MORFOLOGIA I STRUCTURA BACTERIILOR

1. MORFOLOGIA BACTERIILOR
1.1. Dimensiuni
Lumea bacterian este populat e entit!i microscopice ce nu pot "i #$ute cu oc%iul liber& 'imensiunile sunt
at(t e reuse) *nc(t un #olum e +cm
,
poate cuprine +-
+.
bacterii cu o /reutate e apro0imati# +/) iar *ntr1un
meiu lic%i limpee sunt necesare cel pu!in +1+- milioane e bacterii pentru a prouce o turbiitate sesi$abil
macroscopic& 2n intestinul nostru sunt pre$ente *n 3ur e +-1+-- e trilioane e bacterii) numrul lor ep4in cu mult
cel al propriilor noastre celule&
'imensiunea bacteriilor se e0prim *n micrometri 5+67+-
1,
mm8) #aria!iile "iin *n "unc!ie e specie) "orm)
meiu 4i #(rsta culturii& 2n /eneral) este cuprins *ntre +1+-6& Cele mai mici bacterii sunt cele in /enul
Mycoplasma, cu iametrul e -),1-)96) pe c(n cele mai mari ca) e pil) spiroc%etele a3un/ p(n la o lun/ime e
+:1.-6& Formele "ilamentoase) cum sunt actinomicetele) pot atin/e o lun/ime p(n la :--6& Aprecierea imensiunii)
a "ormei 4i a4e$rii bacteriilor sunt posibile la microscopul optic) iar a etaliilor mor"olo/ice 4i structurale numai prin
microscopie electronic&
1.2. Form
2n raport cu "orma lor eosebim ; cate/orii e bacterii< rotune 5cocii8) alun/ite 5bacili8) *ncurbate 5spirili)
spiroc%ete) #ibrioni8 4i "ilamentoase 5actinom=cetele8&
> cocii sunt bacterii rotune 5/enul Staphylococcus8) o#alare 5/enul Streptococcus8) lanceolate 5specia
Streptococcus pneumoniae8) reni"orme 5/enul Neisseria8 cu ? e -)9 1 +6@
> bacilii sunt bacterii cu "orm alun/it e bastona4 cu imensiuni *ntre +): 1 +-6& La bacili este important
e0aminarea e0tremit!ilor) aspectul acestora a#(n rol *n ienti"icarea lor& Ast"el) bacilii pot pre$enta capetele
rotun3ite 5"amilia Enterobacteriaceae8) tiate rept 5Bacillus anthracis 1 bacilul crbunos8) mciucate
5Corynebacterium diphteriae - bacilul i"teric8) *n "orm e su#eic 5Fusobacterium8@
> cocobacilii sunt bacterii u4or alun/ite) "iin "orme intermeiare *ntre coci 4i bacili 5Yersinia pestis, Bordetella
pertussis, Haemophilus influenzae8@
> vibrionii sunt bacterii *ncurbate *n "orm e #ir/ul 5ibrio cholerae8@
> sirilii sunt bacterii spiralate a#(n +1. spire ri/ie 5Spirillum !olutans8@
> siroc!e"ele sunt bacterii spiralate cu corpul "le0ibil a#(n +.1.- e spire 5"reponema pallidum8) "oarte multe
spire str(nse 5#eptospira8 sau .1, spire 5Borrelia8<
> ac"inomice"ele sunt bacterii "oarte asemntoare "un/ilor 4i "ormea$ "ilamente sau %i"e lun/i 4i rami"icate
care se rup) re$ult(n "orme bacilare 5$ctinomyces8&
1.#. Disunere
Bacteriile sunt or/anisme unicelulare care se multiplic prin i#i$iune binar& La unele specii) up i#i$iune
urmea$ separarea complet a celulelor "iice) re$ult(n bacterii i$olate& La alte specii) up i#i$iune) celulele "iice
rm(n le/ate *ntre ele) /rup(nu1se *n mo caracteristic atorit unei substan!e #(scoase ispus "ie pericelular) "ie
locali$at *n anumite re/iuni etermin(n i"erite tipuri e a4e$are a celulelor&
A4e$area bacteriilor permite uneori recunoa4terea /enului) sau c%iar a speciei) prin e0aminarea la microscopul
optic a preparatelor colorate e"ectuate in culturi) sau irect in prousul recoltat e la pacient&
Cocii se $isun%
> *n /rme$i sau asemntor unei ciorc%ini e stru/uri ca) e e0emplu) /ermenii in /enul Staphylococcus@
+
> *n tetrae la /enul Micrococcus@
> *n baloturi e c(te 9 coci orienta!i *n cele , irec!ii ale spa!iului la /enul Sarcina@
> *n lan!uri la /enul Streptococcus@
> *n iplo) ca ou "lcri e lum(nare care se unesc prin ba$ele lor) la specia Streptococcus pneumoniae@
> *n iplo) ca ou boabe e ca"ea care se pri#esc "a! *n "a! prin conca#it!ile lor ca) e pil) la Neisseria
%onorrhoeae 5/onococ8 4i Neisseria menin%itidis 5menin/ococ8@
> i$ola!i) care nu sunt e interes meical&
Bacilii se $isun%
& cel mai aes i$ola!i 4i *n po$i!ii *nt(mpltoare unul "a! e cellalt ca) e e0emplu) ma3oritatea bacililor
/ram1ne/ati#i@
