Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucureti
Facultatea de
Atenuarea
Doctorand
ing. Andrei Gh. Pricopie
2012
Facultatea de
Rezumat
Amortizoarelor Vscoase
Doctorand
ing. Andrei Gh. Pricopie
2012
UTCB 2012
Cupr i ns
Cap.I. Introducere .................................................................................................................................... 1
Cap.II. Amortizoare vscoase .................................................................................................................. 2
......................................................................................................................... 2
II.2. Studii despre impactul amortizoarelor vscoase asupra structurilor ............................................ 3
II.3. Exemple de utilizare ..................................................................................................................... 4
................................................................................. 4
Cap.III. Caracterizarea Hazardului Seismic n Romania ......................................................................... 4
....................................................................................... 4
III.2. Generarea Accelerogramelor ...................................................................................................... 4
III.2.1. Metoda SIMQKE ................................................................................................................. 5
i seismice ............................................................ 5
III.2.3. Metoda SYNTH ................................................................................................................... 6
................................................... 6
III.3. Studii numerice ........................................................................................................................... 7
III.4. Concluzii ..................................................................................................................................... 8
or vscoase liniare ................................................ 9
IV.1. Aspecte teoretice......................................................................................................................... 9
.............................................................. 10
IV.3. Modelarea Hazardului Seismic ................................................................................................. 14
IV.4. Influen
............................. 14
................................................................................................ 15
UTCB 2012
II
................................................................... 30
VI.1. Concluzii ................................................................................................................................... 30
................................................................................................................ 36
..................................................................................................... 37
Bibliografie Selectiva ............................................................................................................................ 37
UTCB 2012
III
Amortizoarele vscoase sunt dispozitive de disipare pasiv a energiei. Prin introducerea lor in
se disip o cantitate de energie in timpul cutremurelor, care
altfel ar trebui sa fie preluat prin intermediul altor dispozitive sau prin incursiuni in domeniul
postelastic. Studiile in domeniu relev
termeni de
adiacente amortizorilor s
De asemenea, se recomand studii suplimentare in ceea ce p
cazul cutremurelor de tip puls Rodrigo si Romero [1]
Vrncene.
realizeze un studi
problem
pe care o discut
alte algoritme care rezolv problema realiznd iterativ analize dinamice neliniare (Rodrigo si Romero
[1]). Dezavantajul metodei l constituie aplicabilitatea ei doar pentru domeniul liniar. Cu toate acestea,
exist studii limitate (Pricopie i Cretu [3], [4]) care indic
se aplica meto
sisteme constructive.
e
le amortizoarelor vscoase pentru domeniul liniar, acestea
sunt testate prin intermediul unor analize dinamice incrementale in domeniul neliniar. Pentru fiecare
structur
r amortizoare, cu amortizoare distribuite
are
distribuite optim, folosind 7 accelerograme
-10 factori de scalare pentru fiecare
accelerogram
Acestea includ
si
rezultatele conduc la determinarea
a introducerii
celor dou
.
disiparea se
realizeaz
dar
Figura 1
(1)
Unde u este viteza C constanta de amortizare iar
2. n
UTCB 2012
Figura 1
(a)
(b)
Figura 2 Amortizor vscos cu elastomer (Pekan et al [6]); (b) Perete cu amortizare vscoasa (Soong si Dargush [5])
experimentale indica
[7]
c
.
in
si
transmise la
UTCB 2012
eficien a
Rezultatele
pentru testele
de baz . Un studiu realizat de Reinhorn et al.
r mn
iar in unele cazuri pot chiar s
ctare
In urma unei serii extinse de studii asupra acestor tipuri de amortizoare pasive s-a trecut la
implementarea acestora n normativele de proiectare. Normativele Americane au fost primele care au
inclus aceste tipuri de dispozitive. Normativele FEMA [9]
ntreg, acest tip de amortizoare. Metodele de proiectare utilizate folosesc in general metoda energiei
vscoase echivalente pentru a lua in calcul efectul am
sub forma unei
din amortizarea
structurii.
