Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele
constructiilor .......................................................................................... 1
2. Materiale de constructii........................................................................ 19
3. Identicarea, pregatirea, exploatarea, intretinerea
si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor,
utilajelor si instalatiilor ........................................................................ 41
4. Prepararea mortarelor........................................................................... 67
5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele
constructiilor ........................................................................................ 95
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ........... 135
B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ................................... 152
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 157
D.Reprezentarea elementelor asamblate ................................................ 160
E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn ........................................ 162
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ........................... 163
G.Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ................ 166
H.Desenarea planurilor .......................................................................... 169
I. Desenarea seciunilor ......................................................................... 175
J. Desenarea faadelor ............................................................................ 177
K.Planuri de cofraj ................................................................................. 179
Organizarea i legislaia muncii
1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul
economiei de pia ............................................................................. 183
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii ROF Societate ............................................ 187
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ............................................ 198
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier .......................... 214
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate n unitile de construcii ..................................................... 216
Tehnologia meseriei - 1
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere ntregi i raionale............................................... 227
2. Raport, procent................................................................................... 237
3. Uniti de msur ............................................................................... 239
4. Geometrie plan ................................................................................. 242
5. Geometrie n spaiu ............................................................................ 260
Sntatea i securitatea muncii
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273
2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii
in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar
pietrar tencuitor .................................................................................. 274
3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor
de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul
Iniiere n cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia.............................................................................. 299
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303
3. Scrisoarea de intenie ......................................................................... 318
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare............................................ 321
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme........................ 329
2. Planul de afaceri ................................................................................. 336
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar .......... 359
2 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 3
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 1:
UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
Tehnologia meseriei - 1
Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care
cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii.
Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de
zidarie.
Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
- cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);
- cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,
spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru
sporturi, gari etc.);
- cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);
- cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol,
adaposturi pentru animale etc.).
C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea
cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la
stalpii cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau
de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia.
Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se
numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton
armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe
care trebuie sa o suporte.
Tehnologia meseriei - 3
grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, e alaturi de
pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime sucienta.
C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de
rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile
ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se
numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu
grinzi care sustin planseele si poate executat din beton armat, otel sau lemn.
Scheletul din beton armat stalpi si grinzi formand cadre poate
turnat in cofraje (monolit) sau paote montat din elemente prefabricate. Intre
cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori.
Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt
executate din piese de otel avand diverse prole legate intre ele cu nituri,
buloane sau prin sudura.
Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontalacosoroaba, care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine
planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba
se intaresc spre a nu se deforma, cu piese inclinate numite contrase sau
contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se
intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se xeaza cu buloane,
cuie sau scoabe.
In general, pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de
stejar, cioplit sau ecarisat.
Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece
executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu
mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet sin lemn se folosesc pentru
construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri,
magazii, dormitoare etc.)
C.1.4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra
ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile
din diferite incaperi (oameni, mobile, masini etc.). planseele se reazama pe
peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din
beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori
din bolti de caramida.
Planseele din beton armat pot alcatuite e numai dintr-o placa plana,
e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni
reduse). Ele pot marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in
cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii
sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe
elemente portante.
Tehnologia meseriei - 5
Planseele metalice se executa din grinzi din otel prolat, asezate distantat
si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In
spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi
de beton armat turnate in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri
de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de
caramida sau de beton etc.
Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete
reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste
grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe
dusumea oarba etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip
uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor.
Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit,
din scanduri geluite si prolate etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce
mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica
importanta.
C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre
nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul
cladirilor (scari exterioare).
Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada
cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din
prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare
se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau
prefabricate din beton armat.
Invelitoarea cea mai usoara, dar care este sucient de rezistenta, este
aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci.
Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau
olane. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala, tglele asezandu-se
direct pe sipci batute pe capriori.
Tehnologia meseriei - 7
D. LUCRARI DE FINISAJ
Cele mai importante lucrari care nalizeaza cladirile executate de
rosu sau de gri, alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt
urmatoarele:
D.1. Lucrarile de tamplarie
Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea
dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc.
Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se
monteaza geamurile si sunt general duble, adica cu doua randuri de cercevele;
ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot simple sau duble
si de asemenea pot executate din lemn sau metal.
D.2. Lucrari de tencuieli si placaje
Sunt lucrari cares e executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care
peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli; uneori,
peretii se executa din caramida aparenta, eliminanu-se tencuiala sau placarea.
Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca in placaje
de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri
etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de faianta,
sticla,material plastic ori vopsitorii in ulei.
8 - Tehnologia meseriei
E. LUCRARI DE IZOLATII
Sunt de trei categorii:
E.1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva
actiunii distrugatoare a umezelii;
E.2. Izolatii termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau
a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj.
E.3. Izolatii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o
incapere in alta sau de la exterior spre interior.
Tehnologia meseriei - 9
Tehnologia meseriei - 11
Bibliograe:
Cartea zidarului;
Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al.
Constantinescu
Desen de constructii si instalatii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu
si Radu Margineanu
Tehnologia meseriei - 13
Intrebari
1.
2.
3.
4.
5.
6.
14 - Tehnologia meseriei
TEST DE AUTOEVALUARE 1
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite
1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:
cladiri de _______________, cladiri _______________, administrative
pentru________________________ si sport, cladiri ___________________,
cladiri_________________ etc.
2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta
denumiri diferite si anume: __________, parter, _________
3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie,
_______________, __________________, plansee, _____________,
_____________ si _________________etc.
4. La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de
utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane.
5. Lucrarile de nisaj ale cladirilor sunt _______________, pardosirea,
spoirea, _________________ si tapetarea.
6. Peretii sunt elemente de constructie asezate________________, care au
rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior, de a
___________________ planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de
a ______________ la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente
pe care le sustin etc.
7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt ____________ si
___________________
8. Pereti portanti sunt peretii, care ____________________ incarcarile date
de alte elemete de constructie.
9. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari
si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.
10. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii
impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el.
11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati
intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate
executat din beton armat, otel sau lemn.
12. Lucrarile de nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si
exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu ______________ sau
____________________iar tavanele cu ______________________.
13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se
___________ sau placarea.
14. Peretii ai caror fete trebuie sa e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje
de _____________, piatra, ________, ____________, ______________ etc.
15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se
executa placaje de _______________, sticla, ______________, ori vopsitorii
in ________________________
Tehnologia meseriei - 15
16 - Tehnologia meseriei
TEST DE AUTOEVALUARE 2
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 2:
MATERIALE DE CONSTRUCTII
Tehnologia meseriei - 19
Dimensiunea caramizii
mm
Lungimea I
63 Latimea b
240
115
Inaltimea (grosimea) h
88 Lungimea I
Latimea b
63
240
115
Inaltimea (grosimea) h
88
Abateri limita
mm
Negative
Pozitive
Tolerante admisibile la
caramizile din acelasi lot
mm
-6
+5
10
-6
+4
-3
+3
-6
+5
10
-6
+4
-4
+4
Caracteristica
Calitatea A
Calitatea I
Calitatea II
Strambarea maxima a
muchiilor si a fetelor (sageata),
3
4
5
in mm
Stirbituri la muchii, colturi si 2 fete vazute fara stirbituri;
fete:
pe celelalte fete:
- numarul
1
3
5
- dimensiunea maxima, in mm
10
15
22
Crapaturi:
Nu se admit crapaturi
Patrunse pe fata de asezare
vizibile cu ochiul liber, pe
1
2
- numarul maxim
fetele vazute
22
40
- lungimea maxima, in mm
Caramizi insuciente de arse,
Nu se admit
3
3
maximum, in %
Caramizi nearse
Nu se admit
Jumatati de caramizi,
Nu
se
admit
5
8
maximum, in %
Granule de nisip sau alte
corpuri straine in caramizi cu
7
dimensiuni maxime de, in mm
Se admit in marime si proportii
astfel ca sa nu produca deteriorarea prin umarea granulelor de
Granule de var in caramizi arse
Nu se admit
var din caramizile arse, mai mari
decat cele admise in acest tabel,
dupa incercarea la umezire a
caramizilor
Sunetul la lovirea caramizilor
Clar, cu timbru aproape metalic
Nu se standardizeaza
arse cu un ciocan
Absorbtia de apa, in %
Max. 18
Min. 8
Rezistenta la inghet-dezghet
Sa reziste la 15 cicluri
Nu se standardizeaza
Rezistenta la inghet-dezghet
Sa reziste la 15 cicluri
Nu se standardizeaza
Eorescenta
Nu se admit
Culoarea
24 - Tehnologia meseriei
Tipul caramizii
Lungimea
G.V.M.