& /rupa!i c(te oi 5iplobacili8 sau *n lan!uri scurte ca) e e0emplu) /enul &lebsiella@
& ispu4i *n lan!uri ca bacilii in /enul Bacillus 5bacilul crbunos8@
& ispu4i *n mo caracteristic sub "orma unor ma3uscule sau litere c%ine$e4ti cum sunt bacilii i"terici
5Corynebacterium diphteriae8@
& *n palisa) ca sc(nurile unui /ar 5bacilii i"terimor"i8&
2. 'TR(CT(RA CEL(LEI BACTERIE)E
Unitatea mor"o"unc!ional a bacteriilor este celula) un comple0 autoor/ani$at e molecule or/anice care
sc%imb ener/ie cu meiul *ncon3urtor 4i este capabil s14i re/le$e *n mo autonom "unc!iile #itale&
Bacteriile au o structur "oarte comple0) "iin alctuite in componente obli/atorii) pre$ente la toate speciile
bacteriene 5nucleu) citoplasm) membran citoplasmatic) me$o$omi) perete celular8 4i componente "acultati#e ce se
/sesc oar la unele specii 5capsul) "la/eli) "imbrii) spor8&
2.1. Comonen"ele obli*a"orii
'()()( Nucleul bacterian
Este un nucleoi sau ec%i#alent nuclear) cu o structur primiti# *n compara!ie cu nucleul celulelor eucariote 4i
repre$int .A in /reutatea uscat a bacteriei& Bucleoiul este "ormat intr1o molecul circular e A'B) or/ani$at
sub "orma unui cromo$om unic care este *n contact irect cu citoplasma atorit lipsei membrane nucleare& Molecula
e A'B ublu spiralat este la r(nul ei supra%elicat *n 3urul unui mie$ e ARB) ispo$i!ie necesar "unc!ionalit!ii
materialului nuclear&
2n mo obi4nuit) nucleoiul este situat *n centrul celulei bacteriene 4i poate "i le/at e membrana citoplasmatic
prin intermeiul me$o$omilor&
Func*ia nucleului bacterian const *n epo$itarea in"orma!iei /enetice necesar autoreplicrii) or/ani$rii
structurale 4i "unc!ionale a celulei bacteriene) eci a caracterelor ce e"inesc specia& Bucleul repre$inta o ttinta pentru
antibiotice 5"luoroc%inolone8
2n a"ar e A'B cromo$omial) la unele bacterii sunt pre$ente molecule circulare mici) e0tracromo$omiale e
A'B care se numesc plasmie 4i care se replic inepenent e cromo$omul bacterian& Com re#eni asupra lor *n
capitolul e /enetic bacterian&
'()('( Citoplasma
Situat *ntre materialul nuclear 4i "a!a intern a membranei citoplasmatice) citoplasma este un sistem coloial
alctuit in 9-A ap) *n care se /se4te o cantitate mare e molecule or/anice) ioni anor/anici) en$ime) ARB 5e
transport) mesa/er 4i ribo$omial8) #acuole 4i inclu$ii& Este lipsit e or/anitele celulare pre$ente la celulele eucariote
cum sunt reticulul enoplasmatic) aparatul Gol/i) mitoconriile) centrul celular) er/astoplasma&
La microscopul optic citoplasma apare omo/en) amor") iar la cel electronic "in /ranulat atorit unui numr
mare e ribo$omi& Se aprecia$ c o celul bacterian are .-&--- e ribo$omi ce con!in 9-1D-A in ARB1ul
.
citoplasmatic&
+ibozomii sunt structuri s"erice cu iametru e apro0imati# +9-nm 4i constanta e seimentare e E-S& 2n
absen!a ionilor e M/
.F
se es"ac *n ou subunit!i cu constanta e seimentare e :-S 4i ,- S& 'in punct e #eere
c%imic sunt alctui!i in G:1E-A ARB 4i ,-1,:A proteine& O parte in ribo$omi se asocia$ "orm(n poli$omi 5mai
ales *n timpul sinte$elor proteice8) al!ii sunt liberi) iar o a treia cate/orie se ata4ea$ me$o$omilor sau membranei
citoplasmatice& Ribo$omii repre$int seiul sinte$elor proteice in celul si tinta pentru anumite antibiotice
5tetracicline8&
,ncluziile citoplasmatice) escrise la unele specii bacteriene) sunt "orma!iuni structurale inerte) temporare) e
i"erite imensiuni) #ariin *n "unc!ie e specia bacterian 4i coni!iile e meiu& Compo$i!ia lor c%imic este
i"erit) ele put(n "i e /lico/en sau amion 5la unii bacilii aerobi sporula!i8) lipie 5la /enul Bacillus8)
polimeta"os"a!i 5sau inclu$iile e #olutin escrise mai *nt*i la Spirillum !olutans 4i apoi e Babe4 4i Ernst la bacilii
i"terici8 etc& Inclu$iile sunt structuri le/ate e acti#itatea metabolic a celulei bacteriene 4i repre$int un material e
re$er# care poate "i "olosit ca surs e ener/ie&
'()(-( Membrana citoplasmatic.
