Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

Toth Szabolcs

Pagin 1

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

ARGUMENT

Pe parcursul exploatarii unui utilaj,apar situatii in care starea tehnica a acestuiase degradeaza
situatie ce nu mai permite folosirea lui in conditii impuse de eficienta sau chiar duce laimposibilitatea
functionary acestuia.
In aceste cazuri se impune luarea de masuri pentru restabilirea starii tehnice la parametrii
coprespunzatori.
Asa cum se cunoaste, oricat de bine ar fi organizat procesul de conceptie si fabricatie al unui utilaj, pe
parcursul ciclului de viata, in timpul exploatarii acestuia apar defectiuni care impun refacerea starii
tehnice la parametri normali sau la valori apropiate de acestia.
Cauza principala a acestor defectiuni o reprezinta fenomenul de uzare a carui masura cantitativa
o reprezinta uzura pieselor.
Pentru calitatea prelucrarilor, pe timpul exploatarii utilajului este imperios necesar ca acesta sa
functioneze fara intreruperi iar in cazul in care acestea apar sa fie eliminate im cel mai scurt tinp.
Mentenanta preventive reduce riscurile de aparitie a intreruperilor prin lucrai de diagnoza
tehnica si intretineri tehnice, de reparare a tehnicii astfel ca prin lucarari de mentenanta corectiva sa
restabileasca in timp cat mai scurt starea tehnica a utilajelor.
Parcul de masini, utilaje aggregate dintr-o inteprindere, ridica probleme de mare importanta privind
exploatare rationala a lor,mentinerea permanenta a preciziei de functionare, intretinerea si repararea
atenta a acestuia.
Participand la mai multe cicluri de productie timp de mai multi ani, utilajul de productie isi
pierde, partial, dupa un anumit timp de lucru, precizia in functionare, anumi te parti componente
pierzandu-si calitatile tehnico-functionale, ca urmare a uzurii.De fapt utilajul pierde treptat valoara sa
de imbunatatire.
Datorita faptului ca, partile componente ale utilajului se uzeaza in maod diferit, neuniform, face ca, in
timp ce unele piese, datorita modificari dimemnsionale si a formelor geometrice san u mai poata
functiona iar alte piese si subansambulri sa poata fi folosite o perioada mai mare in exploatare.
Toth Szabolcs

Pagin 2

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

CAPITOLUL 1
NOTIUNI GENERALE

1.1 MENTENANTA UTILAJELOR

Beneficiarul unei masini noi doreste sa cunoasca cat mai detaliat caracteristicile fizice ale
acesteia, randamentul si parametrii ei de functionare.O masina este apreciata de asemeni si pentru
serviciile pe care le poate aduce un timp mai indelungat.
Fiabilitatea reprezinta probabilitatea ca un sistem (echipament, piesa) sa-si indeplineasca
functiunea in mod corespunzator pentru o perioada de timp, in conditii de exploatare date. Pentru
determinarea cantitativa a marimilor caracteristice ale fiabilitatii elementelor si ansamblelor
consecutive, este necesar stabilirea unor indici pe baza de criterii tehnice, tehnologice sau economice.

Rata scoaterilor din functiune este proportia de ansambluri sau de elemente constructive care
se scot din serviciu in unitatea de timp.Din punct de vedere al evolutiei in timp a acestui indicator, se
disting trei perioade.

perioada de rodaj, in care vor fi scoase din functiune piese sau ansambluri, datorita unor defecte
ascunse de fabricatie;
perioada timpului normal de folosire, in care vor avea loc scoateri din functiune la termene
intamplatoare, ca urmare a efectului statistic al unor factori cu evolutie aleatoare;
perioada finala, care se caracterizeaza printr-o crestere brusca a fregventei defectarilor
datorita uzuri accelerate a utilajului
(degradare).

Toth Szabolcs

Pagin 3

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

Toth Szabolcs

Pagin 4

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

1.2

Mentenanta este de doua tipuri:

mentenanta preventive, care consta in supravegherea bunei functionari a utilajului si
efectuarea unor revizii periodice;
mentenanta corectiva, care consta in inlocuiri de componente defecte si efectuarea de
preparatii cand se produc caderi ale utilajului.