19 X 9
190
G.V.P.
24 X 11,5
240
G.V.P.
24,5 X 24
245
G.V.P.
29 X 14
290
G.V.P.
29 X 24
290
+4
-5
+4
-6
+4
-6
+4
-7
+4
-7
240
Latimea
Grosimea
90 (r3)
88 (r3)
115 (r4)
88(r3)
+4
-6
135
+4
-5
140 (r4)
63 (r3)
88 (r3)
240 (r4)
88 (r3)
Tehnologia meseriei - 25
Latimea l
mm
Inaltimea h
mm
240
290
213
190
90
70
365
240
138
365
240
213
240
290
138
240
115
213
Tipul caramizii
LU 90
LU 60
LU 45
190
290
190
290
190
290
Tabel 5
Inaltimea
mm
Latimea
mm
90
190
60
190
45
190
Dreptunghiulare
Coltare
28 - Tehnologia meseriei
Lungimea
mm
115
115
190
190
115 (190)
172/115
230/115
Latimea
mm
60
88
88
88
60 (88:95)
60 (88)
60 (88)
Tabel 6
Grosimea g
mm
30
30
30
25
60
50
50
Fig. 10. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a placi dreptunghiulare,
format 115 x 60 x 30mm; b idem format 115 x 88 30 mm; c idem format 190 x 88 x 30 mm;
d idem format 190 x 88 x 25 mm; e placi coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;
f idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm
C. PRODUSE PREFABRICATE
Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace
mecanice, de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai
montarea lor.
C.1. Prefabricate din beton
Se obtin prin prelucrarea industriala a betonului.
Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din
beton cu agregate usoare, precum si blocurile mici siplaci din beton celular
autoclavizat (B.C.A.).
Tehnologia meseriei - 29
Latimea l
mm
Inaltimea h
mm
440
290
138
365
240
138
290
240
188
365
240
188
440
288
65
440
140
138
Fabrica
Lungimea
mm
Sortimentul
Blocuri
490
Placi
490
Placi
490
Blocuri
590
Blocuri
590
Craiova
Placi
590
Placi
590
Placi
590
1) se va folosi numai ca placi termoizolante.
Doicesti si
Militari
Latimea
mm
Inaltimea
(grosimea)
mm
240
240
240
240
240
240
240
240
190
125
63
200
200
125
100
751
Lungimea
mm
Latimea
mm
Inaltimea
mm
185
185
290
20
185
290
20
185
( 240 mufa)
290
20
Tabel 9
Grosimea
peretului
mm
190
190
240
140
29 30
380
140
190
29 - 30
Tipul
P.P.S.
P.P.R.
P.P.Z.
P.G.R.
P.G.S.
F.P.T.
E.G.
Lungimea
mm
795
795
795
795
795
2620
2620
Latimea
mm
395
395
395
395
395
595
595
Grosimea
mm
75
75
75
75
75
100
100
Observatii
Cu lamba si uluc pe
laturile lungi si numai
uluc pe laturile scurte
Cu lamba si uluc numai
pe laturile lungi
Cu lamba si uluc pe
laturile lungi
Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile
scurte. Placile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au lamba si uluc numai
pe laturile lungi.
Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la
peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare.
Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va
face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri.
La depozitare, placile vor asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.
C.1.5. Placi din talas cu ciment, tip stabilit
Se executa din talas din lemn de rasinoase, ciment si apa. Ele au o forma
dreptunghiulara, se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti
precum si la captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor
termotehnice. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11.