Este o membran "in 5G):1Enm8) elastic) lipsit e re$isten! mecanic ce mr/ine4te la e0terior citoplasma
bacteriilor 4i o separ e peretele celular& He sec!iune apare trilaminat) "iin alctuit in ou straturi "os"olipiice
ispuse cu pr!ile %iro"obe "a! *n "a!& Hrintre moleculele "os"olipiice se /sesc molecule proteice) situate "ie la
ni#elul unuia intre cele ou straturi "os"olipiice) "ie le tra#ersea$ "iin e0puse la ambele "e!e ale membranei&
Aceast structur inamic) "lui) temporar 4i re#ersibil *n "unc!ie e "actorii e meiu este o Istructur *n
mo$aicJ) moelul ei "iin escris *n +DE. e Sin/er 4i Bic%olson&
Funciile membranei citoplasmatice:
> este o membran cu permeabilitate selecti#) *neplinin "unc!ia e barier osmotic ce re/lea$
sc%imburile celulei bacteriene) *n ambele sensuri cu meiul *ncon3urtor& Hermeabilitatea selecti# a
membranei citoplasmatice permite reali$area *n interiorul celulei) pentru unele substan!e) concentra!ii e
+-
:
ori mai mari ec(t *n a"ara celulei)
> secret numeroase en$ime %irolitice ce se eliberea$ *n meiul *ncon3urtor une scinea$ substratul
nutriti# *n unit!i absorbabile)
> unele proteine le/ate e membrana citoplasmatic 3oac rolul e c%emoreceptori)
> *nepline4te rolul mitoconriilor e la celulele eucariote) "iin seiul en$imelor lan!ului respirator 4i al
"os"orilrii o0iati#e) eci centrul ener/o/ene$ei celulare)
> este seiul sinte$ei aci$ilor /ra4i) a "os"olipielor)
> este implicat *n sinte$a peretelui celular) al poli$a%arielor capsulare) particip(n acti# la cre4terea 4i
i#i$iunea celulei bacteriene) la "ormarea sporului bacterian)
> constituie o posibil !int pentru ac!iunea unor antibiotice ca) e pil) polimi0inele&
'()(/( Mezozomii
Sunt structuri membranare care se "ormea$ prin in#a/inarea membranei citoplasmatice sub "orm e bu$unar
sau *n e/et e mnu4) pre$ente la bacteriile /ram 1 po$iti#e 4i oca$ional la cele /ram 1 ne/ati#e& Ei nu "ormea$ *n
citoplasm ca#it!i inerte) ci esc%ise spre spa!iul periplasmic 5spa!iul intre membrana citoplasmatic 4i peretele
celular8 4i sunt *n contact irect cu materialul nuclear&
'up mor"olo/ia lor) me$o$omii sunt lamelari) #e$iculari 4i tubulari) iar ispo$i!ia lor *n celula bacterian
poate "i septal) peri"eric 4i nuclear&
Funciile mezozomilor:
> particip la replicarea cromo$omului bacterian 4i i#i$iunea celular)
> particip la reac!iile e "os"orilare o0iati# 4i o0ioreucere) ar *n msur mai mic ec(t membrana
celular)
> seiul unor en$ime %irolitice care *neplinesc rolul en$imelor li$o$omale e la celulele eucariote)
> sinte$a 4i secre!ia unor e0oen$ime) ca e e0emplu penicilina$a sau ce"alosporina$a)
,
> sinte$a peretelui celular 4i "ormarea sporului bacterian&
'()(0( 1eretele celular
Component celular obli/atorie care *ncon3oar membrana citoplasmatic) peretele celular este o structur
ri/i) speci"ic bacteriilor& El este "ormat intr1un strat ba$al) asemntor la toate bacteriile 4i un strat al structurilor
super"iciale) "oarte i"eren!iat) *n "unc!ie e care bacteriile mani"est caractere tinctoriale i"erite< bacterii /ram 1
po$iti#e) /ram1 ne/ati#e 4i acio1alcoolore$istente&
Structura stratului bazal. Heptio/licanul sau mureina este structura c%imic responsabil e ri/iitatea
peretelui celular 4i care asi/ur "orma 4i re$isten!a mecanic a bacteriei& Hre$ent la toate bacteriile) el const intr1un
sc%elet) "ormat in molecule lun/i paralele poli$a%ariice e B1acetil1/luco$amin 4i aci B1acetil1muramic&
Moleculele e aci B1acetil1muramic in lan!urile #ecine sunt le/ate *ntre ele prin pun!i polipeptiice) trans#ersale) a
cror structur i"er la bacteriile /ram1 po$iti#e e cele /ram1ne/ati#e 4i c%iar e la specie la specie& Ast"el) e
"iecare molecul e aci B1acetil1muramic se lea/ un tetrapepti ce con!ine ' 4i L aminoaci$i& 'e e0emplu)
tetrapeptiul la Staphylococcus aureus este "ormat in L1alanin 1 '1/lutamin 1 L1li$in 1 '1alanin) iar la bacteriile
/ram ne/ati#e con!ine aci iaminopimelic&
La bacteriile /ram 1 po$iti#e ou tetrapeptie e pe . lan!uri paralele *n#ecinate sunt le/ate printr1un
pentapepti& La bacteriile /ram 1 ne/ati#e) tetrapeptiele se lea/ *ntre ele printr1o simpl le/tur peptiic&
Men!ionm c aciul iaminopimelic 4i aciul B1acetil1muramic sunt componente care nu au "ost /site *n natur
ec(t la bacterii&
Structura stratului structurilor speciale. 'eosebim , tipuri e structuri speciale< /ram1po$iti#) /ram1ne/ati# 4i
acio1alcoolore$istent&