de frecvente,
UTCB 2012
(a)
(b)
Figura 4
III
base. Raportul de
cercetare a Ground Motion Selection and Modification Workgroup [12]
metode de alegere, modificare sau generare ale accelerogramelor. In lucrarea de fa
dintre aceste metode.
se folosesc doua
In primul rnd, folosind baza de date sunt selectate accelerograme similare cu cutremurul nregistrat in
termeni de Rjb=110 km, v30=320m/s (Rjbterenului a focarului v30- viteza medie a undelor pe primii 30 de metri). De asemenea se vor prefera
cutremure tip puls. Deoarece nu exista suficiente
cu aceste caracteristici, a fost relaxata
ca Rjb=110 km. Fiecare accelerograma din grupul
a fost
astfel ncat pentru
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
Pentru
unui al doilea set de accelerograme se
din nou o serie de cutremure, dar de
aceasta data scalarea se face astfel ncat spectrul accelerogramei sa fie egal cu spectrul de proiectare
pentru o gama de perioade (0.16s-2s) . In figura 5 se
spectrele accelerogramelor
folosind cele doua metode de modificare.
(a)
(b)
Figura 5 Spectrul accelerogramelor pentru: a) metoda de scalare la Sa(T1); b) metoda de scalare pentru perioadele
(0.16s-2s)
de
. Pentru
raportul intre spectrul int (SP) si spectrul accelerogramei (SPA).
(2)
UTCB 2012
te unui wavelet pentru fiecare sistem cu un singur grad de libertate, asigurnd astfel
compatibilitatea cu spectrul.
1.
2.
3.
nct
Folosind aceasta metoda se modifica o serie de 7 accelerograme nregistrate. Spectrele lor sunt
prezentate in Figura 6 (b).
(a)
(b)
Figura 6 Spectrul accelerogramelor generate pentru (a) Metoda SYNTH; (b) Metoda Seismomatch
6 seturi de cate
;
;
;
;
Trebuie
ca nafara metodelor SIMQKE (M1 si M2) restul metodelor sunt metode de
modificare care
intr-o mare
caracterul tip puls al cutremurului. Acest aspect este
foarte important din cauza ca folosirea amortizorilor
pentru cutremure de tip puls poate pune
probleme din cauza
mari dezvoltate de amortizori. Aceste seturi de accelerograme sunt
aplicate unei
de 6 niveluri intr-un studiu dinamic neliniar. Rezultatele in termeni de
,
energie indus si energie disipat histeretic sunt comparate pentru cele 6 seturi de accelerograme
UTCB 2012
III.4. Concluzii
Seismomatch. In ceea ce
metod produce cele mai bune rezultate. Setul
astfel
de accelerograme este folosit pentru toate studiile dinamice neliniare ulterioare. Trebuie
c accelerogramele modificate cu aceast metod
caracterul de tip puls
caracteristic cutremurului nregistrat. In Figura 7 se
driftul total maxim si energia disipata
inelastic pentru fiecare accelerograma.
0.03
Drift Total
0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
M1
M1
M1
M2
M2
M3
M3
M3
M4
M4
M5
M5
M6
M6
M6
0
Metoda Folosita
(a)
(b)
Figura 7 (a)
In tabelul
se
si
raportul dintre valorile medii ale driftului total maxim energiei induse
pentru cutremurul din 4 martie 1977.
