GENUL HAEMOPHILUS

Generalitati
cocobacili Gram negativi polimorfi, imobili, nesporulati,
aerobi si facultativ anaerobi si carboxifili.
cresc pe medii cu snge care contin:
Factor X - hemina
Factor V NAD sau NADP
Mai multe specii
H. influenzae
specia cel mai frecvent implicat n infectii umane
n special la copii

patogene pt om :
H. ducreyi - sancrul moale
H aegyptius - conjunctivite

Alte specii oportuniste (ex. H. Parainfluenzae, H. haemolyticus)

Haemophilus influenzae
GRESIT considerat ca agentul etiologic al gripei
n pandemia de grip din anii 1890-1892.
Denumirea:
haima = snge;
philios = iubitor;
influenza = grip
(bacterie iubitoare de snge care determin gripa).
A fost observat n 1890 si izolat n 1892 de
Pfeiffer bacilul lui Pfeiffer

Habitat
Colonizeaz
mucoasa tractului respirator uman

la 75% din copii

la 40% din adulti

mucoasa conjunctival
tractul genital - la
persoanele sntoase

30-80%

din

Caractere morfologice
n produse patologice
cocobacili Gram negativi, mici (1-1,5 / 0,3 m)
bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi
n lanturi scurte

n culturi n medii bogate, la 6-8 ore

predomin formele cocobacilare, care au si capsul

n culturile vechi
pleomorfism;
se pierde capsula ceea ce creaz probleme de
diagnostic diferenial microbiologic

Caractere de cultur
Se cultiv pe:

geloza chocolat;
geloza Fildes;
geloza Levinthal;
Haemophilus Test Medium (HTM) etc.

necesit pentru initierea cresterii

5-10% CO2,
atmosfer umed,

temperatur de 35-37C
pH = 7,6.
Durata incubrii este minim 24-48 de ore
Prezint fenomenul de satelitism
Tulpinile capsulate formeaz colonii mucoide

Caractere biochimice si de
metabolism

aerobi - facultativ anaerobi si carboxifili

catalaz pozitiv
oxidaz pozitiv
fermenteaz
slab
si
inconstant
carbohidratii
8 biotipuri numerotate de la I la VIII
Biotipul I este cel mai frecvent izolat

Actiunea agentilor fizici, chimici

si biologici

foarte sensibil n mediul extern

prin uscare sunt omorti rapid
distrusi de dezinfectantii obisnuiti
tulpini rezistente la ampicilin prin
producerea de beta-lactamaz
sensibil fat de: penicilinele A asociate cu
un inhibitor de betalactamaz, cefalosporinele G2 si G3, fluorochinolone,
gentamicin

Structur antigenic
capsula tulpini virulente
6 tipuri antigenice capsulare (serovaruri) notate de la
a la f.
cel mai rspndit si mai patogen este tipul b,
nrudiri antigenice cu Streptococcus pneumoniae,
Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus,
Staphylococcus epidermidis, Enterococcus faecium,
E.coli K1

fimbriile (pilii) la tulpini izolate din nazo-faringe

Lipopolizaharidul (endotoxina)
proteinele membranei externe

Rspunsul imun
Anticorpii anti-capsulari - bactericizi prin:
liza complement dependenta
stimuleaz fagocitoza

infectie naturala
vaccinare
pasiv de la mama, pana la 3 luni

Anticorpii de tip IgA secretorii protectia

mucoaselor

Caractere de patogenitate
Capsula
confer caracterul invaziv
rol n colonizare
factor major al virulentei
Adezinele
mediaz colonizarea
Endotoxina
rol redus
Bacteriocine
tulpinile din tipul antigenic b
IgA proteazele
cliveaza IgA

PATOGENIE. BOALA LA OM
Afectiuni acute cu bacteriemie
cauzate de tulpini invazive, biotip I serotip b
debut ca o rinofaringit acut
extensie locala epiglotit, laringotraheit, otit, sinuzit, rar pneumonie
prin sange - meningita
meningita
mai frecvent la copii mici (3-30 luni) si la batrani
netratata - mortalitate > 90%
precedat de infectii ale cilor respiratorii superioare sau oto-rinolaringologice, urmate de stare septicemic
epiglotita,
mai frecvent la copii mari (2-7 ani)
debut brusc
tablou clinic cu semne generale de septicemie si grave tulb. respiratorii
stri septicemice
Afectiuni acute sau cronice, fr bacteriemie
provocate de tulpini necapsulate
Brohopneumonie
mai rar localizri articulare, osoase, ORL, oculare, genito-urinare

Tratament
Cloramfenicol
Ampicilina ! Tulpini rezistente prin
betalactamaze
Tratament parenteral cu cefalosporine,
Antibiograma f importanta.

