic pentru antrenarea muchilor de for:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+

14

Refacerea rezistenei musculare nu se realizeaz n funcie de:
a) fora muscular
b) valoarea circulaiei musculare
c) abilitile sportive deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului muscular

Terapia ocupaional (TO) este o metod care presupune:
a) antrenament de dezvoltare a forei
b) antrenament de dezvoltare a detentei
c) antrenament de coordonare cu micri utilizate n viaa zilnic
d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei
Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificai varianta fals:
a) individul cu capacitile lui anatomo-funcionale
b) activitile fizice de loisir
c) activitile, micrile, pe care individul le execut ntr-un moment dat
d) condiiile mediului n care individul i performeaz activitile

Antrenamentul la efort nu se recomand:
a) sedentarilor
b) pacienilor cu afeciuni cardiace grave
c) pacienilor de vrsta a III-a
d) n profilaxia afeciunilor cardio-respiratorii
Adaptarea la efort se reflect n:
a) puls mrit n repaus
b) respiraie anevoioas n timpul efortului
c) creterea rezistenei la oboseal
d) valori ridicate ale TA n repaus

6

Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte:
a) imobilizarea de punere n repaus
b) imobilizarea activ
c) imobilizarea de contenie
d) imobilizarea de corecie
Care din urmtoarele tehnici apartin imobilizrii:
a) relaxarea muscular
b) punerea n repaus
c) posturile de facilitare
d) contractia izometric

Imobilizarea general de punere n repaus se aplic pacienilor cu:
a) boli grave cardio-pulmonare
b) traumatisme uoare
c) tendinite
d) flebite
Imobilizarea segmentar de punere n repaus se aplic:
a) traumatismelor cranio-cerebrale grave
b) arsuri ntinse
c) procese inflamatorii localizate
d) traumatisme toracice
Imobilizarea de contenie nu se utilizeaz pentru:
a) consolidarea fracturilor
b) n luxaii
c) artrite specifice
d) arsuri
15

Care afirmaie nu se regsete printre regulile imobilizrii:
a) aparatul s nu jeneze circulaia
b) sub aparat, s se menin tonusul musculaturii prin contracii izometrice
c) segmentele s fie poziionate n timpul imobilizrii n poziii funcionale
d) este normal s creeze disconfort fizic i psihic pacientului

Dezavantajele imobilizrilor pe termen lung:
a) favorizeaz circulaia venoas
b) amelioreaz mobilitatea articular
c) induce hipotrofii musculare de inactivitate
d) creaz confort fizic i psihic pacientului
Posturile pot fi:
a) active i cu rezisten
b) active i de facilitare
c) corective i cu rezisten
d) corective i de facilitare

Posturile corective pot fi:
a) liber, liber-ajutat, fixat
b) fixat, atrnat, liber
c) sprijinit, liber-ajutat, fixat
d) liber, liber-ajutat, atrnat
Posturile de facilitare nu se refer la:
a) drenaj bronic
b) micri active
c) facilitare respiratorie sau cardiac
d) drenaj biliar

Tehnicile anakinetice sunt:
a) micri active cu rezisten
b) micri pasive
c) relaxarea muscular
d) imobilizarea, posturarea
Mobilizarea pasiv ndeplinete urmtoarele condiii:
a) o articulaie se mobilizeaz prin intermediul a dou articulaii
b) se va executa pe mai multe direcii de micare, fr pauz
c) se va pregti prin aplicaii de cldur, masaj sau electroterapie antialgic
d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza articulaie dup articulaie i fiecare direcie de micare

Care dintre tehnici nu aparin mobiliztorilor pasive:
a) traciuni
b) autopasiv
c) contracia izometric
d) prin manipulare
Mobilizarea pasivo-activ aparine:
a) tehnicilor anakinetice
b) mobilizrilor active
c) tehnici kinetice statice
d) mobilizrilor pasive

Care din urmtoarele modaliti tehnice nu aparine mobilizrilor active voluntare:
a) mobilizarea activ liber
b) mobilizarea activo-pasiv
c) mobilizarea pasivo-activ
d) mobilizarea activ cu rezisten

16

Mobilizarea pasiv pur asistat se ncadreaz n tehnicile:
a) anakinetice de posturare
b) kinetice statice
c) anakinetice dinamice
d) kinetice dinamice

Mobilizarea autopasiv o realizeaz:
a) pacientul
b) kinetoterapeutul
c) kinetoterapeutul mpreun cu pacientul
d) cu ajutorul ortezelor
Mobilizarea autopasiv nu poate fi realizat prin:
a) presiunea corpului
b) imobilizare de corecie
c) aciunea membrului sntos
d) intermediul unor instalaii (scripei)

Care sunt parametrii ce nu se regsesc n cadrul mobilizrii pasiv pur asistat:
a) posturarea pacientului n instalaii
b) poziia, prizele i contraprizele kinetoterapeutului
c) manevrele, fora i ritmul de mobilizare
d) poziia pacientului
Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt:
a) activ asistat, activ cu rezisten, pasivo-activ
b) activ cu rezisten, contracia izometric, activ asistat
c) pasivo-activ, activo-pasiv, activ cu rezisten
d) activ asistat, activ cu rezisten, activ liber

Care obiective nu sunt specifice mobilizrilor active voluntare:
a) creterea sau meninerea amplitudinii de micare a unei articulaii
b) meninerea unei poziii corectoare cu ajutorul unor instalaii
c) creterea sau meninerea forei musculare
d) dezvoltarea coordonrii neuro-musculare
Mobilizarea activ reflex este realizat de:
a) contracii izometrice executate voluntar de pacient
b) contracii musculare reflexe necontrolate i necomandate voluntar de pacient
c) contracii izotonice executate voluntar de pacient
d) contracii musculare controlate de pacient

Contracia muscular, fr s determine micarea segmentului reprezint o tehnic:
a) kinetic activ cu rezisten
b) kinetic dinamic
c) kinetic static
d) kinetic activ asistat
Tehnicile kinetice statice constau n:
a) contracie izometric, relaxare muscular
b) contracie izotonic, relaxare muscular
c) contracie izometric, imobilizare
d) contracie izotonic, posturare

Principii de baz ale exerciiului fizic terapeutic:
a) exerciiile se execut rapid
b) progresivitate lent, poziii de start stabile
c) la contracii intense pauze mici
d) etapizarea programului de exerciii nu este obligatoriu

17

Ultimul nivel al controlului motor este:
a) mobilitatea
b) abilitatea
c) stabilitatea
d) mobilitatea controlat

Bilanul muscular are un sistem de cotare pe o scal de la:
a) 0-1
b) 0-5
c) 0-10
d) 0-100
Dintre micrile articulare elementare, abducia este:
a) micarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului
b) micarea de ndeprtare a membrului sau segmentului de axul corpului
c) micarea de rsucire a membrului n jurul axului longitudinal
d) micarea de circumducie

Micrile active se execut la comanda examinatorului i nu implic:
a) nelegerea (exemplificarea) micrii cerute de ctre pacient
b) cooperare din partea pacientului
c) manevrarea de ctre examinator a segmentului
d) comunicare ntre pacient i examinator
Bilanul muscular este un proces:
a) activ
b) pasiv
c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
d) static

Datele obinute de bilanul muscular nu sunt necesare pentru:
a) elaborarea, controlul i modificarea programului de recuperare
b) orientarea tipului de intervenie medico-chirurgical
c) contureaz deseori prognosticul funcional al pacientului
d) msurarea indicilor cardio-vasculari
Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n:
a) o contracie de 12 sec/zi
b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi
c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii
d) o contracie de 6 sec/zi

Micarea activ asistat este utilizat n cazurile de for:
a) -2, -3
b) 5 i 4
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Pe scala numeric adaptat, rezultatele testing-ului muscular sunt:
a) 4 (bun) muchiul poate executa micarea pe toat amplitudinea contra unei fore exterioare
b) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz complet segmentul contra gravitaiei (fr alt contrarezisten)
c) 4 (bun) muchiul deplaseaz antigravitaional, complet, segmentul contra unei rezistene medii
d) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei

La examinarea din spate se pot aprecia:
a) linia tendoanelor ahiliene
b) bolta longitudinal a piciorului
c) bolta orizontal a piciorului
d) relieful genunchiului

18

Linia gravitaiei ntregului corp se apreciaz prin utilizarea:
a) scalei de la 0 la 5
b) firului de plumb
c) ADL-ului
d) testing-ului muscular

Ciclul Krebs este ntlnit n metabolismul:
a) anaerob lactacid
b) aerob
c) anaerob lactacid
d) aerob alactacid
Palparea maselor musculare, n poziii de relaxare ne precizeaz:
a) deficit cardio-vascular
b) rezistena la efort
c) deficitul respirator
d) hipotonii sau hipertrofii musculare
Creterea forei musculare este condiionat de urmtorii factori:
a) intensitate, complexitate
b) durat, volum
c) complexitate, durat
d) intensitate, durat