La bac"eriile *ram + o,i"ive) peptio/licanul repre$int :-1D-A in /reutatea uscat a peretelui celular) are o
/rosime e +:1,- nm 4i con!ine p(n la .-- e lan!uri paralele e murein&
Stratul structurilor speciale este reus 4i alctuit in polimeri %irosolubili care sunt aci$ii t%eicoici< acidul
ribitoltheicoic 4i %liceroltheicoic& Ace4tia pot ptrune p(n la membrana citoplasmatic le/(nu1se co#alent e
aceast 1 aci$ii t%eicoici e membran sau numai p(n la perete 1 aci$i t%eicoici e perete& Ei repre$int anti/enele e
supa"a! ale bacteriilor /ram1po$iti#e&
Heretele celular al bacteriilor /ram1po$iti#e este sensibil la ac!iunea lizozimului care rupe le/turile intre
aciul B1acetil muramic 4i B1acetil/luco$amin 4i a penicilinei care *n%ib sinte$a peptio/licanului&
La bac"eriile *ram+ne*a"ive) peptio/licanul are o /rosime e ;1:nm) repre$ent(n numai +-A in /reutatea
uscat a bacteriei& Stratul super"icial este *ns mult mai comple0 ec(t la bacteriile /ram 1 po$iti#e "iin alctuit
intr1o membran e0tern) lipoproteine 4i lipopoli$a%ariul e perete&
Membrana e2tern. este "ormat intr1un strat ublu "os"olipoproteic ce cuprine o cantitate "oarte mare e
molecule proteice& Aceste proteine) bine e"inite la ma3oritatea speciilor bacteriene) sunt enumite Omp 5outer
membrane proteins8 sau Momp 5 ma3or outer membrane proteins8& Membrana e0tern se lea/ e protoplast prin
intermeiul unei lipoproteine 4i a proteinei OmpA in membrana e0tern&
Hroteinele nespeci"ice ale membranei e0terne cu "unc!ie e porine) cum sunt trimerii OmpF 4i OmpC)
elimitea$ ni4te canale umplute cu ap prin intermeiul crora pot i"u$a *n spa!iul periplasmic substan!e
%irosolubile&
Hroteinele speci"ice au "unc!ii e transport pentru anumite substan!e) unele intre ele "iin 4i receptori pentru
bacterio"a/i& 'e e0emplu) proteina LamB este responsabil pentru transportul malto$ei 4i receptor pentru "a/ul
lamba al bacilului coli&
Hroteinele e supra"a! pot a#ea la unele bacterii rol *n pato/enitate) ca e e0emplu cele E proteine e supra"a!
al s%i/ellelor care le asi/ur in#a$i#itatea&
'easupra membranei e0terne a bacililor /ram1ne/ati#i se a"l lipopoli$a%ariul e perete 5LHK8 sau enoto0ina
bacililor /ram1ne/ati#i& Aceasta este alctuit in<
> lipiul A care are o structur particular) "iin "ormat in unit!i i$a%ariice e /luco$amin) le/ate e
beta1%iro0iaci$i /ra4i cu +-1+G atomi e carbon "i0a!i irect e membrana e0tern)
> mie$ul sau IcoreJ) numit 4i anti/en R) comun tuturor bacteriilor /ram 1 ne/ati#e 4i care inclue . $a%aruri
caracteristice< aciul Leto1eo0=octanoic 4i o %epto$&
> unit!i mono$a%ariice repetiti#e 5+:1;-8 care sunt speci"ice e specie 4i tip 4i constituie an"i*enul O al
;
bacteriilor /ram1ne/ati#e&
LHK este o to0in termolabil) care se eliberea$ *n meiul *ncon3urtor e ctre bacteriile /ram1ne/ati#e
numai up li$a lor 4i "oarte reacti# *n or/anismul /a$& Ast"el) lipiul A prouce "ebr) acti#ea$ mecanismele
aprrii antiin"ec!ioase 4i *n e0ces prouce 4ocul enoto0ic cu e#olu!ie /ra#) c%iar "atal&
Spa*iul periplasmic& Sistemul structural ublu al peretelui celular la bacteriile /ram1ne/ati#e creea$ un
compartiment ce se *ntine e la membrana celular p(n la membrana e0tern) numit spa!iu periplasmic& El con!ine
peptio/licanul 4i un /el care "a#ori$ea$ nutri!ia bacteriei prin con!inutul *n en$ime e/raati#e ca) e pil)
"os"ata$e) nuclea$e) protea$e etc& Tot aici sunt pre$ente en$imele e inacti#are ale unor antibiotice cum sunt beta1
lactama$ele 4i ce"alosporina$ele&
Bac"eriile aci$o+alcoolore,is"en"e e interes meical sunt bacilul tuberculos 4i bacilul leprei a cror perete
celular se aseamn cu cel al bacteriilor /ram1po$iti#e& Structurile speciale con!in aci micolic 4i o cear ce con"er
acestor bacterii caractere tinctoriale eosebite 4i re$isten! crescut la "actorii e meiu& Ast"el ac) up o *ncl$ire
e scurt urat ce tope4te cerurile) un colorant ptrune *n celula bacterian) ecolorarea acesteia sub ac!iunea
aci$ilor sau alcoolilor nu se mai prouce ca la alte bacterii& Acest caracter se nume4te acio1alcoolo1re$isten!&
Bacteriile acio1acoolo1re$istente se colorea$ "oarte slab cu colora!ia /ram) e#ien!ierea lor "c(nu1se la cal prin
te%nica Kie%l1Beelsen&
Bac"erii cu ere"e al"era" sau -ormele L. Sunt bacterii cu stratul ba$al #iciat sub ac!iunea unor "actori in
meiu ca) e e0emplu) li$o$imul 4i penicilina) care li$ea$) respecti# *mpieic sinte$a peptio/licanului&