Mentenanta conditionala este mentenanta realizata prin intermediul urmaririi parametrilor de uzura ai

elementelor si subansamblelorcheie ale utilajelor, cu ajutorul unor instrumente specifice (analizoare

de uzura, de vibratii, de ulei, etc.), urmand ca interventiile de mentenanta sa fie realizate inainte de
aparitia defectului.
Mentenanta previzionara reprezinta mentenanta preventiva subordonata analizei de evolutie, urmarita
de parametrii semnificativi ai degradarii bunului (precizia dimensiunilor, aspectul suprafetei pieselor
realizate, etc.), ce permite intarzierea si planificarea interventiilor.
Mentenanta corectiva - reprezinta ansamblul de activitati realizate dupa defectarea unui mijloc de
productie sau dupa degradarea functiei sale in mod neprevazut. Aceste activitati constau in localizarea
defectelor si diagnosticul acestora, repunerea in functiune cu sau fara modificari si controlul bunei
functionari. Ea se descompune in: mentenanta curativa si mentenanta paliativa

Toth Szabolcs

Pagin 5

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

CAPITOLUL 2
DEZBATEREA TEMEI
2.1 UZURA UTILAJELOR

Uzarea este pocesul de distrugere a suprafetelor aflate in contact,datorita frecarii.

Procesul de uzare se desfasoara in timp si este insotit de pierdere de energie calorica si de material.
Intretinerea urmareste sa mentina masinile,utilajele si instalatiilor in conditii normale de
exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei unorreparatii accidentale
Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realize prin incetinirea
procesului de uzare fizica a pieselor componente.Este necesar ca periodic sa se verifice si starea
accesoriilor din dotarea masini, utilajului si a instalatiei respective,chiar daca sunt situatii cand unele
dintre acestea sunt folosite mai rar.
Organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea duratei
lor de serviciu, adica a perioadei de timp consummate de la punerea in exploatare pana la scoaterea din
uz.
In functie de importanta si complexitate, lucrarile de intretinere se executa:

permanent de catre personalul ce deserveste masina si utilajul;

periodic de catre echipele de intretinere, in conformitate cu normele prevazute pentru
fiecare masina, utilaj sau instalatie
Uzurile se grupeaza astfel:

uzura fizica care poate fi: dinamica sau statica;

uzura morala care la randul ei este de doua tipuri:
prin depreciere valorica
prin invechire economica.

2.2 Uzura fizica dinamica apare la toate masinile, dar se manifesta numai pe intervale
de timp in care masinile respective functioneaza in mod efectiv si are ca efect:

Toth Szabolcs

Pagin 6

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
modificarea suprafetelor de contact ale unei piese aflate in miscare relative si ca consecinta
imediata aparitia jocurilor intre aceste suprafete;
modificarea pozitiilor relative ale mecanismelor in miscare si ca urmare o inrautatire a
preciziei de lucru;
modificarea dimensiunilor pieselor supuse la eforturi;
modificarea structurii materialului din care sunt confectionate piesele.
La cele mai multe fonduri fixe si in special la masinile unelte, uzura fizica dinamica duce la o
inrautatire a conditiilor de exploatare prin aceea ca se micsoreza precizia de lucru si ca urmare se
mareste procentul de rebuturi.Productivitatea masinii scade progresiv si la un moment dat exploatarea
ei poate deveni neeconomica.Cand uzura fizica dinamica depaseste anumite limite, exploatarea masinii
devine chiar periculoasa putind provoca accidente materiale sau de personae.
Uzura fizica statica, se manifesta la toate categoriile de masini indiferent daca lucreaza sau nu.Uzura
statica creste proportional cu durata insasi a existentei masini(proportional cu timpul calendaristic) insa
mult mai incet ca cea dintai.
La modul cel mai general, se poate prezenta cresterea uzurii cu timpul prin curba U(T),(fig.1) in
care se disting trei perioade:
O Ta reprezinta perioada de rodaj in care uzurile cresc la inceput foarte repede, iar catre sfarsit
cresc mai incet;

Ta Tb perioada stabilizata mai mult sau mai putin liniara;

Uzura
fig.1
Tb

Td

O
Timp

Tb Td- perioada uzurii distructive incare uzurile cresc rapid

Toth Szabolcs

Pagin 7

Ta

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
2.3 METODE DE REPARATIE A UTILAJELOR
Din cauza uzurii diferite a utilajelor, in functie de complexitatea si caracterul
productiei, pe plan mondial se practica mai multe metode de reparatii, astfel:

reparatii dupa necesitate ;

reparatii cu planificare rigida ;
reparatii dupa controlul starii utilajelor ;
reparatii preventive planificate.