Micarea activ se aplic n antrenarea muchilor de for:
a) 4 i 3
b) 2 i 3
c) 3+, 2
d) 2 i 3
Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n creterea amplitudinii de micare:
a) regula micrii contrare, cu durere
b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, fr durere
c) s nu provoace durere, regula micrii contrare
d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, cu durere

Progresivitatea pentru tonifierea muscular nu se realizeaz prin:
a) creterea progresiv a lungimii sau greutii braului prghiei (rezistenei)
b) scoaterea treptat a ajutorului dat unei micri de musculatur accesorie
c) adugarea unei serii de mici i ritmice micri la limitele sectorului de mobilitate articular
d) creterea amplitudinii unei micri executate contra gravitaiei sau cu o greutate adugat
Suprafaa bazei de susinere a corpului n timpul exerciiului fizic:
a) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia va fi mai stabil
b) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi mai stabil
c) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia nu va fi mai stabil
d) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi n echilibru

Poziiile iniiale (de start) pot fi:
a) numai fundamentale
b) numai derivate
c) fundamentale i derivate
d) nici un rspuns nu este corect
La examinarea din profil nu se poate aprecia:
a) prezena cifozei
b) relaxarea sau slbirea musculaturii abdominale
c) genu varum
d) genu recurvatum

19

Evaluare ADL nu const n:
a) igien, mbrcare
b) utiliti, alimentare
c) comunicare, locomoie
d) efectuare de exerciii de for

Poziiile derivate din postura ortostatic se realizeaz prin:
a) doar schimbarea poziiei membrelor superioare i a trunchiului
b) doar schimbarea poziiei membrelor inferioare i a trunchiului
c) schimbarea poziiei trunchiului i a membrelor superioare i inferioare
d) doar schimbarea poziiei trunchiului
Tehnici pentru promovarea mobilitii controlului motor, n iniierea micrii:
a) relaxare-opunere, circuit, iniierea ritmic
b) iniiere ritmic, micare activ de relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten, iniierea ritmic
d) relaxare-contracie, contracia izometric n zona scurtat

Elementele de facilitare telereceptive nu sunt:
a) Vzul
b) Auzul
c) Stimularea sinusului carotidian
d) Olfacia
Pentru redredarea scoliozelor se utilizeaz metoda:
a) Klapp
b) Schultz
c) Kabat
d) De Lorme-Watkins

Micarea activ cu rezisten se aplic pentru antrenarea muchilor de for:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
b) 2+, 3+, -4, 4, 4+
c) 4+, 4, -4, 3, +3
d) -2, 2+, -3, 3+, 4
Fitness-ul este dependent de:
a) de o foarte bun flexibilitate muscular
b) detent
c) de o foarte bun vitez de deplasare
d) rezistena general a organismului
Componentele micrii ce nu se regsesc pentru fiecare schem n spiral sau diagonal, din metoda
Kabat:
a) flexie sau extensie
b) abducie sau adducie
c) circumducie
d) rotaie extern sau intern

La examinarea din fa se pot aprecia:
a) lordoza
b) linia tendoanelor ahiliene
c) cifoza
d) genu valgum
Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate:
a) pasiv sau activ
b) activo-pasiv
c) prin imobilizare
d) activ, cu rezisten

20

Din cadrul metodelor speciale n kinetologie nu fac parte:
a) scripetoterapia
b) mecanoterapia
c) sistemul Guthrie-Smith
d) Bobath

Scripetoterapia se realizeaz prin intermediul sistemelor:
a) scripete-greutate, scripete reciproc
b) scripete reciproc, aparate ortopedice
c) scripete-greutate, benzi elastice
d) scripete-greutate, aparate pentru masaj
Identificai afirmaiile false pentru testarea forei musculare:
a) 3, muchiul mobilizeaz segmentar, dar cu eliminarea gravitaiei
b) 0, muchiul nu realizeaz nici un fel de contracie
c) -3, micare contra gravitaiei, dar incomplet fa de amplitudinea maxim
d) 1, schat, nu exist micare, dar se simte contracie la nivelul tendonului

ATP, CP semnific:
a) acidtrifosforic, citrin-fosfat
b) adenozintrifosfat, creatin-fosfat
c) adenozinfosfat, fosfo-citrin
d) acidfosforic, creatin-fosfat
Tehnici de promovare a abilitii controlului motor:
a) izometria alternat, relaxare-opunere
b) progresia cu rezisten, secvenialitatea normal
c) relaxare-contracie, stabilizarea ritmic
d) iniierea ritmic, micarea activ de relaxare-opunere

Creterea forei musculare prin exerciii cu rezisten progresiv se realizeaz cu ajutorul metodei:
a) Jacobson
b) Kabat
c) De Lorme-Watkins
d) Williams
Sistemul Guthrie-Smith const n utilizarea:
a) instalaii pentru imobilizare
b) resorturi, cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic
d) scripeilor

Terapia ocupaional este metoda care face legtura dintre:
a) refacerea forei i reeducarea mersului
b) recuperarea medical i recuperarea socio-profesional
c) efort fizic i refacerea dup efort
d) refacerea deficitului respirator i amplitudinea de micare
Momentele manipulrilor nu constau n:
a) punerea n tensiune
b) punerea n poziie
c) suspendarea excentric
d) impulsul manipulativ

Identificai afirmaiile false n aplicarea traciunilor vertebrale:
a) sistemele de fixare s nu lezeze esuturile i s nu jeneze circulaia
b) poziia pacientului trebuie s fie ct mai flexat
c) fora de traciune este progresiv
d) durata edinei nu depete 10-15 minute pentru coloana cervical

21

Sportul terapeutic nu are efecte:
a) fiziologice
b) psihice
c) de reorientare profesional
d) sociale

Hidroterapia parial pentru creterea mobilitii articulare nu se realizeaz prin:
a) imobilizri
b) mobilizri pasive
c) mobilizri active
d) mobilizri pasivo-active
Micarea complet contra gravitaiei, cu rezisten uoar, unde oboseala apare repede, este evaluat pe
scala testing-ului muscular cu:
a) 3
b) 3+
c) 4
d) -3

Tehnici de promovare a stabilitii controlului motor:
a) relaxare-contracie
b) relaxare-opunere
c) progresia cu rezisten
d) contracia izometric n zona scurtat
Schemele antagoniste pe flexie i extensie, din metoda Kabat sunt n numr de:
a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie
b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie
c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie
d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie

Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru:
a) creterea forei musculare
b) suspendarea unui membru n sistem elastic pe vertical
c) creterea indicilor respiratori la efort
d) creterea amplitudinii unei micri
Relaxarea general se poate obine prin:
a) exerciii active, cu rezisten
b) masaj
c) contracii izometrice ntre 12-30 secunde
d) mobilizri active executate rapid

Identificai gradul, n testing-ul muscular pentru calificativ slab, cu micare complet, dar cu gravitaia
exclus:
a) 1
b) 2+
c) 3-
d) 2
Realizeaz micare complet contra gravitaiei i a unei rezistene puternice:
a) 4
b) 3+
c) 5
d) 2+

n exerciiile de tip Kabat se ine seama c dou micri nu se asociaz niciodat, indiferent de schema de
micare:
a) flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul superior
b) extensie cu rotaie intern, totdeauna la membrul superior
22

c) adducie cu rotaie extern, totdeauna, la membrul inferior
d) abducia cu rotaie extern, totdeauna la membrul inferior
Suspensoterapia const n:
a) micri active cu cordonul elastic
b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influena gravitaiei
c) micri active, cu rezisten
d) micri active cu ajutorul resorturilor

Micarea parial n condiii de excludere a gravitii este evaluat pe scala testing-ului muscular cu:
a) 2+
b) 3
c) -3
d) -2
Un element definitoiu n realizarea relaxrii ca obiectiv al kinetologiei l constituie:
a) respiraia controlat
b) creterea forei
c) mobilitatea coloanei vertebrale
d) creterea rezistenei la efort

Schemele de facilitare Kabat sunt utilizate:
a) pasiv, prin micare liber, fr rezisten
b) activ, de ctre kinetoterapeut determinndu-se limitele de micare
c) activo-pasiv de ctre kinetoterapeut
d) activ, cu rezisten pentru creterea forei
n corectarea posturii i aliniamentului corpului nu se utilizeaz urmtoarele tehnici:
a) micri pasive, active, active asistate
b) posturi corectate sau hipercorectate
c) posturi cu greuti mari pe umeri
d) contracii izometrice

7

Helioterapia se defineste prin :
a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos
b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic
c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic
d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald

Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Spondilita ankilozanta
b. Artroza
c. Artropatia psoriazica
d. Hipertensiunea arteriala

Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. Plasticitatea
b. Termopexia
c. Elasticitatea
d. Continutul de hidrogen sulfurat

Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei :
a. Hipertensiunea arterial
b. Astmul bronsic
c. Boala artrozica
d. Insuficienta respiratorie

23

Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate :
a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice
b. Este indicata in litiaza renala
c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica
d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor

Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare
b. Efecte hipertermizante
c. Efecte antiinflamatorii
d. Efecte vasodilatatoare

Apele sulfuroase contin :
a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase
c. minim 1 mg Hg la litru
d. minim 1 mg H2O la litru

Apele radioactive :
a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l)
d. Contin sare de uraniu in orice concentratii

Cura externa cu ape sulfuroase :
a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S
b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S
c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S
d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l)

Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA :
a. Strunga
b. Calimanesti Caciulata
c. Baile Herculane
d. Mangalia

Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA :
a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect)
b. Inhiba peristaltica intestinala
c. Efecte coleretice si colagoge
d. Efecte hipoglicemiante la diabetici

Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru afectiunile respiratorii :
a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic
b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate
d. cresterea flexibilitatii articulare

NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative:
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea flexibilitatii articulare
d. antrenament aerobic

Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este :
a. Techirghiol
24

b. Covasna
c. Baile Felix
d. Eforie Nord

Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica :
a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice
b. spondilita ankilozanta cu gonartroza
c. disfunctie ventilatorie restrictiva
d. lupus eritematos sistemic

Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
e. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
f. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
g. coxartroza in stadiile incipiente
h. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare

Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA :
a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c. statiuni cu gaze mofetariene
d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale

Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni :
a. polimiozita
b. epicondilita
c. sindrom de tunel carpian
d. periartrita coxo-femurala

Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt :
a. ameliorarea stabilitatii articulare
b. scaderea flexibilitatii articulare
c. accentuarea tulburarilor circulatorii
d. agravarea durerii si a inflamatiei

Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt :
a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii
b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor
c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d. bolnavi cu osteomielita

Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de :
a. crenoterapie
b. terapie inhalatorie
c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d. toate cele de mai sus

Apele alcalin teroase sunt indicate in :
a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice
b. boli dermatologice
c. inhalatii in boli bronho-pulmonare
d. toate cele de mai sus

Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase
b. apele clorurate sodice
c. apele carbogazoase
25

d. apele oligominerale

Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA:
a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2
b. vasoconstrictie periferica cutanata
c. vasodilatatie periferica cutanata
d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase

Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt :
a. facilitarea procesului de reinervare
b. accentuarea posturilor neadecvate
c. ankiloza articulara
d. agravarea tulburarilor de troficitate

Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare in
tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA :
a. bazine cu apa termala
b. bioclimatul
c. helioterapia
d. aromoterapia

Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni :
a. Covasna
b. Vatra Dornei
c. Baile Tusnad
d. Toate cele de mai sus

Apele sulfuroase contin :
a. minimum 1 mg H
2
S, HS, S sau tiosulfati la litru
b. minimum 1 mg cupru la litru
c. minimum 1 mg fosfati la litru
d. minimum 1 mg magneziu la litru

Apele iodurate cel putin 1mg/l de :
a. zinc
b. mercur
c. iod
d. fluor

Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l :
a. xenon
b. radon
c. arsen
d. tungsten

Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA :
a. astm bronsic
b. bronhopneumopatie cronica obstructiva
c. sinuzite
d. cancer pulmonar

Apele iodurate :
a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b. nu au efecte antimicotice
c. nu au efectvasodilatatoare periferice
d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
26

Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA :
a. platina
b. mangan
c. molibden
d. cupru

Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta :
a. neoplaziile
b. bolile infectioase
c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a
activitatii cordului)
d. bolile psihice

Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice :
a. nu are efecte benefice
b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c. agraveaza afectiunile ORL
d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare

Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt urmatoarele
cu EXCEPTIA :
a. agravarea simptomatologiei bolii
b. stimularea miocardului la efort progresiv
c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice
d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala

Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA :
a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul
b. stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori
termici contrastanti
c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara

Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL sunt urmatoarele
cu EXCEPTIA :
a. tuberculoza pulmonara activa
b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe
c. cord pulmonar cronic decompensat
d. sinuzita cronica

Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza urmatoarele efecte cu
EXCEPTIA :
a. mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici
b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase
c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor
d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut

Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientele cu afectiuni ginecologice sunt
urmatoarele cu EXCEPTIA :
a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul organelor genitale prin termoterapie generala
si locala
b. ameliorarea congestiei pelvine prin aplicatii de termoterapie blanda
c. reducerea sechelelor postinflamatorii de tipul sinechiilor uterine si tubare
d. impiedicarea refacerii fecunditatii si fertilitatii

27

8

Ultrasunetele reprezinta:
A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz
B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz
C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz
D. Unde electromagnetice de 50 Hz

Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege:
A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament
B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi
C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact
D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice

Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele:
A. Anti-algic
B. Excitomotor
C. Vasodilatator
D. Toate raspunsurile corecte

Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri :
A. Numarul de impulsuri pe secunda
B. Amplitudinea impulsului
C. Numarul de trenuri de impulsuri
D. Distanta dintre doua unde

In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici :
A. Rectangulari
B. Exponentiali
D. Sinusoidali
D. Galvanici

Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular :
A. Galvanic
B. Inteferential
C. Joasa frecventa
D. Inalta frecventa

Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa:
A. Laser
B. Curent diadinamic
C. Curent Trabert
D. Unde scurte

Baia galvanica NU poate fi:
A. Unicelulara
B. Tricelulara
C. Patrucelulara
D. Cincicelulara

Radiatiile infrarosii:
A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni
B. Sunt radiatii acalorice
C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice
D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis

28

Perioada scurta este o forma de curent diadinamic:
A. Monofazat cu pauze de o secunda
B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda
C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde
D. Cu efect predominant analgezic

TENS este o forma de electroterapie:
A. De medie frecventa
B. Ce utilizeaza curenti exponentiali
C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz
D. Indicata in durerile nevralgice

Electrodul terapeutic:
A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa
B. Este fabricat dintr-un material bun conductor de electricitate
C. Are o dimensiune fixa
D. Electrodul mic este indiferent

Efectele termice ale ultrasunetului:
A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura
B. Nu depinde de intensitatea ultrasunetului
C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului
D. Predomina in ultrasunetul pulsat

Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa:
A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica
B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea
C. Determina fotosensibilitatea din LES
D. Au efect imunomodulator
Reobaza este:
A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie
B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie
C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie
D. Singurul parametru calculat in curba I/t

Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa:
A. Forma i dimensiunile electrozilor se adapteaz zonei dar i scopului terapeutic
B. dimensiunile catodului trebuie s fie egale cu ale anodului, sau puin mai mari pentru a se evita arsura
chimic
C. Interpunerea ntre electrod i tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umecteaz
favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile
D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm fa de cele ale electrodului

Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia:
A. clorura de calciu
B. iodura de potasiu
C. hidroxiclorochina
D. novocaina

Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa:
A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular
B. Are efect excitomotor
C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectat, pe puncte trigger
D. Parametrii impulsului se mentin pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms i a pauzei 5ms)


29

Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa:
A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa
B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+
C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se petrec
in miimi de secunda
D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa

LLLT inseamna :
A. low level laser therapy
B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica
C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil
D. Laser cu energie peste 1000 mW

Contraiindicatiile laseroterapiei sunt:
A. algoneurodistrofia
B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
D. fibromialgia

Indicatiile laseroterapiei sunt:
A. retinopatia degenerativa
B. tumori maligne cutanate
C. artrozele
D. implantul cohlear

Urmatoarea afirmatie despre laseroterapie este adevarata:
A. In prezent se cunosc 2 tipuri de laser medical de mare si mica putere
B. In prezent se cunosc 4 tipuri de laser medical laserul de mica putere, medie si mare putere si
laseul rece
C. Laserul de mare putere se foloseste in reumatologie
D. Laserul de mare putere se mai numeste si laser rece ( cold laser)

Radiatia laser NU este:
A. de intensitate mica
B. monocroma
C. coerenta
D. polarizata

Baia de lumina partiala :
A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial,
fara extremitatea cefalica
C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total
D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara
extremitatea cefalica

Efectele radiatiei infrarosii sunt:
A. caloric
B. hiperemiant
C. cresterea activitatii fagocitare
D. toate raspunsurile corecte

Actinoterapia:
A. determina pigmentare si exfoliere cutanata
B. determina eritem actinic la 1 ora
C. scade metabolismul bazal
30

D. nu influenteaza sinteza vitaminei D

Indicatiile terapiei cu UV sunt:
A. Fotodermatozele
B. psoriazisul
C. plagile
D. arsurile

Aplicatiile actinoterapiei sunt in:
A. stomatologie
B. cardiologie
C. dermatologie
D. ORL

Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV:
A. arsura
B. atrofia cutanata
C. fotooftalmia
D. acneea

Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt:
A. vasoconstrictie
B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi
C. relaxare musculara
D. fibroliza

Majoritatea aparatele Magnetodiaflux produc un camp magnetic de:
A. 100 Hz
B. 50 Hz
C. 500 Hz
D. 1000 Hz

Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A. hipotensiunea arteriala
B. epilepsia
C. nevroza anxioasa
D. insuficienta hepatica

Urmatoarea afirmatie despre magnetoterapie este falsa:
A. este o metoda termica
B. tratamentele pot fi efectuate in conditii de gips, bandaje
C. nu se cunosc reactii adverse majore
D. poate determina scaderea TA

Efectele magnetoterapiei sunt:
A. sedativ pentru forma continua
B. simpaticolitica pentru forma intrerupta
C. excitatorie pentru forma continua
D. ergotropa pentru forma continua

Legat de efectul endotermic al ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este falsa:
A. este mare la intensitati mici
B. se inregistreaza pana la 4 cm
C. tesuturile care se incalzesc preferential sunt periostul, osul subcondral, nervul
D. este mic la intensitati mici

31

Ultrasonoterapia se poate realiza prin:
A. contact direct fara a fi necesar un mediu de contact
B. subacvatic
C. contact indirect prin intermediul unei substante solide
D. la distanta de 4 cm de tegument

Mobilizarea capului emitator pe suprafata tegumentului in timpul aplicarii ultrasonoterapie se realizeaza:
A. cu miscari rapide
B. cu miscari lente (20 cm/sec)
C. insistandu-se pe eminentele osoase
D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-se astfel formarea undei stationare si efectul endotermic

Aparatele moderne permit combinarea US cu:
A. curentii de joasa frecventa
B. magnetoterapia
C. infrarosiile
D. undele scurte

Diatermia are urmatoarele proprietati:
A. efect electrolitic
B. efect excitomotor
C. efect caloric de suprafata
D. efect metabolic

Diatermia cu unde medii are:
A. lungimea de unda intre 1-3 km
B. frecventa intre 100 000 1 000 000 Hz
C. lungimea de unda intre 600-1200 m
D. lungimea de unda intre 100-1000 m

9

Arcul reflex este:
a.suport fiziologic pentru activitatea sistemului nervos
b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi, calea de comanda a actiunii de efectuat, organ efector
d.format din mai multi neuroni ,centri corticali si un receptor

Masajul reflex profund stimuleaza :
a.mecanoreceptorii si inhiba mesajele nociceptive
b.inhiba atit mecanoreceptorii cit si mesajele nociceptive
c.calea nociceptiva si inhiba mecanoreceptorii
d.atit mecanoreceptorii cit si calea nociceptiva

Tehnica Knapp reprezinta aplicarea de :
a.presiuni moderate repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat
b. presiuni moderate urmate de frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori
asupra zonei de tratat
c. frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat
d.neteziri, bateri si frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de
tratat

Crioterapia produce:
a.vasoconstrictie
b.vasodilatatie
c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
32

d.un efect ce depinde de tipul reactiv al pacientului

Vasele limfatice dreneaza lichidul excedentar din spatiul interstitial rezultat din :
a.activitatea metabolica foarte intensa
b.aport crescut de apa
c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel venos al capilarului
d.diferenta arterio-venoasa

Etapele drenajului limfatic sunt:
a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti
b.drenajul de resorbtie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti
c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie
d.se face doar drenaj de resorbtie si de appel

Zonele metamerice Head sunt formate din :
a.viscerul si pielea din zona somatica corespunzatoare a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
b.viscerul si o regiune parietala abdominal sau toracica a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau
segment medular
c.viscerul si o unitate motorize a caror inervatie converge spre acelasi etaj sau segment medular
d.nici o definitie nu este corecta

Tehnicile osteopatice functionale :
a.vindeca tulburarile de statica si discopatiile
b. sunt contraindicate in discopatii si tulburari de statica
c.se fac in sensul leziunii si stimuleaza capacitatea de autovindecare
d.mobilizeaza structura osoasa

Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respect urmtoarea succesiune:
A.netezirea (effleurage);friciunea;frmntatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraiile
B. netezirea (effleurage); friciunea; frmntatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraiile, netezirea
(effleurage);
C. netezirea (effleurage); friciunea; vibraiile; frmntatul (petrissage); baterea (tapotamentul); netezirea
(effleurage);
D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraiile; friciunea; frmntatul (petrissage)
E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraiile; friciunea; frmntatul (petrissage, netezirea
(effleurage)

Friciunea constituie manevra principal prin care se acioneaz asupra muschilor n regiunile unde
acetia sunt situai :
A. n profunzime
B. superficial
C. n stratul hipodermic foarte gros
D. n regiunea fesier
E. abdominal la persoanele cu obezitate

Combinarea friciunii cu frmntatul reprezint
A.o form intermediar de trecere de la friciune la frmntat
B.o form intermediar de trecere spre vibraii
C.. o form intermediar de trecere spre tapotament
D.o asociere interzis
E..o asociere indicat doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros

Contracia izometric
A. determin:deplasarea segmentului de corp n sens antero-posterior
B. determin:deplasarea segmentului de corp n sens rotator
33

C.. determin:deplasarea segmentului de corp n plan transvers
D. determin micarea de abducie
E. nu determin micare

Contracia muscular se realizeaz prin:
A.cuplarea troponinei cu tropomiozina
B.cuplarea actinei cu miozina
C.aciunea ionilor de magneziu
D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
E.acinea ionilor de potasiu

Friciunea este manevr electiv pentru :
A. epiderm
B. derm
C. hipoderm
D. epiderm i derm
E. nici un rspuns nu este corect

Frmntatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul esuturilor
A. superficiale
B. profunde
C. nervoase periferice
D.secretorii
E. glabre (fr pr)

Sinapsa reprezint:
A.legtura ntre un neuron i esutul conjunctiv
B.comunicarea nerv-epiderm
C.legtura dintre 2 nervi
D.comunicarea nerv-derm
E.locul unde se secret sudoarea

Tromboflebitele i flebotrombozele n primele faze :
A. reprezint contraindicaii pentru orice manevr de masaj
B. reprezint contraindicaii doar pentru vibraii i tapotament
C. reprezint contraindicaii doar pentru frmntat
D.permit doar netezirea
E. doar tromboflebitele contraindic masajul

n cazul tumorilor maligne, masajul
A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
B.se poate face , cu avizul medicului
C.se face cu acordul pacientului
D.se fac doar friciuni
E.este contraindicat numai n fazele terminale

Masajul poate atenua durerile prin:
A.excitarea fibrelor A delta
B,excitarea fibrelor amielinice C
C.prin aciune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta i C
D.excitarea fibrelor tactile i inchiderea porii din cornul dorsal medular pentru excitaiile nociceptive
E.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii

Fusul neuro-muscular conine:
A.fibre motorii
B.fibre senzitive
34

C.fibre motorii i senzitive
D.fibre simpatice
E.fibre parasimpatice

In timpul masajului care produce vazodilataie superficial, in reeaua vascular profund apare:
A.vazodilataie
B.vazoconstricie
C.congestie
D.B i C
E.deschidere de capilare suplimentare

Prin friciune, frmntat i tapotament, manevre energice, se produce :
A.vazodilataie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic
B.vazoconstricie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic
C. vazodilataie n profunzime, prin aciune adrenergic
D. vazodilataie n profunzime, prin aciunea substanei P
E. toate variantele sunt incorecte

Durerea referit apare datorit :
A.convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul ventral medular cu
fibrele motorii
B. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul dorsal medular cu
fibrele durerii viscerale
C. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular cu
fibrele durerii viscerale
D. convergenei fibrelor parasimpatice dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular
cu fibrele durerii viscerale
E. convergenei fibrelor simpatice dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular cu
fibrele durerii viscerale

n stadiul mediu al arteritelor, masajul se face
A.in sens centripet
B.n sens centrifug
C.n ambele sensuri
D.doar subacval
E.doar uneori

Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj:
A.netezirea i tapotamentul
B.vibraiile
C.friciunile
D.effleurajul
E.rulatul, cernutul, presiunile i ciupiturile

Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupeaz n:
A. manevre de tocat: cu marginea cubital (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioar a
antebraului, cu vrful degetelor (tangenial, n mnunchi de nuiele
B. manevre de bttorit: cu palma n cup sau ventuz i cu pumnul cubital sau palmar
C. manevre de plescit sau lipit: cu faa palmar a minii sau a degetelor
D. manevre de percutat: cu vrful degetelor
E.toate manevrele menionate la A,B,C i D

Masajul are ca efecte generale:
A.diminuarea metabolismului bazal
B. stimularea funciilor aparatelor cardiovascular i respirator
C.insomnie
35