Tabelul 1
M1
1.07
1.37
M2
0.95
1.28
M3
0.93
1.25
M4
1.25
1.32
M5
0.99
1.1
M6
1.11
2.14
1.31
1.21
1.09
1.16
0.97
1.85
UTCB 2012
Pentru analizele
se
. n
efectuarea de analize dinamice neliniare modificnd iterativ parametrii amortizoarelor pn ce se
convergent n rezultate (
). In
aceasta lucrare se va prezenta algoritmul propus de Takewaki
a amortizoarelor vscoase considernd influen
IV.1. Aspecte teoretice
Algoritmul de optimizare folosit de Takewaki
sistem cu n
model condensat.
iind un
(3)
Unde M
rigiditate a sistemului,
K reprezi
C
, x
ulat. Din
de avantaje cum ar fi liniarizarea acesteia. n continuare se aplic
(4)
Sau notnd
(5)
sau
(6)
In expresia (4)
UTCB 2012
(7)
nlocuind expres
(6):
(8)
Expresia (8)
(9)
(10)
):
(11)
I
In continuare se va prezenta problem
simplificatoare:
1. Structura va fi modelata simplificat ca un model condensat pentru care fiecare etaj este
,(
), care este suma a
dou componente una provenit din amortizarea natural
din
montarea amortizoarelor;
2. Pentru a folosi exprimarea n domeniul frecventelor se presupune ca structura
incursiuni n domeniul postelastic ( matricea K
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
10
3.
cu media 0;
4.
Problema de optimizare poate fi sintetizat
unei structuri (matriciile M,C,K
mice ale
atice a
(12)
impunnd practic
vscoase liniare:
(14)
constantei de amortiza
ultimul rnd trebuie luat n calcul faptul ca o constanta mare de amortizare conduce la dezvoltarea de
structurii. Astfel este
(14)
e vedere fizic nu au
sens.
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
11
(15)
(15)
(13).
(14) este
neglijata in exprimarea matematica, dar este ndeplinita implicit prin folosirea algoritmului Figura 8.
:
(16)
pentru
(17)
[2]
pentru rezolvarea problemei descrise.
UTCB 2012
12
UTCB 2012
13
) si a amplitudinii maxime (
):
(18)
(19)
Figura 9
IV.4. Influen
optime a amortizoarelor n structura. Modelul este similar celui folosit pentru structuri. Straturile de
p mnt sunt caracterizate tot ca un model condensat. Pentru fiecare strat se
te un model
echivalent liniar , introdus de Schnabel [15] care presupune ca rigiditatea si amortizarea stratului sunt
dependente de
specific
este caracterizat de G1, 1, 1,l1 modulul de
[16]
(20)
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
14
(a)
(b)
cu
teren-structura; b)
specifica
modulului de
I
Pentru algoritmul de optim se ut
un model condensat de tip stick. Modelul condensat se
rezolvnd invers problema de vectori si valori proprii. Modelnd structura in programul PERFORM
3D v.5 se
primul mod de
si masele de etaj. Cunoscnd vectorul
normalizate in primul mod de
si matricea maselor se poate deduce matricea de rigiditate a
sistemului condensat.
UTCB 2012
15
(
[3], [4]). Cu toate acestea studiile numerice sunt restrnse la un
cadru de 6 etaje din beton armat. Pentru a valida metoda
serie de structuri att din b
1.
eniul
neliniar;
2.
vscoase;
3.
puls, specifice sursei Vrancea;
4. Impactul asupra elementelor structurii datorat introducerii acestor amortizoare n structura.
ime (6, 10 15 niveluri).
V.1. Prezentarea structurilor
ntuite centric.
V
reprezentativ care este solicitat de nc
nc rca
UTCB 2012
16
fibr
are se produce
cedarea din ntindere sau pierderea de rigiditate cauzat de fisurarea betonului.
turilor metalice este similara cu cea a structurilor din beton
contravntuirilor. Astfel curba histeretica pe care o dezvolt materialul este prezentat n Figura 11. Cu
nctul 1 curgerea n tensiune, n punctul 2 flambajul n compresiune iar n punctul 3
la care se produce
flambajul, acesta fiind specificat prin lungimea platoului de curgere n zona de compresiune. De
ciclu de nc
poate
prelua efortul de ntindere
UTCB 2012
17
o
etaje se impun
uniform de amortizoare (
in algoritmul
optime:
(21)
(22)
Figura 12 (a)
algoritmului
de amortizare cu pasul
b)
cu pasul algoritmului
i
Figura 12. In Figura 12.a.