Folosirea unei metode sau a alteia se alege in functie de urmatoarele elemente:

excluderea posibilitatii ca fondurile fixe sa fie scoase in mod neprevazut din exploatare,
datorita uzurii ;
reducerea la maximum a timpului de imobilizare a fondurilor fixe pentru executarea
lucrarilor de reparatii;
posibilitatea planificarii termenelor in care
fondurile fixe pot fi date in reparatie.

La momentul actual, cerintele unei organizari moderne

si eficiente a reparatiilor, impun aplicarea reparatiilor de tip
preventiv-planificat
Prin sistemul reparatiilor preventiv- planificate, se
intelege ansamblul de masuri tehnice si organizatorice
de intretinere, control si reparare a utilajului, efectuate
periodic la un anumit numar de ore de functionare, in
scopul prevenirii uzurii excesive si mentinerii utilajului
in stare de functionare.Sistemul reparatiilor preventiv planificate. cuprinde in primul rand
toate masurile care au drept scop prevenirea unei uzuri anormale care ar putea duce la
avarierea utilajului si la scoaterea acestuia din uz, inainte de termenul planificat, iar in al
doilea rand, prin caracterul sau planificat, prevede ca toate lucrarile pe care le comporta,
de intretinere, control sau reparare, sa aiba loc la termene stabilite anticipat, avand in
vedere particularitatile fizice ale utilajelor.

2.4

NORMATIVELE DE REPARATIE ALE FONDURILOR

Elaborarea normativelor de reparatii ale fondurilor fixe, se face cu scopul de a se asigura

utilizarea rationala a mijloacelor productive din cadrul intreprinderilor industriale,
determinarea judicioasa a ciclului si a costului reparatiei. Ele asigura folosirea unor criterii
unitare in calcularea indicatorilor de reparatii.

Conform normativelor, utilajele sunt supuse in timpul exploatarii la uumatoarele tipuri de

reparatii:
Toth Szabolcs

Pagin 8

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

a)

revizie tehnica Rt
reparatia curenta de gradul 1 Rc1
reparatia curenta de gradul 2 Rc2
reparatia capitala Rk

Revizia tehnica cuprinde toate operatiile care se executa inaintea unei reparatii planificate
( curente sau capitale ) si are drept scop sa determine starea tehnica a fondului fix si
principalele operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate, pentru a
asigura o functionare normala a acestuia. Se recomanda executarea lor in schimburile
neprogramate.
Reviziile tehnice se executa la anumite termene, stabilite in functie de:
caracteristicile utilajului,
de precizia necesara functionarii,
de gradul de incarcare a utilajului
de regimului sau de lucru.

Cu prilejul reviziei tehnice se efectueaza un control amanuntit al functionarii utilajului, se verifica

toate mecanismele din punct de vedere al preciziei, dimensiunilor, formelor geometrice, in scopul
cunoasterii gradului de uzura a diferitelor piese.
Se verifica cu acest prilej sistemul de racire si de ungere al masinii si siguranta sa in
exploatare.
b)

Reparatia curenta reprezinta interventiile ce se executa periodic, in mod planificat, in scopul

inlaturarii uzurii materiale sau deteriorarii locale, prin separarea, reconditionarea sau
inlocuirea unor piese componente, sau chiar inlocuirea partiala a unor subansamble uzate.
Principalele lucrari ce se executa in cadrul unei reparatii curente sunt:
demontarea partiala a pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa ;
repararea, reconditionarea si ajustarea acestora ;
inlaturarea jocurilor care depasesc limitele admisibile si strangerea tuturor
imbinarilor ;
curatenia si gresarea utilajelor ;

Toth Szabolcs

Pagin 9

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
verificarea functionarii tuturor subansamblelor din lantul cinematic al masinii,
utilajului sau instalatiei ;
repararea dispozitivelor de productie ;
reconditionarea stratului de protectie prin vopsirea suprafetelor si partilor expuse
actiunii mediului atmosferic sau diferitilor agenti chimici.
n functie de marimea intervalului de functionare intre doua reparatii, de importanta lucrarilor
ce se executa si de valoarea pieselor sau subansamblelor reparate, reconditionate sau inlocuite,
reparatiile curente se impart in :

c)

reparatii curente de gradul 1 (Rc1)

reparatii curente de gradul 2 (Rc2).