Tipul
S.C. 25
S.C. 50
Lungimea
mm
2000
2000
Latimea
mm
500
500
Grosimea
mm
25
50
Lungimea
mm
Latimea
mm
Grosimea
mm
180
180
22
180
180
38
180
180
38
60
80
Observatii
Se monteaza pe otel
prolat
Se monteaza cu
armatura din otel beton
-
Tehnologia meseriei - 33
iar cand piatra de var are un continut mare de calcar, se obtine un var de
culoare alba denumit var gras, de calitate superioara. Varul se livreaza astfel:
- var in bulgari numit si var nestins;
- var pasta numit si var stins;
- var macinat.
Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea
operatiei de stingere.
Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II.
Varul bulgari se transporta in vrac, in containere sau in saci de hartie
bitumata, el va ferit de umezeala prin depozitare in spatii inchise si pardosite.
Varul pasta se transporta in cutii, containere si camioane basculante. El se
poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.
D.3. Ipsosul
Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare
speciale.
D.3.1. Ipsosul de constructie
Se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 180 200oC si prezinta
culoarea alba-cenusie sau galbuie. Se utilizeaza la prepararea mortarelor
pentru tencuieli si gletuiri. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 4 min
si se termina dupa 6 30 min. In timpul prizei si intaririi are loc marirea
volumului avand loc si o degajare de caldura.
D.3.2. Ipsosul de modelat
Numit si ipsos albastru, serveste la executarea ornamentelor si a lucrarilor
ne avand culoarea alba.
D.3.3. Ipsosul de stucatura
Numit si ipsos de alaunat, serveste la executarea lucrarilor de stucatura
(imitatii de marmura), ind de culoare alba sau cenusiu deschisa.
D.3.4. Ipsosul de pardoseli
Numit si anhidrit, se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 900
1000oC.
Pe santier, ipsosul se transporta in saci de hartie, depozitarea facanduse in spatii inchise, prevazute cu pardoseli, evitandu-se umiditatea deoarece
ipsosul este atacat de aceasta.
D.4. Cimentul
Este un liant mineral, produs pe cale articiala prin arderea unui amestec
de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa
Tehnologia meseriei - 35
1400oC. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da
nastere la praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi ne, din
care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta plastica. Aceasta pasta trece
din stare plastica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se
produc in timp, sub actiunea apei.
Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua
etape:
- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie
de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza
cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;
- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai
indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine
solida iar rezistenta cimentului creste continuu.
Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care
se exprima in Kgf/cm2 si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita
asupra unui cub cu latura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si
nisip dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15oC.
D.4.1. Cimentul portland
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland, obtinut prin arderea
pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime
in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in
doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile.
D.4.2. Cimentul portland cu intarire rapida
Se obtine prin macinarea na a unui clincher de compozitie speciala.
Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin
aceea ca in primele zile, rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca
decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de la turnare.
D.4.3. Cimentul metalurgic
Se obtine prin macinarea na a clincherului portland, impreuna cu un
adaos de 20 30% zgura granulata de furnal. Se fabrica intr-o singura calitate:
M400.
Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul portland. Acest
ciment nu se foloseste la turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza
initiala si cantitatile de caldura sunt mici, motiv pentru care, in perioada rece
se foloseste cimentul portland.
D.4.4. Cimentul portland cu adaos de zgura granulata de furnal
Se obtine dintr-un amestec de clincherului portland si 6 - 15 % zgura
granulata de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosinduse la turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.
36 - Tehnologia meseriei
E. DEPOZITAREA CIMENTULUI
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg
pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. La intelegerea intre
producator si beneciar, cimentul se poate livra si in vrac.
Pe santier, cimentul se depoziteaza in magazii inchise, cu pardoseli duble,
izolate impotriva umiditatii. Pardoseala este ridicata la minimum 0,30 m
deasupra solului.
Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Intre stive si peretii
exteriori ai depozitelor se va lasa un spatiu liber de circa 0,50 m iar intre stive
se va lasa spatiu de circulatie (g. 14).
Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane
acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri.
Intrebari:
1. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?
2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau
nastere la mortar si beton?
3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se
putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?
4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?
5. Ce se intelege prin piatra fasonata?
6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii?