Bacteriile lipsite total e perete celular se numesc protopla3ti 4i pro#in in r(nul bacteriilor /ram 1 po$iti#e)
iar cele cu perete par!ial le$at) sferopla3ti in bacteriile /ram1ne/ati#e) care *4i pier mai /reu peretele&
Formele L sunt "oarte sensibile la #aria!iile osmotice) put(n supra#ie!ui numai *n coni!ii speciale e
osmolaritate) ar sunt "oarte re$istente la antibioticele beta1lactamice& 'ac "actorii noci#i ispar in meiu) "ormele
L se pot trans"orma *n bacterii normale prin resinte$a peretelui celular& Unele teorii mai #ec%i sus!in c "ormele L pot
*ntre!ine 4i cronici$a o in"ec!ie) ar o#e$ile *n acest sens lipsesc&
Funciile peretelui celular:
> asi/ur "orma) re$isten!a mecanic 4i osmotic a bacteriei@
> asi/ur protec!ia membranei citoplasmatice "a! e presiunea intern a celulei bacteriene) care este "oarte
mare< :1G atm la E( coli) .-1,- atm& la S( aureus4
> re/lea$ tra"icul molecular e perete *n ambele sensuri) eci sc%imbul e substan!e intre bacterie 4i
meiul *ncon3urtor) "iin permeabil pentru molecule cu o GM mai mic e +-&--- altoni 4i cu un
iametru mai mic e +nm@
> stoc%ea$ unele en$ime *n spa!iul periplasmic la bacteriile /ram1ne/ati#e ce #or "i eliberate up
necesit!i) spre eosebire e bacteriile /ram1po$iti#e care *4i elimin en$imele irect *n meiul e0tern@
> pre$int receptori pentru bacterio"a/i@
> este seiul anti/enelor e supra"a!) "iin eci implicat *n rspunsul imun al macroor/anismului@
> este seiul unor "actori e pato/enitate@
> are rol *n i#i$iunea bacterian 4i *n procesul e sporulare
> tinta pentru antibiotice 5peniciline) ce"alosporine8
&
2.2. Comonen"e bac"eriene -acul"a"ive
'('()( Capsula
Ma3oritatea bacteriilor pato/ene 4i comensale sunt capabile s prouc in !i!o un material e *n#eli4
e0tracelular&
Casula este un *n#eli4 compact) intim le/at e celula bacterian) cu o l!ime e cel pu!in -).6m& Este #i$ibil
pe preparatele u$uale sau *n colora!iile ne/ati#e sub "orma unui %alou clar ce *ncon3oar bacteria&
'in punct e #eere c%imic) capsula tuturor bacteriilor e interes meical este e natur poli$a%ariic
5Streptococcus pneuomoniae) &lebsiella etc&8 cu e0cep!ia capsulei bacilului crbunos care este polipeptiic&
:
Capsula are rol *n re$isten!a bacteriilor "a! e "a/ocito$) "iin ast"el un "actor e #irulen!& Cariantele
necapsulate ale acelora4i specii sunt nepato/ene& 'e e0emplu) Streptococcus pneumonie, e tip S) capsulat) prouce
la 4oarecele alb e laborator o septicemie mortal) pe c(n #arinata necapsulat nu este pato/en&
Capsula este o structur cu propriet!i anti/enice speci"ice 5anti/enele M8 care permit i"eren!ierea unor
serotipuri *n carul speciei&
Bacteriile nu sinteti$ea$ material capsular in !itro pe meiile u$uale) coloniile re$ultate "iin ru/oase) e tip R
7Irou/%J& He meii speciale) *ns) bacteriile pot cre4te capsulate) coloniile "iin mucoase) e tip S 7Ismoot%J&
Structura escris mai sus este Icapsula clasicJ a bacteriilor) la care ne re"erim atunci c(n #orbim e bacterii
capsulate& La unele bacterii s1au mai e#ien!iat 4i alte structuri e *n#eli4) cum sunt<
Microcasula este o structur iscret cu o /rosime sub -).6m care nu se e#ien!ia$ la microscopul optic) ci
numai prin metoe imunolo/ice sau electronomicroscopice 5Neisseria %onorrhoeae8& Ea constituie un "actor e
#irulen!&
'"ra"ul mucos) /licocali0ul este un strat amor" 4i #(scos ce *n#ele4te bacteria& El este "ormat in lan!uri lun/i
e poli$a%arie) cum sunt le#anii 4i e0tranii) cu rol ma3or *n ae$i#itatea bacteriilor e supra"e!e& Ast"el) e pil)
Streptococcus mutans prouce cantit!i mari e e0tran 4i le#an prin intermeiul crora se ata4ea$ e supra"a!a
in!iilor contribuin la "ormarea cariilor 4i a plcii entare& Un alt e0emplu este 1seudomonas aeru%inosa, care
secret un strat mucos ens care *i cre4te re$isten!a la antibiotice&
Funciile capsulei:
> este un "actor e aeren! 4i coloni$are a bacteriile pe supra"e!e@
> prote3ea$ bacteriile e i"eri!i a/en!i antibacterieni in meiu cum sunt< bacterio"a/ii) colicinele)
complementul) li$o$imul sau alte en$ime bacteriolitice@
> prote3ea$ bacteriile e ac!iunea "a/ocitelor) "iin eci un "actor e #irulen!@
> repre$int seiul anti/enelor capsulare) importante *n ienti"icarea acestor bacterii&
'('('( Cilii sau fla%elii bacterieni
Sunt apenici "ilamento4i ai speciilor bacteriene mobile) cu ori/inea *n citoplasma bacterian) 4i ser#esc ca