Reparatia capitala reprezinta interventiile ce se executa in mod planificat, dupa expirarea

ciclului de functionare prevazut in normativ, in scopul mentinerii caracteristicilor tehnicoeconomice initiale si preantampinarii iesirii utilajelor din functiune, inainte de termen.
n cadrul reparatiei capitale se pot executa urmatoarele lucrari :
demontarea partiala sau totala a fondului fix ;
reconditionarea sau inlocuirea pieselor uzate, respectiv a unor subansamble
componente care nu mai pot functiona in conditii de siguranta si precizie;
remontarea utilajului;
vopsirea suprafetelor exterioare;
efectuarea de probe si rodajul mecanic.

Reparatia capitala trebuie sa realizeze mentinerea sau imbunatatirea randamentului masinii, sa

readuca utilajul in stare de a corespunde scopului pentru care a fost construit, sa aiba aceleasi
caracteristici si calitati ca si utilajele noi de aceeasi intrebuintare. Acest lucru poate fi realizat daca
odata cu efectuarea reparatiei capitale are loc si modernizarea utilajului respectiv.
De regula, valoarea unei reparatii capitale nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din
valoarea de inlocuire a utilajului.
n afara de revizii tehnice si reparatii curente si capitale, asupra utilajelor se mai efectueaza
intretinerea si supravegherea zilnica.

Toth Szabolcs

Pagin 10

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
d)

ntretinerea si supravegherea zilnica a utilajului constituie unul din cele mai importante
elemente ale sistemului de reparare preventiv planificat, reprezentand un omplex de actiuni
care asigura lucrul normal al utilajului. Aceste actiuni cuprind in general lucrarile de
intretinere curenta cum ar fi: curatirea si ungerea pieselor, verificarea conditiilor de
exploatare, controlul exterior, controlul incalzirii pieselor supuse frecarii, inlaturarii
defectiuni (fara inlocuire de piese).

CAPITOLUL 3

3.3 PLANIFICAREA REPARATIILOR

Prin planificarea reparatiilor se determina urmatoarele:

volumul lucrarilor de reparare a utilajului la nivel de intreprindere si sectoare de lucru,

pe perioade de timp anuale, trimestriale si lunare;
tipul reparatiilor pe fiecare utilaj ;
durata de executie a reparatiilor si volumul de munca necesar ;
necesar de muncitori, piese de schimb, scule ;
costul lucrarilor efectuate.

Pe baza elementelor de mai sus, se intocmeste un plan anual de reparatii al utilajelor conform
tabelului 1.
Tabel 1. Plan anual de reparatii al utilajelor. Exemplu
Nr.
inventar

Denumirea
utilajului

Tipul
reparatiei

245142

Masina de gaurit

Rc1

245224

Masina de frezat

Rt

Toth Szabolcs

Durata
reparatiei

Durata de
functionare

Obs.

ore

ore

26.IV

60

21000

15.VI

16

16500

Ziua
inceperii
reparatiei

Pagin 11

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

245334

Masina de
rectificat

Rc2

19.VII

80

14000

245032

Masina de strunjit

Rk

5.IV

130

18000

Pentru intocmirea planului de reparatii este necesar sa se determine urmatorii parametrii :

durata ciclului de reparatii
structura ciclului de reparatii ;
durata de serviciu a masinilor.
Durata ciclului de reparatii reprezinta intervalul de timp dintre doua reparatii capitale, care
include si durata de executie a ultimei reparatii capitale pentru utilajul aflat in exploatare.

Pentru un utilaj nou, ciclul de reparatii incepe in momentul darii in exploatare a utilajului,
incluzand si durata reparatiei capitale.
Structura ciclului de reparatii se compune din totalitatea actiunilor intreprinse in vederea
mentinerii utilajelor in stare de functionare, actiuni care se succed in ordine cronologica, repetandu-se
in mod ciclic.
Structura ciclului de reparatii difera de la un utilaj la altul, fiind determinata de felul utilajului,
conditiile in care lucreaza, durata de functionare a diferitelor elemente componente, conditiile de
fabricatie (productie individuala, de serie sau de masa).
n mod curent, structura unui ciclu de reparatii cuprinde urmatoarea succesiune de interventii :
Rk Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rc2 Rt Rc1 Rt Rc1 Rt Rc2 Rt Rc1 Rt Rc1 Rt
Rk.
Cunoscand structura ciclului de reparatii, timpul de functionare a utilajului intre doua reparatii
si felul ultimei reparatii ce s-a executat la utilajul respectiv in anul precedent, se poate determina pentru
fiecare masina, felul si data cand trebuie executata reparatia.

