LP 27.11.

2007

Semio chir

ENDOSCOPIA

Endoscopia eso-gastro-duodenala= met de dg adresata organelor cavitare (TD)

Istorie :

1. Etapa endoscoapelor rigide

2. Etapa endoscoapelor semiflexibile
3. Etapa fibroendoscopiei 1958-1985, lumina rece
4. Etapa videoendoscopiei

Fibroscopul:

-sursa de lumina e in exterior (cu halogen, Xe- mai puternica, etc…)

-sistem de transmisie a luminii

-fibroendoscop

Sursa de lumina: are 2 becuri intr-un aparat, un aspirator de aer si o pompa de aer.

Fibroscopul: o portiune proximala ( cu elem de ghidaj de la exterior), ocular, buton

pt aspiratie lichide in exces din cavitati, canal de lucru si 2 rotite ce permit
orientarea vf in toate punctele cardinale

Tubul: face leg intre cele 2 extremit, contine: 2 fascicule de fb optice (unul mai gros
care transmite imag de la periferie la examinator), un canal pt aer, unul pt apa, un
canal de lucru; e invelit cu 3-4 manunchiuri de cauciuc si fb de otel dispuse
helicoidal pt protective; extremit distala: 2 zone || prin care e transmisa lumina, 2
orif pt aer/apa si canalul de lucru

Diametrul tubului: 9,5 mm, cu lungime ~ fct de zona abordata. Endoscoapele

operatorii sunt mai groase si au 2 canale de lucru, cu extremitatea distala alba.

Se pot combina 2 metode: eco (det evid. Leziunilor la niv organelor pline)+ endo
(evid leziuni din org cavitare)=> eco-endoscopia: acuratete f mare de dg, mai ales
in leziuni neo. Exista m m posibilitati: la niv extr distala a endoscopului se ataseaza
un transducer eco ce se roteste circular- se evidentiaza toate lanturile ggl si
eventual extensia unei leziuni la nivelul structurilor invecinate, mai ales la pacientii
cu tesut celulo-adipos foarte bine reprezentat sau cand se interpune aer; exista si
transduceri pe care-I poti introduce tu, dar cu colaborarea unui ecografist. Imagine
pe care o obtine endoscopul poate fi de 2 feluri: axiala- axoendoscoapele, cu
unghiul ~ 180° sau imaginea obtinuta de lateroendoscoape, la care partea ce
capteaza imaginile e situata lateral.
CONTRAINDICATII

MAJORE:

• lipsa de cooperare a pacientului

• Psihopatii
• Anevrisme de Ao ( pe Ao toracica)
• I. C grava

MINORE:

• HTA
• Varsta <10 ani si > 50 ani
• Aritmii
• CIC (cardiopatie isch. cr. dureroasa)

INDICATIILE METODEI

1. Esofagoscopia:
1.1. Toate cazurile de sdr esofagian
1.2. Stenoze eso
1.3. Acalazie ( invers ca in cancer, solidele trec usor prin cardia si lichidele
nu)
1.4. Tumori eso benigne sau maligne
1.5. Hepatite cornice sau ciroze hepatice
1.6. Angina pectorala spre a exclude esofagita de reflux sau hernia hiatala
1.7. Diverticuloza eso
1.8. HDS
1.9. Neo gastric polar superior

2. Gastroscopia:
2.1.Sdr dispeptic fara expresie Rx
HDS (hemoragii digestive superioare)
2.2.Ulcere gastrice (+ biopsie)
2.3.Neo gastric
2.4.Anemii pernicioase si aclorhidrii histaminorefractare
2.5.Polipi gastric
2.6.Gastrite
2.7.Stomac operat *

*) un stomac cu anastomoza Gastro-Duod are procentual m.p sanse de a da neo.

Dc anastomoza e gastro-jejunala-> risc crescut de neo intestinala
3. Duodenoendoscopia:
3.1.Ulcere duodenale
3.2.Discordante clinica-rx
3.3.Suspiciunea de tumori duodenale altele decat cancere, neo duodenal e f.f rar
3.4.Insuficiente evacuatorii- stenoze nerecunoscute, cel mai frecvent pe D1 prin
ulcere evolutive netratate sau tratate incorect
3.5.HDS
4. Colonoscopia:
4.1.HDI cand rectoscopia si irigografia sunt negative
4.2.Polipi sau polipoza cr.
4.3.Boala Crohn si RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica)
4.4.Orice suferinta colonica evidenta
4.5.Urmarirea post-op a pacientilor operati pt neo de colon sau rect

CONTRAINDICATII

– AAC ( abd ac chirurgical)

– Diverticulita ac
– I.Resp si I.C
– RCUH in puseu ac.
– Sarcina
– Afectiuni inflamatorii ano/per.