or/ane e locomo!ie& Ei sunt pre$en!i mai ales la bacili 5Enterobacteriaceae8 ar 4i la unii coci 5enterococ8& Cilii sunt
structuri %elicoiale) cu imensiunea *n /eneral mai mare ec(t cea a celulei bacteriene creia *i apar!in 5.1+:N.1.-
nm8 4i se e#ien!ia$ microscopic prin colora!ii speciale&
'ispo$i!ia 4i numrul cililor sunt caracteristice speciei& S1au escris bacterii atric%e 5"r cili8) monotric%e 1 cu
un cil polar 5ibro cholerae8) lo"otric%e 1 cu un smoc e cili situat la unul in polii bacteriei 1 51seudomonas
fluorescens8) am"itric%e 1 cu cilii situa!i la ambii poli ai bacteriei 5la /enul Spirillum8 4i peritric%e 1 cu cilii ispu4i pe
*ntrea/a supra"a! a bacteriei 5Salmonella) E( Coli) 1roteus etc&8&
Structura cililor este tubular) ei "iin "orma!i intr1o protein contractil) "la/elina) sub "orm polimeri$at&
Cilul se ata4ea$ e bacterie printr1un corpuscul ba$al 4i un c(rli/ e articula!ie a"late *n citoplasma bacteriei&
Corpusculul ba$al se inser prin c(rli/ul e articula!ie e membrana citoplasmatic 4i peretele celular&
Mobilitatea 4i irec!ia mi4crii cililor pot "i in"luen!ate e concentra!ia unor substan!e in meiu 5c%imiotactism
po$iti# sau ne/ati#8 4i e temperatur& Ei sunt seiul anti/enelor "la/elare 5O8) importante *n ienti"icarea bacteriilor&
Cilii bacterieni nu se obser# ec(t pe preparate colorate special& 2n practica e rutin nu se e#ien!ia$ "la/elii)
ci mobilitatea bacteriilor) "ie prin e0aminarea lor pe un preparat nati# *ntre lam 4i lamel *n care se urmresc
mi4crile bacteriilor) "ie prin *nsm(n!area tulpinii pe un meiu semisoli prin *n!eparea *n pro"un$ime a meiului&
'ac bacteria cre4te nu numai pe traseul *nsm(n!rii 4i i"u$ea$ *n meiu) ea este mobil&
'('(-( 1ilii bacterieni
Bumeroase specii bacteriene /ram1ne/ati#e au pe supra"a!a lor lor ni4te apenici "ilamento4i) ri/i$i) mai scur!i
ec(t "la/elii) *n numr mare 5+--1:--Ncelul8 4i cu ispo$i!ie *n /eneral peritric%& Ei se e#ien!ia$ numai prin
microscopie electronic&
'in punct e #eere c%imic sunt polimeri proteici e pilin) ispu4i %elicoial *ntr1o structur tubular& Batura
proteic a pililor le con"er propriet!i anti/enice& 'in punct e #eere "unc!ional) pilii se *mpart *n<
> se. ili 1 coi"ica!i e "orma!iunile /enetice e0tracromo$omiale 5plasmie8 4i care pre$int o importan!
eosebit *n "rans-erul $e ma"erial *ene"ic *ntre bacterii& Sunt pre$en!i mai ales la bacteriile /ram1ne/ati#e
G
5Enterobacteriaceae) 1seudomonas8)
> ili comuni sau pili e aeren! 5"imbrii8) *n numr mare) coi"ica!i cromo$omial) 4i care ser#esc bacteriilor
la "i0area "erm e meiul e cultur sau e celulele pe care se a"l& Ei constituie) eci) un -ac"or imor"an" $e
virulen/ 5e e0emplu la /onococ8& 2n a"ar e aeren!) pilii comuni mai au 4i propriet!i anti"a/ocitare&
Ambele cate/orii e pili pre$int anti/ene speci"ice piliare 4i pot "i receptori pentru bacterio"a/i&
'('(/( Sporii
Unele bacterii se trans"orm *n spori) care sunt "orme primiti#e e i"eren!iere celular) cu re$isten! crescut la
"actorii e meiu 4i care apar enocelular *n coni!ii ne"a#orabile e #ia!& Sporo/ene$a se *nt(lne4te numai la ,
/enuri e bacterii /ram1po$iti#e) Clostridium 4i Bacillus care sunt bacili 4i Sporosarcina care sunt coci&
Sporii nu sunt "orme e *nmul!ire ale bacteriilor& 'intr1o bacterie #e/etati# se "ormea$ un sin/ur spor) care *n
coni!ii "a#orabile e #ia! #a a na4tere unei sin/ure celule bacteriene&
Forma sporului poate "i rotun sau o#al& 'iametrul sporilor este mai mic la bacilii sporula!i aerobi)
neep4in iametrul bacteriei 5/enul Bacillus8) pe c(n la /enul anaerob Clostridium) sporul are un iamentrul mai
mare ec(t bacteria) prouc(n e"ormarea acesteia& Acest caracter al sporului se nume4te Icaracter clostriialJ 4i
este important *n ienti"icarea bacililor /ram1po$iti# anaerobi&
Ho$i!ia sporului bacterian constituie un caracter ta0onomic& Hoate "i central) ca la bacilul crbunos 5Bacillus
anthracis8) subterminal) ca la B(cereus, sau terminal) ca bacilul tetanic 5Cl(tetani8&
2n colora!iile obi4nuite sporul apare ca o $on incolor *n corpul bacterian& El se e#ien!ia$ *ns prin colora!ii
speciale) la cal) care permeabili$ea$ *n#eli4urile sporale pentru coloran!i 5colora!ia MPller8& He preparatele nati#e
*ntre lam 4i lamel e"ectuate in culturi) sporii apar ca ni4te "orma!iuni rotune) re"rin/ente&
Ultrastructura 4i compo$i!ia c%imic a sporilor asi/ur acestora o mare re$isten! la a/en!ii "i$ici 4i c%imici)