EPIDEMIOLOGIE.
PREVENIRE. CONTROL
Rezervorul de infectie - strict uman
Cai de transmitere:
pe cale aerian
prin picturi Flgge
interuman

Receptivitatea - general
boala - dependent de vrst si factori legati de gazd
Infectii mai frecvente iarna, n colectivitti nchise sau
aglomerate, cu conditii de igien precare
Profilaxia specific; vaccinare

GENUL BORDETELLA

Generalitati
bacteriologul belgian J. Bordet si O. Gengou, au
izolat agentul etiologic al tusei convulsive n 1906
6 specii ale genului
Interes medical B. pertussis (specia tip a genului)
B.parapertussis,B.bronchiseptica, B.holmesii
cocobacili Gram negativi, strict aerobi, imobili sau
mobili

Habitat
Colonizeaz cilii epiteliului respirator al
mamiferelor
Este un patogen al omului si al primatelor
superioare
S-a demonstrat prezenta bacteriei n
interiorul macrofagelor alveolare

Caractere morfologice
Pe frotiurile din prelevate patologice sau din primoculturi

cocobacil gram negativ,

0,5 m / 0,5-2 m,
dispus izolat sau n perechi, mai rar n lanturi scurte.
Exist specii imobile (B.pertussis, B.parapertussis, B.holmesii) si
specii mobile (B.avium, B.hinzii, B.bronchiseptica).
Atunci cnd este recent izolat prezint capsul,
n primele ore de cultivare prezint pili atasati de peretele
bacterian care dup 24 ore se pot gsi n mediul de cultur.

Prin treceri succesive pe medii de cultur

pleomorf, bacilar sau filamentos,
lipsit de capsul si pili,
dispus izolat sau n pereche, foarte rar n lanturi.
Se coloreaz bipolar; prezint incluziuni metacromatice la coloratia
cu albastru de toluidin.

Caractere de cultur si bochimice

bacterie pretentioas nutritiv

medii mbogtite cu snge.
medii sintetice cu sruri, aminoacizi, f. de crestere (nicotinamida).
crestere inhibat de acizi grasi, peroxizi organici etc. fapt care mpiedic
dezvoltarea bacteriei pe mediile uzual folosite n diagnosticul bacteriologic
Medii utilizate:
mediul Bordet-Gengou (agar, macerat de cartof, 30% snge defibrinat de iepure,
glicerol si penicilin sau cefalexin).
geloza cu crbune activat si snge de cal pe care cultura apare mai repede.

temperatura optim de incubare este de 35-37C.

3-6 zile de incubare
metabolism strict respirator
atmosfer umed si 10% CO2
se pot dezvolta colonii de tip S mici, convexe, usor transparente, cu
strlucire metalic, foarte aderente, nconjurate de un halou de hemoliz
care n lumina transmis oblic seamn cu picturile de mercur.
in subculturi coloniile vor fi mai opace si vor aprea modificri morfologice
(pleomorfism), alterri structurale, virulenta lor fiind sczut.
Oxidaza poz (B.pertussis si B. bronchiseptica)

Actiunea factorilor fizici, chimici

Rezistenta sczut in m ext.:
max. 2 h la temp. camerei,
lumina solar o distruge n 60 de minute,
la 55C este distrus n 30 de minute.

putin rezistent la actiunea dezinfectantelor uzuale

sensibil
la
macrolide,
ampicilina,
amoxicilina, cotrimoxazol

Structura antigenic
hemaglutinin fimbrial de natur proteic;
aglutinogene de suprafat (K);
endotoxina.

Rspuns imun
Post infectie: titruri nalte de Ac protectori:
anticorpi anti-toxina pertussis (previn colonizarea
celulelor epiteliului ciliat, persist timp ndelungat)
antihemaglutinina fimbrial de tip IgA secretori -

La eliminarea bacteriei din plmn intervine si

imunitatea mediat celular.
Bordetella pertussis ptrunde si persista n
interiorul fagocitelor ca parazit intracelular ceea
ce ar explica de ce imunitatea n tusea
convulsiv se coreleaz mai bine cu prezenta
limfocitelor citotoxice T dect cu a Ac

Caractere de patogenitate
a) Factorii de aderare
- Fimbriile
- aglutinogenele de suprafat (K) de natur proteic
- hemaglutinina filamentoas (FHA) este o protein mare (220kDa) codificat de locusul genetic bvg (Bordetella virulence genes) poate suferi
mutatii adera de cilii epit. resp.
- Toxina pertussis prin comp proteica B mediaza aderarea (subunitatile S2
si S3 ale unitatii B rol de adezine
b) Toxine
- Endotoxina (LPZ bgn)
- citotoxina traheal inhib sinteza ADN n celulele ciliate efect citotoxic,
determin imobilitatea cililor
- toxina dermonecrotic (letal) proteica, inflamatie, vasoconstrictie,
necroza pulmonara
- adenilatciclaza calmodulin dependent (hemolizina)
- toxina pertussis (Exotoxina); prin comp A proteica, antigenica este o
ADP ribozil-transferaz se leag de proteina Gi activarea adenilatciclazei membranare sinteza de AMPc
Stimuleaza secretia de insulina Hipoglicemie