7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?
8. Care sunt caracteristicile caramizilor?
9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?
10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?
11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc?
12. La ce se folosesc placile de argila arsa?
13. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)?
14. La ce se folosesc placile din talas cu ciment, tip stabilit?
15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?
16. Din ce se obtine varul?
Tehnologia meseriei - 37
TEST DE AUTOEVALUARE 1
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
armatiei (A = adevarat, F = fals):
1. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale,
liantii si apa. A / F
2. Granulatia nisipului este de la 0 10 mm. A / F
3. Balastul are o granulatie cuprinsa intre 10 100 mm. A /F
4. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o
platforma orizontala. A / F
5. Masurarea agregatelor se face prin calcularea volumului de depozitare
sau transport (guri de agregate, silozuri, bene ale mijloacelor de
transport etc.) A / F
6. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
a. Sa e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte
de pamant; A / F
b. Sa e poroasa si sa nu prezinte suri; A / F
c. Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului; A / F
d. Sa aiba un sunet clar la lovitura; A / F
e. Sa e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A / F
7. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale
38 - Tehnologia meseriei
40 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 3:
IDENTIFICAREA, PREGATIREA,
EXPLOATAREA, INTRETINEREA
SI CURATAREA SCULELOR,
INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,
MASINILOR, UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR
Tehnologia meseriei - 41
A. LNTRODUCERE
Domeniul Constructiilor se bucura de o larga varietate de instrumente,
scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care usureaza foarte mult efortul zic
al muncitorilor.
In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa, muncitorii trebuie sa e
capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul
in care el studiaza proiectul de executie.
Dupa lucrarile care se executa, se pot identica urmatoarele instrumente,
scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care, inainte de inceperea lucrului,
trebuie pregatite iar la terminarea operatiilor, trebuie curatate.
In ceea ce urmeaza, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte,
masini, utilaje si instalatii; rolul acestora precum si cateva modalitati de
curatare si pastrare.
42 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 45
Tehnologia meseriei - 49
54 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 55
panza de circular;
dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat
dispozitiv de siguranta.
Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va
ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.
D.11. Masina de gaurit cu percutie; folosita
la practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn,
beton, metal etc).
La terminarea lucrului, se va sterge cu o carpa
uscata, se va demonta burghiul dupa care se va
pastra intr-o cutie speciala.
D.12. Polizorul manual; utilizat la ascutirea sculelor, slefuirea
suprafetelor, debitarea materialelor.
Este prevazut cu un disc abraziv de duritate
mare. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa
uscata dupa care se va pastra intr-o cutie speciala.
Se monteaza la exteriorul
cladirii si se compune din:
mecanism de actionare;
cabina;
contragreutati deplasabile;
catarg;
dispozitive de ancorare;
statie de baza;
tronsoane.
La terminarea lucrului, se va
curata platforma pentru materiale
si persoane iar in cazul in care se
constata ca au aparut defectiuni,
este anuntat seful punctului de
lucru.
Bibliograe:
1. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.
Plesoianu, V. Seritan.
2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.
Pavel, V. Voinescu
Intrebari
1. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor?
2. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni?
3. La ce foloseste bolobocul?
4. La ce foloseste rul cu plumb?
5. La ce foloseste furtunul de nivel?
6. Cu ce se verica unghiurile?
7. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi?
8. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit ?
9. In ce se face prepararea manuala a mortarului?
10. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?
11. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe
orizontala si verticala?
12. Cu ce se transporta mortarul de la statia de betoane la punctul de
lucru?
13. Ce este cimentrucul?
14. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la
punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?
15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare
cantitati mai mari?
Tehnologia meseriei - 61
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru
a preciza tipul armatiei:
1. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta.
A/F
2. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul rului
cu plumb.
A/F
3. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel.
A/F
4. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra.
A/F
5. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul
betonierei sau manual in varnita.
A/F
6. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea
suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva.
A/F
7. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua,
ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F
8. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului, circularul
sau cu polizorul manual.
A/F
9. Rostuitoarele se utilizeaza la formarea unui rost placut
intre caramizi.