ceea ce "ace ca ei s "ie consiera!i "orme e re$isten!a ale bacteriilor& 'e importan! eosebit pentru meicin este
re$isten!a sporilor la clur) e care trebuie s se !in cont la sterili$are&
'orularea& Este un proces ce se eclan4ea$ *n coni!ii ne"a#orabie e #ia!) c(n bacteriile sunt lipsite e
surse nutriti#e& Ea presupune "ormarea unor structuri noi 4i ispari!ia altor structuri caracteristice "ormei #e/etati#e
ale bacteriei&
'in punct e #eere mor"olo/ic) sporularea *ncepe prin conensarea la un capt al celulei a materialului
nuclear& Acesta #a "i separat e un sept ce pro#ine in in#a/inarea membranei citoplasmatice& Septul cre4te) se
esprine e membrana citoplasmatic 4i "ormea$ *n 3urul materialului nuclear o membran ubl a crei "e!e care
se pri#esc sunt cele ce sinteti$ea$ peretele bacterian& Acesta este staiul e prespor&Cele ou lamele ale membranei
presporale #or sinteti$a *n#eli4urile sporale< peretele sporal 4i corte0ul situate *ntre cele ou lamele ale membranei
presporale 4i o tunic proteic 4i e0osporiumul *n a"ara membranei presporale&
'"ruc"ura sorului #aria$ e la specie la specie) ar or/ani$area /eneral se aseamn& 'e la interior spre
e0terior) sporul este "ormat in<
5 core sau protoplastul sporal) "ormat in materialul nuclear incon3urat e membrana citoplasmatic& Aici este
epo$itat 'BA 4i o substan! care are rol *n re$isten!a sporului la clur 1 ipicolinatul e Ca) care nu s1a mai
e#ien!iat nicieri *n natur)
5 corte2ul intern sau peretele sporal "ormat in peptio/lican 4i care este peretele celular primorial)
5 membrana e2tern. sau corte2ul sporal, care este stratul cel mai /ros al sporului 4i care con!ine 4i el un
peptio/lican) cu o structur particular) "oarte sensibil la li$o$im& Autoli$a acestui strat este momentul c%eie *n
trans"ormarea sporului *n "orma #e/etati#)
5 tunica proteic. este "ormat in proteine c%itinoase cu numeroase le/turi isul"itice& Ea este impermeabil) "iin
responsabil e re$isten!a sporilor la unele e$in"ectante)
5 e2osporiumul este pre$ent numai la unii spori 4i con!ine lipoproteine 4i $a%arie&
Germinarea sorului& 2n coni!ii e meiu "a#orabile) sporul /erminea$ 4i #a a na4tere unei bacterii
#e/etati#e ientice cu aceea *n care s1a "ormat& Germinarea are loc *n , etape<
$cti!area sporului& Se prouce c(n acesta *nt(lne4te coni!ii "a#orabile e #ia!) ar 4i un "actor care s le$e$e
*n#eli4ul sporal 5mecanic sau c%imic ca) e e0emplu) li$o$imul) compu4i cu /rupri sul"%irilice libere etc&8&
,ni*ierea este eclan4at e un meiu nutriti# bo/at& Hentru unii spori tri//erul este L1alanina) iar pentru altele
aeno$ina& Acesta uce la acti#area unei en$ime autolitice care e/raea$ corte0ul sporal& Are loc absorb!ia e ap)
E
eliberarea ipicolinatului e calciu 4i e/raarea unor compu4i sporali&
6ez!oltarea sporului( Hrotoplastul sporal se trans"orm *n bacterie #e/etati#) care trece printr1o perioa
metabolic acti# e re"acere a constituen!ilor celulari normali 4i a ec%ipamentului en$imatic complet&
#. 'T(DI(L MORFOLOGIC AL BACTERIILOR
E0aminarea microscopic este "rec#ent primul pas *n ienti"icarea unor bacterii& Caracterele mor"olo/ice 4i
tinctoriale *ncarea$ bacteriile *ntr1unul in /rupurile ma3ore stabilin conuita ia/nosticului bacteriolo/ic&
Elementele mor"olo/ice importante *n ienti"icarea unei bacterii sunt< imensiunea) "orma) a4e$area) pre$en!a unor
structuri speciale ca) e pil) enospori) "la/eli) capsul sau inclu$ii intracelulare&
Microscopul cu cmp luminos. Acesta are . sisteme e lentile care mresc ima/inea obiectului stuiat<
lentilele obiecti#ului 4i lentilele ocularelor& 2n mo obi4nuit se "olosesc , obiecti#e< un obiecti# care mre4te e +-0
4i care se "olose4te pentru ob!inerea unei ima/ini e ansamblu a preparatului e0aminat) un obiecti# ce mre4te e
;-0) cu care se e0aminea$ microor/anisme mai mari ca) e pil "un/i) para$i!i 4i *n "ine obiecti#ul cu imersie care
ampli"ic ima/inea e D- sau +--0 4i cu care se e0aminea$ bacteriile& Ima/inea mai este ampli"icat *nc e E sau
+- ori e lentilele ocularelor& Huterea e re$olu!ie 5istan!a cea mai mic *ntre . puncte ce poate "i perceput8 a unui
microscop "otonic este e -).6& La microscopul cu c(mp luminos se e0aminea$ preparatele colorate) ar uneori 4i
preparate nati#e&
Microscopul cu fond ntunecat. Are un conensator special) carioi) care permite ptrunerea luminii
numai e la peri"eria obiecti#ului& La acest tip e microscop se e0aminea$ preparatele nati#e) *ntre lam 4i lamel)