Figura 12.b.
amortizare a amortizorului cu cea mai mica sensitivitate.
In Figura 13(a) se
obiectiv cu pasul algoritmului, in timp ce in Figura 13(b)
se observa
echivalente cu pasul algoritmului. Se observ c pentru
optim
obiectiv este mai mica fa de
uniforma in timp ce in cazul
echivalente aceasta este mai mare in cazul
optime. Aceste rezultate confirma rezultatele
algoritmului de optim pentru domeniul liniar.
Algoritmul se repeta pentru cele 5 structuri in capitolele V.1.3.-
ru fiecare
18
UTCB 2012
(a)
(b)
Figura 13
algoritmului
V
In continuare se
Nivel
Beton I
(6 niveluri)
Beton II
(10 niveluri)
Beton III
(15 niveluri)
Metal I
(6 niveluri)
Metal II
(10 Niveluri)
Metal III
(15 Niveluri)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
0
6500
6270
7010
4220
0
0
0
0
12300
17770
17100
15000
12300
9330
6200
7300
10200
13000
15900
19000
21500
24000
24000
24000
21100
0
0
0
0
0
0
6400
5400
4100
3900
0
0
1600
8000
9200
9700
9300
6700
5500
5000
0
0
0
0
0
10500
16000
16000
16000
16000
14000
12600
11000
7500
0
0
30%
30%
30%
21%
14%
22%
24%
22%
22%
17%
12%
14%
33%
30%
33%
33%
20%
33%
Reducerea
obiectiv (%)
echivalente
Reducerea
de
amortizoare
UTCB 2012
19
amortizoarelor vscoase.
in
intre
optima si cea uniforma. Aceste
cu circa 30 % mai mic de amortizoare dect in cazul
de
realiza o analiz a structurii la diferite niveluri de intensitate seismica.
au fost
Tabelul 3
IMR
40
100
225
475
975
2475
3475
P50
70%
40%
20%
10%
5%
2%
1.4%
Factor de Scalare(FS)
0.6
1
1.3
1.5
1.8
2.3
2.5
UTCB 2012
20
-a considerat
structura. n total au fost rulate n jur de 1000 de analize dinamice
vscoase.
Pentru ca
de rezultate este mare se
la o reprezentare probabilista pentru curbele IDA.
Astfel la fiecare nivel de scalare pe rezultate se suprapune o
de densitate de probabilitate
lognormala Vamvatsikos [18]. Curbele IDA sunt reprezentate prin valoarea medie a
lognormale si fractilii 16% si 84%. In Figura 14 se
pentru structura de 6 etaje si nivelul de
scalare 0.6 densitatea de
si
de
pentru driftul total.
(a)
(b)
Figura 14
UTCB 2012
21
In Figura 16 se
baz
fiecare model n
scalare
In Figura 16
ra echipat cu
(a)
(b)
UTCB 2012
22
indice (i
serie de limite pentru fiecare nivel de performant .
(23)
Unde
de performant
este
ajunge prin studierea mecanismelor de plastificare specifice structurii. Prin stabilirea acestor praguri
fiecare nivel de performan
a.
Din Figura 17
a se afla n domeniul
imediata.
n cazul structu
za etajului 2. Rezultatele sunt
suplimentare n stlpul de care este legat amortizorul. Rezultetele sunt similare si pentru cladirea
metalica de 6 niveluri. Pentru cladirile din beton armat si metal de 10 si 15 niveluri este insa necesara
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
23
o consolidare a stalpului. Pentru aceste cazuri introducerea amortizorilor conduce la forte in stalpi care
produc colapsul acestora. In acest sens cladirile pentru cladirile din beton armat se monteaza 4 profile
metalice care sa poata prelua intinderea aferenta stalpului iar pentru cladirile metalice stalpii sunt
supradimensionati.
UTCB 2012
24
nat ca n
cazul acestei structuri, nu a fost necesara consolidarea
fost supradimensionat.