- Sensiblizarea la histamina vasodilatatie, hipotensiune

Patogenie. Boala la om
B. pertussis este patogen numai pentru om.
Tuse convulsiv (tuse mgreasc)
evolutie usoar la adult dar cu rat de mortalitate mare
la copil pn la introducerea vaccinrii obligatorii
incubatie de 7-10 zile
faz cataral - 10 zile contagiozitate mare simptome
de afectiune resp. obisnuita (faza de colonizare al
epiteliului respirator)
faza paroxistic 2-4 sapt - stadiul toxemic
accese de tuse paroxistic (30 /zi, in special noaptea), cianoz,
convulsii, anxietate, voma, hipoglicemie, limfocitoza
Complicatii pulmonare, nervoase

convalescenta 2-3 sapt

Diagnosticul de laborator
Diagnosticul bacteriologic
la bolnav n timpul fazei catarale si n prima parte a fazei paroxistice
la pacienti asimptomatici si contacti.

Recoltare secretii faringiene, sputa prin:

Metoda placilor tusite (insamantare directa pe mediul BG)
Cu tampon nazofaringian (de alginat de Calciu)

frotiu colorat Gram sau IF

Cultura pe mediul Bordet Gengou (BG)
Identificare morfo (frotiu), cultura (mediul BG), biochimica,
serologica (aglutinare pe lama)

Diagnosticul serologic
crestere semnificativ a anticorpilor aglutinanti sau precipitanti se
realizeaz abia din a treia sptmn de boal

Tratament
Eritromicina - Antibioticul de electie este att
pentru tratament cr si pentru profilaxie.
Dac nu se poate administra eritromicin este
indicat cotrimoxazolul.
Se asociaz tratamentul simptomatic

oxigenare
hidratare
administrare de sedative
aspirarea secretiilor

Epidemiologie. Prevenire. Control

Boala evolueaz endemic cu o periodicitate de 3-5 ani si

sezonalitate de primvar.
Izvorul de infectie este exclusiv uman bolnavul cu forme tipice sau
atipice de boal.
Transmiterea se realizeaz prin picturi-nucleosoli.
Receptivitatea este natural, general, de la nastere.
Contagiozitatea este foarte mare, 30-90% din contacti receptivi
putnd face boala
Copii naintea vrstei de 5 ani, cazurile grave nainte de un an, rata
mortalitatii mare
Boala este mai putin periculoas la adulti, dar la copii rata mortalittii
este destul de mare.

Vaccinarea este obligatorie : vaccinul DTP (anatoxin difteric,

anatoxin tetanic si vaccin corpuscular pertussis inactivat sau
vaccin acelular combinatii de componente purificate ale
B.pertussis si toxoidul pertussis)

GENUL BRUCELLA

Generalitati

infecteaz animalele si se pot transmite omului

6 specii (dar o singura grupa genomica)
- B. melitensis (capre)
- B. abortus (vite)
- B. suis (porci)
- B. canis (caine)
- B. neotomae (sobolan)
- B. ovis (oi)

cocobacili gram negativi, colorati frecvent bipolar, eventual cu

capsul, imobili, nesporulati
strict aerobi, catalaz pozitivi, oxidaz negativi, relativ inactivi
metabolic. Nu produc acizi din carbohidrati pe mediile care contin
pepton.
strict paraziti pentru animale, localizati intracelular.

Habitat
patogeni primari ai multor animale (vezi)
organismul infectat habitat principal
pot rezista si n mediul datorit unor
mecanisme care le asigur persistenta
(posibilitatea transformrii n conditii
nefavorabile n forme L).

Caractere morfotinctoriale
cocobacili
gram-negativi,
imobili,
nesporulati, izolati sau n grmezi
neregulate. Se coloreaz bipolar
n produsul patologic sunt prezenti special
intracelular
Cu tehnici speciale de colorare se poate
evidentia o capsul fin
Polimorfism in culturi vechi

Caractere de cultur
bacterii pretentioase
medii mbogtite cu substante nutritive (aminoacizi,
proteine serice, glucoz, sruri, vitamine, factori de
crestere etc.),
pH 6,8
temperatur de 34C

aerobe facultativ anaerobe

Brucella abortus 5-10% CO2 pt izolare
Cresc lent 2-3 zile
Colonii S trec in R (scade virulenta)
mediul bifazic Castaneda 3 sapt , tulb uniform

Caractere biochimice

Activitate metabolic sczut.