Toth Szabolcs

Pagin 12

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
3.4 DEFECTIUNI LA UTILAJE
Elaborarea unor procedee cu valabilitate generala, de determinare a cauzelor defectiunilor nu
este posibila datorita diversitatii utilajelor, solutiilor constructive adoptate si conditiilor de functionare
deosebite. De aceea ma limitez la indicarea catorva reguli simple in cautarea defectiunilor, reguli de
baza pentru alcatuirea unor instructiuni pentru utilajul sau grupa de utilaje respectiva.
Se va urmari daca:

sursa de energie functioneaza;

transmisia energiei este asigurata;
organele consumatoare de energie functioneaza.

Daca sursa de energie este in general un motor electric se urmareste:

functionarea motorului (zgomote suspecte, indicii ca merge in doua faze);
turatia corespunzatoare;
sensul corespunzator al rotatiei.

Daca sursa de energie este constituita, pe langa motor electric, din cuplaj, pompa,
sisteme de reducere a presiunii si de siguranta, se urmareste:

presiunea si debitul fluidului;

starea filtrelor, supapelor ventilelor;
sensul de rotatie si starea motorului.

Daca transmisia se face prin curea, lanturi, cuplaje, angrenaje etc., se verifica:

starea curelelor, angrenajelor, cuplajelor etc.;

modul de functionare al cuplajului, angrenajelor, ambreiajelor;
sigurantele;
imbinarile;
rulmentii si fusurile arborilor.

Daca transmisia energiei este asigurata de instalatii hidraulice (conducte, furtune,

ventile etc.) se verifica:

Toth Szabolcs

modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie;

functionarea ventilelor de reglaj;
etanseitatea conductelor si furtunelor.
Pagin 13

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

Daca consumatorul de energie nu contine elemente hidraulice, se verifica:

miscarea de rotatie; temperatura rulmentilor arborelui principal;

jocurile la rulmenti;
existenta unor zgomote anormale si vibratii;
functionarea sistemului de ungere si lubrifiantul;
echilibrarea masinii.
Daca consumatorul de energie contine elemente hidraulice se verifica:
modul de circulatie al uleiului pana la pistoane;
scaparile in sistem;
existenta griparilor;
ventilele de reglare;
sistemul de conducte hidraulice si pistonul pentru a constata daca nu exista aer in
sistem;
ungerea ghidajelor;
functionarea ventilelor;
starea garniturilor.

3.5 DEFECTIUNI LA ORGANELE DE MASINI

n unele cazuri, organe de masini, relativ simple, sunt hotaratoare pentru siguranta in
functionarea masinilor. Un astfel de exemplu il constituie lagarele de alunecare radiale si axiale.
Avarierea lor poate aparea si la utilaje noi sau dupa reparatie si perturba considerabil procesul de
productie.
n cele ce urmeaza se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defectiuni aparute la lagare dar
se poate generaliza la diferite organe de masini.
Se procedeaza in felul urmator:

Constatarea starii masinii inainte de aparitia defectiunii; a faptului ca deranjamentul sa

produs dupa un numar de reparatii si ore de functionare; a conditiilor de exploatare in
care s-a produs avaria, a frecventei defectiunii;
Controlul starii sistemului de ungere si a modului sau de functionare prin: verificarea
critica a schemei de ungere; controlul corespondentei schemei de ungere cu situatia de
pe utilaj, In vederea depistarii eventualelor modificari care au survenit dupa montarea
utilajului; controlul fiecarei conducte, a supapelor, dispozitivelor de dezaerare etc.;

Toth Szabolcs

Pagin 14

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

verificarea tuturor imbinarilor;

Cercetarea aspectelor avariei, prin intrebari adresate salariatilor care exploateaza
utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defectiunea (trepidatii, zgomote,
incalzire etc.). Raspunsurile la aceste intrebari vor trebui interpretate critic de catre
personal cu experienta;
Determinarea starii pieselor din apropierea lagarului propriu-zis (arbore etc.), precum si
a sistemelor care trebuie sa semnalizeze defectarea lagarului sau modificarea conditiilor
de functionare ale acestuia;
Studierea si completarea instructiunilor de intretinere si functionare a utilajelor ce contin
lagare in vederea prevenirii eventualelor defectiuni.