D.oboseal
E.diminuarea tonusului organelor cavitare

Masajul
A. accelereaz procesele de resorbie i de regenerare la nivelul esuturilor inflamate aseptic.
B.intensific simptomatologia algic
C. favorizeaz hipertoniile musculare
D. favorizeaz contracturile musculare
E.nici o variant nu este corect

Durata unei edine de masaj regional este de
A.30-60 minute
B.10-15minute
C.peste 60 de minute
D.15-30 minute
E.30 minute

Luxaia
A.beneficiaz de masaj
B.necesit masaj doar pentru sechele ca tulburri vasculo-trofice i laxitate capsulo-ligamentar
C.necesit doar repaus absolut
D.nu are nevoie de tratament ortopedic
E. beneficiaz numai de masaj instrumental

n recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate
A. masajul terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului
muscular.
B. masajul terapeutic nu se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului
muscular
C. masajul terapeutic se asociaz simultan cu elongaiile
D.se indic doar kinetoterapie
E.se face doar masaj terapeutic

Vibraiile fine i prelungite
A.reduc sensibilitatea pielii i a tesuturilor subiacente
B.reduc stratul adipos
C.au efecte excitante pe sistemul nervos central
D.au efecte excitante la nivelul pielii
E.se mai numesc trepidaii

Traciunile, tensiunile i scuturrile acioneaz mai ales asupra
A.muchilor
B.articulaiilor
C.pielii
D. articulaiilor i esuturilor periarticulare
E.esutului subcutanat

10

Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale;
B. Articulatiile sacroiliace;
C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2;
D. Articulatiile coxo-femurale;

36

Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu poliartrita
reumatoida includ urmatoarele, cu exceptia:
A. Distructie articulara
B. Limitarea mobilitate articulara
C. Afectare prehensiune forta/ finete
D. Afectarea respiratorie

Obiective terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie:
A. Diminuarea durerii si inflamatiei
B. Mentinerea/ Ameliorare/ maximizarea functionala articulara
C. Prevenirea/ minimizarea dizabilitatii si afectarii functionale
D. Promovarea respiratiei tip abdominal

Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include:
A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica;
B. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice;
C. Cresterea amplitudinii de miscare a segmentelor vertebrale lombar si dorsal;
D. Reeducare vocationala;

Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, cu exceptia:
A. Degete in ciocan;
B. Degete in gat de lebada";
C. Picior triunghiular;
D. Picior rotund.

Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Spondilita anchilozanta;
B. Artropatia psoriazica;
C. Sindromul Reiter si artritele reactive;
D. Spondilartroza

Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele:
A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu deficite majore de prehensiune;
B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a segmentara sau totala, pe toate directiile de
miscare;
C. deficitul respirator prin insuficienta respiratorie restrictiva;
D. afectarea de dinamica diafragmatica;

Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice);
B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte;
C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala;
D. ameliorarea functiei de prehensiune;

Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta:
A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice)
B. termoterapie profund, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina/
parafango) in faza activa a bolii;
C. kinetoterapie de tip postural, pentru meninerea curburilor coloanei i combaterea poziiilor
vicioase;
D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie;

Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. debut la barbatul tanar (< 26 ani);
B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace;
37

C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari;
D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat

Testul Schober reprezint determinarea:
A. Mobilitii coloanei vertebrale lombare
B. Mobilitatii coloanei vertebrale cervicale
C. Mobilitatii coloanei vertebrale dorsale
D. Manevra pentru articulatiile sacroiliace

Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ:
A. redresarea segmentului vertebral lombar
B. pozitia de schior
C. mana reumatoida
D.anteproiectia segmentului vertebral cervical

Urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate:
A. reprezinta localizarea modificrilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale;
B. reprezinta o artropatie cronica imuna, dureroas, progresiv i major invalidant;
C. reprezinta principala cauz de dizabilitate i de protezare la vrstnic
D. este o afectiune metabolica complexa, cu localizare preferentiala la nivelul soldului;

Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie:
A. intensitatea durerii cu character mechanic;
B. deviaiile n plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum)
C. tumefacia;
D. stabilitatea articular a soldului.

Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ:
A. refacera stabilitii (tonifiere grupelor musculare adiacente);
B. ameliorarea mobilitii articulatiei femuro-patelare;
C. ameliorarea prehensiunii;
D. restabilirea unghiurilor utile de mers n articulaia femuro- tibial.

Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele:
A. analgezice non- opioide (paracetamol, AINS)
B. remissive imunosupresoare de tipul methotrexatului;
C. suplimente nutritive (condroitina, glucozamina)
D. medicaie cu administrare intra-articular de tip corticoid (produi retard)

Programul KT in puseul inflamator al artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu exceptia:
A. posturarea genunchiului in extensie completa;
B. efectuarea de contracii izometrice din poziii nedureroase pentru cvadriceps i hamstrings;
C. traciuni cu genunchiul n flexie de 45
0
;
D. mobilizri active- asistate pn la limita durerii a articulaiei femuro-patelare;

Urmtoarele modificri radiologice NU pot apare in gonartroz:
A. Osteofite
B. Geode
C. Scleroza subcondral
D. Sindesmofite

Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica simptomatica sunt adevarate, cu exceptia:
A. Fara factori declansatori evidenti;
B. Debutul este insidios;
C. Iradierea este uniradiculara;
D. Simptomatologia NU se amelioreaza in repaus.
38


Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii:
A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce;
B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului;
C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi;
D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce;

Umarul simplu dureros este expresia:
A. tendinitei bicepsului;
B. rupturii coifului rotatorilor;
C. artrozei scapulohumerale;
D. algoneurodistrofiei umarului.

Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune:
A. decoaptari Codmann
B. tehnici de facilitare neuromusculara;
C. programul Williams;
D. posturare corecta;

Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, cu exceptia:
A. hernia de disc L4-L5, L5-S1;
B. discartroza;
C. spondilartrita;
D. artroza coxo-femurala;

Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna;
B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect
C. sciatica paretica recent instalata;
D. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ la 5 zile de tratament;

Laserterapia in lombosciatica:
A. se face pe punctele dureroase vertebrale;
B. se face pe punctele dureroasse Valleix;
C. se indica si in formele de sciatica paretica;
D. toate cele de mai sus

11

Care din urmatoarele afeciuni al cror diagnostic i tratament este asigurat de specialitatea neurochirurgie
nu face parte:
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare

Care din particularitile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul neurochirurgical:
a. motivele internrii
b. examenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluri, cu expia:
a. funciile neuropsihice
b. msurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni
39

Evaloarea motilitii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde:
a. evaloarea forei musculare
b. evaloarea troficitii musculare
c. evaloarea micrilor involuntare
d. evaloarea sensibilitii tactile

Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical:
a. sindromul comiial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal

Menionai care din explorrile paraclinice enumerate nu sunt destinate explorrii vasculare:
a. doppler-ul carotidian
b. mielografia cu contrast
c. angiografia Seledinger
d. AngioRMN

Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substan de contrast:
a. mielografia cu contrast
b. angiografia Seledinger
c. doppler-ul carotidian
d. AngioRMN

Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunztor de inducerea strii de
com poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepia:
a. abolirea reaciei de orientare
b. abolirea respiraiei
c. abolirea reaciei de trezire
d. abolirea strii de contien

Monitorizarea presiunii intracraniene este indicat n:
a. toate strile de oc
b. uremie
c. faza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracranian nechirurgical, mai ales la pacieni comatoi

Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:
a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c. parenchimului cerebral
d. spaiului subarahnoidian

Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte:
a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale
d. malformaiile arterio-venoase medulare

Care din elementele vasculare menionate nu face parte din componena malformaiilor arterio-venoase
cerebrale:
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenavul venos

40

Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implic:
a. evaloarea raspunsului verbal
b. evaloarea raspunsului respirator
c. evaloarea raspunsului motor
d. evaloarea raspunsului ocular

Principiul de baza al computer tomografiei are la baz:
a. cmpul magnetic
b. radiaia Roentghen
c. ultrasunetele
d. radiaia laser

Punctajul maxim i minim obinut prin evaloarea strii de com pe scala Glasgow este:
a. 6 i 3
b. 15 i 3
c. 13 i 5
d. 15 i 1

Gimnastica generala se ocupa cu:
a.reeducarea mersului;
b.ergoterapia;
c.transmiterea mingii pe deasupra capului;
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.

Miscarile respiratorii se fac:
a.pana la aparitia durerii;
b.fara pauza;
c.peste 10 repetari;
d.numai la inceputul programului.

In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic:
a.5 minute;
b.15 min;
c.30 min;
d.o ora.

Gimnastica generala si respiratorie:
a.este precedata de masaj;
b.este precedata de fizioterapie;
c.cuprinde si respiratii libere;
d.cuprinde miscari imaginare.

Reabilitarea este:
a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare;
b.o deficienta;
c.o invaliditate;
d.o infirmitate.

Mijloacele fizicale contin:
a.transportul bolnavilor;
b.terapia ocupationala;
c.pneumologia;
d.cardiologia.