Oxidaz si catalaz pozitive
Ureaza variabil
Nu indol, citrat

Rezistenta fat de factorii fizici si

chimici

Rezistenta n mediul extern este mare

Pasteurizarea laptelui le distruge.
Sensibile la dezinfectantele uzuale
fucsina si tionina bacteriostatice ifd specie
sensibilitate diferit fat de bacteriofagi

Structur antigenic
Complexa
antigene LPZ : A si M difera ca importanta la
diferitele specii de Brucella; lipsesc la unele
antigen de suprafat L da reactii ncrucisate
cu Yersinia enterocolitica O:9, Francisella
tularensis, Vibrio cholerae si mai rar cu E.coli
O:157 si cu unele tulpini de Salmonella.

Rspuns imun
rspuns imun umoral si celular
Raspuns imun umoral:
IgM primii, persista 2 ani
IgG dupa 3 sapt, max la 6-8 sapt, persista pe toata
durata infectiei cronice
IgA rol Ac blocanti pt aglutinare IgM si IgG

Raspuns imun celular rezistenta la reinfectie;

limfocitele T stimuleaza activitatea bactericida a
macrofagelor (! Unele brucelle persista
intracelular in macrofage reactivari

Caractere de patogenitate
Multiplicare
Invazivitate
Serul animalelor receptive contine o
globulin si o lipoprotein care favorizeaz
cresterea formei S (virulente) a bacteriei.
afinitate pentru placenta si tesuturile fetale
ale animalelor receptive (eritritiol)

Patogenie. Boala la om
Bruceloza este o zooantroponoz.
La animale bruceloza este asimptomatic
afectarea aparatului genital ; se elimina prin lapte, secretii
genitale, urina; avort la femele si lezuni testiculare la masculi

Omul se contamineaza accidental

Poarta de intrare:
- tract digestiv
- tegument lezat
- conjunctive
- mucoasa respiratorie
ganglionii limfatici regionali duct toracic snge
tesut reticuloendotelial din organe parenchimatoase
noduli granulomatosi cu tendint de abcedare.

Patogenie. Boala la om
Incubatia - 2-3 sptmni
Debutul insidios: astenie, indispozitie, cefalee, artralgii, febr
moderat, transpiratii abundente
Periaoda de stare: 3 sapt - 3 luni ani
- polimorfism simptomatic (boala greu de recunoscut) (Peste 200
semne)
Febra ondulant, neregulat, remitent si intermitent.
Transpiratiile abundente nocturne, cu un miros caracteristic,
Astenia

Forme clinice:
-

Inaparent
Septicemic
Forme localizate ( mai ales osteo articulare)
recderi sau forme cu evolutie prelungit
forma cronic

Cea mai grava B. melitensis febra de Malta sau febra ondulant

Diagnostic de laborator
Bacteriologic in laborator cu nivel BSL 3
produsele patologice: snge, mduv osoas, material
recoltat prin punctie hepatic, splenic sau ganglionar, urin,
bil, lapte, materiale necroptice etc., n functie de localizarea
procesului infectios
Ex frotiu direct si IF frecvent negative
Izolare: medii speciale si mediu bifazic Castagneda (pt
hemoculturi) 10 zile pana la 3 saptamani, urmarite zilnic
Identificare: caracterele de cultur, aspect microscopic al
culturii, teste biochimice si aglutinarea pe lam cu seruri antibrucella forma S, sensibilitatea la fagul Tbilisi, sonde ADN.

Imunologic :
Serologic: detectare Ac - reactii de aglutinare
calitativ R. Huddleson
cantitativ - R. Wright, RFC,

Imunobiologic in vivo - IDR la brucelina in forme cronice

Tratament

Dificil (localizare intracelulara)

Prelungit (luni de zile)
In faza acuta
Asociere de antibiotice sau Cloramfenicol,
Rifampicina, Tetraciclina, Ampicilina
n bruceloza cronic sau latent
antibioticoterapia este ineficient

Epidemiologie. Prevenire. Control

Sursa: animalele bolnave
Transmitere: lapte (pasteurizarea reduce riscul), contact
cu tesuturile avortonului, blegar, pulberi, ape
contaminate cu Brucella la nivelul leziunilor tegumentare,
la nivelul conjunctivei sau prin inhalarea aerosolilor
contaminati cu Brucella, degajati n cursul avortului
Eradicarea bolii la animale (vaccin sau sacrificare
animale bolnave)
Boala profesionala:
echipament de protectie: msti, mnusi, sorturi, cizme de
cauciuc.
control serologic si prin IDR la personalul expus