(a)
(b)
Figura 21 (a) Curba IDA pentru Driftul total; (b) Curba IDA pentru
maxima in amortizori.
In Figura 21
introducerea amortizoarelor n structura. F
distribu
UTCB 2012
25
intre 40-50%.
n indice (i
fiecare nivel de performanta.
iar limita pentru nivelul de
ocupare imediata este 0.75, 1.5 pentr
cifre se ajunge prin studierea mecanismelor de plastificare specifice structurii. Prin stabilirea acestor
un sfert din
.
Din Figura 23
probabil la nivelul de prevenire a colapsului, pentru modelele cu amortizoare structura se afla la
nivelul de siguran
pentru
oarea indicelui sa fie
a
ructura cu
prevenire a colapsului
faptului ca stlpul adiacent amortizoarelor nu a fost consolidat, cu
toate ca rezultatele n termeni de
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
26
(a)
Figura 24
(b)
de
le
cu
optima
(b)
UTCB 2012
27
n Figura 26
energiei totale (Et) disipate inelastic (Ein)
energia disipata de amortizoarele vscoase (Evs). Este evident
n
pata inelastic este disipata de
amortizoarelor vscoase.
Figura 26
V
teren structura
In acest capitol se determin
optima pentru o structura de beton armat de 6 etaje, folosind
doua profile de teren specifice zonei
. Primul profil este specific amplasamentului INCERC
iar cel de-al doilea amplasamentului UTCB. Fa de
optima in cazul structurii cu baza fix
unde sunt
doar amortizorii etajelor 2,3,4, apare in algoritmul
optime amortizorul
etajului 5 si implicit, se
valoarea constantelor de amortizare a etajelor 2,3,4. Pentru
amplasamentul UTCB
optima a amortizorilor este similara, cu cea de la INCERC,
fiind minime.
(a)
(b)
Figura 27
constantelor de amortizare cu pasul algoritmului pentru: a) modelul cu baza fixa b)
amplasamentul INCERC
UTCB 2012
28
stra
cicluri n care amortizarea echivalent
ru fiecare strat n parte. Pentru a determina
se
din nou la programul EERA. Folosind acest program si amplasamentul INCERC
pentru care a fost nregistrat accelerograma 4 martie 1977 se
terenului la roca de
baza. Aceasta este folosita pentru ambele amplasamente. In continuare se
rezultatele rotirilor.
Este evidenta mbun t irea
structurii prin introducerea amortizorilor si faptul ca structura
cu
optima se comporta mai bine dect structura echipata cu
uniforma.
UTCB 2012
29
de
contravntuite centric n cazul structurilor metalice. Pentru fiecare din aceste structuri s-a dorit
pentru a ajunge la o amortizare echivale
de nivel.
UTCB 2012
30
cel mai important din punctul de vedere al algoritmului de optim, care are ca scop minimizarea
Tabelul 4 Depl
Structura
Beton I
Beton II
Beton III
Metal I
Metal II
Metal III
IMR
Factor Scalare
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
40
0.6
0.0039
26
7
0.003
54
7
0.005
50
2
0.004
38
7
0.005
37
3
0.005
37
7
100
1
0.008
30
9
0.005
51
9
0.007
43
2
0.008
38
9
0.008
35
3
0.009
32
4
475
1.5
0.0172
37
7
0.009
52
9
0.012
39
2
0.015
42
11
0.013
36
4
0.013
31
1
975
1.8
0.0327
57
6
0.013
55
9
0.014
39
1
0.021
45
13
0.017
38
4
0.015
29
0
2475
2.3
8
0.019
56
7
0.020
41
1
3475
2.5
Medie(%)
37
7
0.021
57
5
0.022
40
1
12
11
5
0.020
29
0
5
0.021
29
3
54
8
42
1
40
10
37
4
31
2
In Tabelul 4
drifturile ma
n considerare rezultatele medii.