Pavlov a demonstrat:
a.reflexul de dependenta;
41

b.reflexul de libertate;
c.reflexul de adinamie;
d.reflexul de abstinenta.

Locomotia reprezinta:
a.impuls nervos;
b.impuls motor;
c.impuls senzitiv;
d.interactiune intre fortele externe si interne.

Miscarea este:
a.cea mai eficienta metoda de adaptare;
b.compartimentare a ingrijirii;
c.un retus chirurgical;
d.se face numai in spital.

Societatea are o datorie:
a.de egalizare a sanselor;
b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid;
c.de evitare a reabilitarii;
d.de evitare a operatiilor.

Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace:
a.kinetoterapice;
b.financiare;
c.limitate;
d.extensive.

Recuperarea adultilor se face spre:
a.recastigarea calificarii;
b.pierderea calificarii;
c.necalificare;
d.supercalificare.

Reabilitarea sociala implica si:
a.familia;
b.biologia ;
c.fiziologia;
d.biochimia.

In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra:
a.aparatul de anestezie;
b.scari fixe;
c.scripeti;
d.cuptor de parafina.

In articulatiile degetelor:
a.miscarile pasive se fac inaintea celor active;
b.miscarile active se fac inaintea celor pasive;
c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive;
d.nu se fac miscari active.

Tromboflebita profunda se previne prin:
a.ortostatism prelungit;
b.flexia capului;
c.extensia trunchiului;
42

d.flexia si extensia piciorului.

Mersul terapeutic se face:
a.pe bicicleta;
b.pe teren denivelat;
c.pe tapalige;
d.pe bare paralele.

Mana este un tentaculal:
a.diencefalului;
b. scoartei cerebrale;
c.bulbului rahidian;
d.creierului.

Hidro-kinetoterapia se face dupa principiul lui:
a.Thales;
b.Arhimede;
c.Menelaos;
d.Socrate.

In torticolis:
a.capul este inclinat in fata;
b.linia ochilor este orizontala;
c.coloana vertebrala este normala;
d.nu se fac exercitii preoperatorii.

12

Reeducarea functional n traumatologia umrului (faza 1) include:
a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier).
b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore);
c) Imobilizarea cu bratul n abductie n aparataj toraco-brahial;
d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);

Articulatia cotului include:
a) Articulatia humero-cubital;
b) Articulatia humero-tibial;
c) Articulatia humero-cubital, humero-tibial, humero-radial si radio-cubital;
d) Articulatia humero-cubital, humero-radial si radio-cubital;

Recuperarea dup suspendarea imobilizrii include:
a) Combaterea durerii prin medicatie psihotrop;
b) Combaterea durerii prin medicatie antiviral;
c) Combaterea durerii prin medicatie antiviral, psihotrop, antalgic, antiinflamatorie
si sedativ;
d) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ si terapie
fizical cu efecte antalgice;

Sechelele soldului posttraumatic includ:
a) Durere;
b) Deficit de stabilitate;
c) Deficit de mobilitate;
d) Toate de mai sus.

Metodologia general de recuperare a soldului exclude:
a) Medicatia antiinflamatorie antalgic si sedativ;
43

b) Posturi declive;
c) Masaj;
d) Kinetoterapie fr ncrcare;

Cotul se recupereaz prin:
a) Miscri activo-pasive;
b) Miscri active;
c) Miscri pasive;
d) Miscri de abductie, adductie si rotatie extern;

Din schema general de program recuperator precoce al cotului, nu face parte:
a) Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecvent;
b) Pozitionarea procliv a membrului superior;
c) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ precum si
terapie fizical cu efecte antalgice;
d) Masajul minii, antebratului si al umrului;

Mna rigid, nghetat (frozen hand) este consecinta:
a) Imobilizrii ndelungate;
b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii;
c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;
d) Imobilizrii ndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi;

Stabilitatea soldului este asigurat de:
a) Factori ososi n special articulatia coxo-tibial;
b) Factori musculari asigur mai ales stabilitatea anterioar (cderea n fat);
c) Factori ligamentari n special ligamentul ilio-femural n pozitie de decubit dorsal;
d) Factori ososi reprezentati de coaptatia aproape perfect a suprafetelor articulare.

Posturile libere pentru sold includ:
a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic sub abdomen, una sub genunchi pentru
cresterea flexiei soldului;
b) Derotare extern decubit lateral pe partea afectat, membrul afectat ncrucisndu-l
pe cel sntos;
c) Abductie din decubit dorsal se tine o pern ntre picioare;
d) Se mentin 10-15 minute;

Refacerea mobilittii soldului include:
a) Recstigarea a 52
0
flexie extensie, 12
0
abductie adductie si 14
0
RI-RE;
b) Recstigarea a 50
0
flexie extensie, 15
0
abductie adductie si 10
0
RI-RE;
c) Recstigarea a 52
0
flexie extensie, 14
0
abductie adductie si 12
0
RI-RE;
d) Recstigarea a 15
0
flexie extensie, 50
0
abductie adductie si 10
0
RI-RE;

Ordinea atentiei n recuperarea soldului este:
a) Recstigarea flexiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
b) Recstigarea extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
c) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei adductiei si la urm a rotatiei;
d) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;

Refacerea stabilittii active a genunchiului exclude:
a) Tonifierea bicepsului sural;
b) Tonifierea cvadricepsului;
c) Tonifierea tricepsului sural;
d) Tonifierea tensorului fasciei lata;


44

Obiectivele principale n recuperarea piciorului posttraumatic sunt:
a) Combaterea durerii;
b) Refacerea echilibrului muscular;
c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale);
d) Toate de mai sus.

Circumductia piciorului reprezint:
a) O miscare de flexie - extensie (70
0
);
b) O miscare de inversie eversie;
c) O miscare de abductie-adductie (35
0
-40
0
);
d) O miscare combinat;

Care dintre afirmatiile de mai jos este fals ?
a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre;
b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre;
c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre;
d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;

n fracturile vertebrale cu tasri mari sau cominutive, coloana se imobilizeaz timp de:
a) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
b) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;
c) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor;
d) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor;

Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude:
a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat;
b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat;
c) Reluarea progresiv a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar;
d) Readaptarea profesional si/sau sportiv;

Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte:
a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din or n or;
b) Mobilizri ale piciorului;
c) Ridicri pasive ale membrului inferior cu genunchiul ntins;
d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile

Terapia fizical pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include:
a) Bi cu vrtejuri de ap;
b) US pe zone reflexogene;
c) DAD n scop antalgic;
d) Mobilizarea segmentului afectat;

Evolutia unei algoneurodistrofii este:
a) Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni;
b) Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni;
c) Lung 2 ani cu o medie de 6-12 luni;
d) Lung 5 ani cu o medie de 18-24 luni;

Proteza simpl cervico-cefalic este:
a) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular
acetabular;
b) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular
femural;
c) O protez ce nlocuieste capul femural avnd o coad centro-medular acetabular;
d) O protez ce nlocuieste colul femural avnd o coad centro-medular femural;

45

Indicatia principal a protezei cervico-cefalice este:
a) Necroza aseptic de cap femural la persoanele tinere;
b) Fractura de col femural la persoanele tinere;
c) Fractura diafizei femurale indiferent de vrst;
d) Fractura de col femural la persoanele vrstnice;

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevrat:
a) Proteze intermediar bipolar este o variant a protezei cervico-cefalice;
b) Proteza bipolar este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
total;
c) n cazul protezei bipolare articulatia soldului se transform ntr-o articulatie cu 4
suprafete;
d) Proteza total este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza
bipolar;

Postoperator, recuperarea n ATS cu PTC const n:
a) Zilele 1-3 mobilizri la marginea patului;
b) Zilele 3-5 repaus la pat;
c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat;
d) Zilele 11-12 mers cu cresterea ncrcrii;

13

Urmtorii nu reprezint factori de risc pentru boala cardio-vascular:
a. litiaza renal
b. diabetul zaharat
c. fumatul
d. consumul de alcool

Contraindicaiile notului terapeutic sunt:
a. TA > 180/110 mmHg
b. implanturile de pacemaker
c. insuficien cardiac sever
d. toate

Care din urmtoarele nu reprezint o contraindicaie a testului de efort:
a. febra
b. insuficiena cardiac congestiv
c. nlimea pacientului
d. infarctul miocardic acut

Urmtorii sunt factori de risc pentru tromboza venoas profund:
a. imobilizarea prelungit
b. obezitatea
c. insuficiena venoas cronic;
d. toate variantele sunt corecte

Care din urmtoarele enunuri reprezint o contraindicaie a efecturii antrenamentului fizic n
insuficiena cardiac:
a. obezitatea
b. sedentarismul
c. fibrilaie atrial recent instalat
d. glicemia cu valori normale
Obligatoriu, unitile de recuperare trebuie s dispun de:
a. serviciu de radiologie
b. Holter ECG
46

c. ecograf Doppler color
d. cteva paturi unde se pot acorda ngijiri de terapie intensiv