Activitati pregatitoare

inventarierea utilajelor se efectueaza in scopul de a stabili numarul, felul si starea

functionala a utilajelor care urmeaza sa fie reparate;
gruparea utilajelor care urmeaza sa fie reparate pe grupe de utilaje de acelasi fel;
intocmirea desenelor care vor sta la baza executarii pieselor de schimb, atunci cand
acestea se executa in cadrul intreprinderii; in cazul in care acestea nu se executa in cadrul
intreprinderii, se recomanda aprovizionarea din timp a acestora de la furnizorii de piese
de schimb;

Stabilirea tehnologiei lucrarilor de reparatii; in cadrul acestei activitatii se stabileste felul operatiilor
care se vor executa cu ocazia efectuarii activitatii de intretinere si reparare a utilajelor.
Politica de intretinere trebuie sa se bazeze pe experienta, cum ar fi statistica defectiunilor
proprie sau cea a producatorilor. n functie de cat de completa este documentatia de intretinere, sarcina
de a concepe politica de intretinere poate sa se dovedeasca a fi mai mult sau mai putin dificila.
n activitatea de conceptie a politicii de intretinere, scopul este de a elabora instructiuni cu privire la:

posibilitatile de eliminare a acelor probleme care au tendinta sa se repete;

gasirea relatiei optime dintre intretinerea corectiva si intretinerea preventiva;

modul de stabilire a momentului propice pentru inlocuirea unui reper;

Scopul initial al configurarii intretinerii planificate este de a organiza metodele si personalul de
care este nevoie pentru indeplinirea acestei misiuni aceea de a impiedica aparitia defectiunilor si a
defectelor, ceea ce inseamna ca este nevoie de:

formulare ale documentelor standard (tip);

descrierea de rutina privind modul de utilizare a formularelor;
instructiuni de masurare a diferitilor parametri;

Toth Szabolcs

Pagin 15

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

instructiuni privind executarea diferitelor activitati preventive;

personal disponibil pentru a executa lucrarile conform programului

conventie cu personalul calificat care sa indeplineasca aceste sarcini, cu sau fara instructiuni
detaliate;

nregistrarea defectiunilor
Documentatia de intretinere contine instructiuni de intretinere, lista de referinte la piesele de rezerva si
alte documente care pot fi elaborate in faza pregatitoare.
Cateva dintre documentele care se cer au anumite caracteristici:

includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezulta din desene/planse facute
de consultanti
constau in descrieri primite de la producatori
sunt influentate de documentatia standard a cumparatorului

Cartea tehnica cuprinde:

caracteristicile tehnice (tipul, parametrii de baza, actionari, dimensiuni principale si

de gabarit, masa)
descrierea modului de montare cu respectarea conditiilor de baza si specifice
utilajului
instructiuni de functionare, exploatare si intretinere
defectari posibile, modul de depistare si remediere, cu precizari asupra demontarii
sisteme de comenzi, sisteme de ungere, felul uleiului si timpul de schimbare a lui
expunerea grafica cu desenele tehnice ale tuturor subansamblelor importante, cu
numerotarea tuturor reperelor componente si cu numarul desenului. Fiecare desen este
completat cu o lista care cuprinde, in ordinea reperelor din desen, denumirea piesei,
numarul desenului de executie a piesei sau numarul STAS si numarul de bucati care
intra in componenta subansamblului desenului. Lista cuprinde si sculele speciale.
Pentru constatarea defectiunilor utilajului este nevoie de verificarea acestuia la
functionare,urmata de demontarea partiala sau totala,curatarea si spalarea pieselor
Dupa spalare si uscare, piesele se supun procesului de constatare a defectelor si sortarea
se face in: piese bune, piese de reconditionat (reparat) sau de inlocuit si piese
neutilizabile. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se incadreaza strict in
prescriptiile din documentatia masinii.
Dupa constatare pot rezulta urmatoarele categorii:
piese care se incadreaza in prescriptiile tehnice privind dimensiunile, calitatea
suprafetelor, caracteristicile fizico-mecanice etc. si sunt bune de utilizat in forma
respectiva fara alte interventii;

