Sunteți pe pagina 1din 3

Complicaiile edentaiei pariale

Tulburrile funcionale
Masticatorii:
-

Apar cnd se pierd dinii din regiunea lateral. Prin pierderea molarilor
dispare din suprafaa activ a masticaiei, ceea ce duce la scderea
eficienei de triturare a alimentelor, att cantitativ ct i calitativ.
Apare o concentrare a forelor de masticaie asupra dinilor restano,
aceast suprasolicitare fiind cauza aparitiiei modificrilor patologice la
nivelul lor.

Fizionomice: Apar n cazul pierderii dinilor frontali sau ca o complicaie a


edentaiei pariale , cum ar fi:
-

Migrri orizontale cu apariia tremelor i diastemelor


Vestibularizri ale dinilor frontal
Abraziuni exagerate ale dinilor frontali
Reducerea dimensiunii verticale de ocluzie

Fonetice:
-

Funcia fonetic este mai puin afectat, producndu-se o adaptare rapid


la condiiile de edentaie
Tulburrile fonetice sunt accentuate n cazul lipsei ntregului grup frontal
superior
Pierderea dinilor frontali inferiori produc tulburarea fonaiei prin
modificarea culoarului coloanei de aer

Migrarile orizontale:
Migrarea orizontal se poate face prin translaie total a dintelui sau prin
nclinare (frecvent la mandibul). Migrrile orizontale se produc att n sens
mezial ct i distal, cele meziale (meziogresiune) fiind mai ample i mai
numeroase dect cele distale (distogreiunile).
La maxilar au o vitez i o amplitudine mult mai mare datorit structurii
spongioase a osului.
nclinarea dinilor face dificil inseria protezelor mobile sau a lucrprilor
conjuncte; prin nclinro se modific nalimea cispizior, ducnd la apariia
contactelor premature i a interferenelor n IM i RC.
Migrrie verticale:
Se produc la dinii antagonisto spaiului edentat.
Egresiunea (migrarea dinilor mpreun cu procesul alveolar(; apare la dini cu
parodoniul sntos, iar coroana clinic nu-i modifc dimensiunea inioal. n
urma egresiunii, dintii migrai pot veni n contact cu mucoasa crestei
antagoniste, iar tratamentul protetic se face dup extracia dinilor migrai i
chiar remodelarea chirurgical a alevolelor acestor dini.
Tratament al egresiunii: remodelare osoas, gingival, modificare coronar.

Extruzia (migrarea dinilor fr procesul alveolar( apare la dini cu parodoniul


afectat i se produce mai repede ca egreiunea. Coroana clinic devine mai mare
dect cea anatomic.

Consecinele migrrilor verticale


Denivelarea planului de ocluzie cu apariia contactelor premature i a
interferenelor, odat c pierderea timpurie a molarilor de ase ani, care erup slab
mineralizai.
Dispariia punctelor de contact interdentare.
Cmpul protetic n edentaia parial
Cmpul protetic este alctuit din totalitatea elementelor morfologice ale
oaselor maxilare pe care se plic proteza parial.
Suportul dentoparodontal
1. Numrul i topografia dinilor restano:
n cazul n care exist edentaie cu prezena unui numr mic de dini restani (2-5
dini), dar repartizai bilateral, sunt condiii bune pentru meninerea i
stabilizarea protezei, fa de situaia n care aceti dini sunt grupai pe o singur
parte.
2. Poziia dinilor de pe arcad
La maxilar, axele de implantare converg spre apex iar la mandibul sunt
divergente spre apex.
n edentaia parialp, dinii mimitani breelor edentate i dinii antagonito
acestor spaii migreaz spre spaul liber, modificndu-i poziiile de implantare n
sens orizontal i vertical aceste noi poziii se numesc malpoziii secundare ale
dinilor restani.
3. Morfologia coronar
Coroanele dentare prezint convexiti pe cele 4 fee laterale, iar lnia care unete
convexitile maxime se numete ecuator anatomic.
Ecuatorul anatomic este luat n considerare numai n poziiile fiziologice.
Dinii prezint o poziie de implanatre caracteristic fectuia, creia ii
corespunde un ecuator de implantare, paralel cu lnia de colet pe fiecare fa a
coroanei dentare.
Pentru tramentul proteic cu proteze mobilizabile ne intreseaza ecuatorul protetic
sau ecuatorul comun al dintilor stalpi, care este dat de linia ce uneste
convexitatile maxime ale acestor dinti.
Traiectul ecuatorului ptotetic poate coincide cu cel al ecuatorului de implatare
sau de malpozitie sau poate fi creat prin pretatiri protetice. Ecuatorul protetic se
determina cu ajutorul paralelografului.

Trasarea ecuatorului protetic imparte fetele laterale coronare in doua zone


distincte cu utilizarea protetica fi
Ecuatorul protetic se poate prezenta in diverse situatii:
-

Ecuatorul tipic situat aproximativ la jumatatea distantei cervico-ocluzale,


cu un traiect care porneste de pe fata proximala dinspre edentatie , trece
in diagonala pe fetele vestibulara si orala apoi se indreapta catre fata
proximala opusa edentatiei unde se afa mai aproape de colet
Ecuatorul atipic care se prezinta in trei variante: 1.traiect oblica pornind de
pe fata vestibulara dinspre edentaie in aproierea fetei ocluzale, coboara
oblic vestibular si oral si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei, foarte
aproape de colet. Se intalneste frecvent la canini si premolari. 2 ecuatorul
inalt situat apoape de suprafat ocluzala pe fetele vestibulara si orala. Se
intalneste frecvent la premolarii supueriori inclinati vestibular si la
premolarii inferiori inclinati lingual. 3 ecuatorul coborat.

Cracteristici privind retentivitate dintilor


La maxilar retentivitatile ffavorabile ale molarilor ssunt situate pe fetele
vestibulare si spre distal datorita inclinarii coroanei in aceste sensuri, iar la
mandibula retentivitatile favorabile ale molarilor sunt situate lingual si spre
mezial datorita inclinarii coroanei in aceste sensur.
Premolari superior si inferiori datorita implantarii aproape verticale si uneori
caninii inferiori prezinta zone retentive atat vestibular cat si oral. Retentivitatile
dintilor pot fi mari, medii sau reduse.
Clasa 1 edentatie biterminala (edentatie bilaterala marginita numai mezial de
dinti)
Clasa 2 unilaterala marginita mezial de dinti
Clasa 3 edentatie laterala marginita atat mezial cat si distal de dinti
Clasa 4 edentatie frontala
Molarul 2 absent fara antagonist nu se ia in considerare.
Bresele cele mai posterioare determina clasa de edentatie.
Edentatia de clasa a 4a intersecteaza linia mediana a arcadei si este marginita
distal de dinti.