Activitatea fizic este benefic dac se desfoar:
a. controlat i progresiv
b. n mod excesiv
c. sporadic
d. la temperaturi extreme

Din structura miocardului fac parte:
a. nodul sinoatrial i nodul atrio-ventricular
b. fasciculul Hiss
c. reeaua Purkinje
d. toate

Ce reprezint HTA?
a. creterea constant a TAs 140mmHg i/sau a TAd 90 mmHg
b. creterea constant a TAs 110mmHg i/sau a TAd 70 mmHg
c. creterea constant a TAs 120mmHg i/sau a TAd 80 mmHg
d. creterea constant a TAs 130mmHg i/sau a TAd 70 mmHg

Cauzele obstruciilor coronariene:
a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri)
b. afeciunile respiratorii
c. afecunile oculare
d. artroza

Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectoral se caracterizeaz prin:
a. insuficien venoas cronic
b. absena pulsului la nivelul membrelor inferioare
c. dezechilibru ntre aportul i consumul de O
2
la nivel miocardic
d. necroza esutului cerebral

Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemic are drept scop:
a. diminuarea cogniiei
b. asigurarea autonomiei pacientului
c. creterea riscului trombotic
d. dezorientarea temporo-spaial

Programul individual de gimnastic n cardiopatia ischemic trebuie s se desfoare:
a. sptmnal
b. lunar
c. zilnic
d. bianual

Infarctul miocardic acut se caracterizeaz prin:
a. necroza zonal a muchiului cardiac
b. necroza zonal a esutului cerebral
c. atrofia musculaturii membrelor inferioare
d. atrofia musculaturii membrelor superioare
Un rol important din punct de vedere fiziopatologic n cascada evenimentelor din infarctul
miocardic acut l ocup:
a. fisura plcii de aterom
b. tasarea vertebral
c. scderea acuiti vizuale
d. hipoacuzia
47

n faza a II-a a recuperrii din IMA efortul preferat este:
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic + izometric
d. nici una din variante nu este corect

Faza a III-a a recuperrii postinfarct dureaz:
a. o sptmn
b. o lun
c. 6 luni
d. toat viaa

Printre simptomele TVP se numar:
a. cefaleea
b. durerea n molet
c. precordalgiile
d. nici una din variante nu este corect

Tratamentul antihipertensiv dureaz:
a. timp de 6 luni
b. se face intermitent
c. toat viaa
d. timp de 1 an

Care sunt efectele exerciiilor respiratorii terapeutice:
a. dezobstrucie bronic
b. combaterea stazei pulmonare
c. tonifierea muchiului respirator
d. toate

Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterant este:
a. scderea ponderal
b. fractura membrelor superioare
c. fumatul
d. rabdomioliza
n cazul tahicardiei sinusale, frecvena cardiac este:
a. > 100/min
b. < 60/min
c. ntre 60-80/min
d. < 40/min

Cele mai frecvente cauze ale insuficienei cardiace cronice sunt:
a. boala coronarian ischemic
b. hipertensiunea arterial
c. bolile valvulare mitrale i aortice
d. toate
Recuperarea fizic n valvulopatii cuprinde:
a. exerciii fizice de intensitate crescut
b. antrenamente de cteva ore pe zi
c. kinetoterapie respiratorie
d. exerciii fizice cu grad nalt de dificultate
Fiecare edin de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde:
a. 2 pri (nclzirea, antrenamentul propriu-zis)
b. 3 pri (nclzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
c. 2 pri (nclzirea, perioada de revenire)
d. 2 pri (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)
48

14

In structura plamanilor exista:
a) segmente, lobuli, acini, alveole
b) lobi, segmente, acini, alveole
c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole
d) lobi, segmente, lobuli, acini

Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:
a) 12-14 respiratii /min.
b) 20-22 respiratii/min.
c) 16-20 respiratii/min.
d) 14-18 respiratii/min

Fazele unei respiratii corecte sunt:
a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei
toracale, ridicarea umerilor
b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor
c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale
d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor

Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:
a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica
b) testul apneei, testul lumanarii,
c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului
d) toate testele

Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:
a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj
b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa
c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c

Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:
a) administrarea de sedative
b) administrare de tranchilizante
c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga
d) vibromasaj si hidroterapie

Indicatiile drenajului bronsic sunt:
a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare ce
presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi)
b) postanestezie
c) bronsiectazii, bronsite cronice
d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita

Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:
a) tumora bronhica
b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer
c) existent unui corp strain intrabronhic
d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar
Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
a) scaderea VEMS sub 70%
b) scaderea capacitatii vitale (CV)
c) scaderea VEMS si a CV
d) scaderea Indicelui Tiffneau
49

Tehnica corecta a tusii cuprinde:
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
c) tonifierea musculaturii expiratorii
d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,

Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:
a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva
b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt
c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva
d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva

Terapia ocupationala se defineste ca fiind:
a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ, cu
scopul reeducarii functionale a bolnavului
b) munca in folosul comunitatii
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare functionala

n testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare treapta de efort
este de:
a) 10 W
b) 25-30 W
c) 40 W
d) 50 W

Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:
a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare
b) tractiunile si manipulrile
c) termoterapia si electroterapia
d) masajul

Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a) cresterea frecventei respiratorii in mod special
b) cresterea volumelor respiratorii
c) scaderea volumelor respiratorii
d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara

Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:
a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene
b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare
c) crescuta progresiv
d) scazuta progresiv

Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt reversibile:
a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d) bronhospasmul
Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie si mareste travaliul (pentru a
genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul
obstructiv) prin urmatoarele modalitati:
a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate
c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus)
d) contractia muschilor expiratori (inactivi n respiratia de repaus)
50

Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:
a) insuficienta respiratorie partiala
b) insuficienta respiratorie grava
c) insuficienta respiratorie de perfuzie
d) insuficienta respiratorie totala

Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva nu face parte:
a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii
obstructive
c) dezobstructia bronsica
d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii

Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corecta a
acestora fiind:
a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers
b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal
c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand
d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal

Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) relaxarea
b) posturarea
c) gimnastica corectoare
d) refacerea posturii si aliniamentului

Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:
a) posturi relaxante
b) posturi facilitatorii
c) posturi de drenaj
d) posturi corective

Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:
a) inainte de masa
b) dupa masa
c) seara
d) dimineata

Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:
a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) dezobstructia bronsica
d) antrenamentul la efort

15

Este criteriu major pentru diagnosticul de astm bronsic la sugar si copilul mic :
a) Rinoree in absenta contextului de infectie respiratorie superioara
b) Trei sau mai multe episoade de wheezing in Cdrul infectiilor respiratorii inferioare in
ultimele 6 luni
c) Wheezing in absenta contextului de infectie respiratorie
d) Alergie alimentara

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la drenajul postural in astmul bronsic este FALSA ?
a) Zonele cele mai incarcate se dreneaza primele
51

b) Se executa obligatoriu seara
c) Inainte de sedinta de posturare se recomanda administrarea unui aerosol bronhodilatator
d) O sedinta de drenaj bronsic se poate intinde pe o perioada de maxim 45 de minute

Care afirmatie este FALSA referitoare la postura facilitatoare pentru bolnavul dispneic aflat in criza de
astm bronsic ?
a) Pacientul se afla in ortostatism
b) Pacientul se afla in decubit dorsal
c) Spatele sprijinit pe un plan dur
d) Trunchiul in anteflexie

Mucoviscidoza este :
a) Boala autosomal dominanta
b) Afectiune monogenica
c) Consecinta unor mutatii la nivelul unei gene localizate pe bratul scurt al cromozomului
VII
d) Boala poligenica

Pentu fibroza chistica NU este caracteristic :
a) Ileusul meconial
b) Tusea
c) Insuficienta renala
d) Scaunele diareice

Referitor la datele fiziopatologice in mucoviscidoza, importante pentru kinetoterapeut, este FALSA
urmatoarea afirmatie :
a) Sediul initial central al obstructiei ( caile aeriene mari )
b) Afectarea preferentiala a lobilor superiori
c) Vulnerabilitatea nespecifica a lobului mijlociu drept
d) Neomogenitatea obstructiei

In programul de management al oricarui bolnav de mucoviscidoza trebuie inclusa in mod obligatoriu :
a) Fizioterapia
b) Hemodializa
c) Dializa peritoneala
d) Exsanguinotransfuzia

Printe elementele de alarm ace impugn efectuarea testului sudorii pentru diagnosticul de mucoviscidoza
fac parte urmatoarele CU EXCEPTIA :
a) Manifestari sino- pulmonare
b) Absenta istoricului familial de mucoviscidoza
c) Manifestarile digestive
d) Gustul sarat al sudorii