A/F
10. Materialele in vrac (var, cimen) se transporta cu cimentrucul
A/F
11. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida
se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante.
A/F
1 2. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul erastraului
A/F
Raspunsuri la intrebari:
1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau otel si se foloseste la
masurarea ............................................
2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m,
montata intr-o cutie folosita la stabilirea ............................................
3. Bolobocul este un instrument de vericare a ......................................
si ......................................
4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea ...........................................
si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.
5. Coltarul serveste la ..................................... si .....................................
unghiurilor drepte.
62 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 63
66 - Tehnologia meseriei
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR
ZIDAR PIETRAR TENCUITOR
COD NOMENCLATOR 7122.2.1
Tehnologia meseriei - 67
A. STRINGEREA VARULUI:
Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate
face manual sau mecanizat.
A.1. Stingerea manuala a varului
Metoda se aplica in santierele mici, izolate unde stingerea se face in varnita
de unde laptele de var curge in groapa de var (Fig.1). Fundul varnitei este
asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre
groapa de var.
Fig. 3
C. PREPAREA MORTARULUI
Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei
care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita
rezistenta.
Liantii folositi la prepararea mortarelor sunt: cimentul, varul, ipsosul si
argila.
In functie de numarul de lianti folositi, mortarele pot :
simple, cand este folosit un singur liant;
mixte, cand se folosesc doi lianti.
Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita
proportie, calculata in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Aceasta
proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de laboratorul de
santier in raport cu lucrarea la care trebuie intrebuintat mortarul, cu rezistenta
pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile
climatice.
C.1. Categorii de mortare
Mortarele pentru zidarie se pot clasica astfel:
C.1.1. Dupa modul de intarire a liantilor sunt
Mortare aeriene la care liantii folositi se intaresc numai in aer (var,
Tehnologia meseriei - 71
Tipul mortarului
(dupa liantii folositi)
Var
Var-ciment
Ipsos-var
Ciment-var
Ciment-var
Ciment
Ciment
1
1
1
1
Dozajul in parti-volume
Var grasIpsos de
pasta
constructive
1
1
0,5
1
0,7
0,4
-
Nisip
3-4
10
3
7
5
4
Tehnologia meseriei - 73
Tabel 2
Marca
4
10
25
50
100
Tipul mortarului
(liantul de baza: var sau Ciment marca
ciment)
300 Kg
Var
Var-ciment
Ciment-var
Ciment-var
Ciment
123
175
245
360
Cantitatile de materiale
Var pasta
Nisip
m
Kg
m
Kg
0,300
390
1,030
1340
0,100
130
1,030
1340
0,100
130
1,030
1340
0,080
105
1,030
1340
1,030
1340
Observatii:
1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin
micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%.
2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative,
ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului.
Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier.
La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se
uma sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt
stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit
nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma
incercarilor facute in laboratorul de santier.
E. PREPARAREA MORTARULUI
Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire:
a. Aprovizionarea cu material (nisip, var, ciment sau ipsos);
b. Executarea varnitei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar;
c. Instalarea conductei de apa sau alimentarea cu cistern;
d. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant.
Atat la prepararea manuala, cat si la cea mecanizata se vor avea in vedere
urmatoarele conditii:
Dozarea exacta a componentilor mortarului;
Amestecarea mortarului pana la omogenizare;
Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.
E.1. Prepararea manuala a mortarului
Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus
si punctul de lucru se aa la o distanta mare fata de o central de mortarebetoane.
74 - Tehnologia meseriei
Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun
si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat.
E.1.8. Adaosurile plastiante de var sau argila in mortarele de ciment
se introduce sub forma de pasta de var sau argila in cantitatile prescrise si la
consistenta necesara, conform retetei de laborator. Se procedeaza astfel: peste
pasta de var sau de argila inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip
si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine
la randul lui omogen. Mortarele de ciment cu adaosuri plastiante de var sau
argila se pot folosi la zidarie dupa cel mult o ora de la preparare.
E.2. Prepararea mecanizata a mortarelor
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje, cum ar :
Dozare exacta a liantilor, a nisipului si a apei;
Omogenizare mult mai buna;
Scurtarea duratei de preparare a mortarului.