e"ectuate irect intr1un prous) *n care se caut bacterii a cror l!ime nu ep4e4te -)+1-).6 5ca) e e0emplu)
e#ien!ierea treponemelor in 4ancrul si"ilitic8) sau intr1un meiu e cultur lic%i) *n care se urmre4te e$#oltarea
unei culturi 5#eptospira etc&8&
Microscopul cu contrast de faz se "olose4te tot la e0aminarea preparatelor nati#e& El are un sistem e "iltre
care permit sesi$area i"eren!elor e "a$ a luminii c(n aceasta trece prin obiecte e ensitate i"erit&
Microor/anismele e0aminate la acest microscop au aspect triimensional&
Microscopul cu raze UV. Unii compu4i ca) e e0emplu) "luorocromii sunt capabili s absoarb lumina
ultra#iolet 4i s emint o ener/ie cu lun/ime e un superioar& Hreparatele e e0aminat sunt colorate *n prealabil
cu un compus "luorescent ca) cum este) i$otiocianatul e "luorescein iar apoi sunt e0aminate& Harticulele colorate
#or apare luminoase) "luorescente pe c(mpul *ntunecat al microscopului&
Microscopul electronic& Lumina este *nlocuit cu un "ascicul e electroni& 2n microscopia electronic cu
transmisie) electronii trec irect prin preparat) iar *n microscopia prin baleia3 ei trec intr1un anumit un/%i prin
preparat) ast"el *nc(t ima/inea ce apare pe ecran este triimensional&
E0aminarea mor"olo/iei bacteriene se e"ectuea$ pe i#erse preparate microscopice&
E-ec"uarea -ro"iurilor "i0ate 4i colorate este o meto e rutin *n laboratorul e bacteriolo/ie& Frotiurile se
pot colora simplu cu un sin/ur colorant) elementele preparatului a#(n toate aceea4i culoare) e#entual e intensitate
i"erit) sau i"eren!iat cu mai mul!i coloran!i) bacteriile color(nu1se i"erit *n "unc!ie e a"initatea lor tinctorial&
'up e"ectuarea "rotiurilor) acestea se usuc la temperatura camerei 4i se "i0ea$ cel mai es prin clur)
trec(n "rotiul e .1, ori prin "lacr& 2n timpul "i0rii) "ormele #e/etati#e ale bacteriilor sunt omor(te 4i e#in
permeabile pentru coloran!i& Fi0area c%imic 5cu alcool metilic) aceton) Ma=1GrQnRal) aci osmic etc&8 se
utili$ea$ mai ales c(n preparatele sunt sec!iuni e !esuturi sau "rotiuri e s(n/e) eoarece prote3ea$ celulele i n
prous e e/raare&
Colora/iile simle "olosesc solu!ii apoase a unui colorant ba$ic ca) e e0emplu) albastru e metilen) #iolet e
metil) "u0in ba$ic etc& Cationii coloran!ilor ba$ici se combin cu anionii protoplastului bacterian 4i cu "os"a!ii
aci$ilor nucleici& 'up colorare) "rotiurile se spal pentru *neprtarea e0cesului e colorant& Coloran!ii aci$i nu
colorea$ bacterii ec(t la un pO "oarte aci) ar pot "i "olosi!i pentru colora!ii ne/ati#e& Hreci$m c peretele celular
nu se colorea$ *n mo obi4nuit) structura colorat obser#abil la microscop "iin protoplastul bacterian& Spa!iul
intre bacteriile ispuse *n lan!uri corespune tocmai pere!ilor celulari *n#ecina!i necolora!i& Unii microbi se
colorea$ bipolar atorit ispo$i!iei citoplasmei la ambele capete ale bacteriei&
Colora/ia ne*a"iv este o meto rapi 4i simpl e stuiu a mor"olo/iei bacteriene& Bacteriile se amestec cu
colorantul 5tu4 e C%ina8 4i se *ntin ca un "ilm pe lam& Bacteriile apar incolore pe "onul colorat al preparatului&
9
Imre*narea ar*en"ic se utili$ea$ pentru colorarea spiroc%etelor) mai ales c(n se urmre4te e#ien!ierea
lor *n !esuturi& 2n aceast colora!ie) spiroc%etele se colorea$ *n brun1ne/ru pe "onul /alben al preparatului&
Colora/iile $i-eren/iale sunt cele mai importante *n laboratorul e bacteriolo/ie& Cel mai es "olosit este
colora!ia /ram) introus e stuentul ane$ C%ristian Gram la s"(r4itul secolului trecut& 'up cum apar bacteriile *n
aceast colora!ie ele se *mpart *n /ram1po$iti#e 4i /ram1ne/ati#e&
Colora/ia *ram const *n colorarea ini!ial a bacteriilor cu cristal1#iolet sau #iolet e /en!iana& Moransarea
se "ace cu lu/ol& Urmea$ ecolorarea *n urma creia unii microbi) cei /ram1po$iti#i) pstrea$ colorantul #iolet) iar
al!ii) cei /ram1ne/ati#i) #or "i ecolora!i cu un amestec e alcool1aceton& Ace4tia in urm se #or recolora cu "u0in
ba$ic& Bacteriile /ram1po$iti#e #or aprea eci e culoare #iolet iar cele /ram1ne/ati#e ro4ii& Este important e
men!ionat "aptul c bacteriile *4i pot sc%imba caracterele tinctoriale *n coni!ii neprielnice e #ia!) cele /ram1
po$iti#e mai ales put(nu1se ecolora&
Hroprietatea bacteriilor e a se colora i"erit prin aceast colora!ie e0prim i"eren!e e structur a peretelui
celular& Mecanismul care st la ba$a acestei colora!ii nu este *nc eluciat&
D