Semnul Gowers este caracteristic pentru :
a) Paralizia cerebrala infantila
b) Boala Werdnig Hoffman
c) Distrofia musculara Duchenne
d) Distrofia musculara Becker
In Distrofia musculara Duchenne atrofierea si slabiciunea musculara sunt progressive si simetrice, primii
muschi afectati fiind :
a) Muschii cefei
b) Psoas- iliacul
c) Musculatura fetei
d) Muschii palmei dind aspect de mina in gheara
52

Referitor la pozitia in stretching- ul activ ( manevra de intindere ) a tricepsului in ortostatism, in Distrofia
musculara Duchenne urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Pacientul sta cu fata la perete
b) Piciorul din spate ramine intins
c) Calciiul ridicat de pe podea
d) Genunchiul intins

Kinetoterapia in bronsiectazie va trebui inceputa :
a) Imediat ce s-a precizat diagnosticul
b) La minim 2 ani de la precizarea diagnosticului
c) Abia dupa ce au aparut semne de suprainfectie
d) Numai la adolescent

Expectoratia este un simptom major in bronsiectazie si are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA :
a) Este matinala ( toaleta bronsica )
b) Are aspect mucopurulent
c) Are aspect stratificat
d) Este in cantitate mica avind aspect de albus de ou

In bronsiectazie :
a) Rareori debutul poate fi marcat de prezenta hemoptiziilor
b) Expectoratia este simptom major si apare seara
c) Hemoptizia este semn de prognostic bun
d) Tusea este inconstanta, seaca

Dintre caracteristicile clinice ale sindromului Down fac parte urmatoarele IN AFARA DE :
a) Capul mai mic, rotund
b) Ochii orientati oblic
c) Urechile mari , situate mai sus
d) Gitul scurt

Cauzele de baza ce conditioneaza aparitia insuficientelor motorii la copiii cu sindrom Down sunt
urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a) Hipotonia musculara
b) Dezvoltarea anormala a reflexelor
c) Afectarea echilibrului
d) Ochii orientati oblic

In AIJ forma sistemica, simptomul care semneaza diagnosticul pozitiv este :
a) Febra
b) Rash-ul
c) Artrita
d) Splenomegalia

Care din urmatoarele NU face parte din subtipurile de artrita idiopatica juvenila ?
a) Oligoartrita
b) Poliartrita factor rheumatoid negative
c) Reumatismul articular acut
d) Reumatismul psoriazic

Dintre mijloacele fizice de combatere a durerii si redorii matinale din artrita idiopatica juvenila , nu face
parte :
a) Caldura
b) Punga cu gheata
c) Corticoterapia
d) Ortezele functional
53

In artrita juvenila idiopatica (A JI ) masajul este contraindicat in urmatoarele situatii CU
EXCEPTIA :
a) Febra ridicata
b) Infectii cutanate
c) In cazul unor alergii este contraindicate folosirea uleiului pe baza de alune sau arahide
d) Afectarea a mai mult de o articulatie

Referitor la hemiplegie urmatoarea afirmatie este FALSA :
a) Este afectare motorie unilaterala
b) Clinic se manifesta prin pareza si spasticitate unilaterala
c) Acest tip de paralizie cerebrala este putin mai frecvent la fete decit la baieti
d) Diagnosticul se pune rar in perioada neonatala , existind adesea un interval liber de 4- n9 luni
in care examenul neurologic furnizeaza date normale

Metodele de decontracturare utile in paraliziile cerebrale infantile sunt urmatoarele IN AFARA
DE :
a) Kinetoterapie , diminuind mecanismele reflexe
b) Mijloace fizice ( frig, caldura, electroterapie )
c) Mijloace chimice ( toxina botulinica 0 pentru scaderea eferentei gamma asupra placii motorii
d) Tratament medicamentos cu gamaglobulina iv

In cadrul metodei Bobath aplicata la copiii cu paralizie cerebrala infantile inhibitia spasticitatii se produce
prin urmatoarele IN AFARA DE :
a) Plecind de la punctele cheie- central , reprezentat de pozitionarea capului
b) Al mobilitatii centura scapulara
c) Al stabilitatii- centura pelvina
d) Prin intinderea rapida a muschiului spastic

Metoda gold standard in diagnosticarea mucoviscidozei ramine :
a) Diagnosticul molecular
b) Testul sudorii
c) Determinarea cariotipului
d) Dozarea distrofinei

Printre principiile aplicarii exercitiilor de mimica in paralizia faciala periferica se numara urmatoarele,
CU EXCEPTIA :
a) se anuleaza intii actiunea muschilor de partea indemna
b) muschii paralizati vor fi plasati in pozitie neutral pe cit posibil
c) muschii paralizati vor fi intinsi la maximum
d) cind se lucreaza cu muschii din partea superioara a fetei, nu se vor active cei din partea
inferioara si invers

Leziunile survenite intrapartum care pot interveni in etiologia infirmitatilor motorii de origine cerebrala
sunt:
A) toxemie preeclapsie;
B) hemoragia cerebral idiopatic;
C) traumatismul cranian (sdr. Silverman);
D) naterea precipitat.

Tabloul clinic al Boalii Legg-Calv-Perthes-Waldenstrm cuprinde:
A) Durere la nivelul soldului;
B) Gonalgie externa;
C) Durerea poate fi diminuata prin presiunea capului femural n triunghiul Scarpa
D) Contractur muscular reflex abductori i rotatori interni limitarea adduciei i rotaiei
externe.
54

Caracteristicile cifozei posturale sunt urmatoarele cu exceptia:
A) Tratamentul este reprezentat de corectia atitudilor vicioase;
B) Radiologic apar noduli Schmorl retromarginal anterior, la mai muli corpi vertebrali, mai ales
spre versantul lombar;
C) Curbura este intre 40-60;
D) Apare mai frecvent la fete intre 10-15 ani.
Tabloul clinic al toricolisului muscular congenital se compune din urmatoarele cu exceptia:
A) Aparitia olivei torticolare la nou-nascut si sugarul mic;
B) Pliu cutanat n partea inferioar a regiunii auriculare de partea leziunii;
C) Pe partea sanatoasa lob auricular coborat fata de partea afectata;
D) Predomina localizarea pe partea stanga.
Despre sinovita acuta tranzitorie de sold de pot afirma urmatoarele:
A) Apare mai frecvent la baieti cu un maxim de incidenta la varsta de 10-12 ani;
B) Clinic apare durerea in sold si / sau gonalgie;
C) Netratata are evolutie galopanta cu aparitia artitei septice de sold;
D) Tratamentul consta din imobilizare gipsata si antibioterapie.
Despre piciorul talus valgus postural se pot afirma urmatoarele:
A) Este o deformatie rara a piciorului ce se intalneste mai ales la sexul masculin;
B) Incidenta e crescuta la multipare;
C) Deformatia moderata si / sau severa necesita tratament chirurgical;
D) Deformatia usoara nu necesita nici un tratament deoarece in 3-6 luni piciorul devine spontan
normal.
Principiile tratamentului piciorului stramb congenital varus equin sunt:
A) Tratamentul trebuie initiat in perioada de dupa inceperea mersului;
B) Prima deformaie care trebuie corectat este varusul antepiciorului apoi equinul
retropiciorului;
C) Imobilizarile conform tehnicii Ponseti vizeaza doar esecurile tratamentului prin
kinetoterapie;
D) Tratamentul chirurgical vizeaza alungirea partilor moi retractate si mentinerea corectiei si se
incepe la 2-3 luni.
Testul Barlow:
A) Necesita control radiologic;
B) Poate identifica soldurile luxabile;
C) Se efectueaza numai la nastere;
D) Poate identifica soldurile luxate.
Piciorul varus equin congenital:
A) Este o afectiune dobandita;
B) Are o incidenta de 20-30 / 1000 nou nascuti;
C) Are predominenta feminina;
D) Beneficiaza de tratament ortopedic.
Piciorul plat static:
A) Este o afectiune specifica varstelor mici, pana la 6 ani;
B) Este caracterizat de o desenare a amprentei plantare sub 1/3 din suprafata sa;
C) Din punct de vedere clinic se manifesta prin uzura incaltamintei pe partea interna si dureri la
nivelul tarsului in perioadele cu mers indelungat;
D) Tratamentul este exclusiv chirurgical.
Boala Scheuermann:
A) Este o cauza rara de cifoza la copil;
B) In evolutia naturala a bolii, cifoza devine fixa, ireductibila;
C) Perioada de debut este caracterizata de durere importanta;
D) Tratamentul este chirurgical si trebuie efectuat precoce.
Referitor la scolioza nu este adevarata afirmatia:
A) Coloana vertebrala creste rapid in primii 5 ani si dupa varsta de 10 ani;
B) Formele topografice sunt: cervico-toracica, toracica, lombara;
C) Tratamentul este exclusiv kinetoterapeutic;
D) Gradul de evolutie se apreciaza periodic la 3 luni.