Din tabelul centralizator se
pentru nivelul de amortizare
medie de 40%.
echivalent
UTCB 2012
31
Tabelul 5
Beton I
Beton II
Beton III
Metal I
Metal II
Metal III
IMR
Factor Scalare
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
40
0.6
284
430
371
646
665
1338
214
384
323
505
528
884
100
1
475
669
669
1191
1052
1953
384
655
579
856
764
1211
475
1.5
664
918
1053
1825
1281
2541
626
1055
871
1350
1020
1847
975
1.8
802
1087
1274
2202
1518
2966
767
1273
1066
1640
1222
2264
2475
2.3
1057
1430
1540
2672
1898
3566
993
1602
1378
2099
1570
2970
3475
2.5
29
1628
2883
2038
3827
1077
1738
1506
2264
1719
3246
43
48
40
35
44
In Tabelul 5
amortizoare. Valorile prezentate sunt me
-
medie
elementele de care
sunt cutremure de tip puls, care presupun ca energia este concentrata n jurul acestui puls. Acest
al structurii.
In Tabelul 6
. Indicele de performan
performan
acestea. Pragurile pentru nivelurile de performan
i (moment n care circa 25%
UTCB 2012
32
ele
Tabelul 6
UTCB 2012
33
(a)
(b)
Figura 31 Curbe de fragilitate pentru structurile din beton armat nivelul de performanta de: a) O.I. b) S.V.
en
pentru a
(a)
(b)
Figura 32 Curbe de fragilitate: a) pentru structurile de beton armat nivelul de prevenire a colapsului; b) pentru
structurile metalice nivelul de ocupare imediata
UTCB 2012
34
(a)
(b)
Figura 33
colapsului
Pentru a realiza curbele de fragilitate s-a calculat pentru fiecare factor de scalare probabilitatea de
. In Figura 31 a,b si Figura 32 b
fragilitate pentru structurile din beton armat, iar n Figura 32 b. si Figura 33 a si b pentru cele metalice.
ia
pe cnd structura cu
distribu i
In ceea ce
nt la fel de pronun ate. Pentru nivelul
perfor
nivelul de performanta de P.C. rezultatele sunt similare pentru factori de scalare mai mici de 1.8.
nu produce rezultate superioare
amortizoare se
sporit elemen
nivelului
aceste amortizoare au fost
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
35
ari.
Concluzii:
1. In toate cazurile introducerea amortizorilor mbun
structurii in medie cu
40%.
2. In toate cazurile studiate
optima produce rezultate superioare din punct de vedere al
(1-8%) folosind un
cu circa 30% mai mic de amortizori
3. In toate cazurile
dezvoltate in amortizori sunt mai mari in cazul
optime.
4.
intre
uniforma si cea optima scad
cu
nivelului de
. Acest fapt se
cel mai probabil modelului condensat folosit in algoritmul de
plasare optima.
5. Pentru
de 10 respectiv 15 etaje, pentru a ajunge la o amortizare echivalenta in jurul
valorii 30%,
cazurilor studiate este necesara consolidarea stlpilor adiac
amortizorilor.
VI
pentru cele din beton armat, pentru a ajunge la un nivel considerabil de amortizare
echivalent (25%) dat de amortizoarele vscoase este necesara consolidarea
elementelor adiacente amortizoarelor.
teren
4.
calcul
teren structur
teren din
rii.
UTCB 2012
36
V
dezvoltat.
1. Folosirea unui model mbun
in algoritmul de amplasare optima. Un model mbun
poate modela mai bine comportarea structurilor nalte si in special a structurilor cu
;
2. Considerarea efectelor
asupra
plastice si considerarea
avarierii nodurilor structurii;
3. Studierea impactului amortizorilor
neliniari asupra
structurii;
4. mbun t irea modelului de calcul dinamic neliniar pentru modelul care ia in calcul
teren structura. Astfel trebuie dezvoltat un model care sa
tine cont de
degradarea straturilor de teren sub
seismice.