Toth Szabolcs

Pagin 16

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

piese care nu se incadreaza in prevederile prescriptiilor tehnice, insa prin suprapunerea

acestora unor operatii cum sunt cele de reconditionare printr-un procedeu adecvat si cu
o tehnologie corespunzatoare, rezulta piese bune de utilizat;
piese la care nu se pot sau la care nu se justifica, din punctul de vedere tehnicoeconomic, sa fie reconditionate, din cauza gradului avansat de uzare sau deteriorare.
Piesele bune se remonteaza in masina, utilajul sau instalatia respectiva (de regula,
aceasta se afla in reparatie), sau se introduc cu forme de predare in magazia de piese de
schimb, in vederea refolosirii lor.
Organele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz datorita
cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau reparatiilor defectuoase.
Raportul zilnic asupra evidentei si functionarii utilajelor cuprinde:
utilajele cu numarul de inventar
orele de functionare pentru fiecare schimb
consumul de combustibil si lubrifianti
stocul de combustibil si lubrifianti la sfarsitul schimbului
rubrica de observatii
Evaluare
Din momentul in care defectiunea este rezolvata si sistemul tehnic functioneaza din
nou, este necesara verificarea prin masuratori pentru ca functionarea sa fie acceptabila.
Adeseori este ceruta evaluarea urmatoarelor aspecte:
functionarea sa fie corecta in conformitate cu documentatia tehnica
lucrarea sa fie executata intr-un mod adecvat
locul sa fie curatat si fara urme ale lucrarii.
Actiuni:
monitorizarea;
inspectia;
calibrarea/ajustarea;
inlocuirea unor parti;
lubrificarea;
vopsirea;
curatirea.
Scopul inregistrarii defectiunilor este:
sa se stie unde este localizata problema
sa se stie din ce cauza a aparut
sa se stie cand a aparut
sa se inteleaga ce fel de reparatii trebuie facute
sa se stabileasca ce specializari, piese de rezerva sau materiale sunt necesare.

Controlul
Din momentul in care defectiunea este rezolvata si sistemul tehnic functioneaza din nou, este necesara
verificarea prin masuratori pentru ca functionarea sa fie acceptabila.
Toth Szabolcs

Pagin 17

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor
Adeseori este ceruta evaluarea urmatoarelor aspecte:

functionarea sa fie corecta in conformitate cu documentatia tehnica

lucrarea sa fie executata intr-un mod adecvat

locul sa fie curatat si fara urme ale lucrarii.

3.6

OPERATII PREGATITOARE IN VEDEREA REPARARII

Primirea pentru reparare

Prespalarea
Demontarea
Curatirea si spalarea dupa demontare
Constatarea defectelor pieselor demontate
Sortarea pieselor
DEMONTAREA- lucrarile de demontare depind de constructia masinii, utilajului sau a
instalatiei si de felul reparatiei.La reparatiilee curente Rc1 si Rc2 se demonteza numai
subansamblurile defecte, iar la reparatiile capital Rk, intreg utilajul.
Metoda in front- demontarea utilajului de la inceput pina la sfirsit la un singur loc de
munca. Se aplica atunci cind utilajul trebuie demontat numai partial.
Metoda pe banda- demontarea se realizeaza treptat, in cateva posture de lucru pe linia de
demontare.Se aplica in cazul demontarii complete a utilajului

CURATIREA SI SPALAREA DUPA DEMONTARE

Se realizeaza in scopul indepartarii depunerilor si impuritatilor pentru a permite

constatarea dfectelor si efectuarea lucrarilor ulterioare in conditii corespunzatoare.
METODE mecanice
fizico- chimice
Mecanice se preteaza indeosebi la indepartarea de pe suprafetele masinilor, utilajelor si a
pieselor component ale acestora a bavurilor, oxizilor, vopselei vechi etc.
Procedee
curatirea manuala a pieselor
curatirea prin sablare
curatirea in tobe

Toth Szabolcs

Pagin 18

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

CAPITOLUL 4

4.1 MASURI DE TECHNICA SECURITATII MUNCII PREVENIREA

SI STINGEREA A INCENDIILOR LA LUCRARILE DE INTRETINERE SI EXPLOATAREA

Instructiunile de protectie a muncii care se refera la folosirea masinilor si utilajelor a SDVurilor se impart pe specialitatile muncitorilor si anume pentru fiecare existand unele instructiuni
specifice:

lacatusarie, care lucreaza la intretinere ,revizia si repararea partilor mecanice ale utilajelor
de ridicat transport ;
electricieni, care lucreaza la intretinerea, revizia si repararea echipamentului electric al
utilajelor:
macaragii care lucreaza, pe aceste utilaje :
legatorii de sarcini si cei ce manuiesc instalatiile de ridicat cu comanda de la sol.

Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitati muncii in societatiele

comerciale sunt :

Controlul periodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si dispozitivelor de protectie de

la masinile-unelte, aparate si mecanisme, al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie
si incalzire, al curateniei locurilor de munca, atelierelor si al spatiilor sanitare;
Verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a dispozitivelor si instalatiilor de siguranta
(ochelari de protectie, masti impotriva prafului sau a gazelor, etc.);
Urmarirea respectarii de catre muncitori a regulilor de igiena personala, in special in
locurile de munca in care se lucreaza cu substante nocive;
Difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si a instructajului
periodic al muncitorilor privind problemele protectie a muncii.

In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele
masuri si reguli principale:

mbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de asemenea, bine stranse, iar
hainele incheiate;

Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare, fiind bine fixate si
vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor in siguranta si comoda ;

Toth Szabolcs

Pagin 19

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

Daltile, surubelnitele, si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel
metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul dinspre scula;

Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite, precum si a
uneltelor de mana improvizate este interzisa;

Diverse lucrari de lacatuserie care se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai
cu scule din materiale neferoase ( cupru, bronz, etc.)

Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru
fixarea scule, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata ;

Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face numai
de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune considerate ca nepericuloasa in cadrul undei atingeri
accidentale ;

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere, toate masinile unelte,
legare la pamant si la nul, inainte de darea lor in exploatare ;

Toate masinile si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare sa aiba
dispozitivele de pornire asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor
intamplatoare;

Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule

defecte, precum si de catre persoanele care nu cunosc particularitatile constructive ale masiniiunelte respective;

Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie prevazute cu paravane sau
ecrane de protectie fixate constructive;

Piesele care se prelucreaza trebuie sa fie fixate in dispozitivul de prindere;

La prelucrarea pieselor care ies din afara gabaritului masinii-unelte este necesar sa se amenajeze
aparatoare speciale;

Pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din
tabla prevazute cu ecrane transparente;

Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie incercate la masini

speciale la turatii care sa depaseasca cu 50-60 % turatia de lucru;

Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;

Toth Szabolcs

Pagin 20

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si aparatelor se va face numai

Demontarea si deplasarea ansamblurilor grele trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si

instalatii speciale. este interzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale motoarelor in functiune trebuie sa fie bine
ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curata si sa fie bine iluminate.
nainte de demontare, toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibil,
care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele P.S.I.

cand acestea nu functioneaza.

Vopsirea partilor componente ale acestora se va executa in incaperi, cabine, boxe, nise, care vor fi
prevazute cu instalatii de ventilate eficienta pentru a se preveni inbolnaviri. Toti muncitori
vopsitorie care manipuleaza acuri, vopsele si materiale decapante vor fi dotati cu imbracaminte de
protectie speciala .Se interzice folosirea focului deschis, fumatul, etc. in incaperile unde se executa
vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.

BIBLIOGRAFIE

[1] Botez Emi , Masini unelte, Editura Tehnica , Bucuresti, 2006;

[2] Manescu N si colaboratorii, Tolerante si masurari tehnice, Editura Economica,
Bucureti,1987;
[3] Aurelian Tone si Aries Ioana, Materii prime si materiale, Editura Aramis, Bucuresti,
2004;
4. Colecie de standarde i ISO
5. Manuale pentru clasele IX - XII, i auxiliare curiculare n vigoare, aprobate
Toth Szabolcs

Pagin 21

Cnstatarea defectelor defectarilor

utilajelor

prin Ordin MEC. (Desen tehnic, Solicitri i msurri tehnice, Organe de maini
i mecanisme, Tehnologia elaborrii i prelucrrii semifabricatelor, Studiul
materialelor)
6.

http://www.didactic.ro/resurse-educationale/invatamant-profesional-si-

tehnic/mecanica

Toth Szabolcs

Pagin 22