[1] Rodrigo M., Romero M., "An optimum retrofit strategy for moment resisting frames with
nonlinear viscous dampers for seismic applications," Engineering Structures 25, pp. 913-925,
2003.
[2] Takewaki I., Building Control with Passive Dampers, Optimal Performance Based Design for
Earthquakes. Kyoto: Jon Wiley & Sons (Asia), 2009.
[3] Pricopie A.Gh., Cretu D., "Rehabilitation of Existing Structures by Optimal Placement of
Viscous Dampers," in Third International Symposium on Life-Cycle Civil Engineering, Vienna,
2012, p. in curs de publicare.
[4] Pricopie A.Gh., Cretu D., "Rehabilitation of Existing Structures using Optimal Viscous Damper
Placement in the Seismic and Soil Conditions of Romania," in 15 World Conference on
Earthquake Engineering, Lisbon, 2012, p. in curs de publicare.
[5] Soong T.T., Dargush G.F., Passive Energy Dissipation Systems in Structural Engineering. New
York: John Wiley & Sons, 1997.
[6] Pekcan G., Chen S.S., Mander J.B., "The Seismic Response of a 1:3 Scale Model R.C. Structure
with Elastomeric Spring Dampers," Earthquake Spectra 11, pp. 249-267, 1995.
[7] Reinhorn A.M., Li. C, Constantinou M.C., "Report NCEER-95-0001: Experimental and
Analytical Investigation of Seismic Retrofit of Structures with Supplemental Damping Part I:
Fluid Viscous Damping Devices," Buffalo, 1995.
[8] A.
izolare la nivelul de rezemare," UTCB, Bucuresti, Teza Doctorat 2012.
[9] ASCE FEMA 356, "NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings," Washington
D.C., 1997.
Andrei Gh. Pricopie
UTCB 2012
37
[10] Dubina D. Lungu D., Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice. Timisoara:
Editura Orizonturi Universale, 2003.
[11] Gasparini D.A. Vanmarcke E.H., "Report 2 Simulated Earthquake Motions Compatible with
Prescribed Response Spectra," Cambridge, 1976.
[12] PEER GMSM, "Evaluation of Ground Motion Selection and Modification Methods: Predicting
Median Interstorey Drift Response of Buildings," Chico, California, 2009.
[13] Naumoski N., "Program SYNTH: Generation of Artificial Accelerograms Compatible with
Target Spectrum," 1998.
[14] Seismosoft, SeismoMatch v 1.3.0, 2011.
[15] Schnabel P.B., Seed H.B., Lysmer J. "A Computer Program for Conducting Equivalent Linear
Seismic Response Analyses of Horizontally Layered Soil Deposits," Berkley, 1972.
[16] Kuhlemeyer R.L., Lysmer J., "Finite Dynamic Model for Infinite Media," Journal of the
Engineering Mechanics Division, pp. 859-877, 1969.
[17] Powell G. H., "User Guide Perform-3D," Berkley, 2011.
[18] Cornell C.A., Vamvatsikos D., "Incremental Dynamic Analysis," Earthquake Engineering and
Structural Dynamics, pp. 31(3):491-514, 2002.
[19] Constantinou M.C., Soong T.T., "Passive and Active Structural Vibration Control in Civil
Engineering," Buffalo, 1994.
[20] Chopra A., Dynamics of Structures Theory and Application to Earthquake Engineering. Berkley:
Prentice-Hall, 1995.
[21] PEER. (2012) PEER GROUND MOTION DATABASE. [Online].
"http://peer.berkeley.edu/peer_ground_motion_database/"
http://peer.berkeley.edu/peer_ground_motion_database/
HYPERLINK
[22] Kelly T., In-Structure Damping and Energy Dissipation. Wellington: Holmes Consulting Group,
2001.
[23] Vezeanu G. Pricopie A. Gh., "Design Considerations for Buildings with Nonlinear Viscous
Dampers," Mathematical Modeling, pp. 296-304, 2010.
UTCB 2012
38