La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un malaxor (betoniera)
alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta la partea superioara cu
o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau
elicoidale care executa afanarea materialelor componente.
Mortarele se introduce in malaxor in urmatoarea ordine: apa, nisipul si
apoi liantul (ciment, pasta de var). Daca in locul pastei de var se foloseste lapte
de var, atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul.
Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma
incercarilor.
Dupa ce amestecarea s-a terminat, toba basculeaza, iar mortarul curge
in vagonete, containere sau intr-un buncar de distributie. Dozarea se face cu
dispozitive de dozare, cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta.
Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite, ordinea introducerii
materialelor este urmatoarea: apa, pasta de var, apoi nisipul si adaosul de
ciment. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se
obtine un lapte de var omogen.
Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta
sa e mai intai transformat in lapte de var si apoi introdus la malaxat. Prin
folosirea laptelui de var se reduce durata malaxarii, se permite alimentarea
mecanizata a varului direct in toba malaxorului sau a betonierei si se asigura o
omogenitate mai buna a amestecului.
La santierele mari, prepararea mortarelor se face centralizat, in statii
de mortare, care pot xe sau mobile. In aceste statii se efectueaza toate
lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spalarea nisipului, dozarea
automatizata, uneori si uidizarea pastei de var.
76 - Tehnologia meseriei
Bibliograe
Cartea zidarului
Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere autor D. Plesoianu
Intrebari
1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?
2. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari?
3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?
4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?
5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea
varului?
6. Ce se intelege prin lapte de var?
7. Cand varul stins devine var-pasta?
8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul
varului pasta?
9. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului
pasta?
10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?
11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului
bulgari?
12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?
13. Care este granulatia nisipului?
14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa e
considera curat?
15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului?
16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?
17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?
18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?
19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea
mortarelor?
20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?
21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a
mortarului fata de cea manuala?
22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul
armatiei (A = Adevarat, f = Fals):
1. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat.
A/F
2. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita.
A/F
Tehnologia meseriei - 77
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Varul bulgari se stinge sau
2. Stingerea manuala a varului se face in
78 - Tehnologia meseriei
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
Adeziunea;
Rezistenta la compresiune.
A.1. Consistenta mortarului
Este caracteristica mortarului care depinde de
continutul de parti ne ale nisipului, de ciment sau
var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. In
functie de dozajul acestora, mortarele pot vartoase,
plastice sau uide.
Consistenta se determina cu ajutorul conului
etalon (Fig. 1) in laboratoarele de santier. Conul etalon
se compune dintr-o parte conica, gradata pe partea
lateral in centimetri, la care se ataseaza un maner din
teava. Este confectionat din table galvanizata, iar in
interiorul conului se aa plumb care aduce conul la
greutatea de 300 gr.
Obiective ajutatoare
C3.1. Vericarea consistentei mortarului;
C3.2. Vericarea plasticitatii mortarului;
C3.3. Vericarea segregarii mortarului;
C3.4. Vericarea contractiei mortarului;
C3.5. Vericarea adeziunii mortarului;
C3.6. Vericarea rezistentei la compresiune (marca mortarului);
C4.1. Transportarea mortarului pe orizontala;
C4.2. Transportarea mortarului pe verticala.
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practice toate operatiile ce tin de:
Vericarea calitatii mortarelor;
Transportul mortarelor.
Tehnologia meseriei - 81
Tabel 1
Tipul de zidarie
8-13
7-8
4-7
11-12
Valoarea consistentei (cm)
Pentru sprit
12-13
Pentru grund
9-11
13-14
A.2. Plasticitatea
Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia
de a lua orice forme, deci de a putea prelucrat usor. Cu cat mortarul contine
mai multe parti ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in
cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment
se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. Plasticitatea
mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea manevrat usor.
A.3. Segregarea
Este tendinta de separare a partilor ne ale nisipului si cimentului de
granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor,
containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat
mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen, motiv
pentru care inainte de a pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru
micsorarea gradului de segregare, in conditii de laborator sau iau masuri cum
ar : adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari
sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special la
mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau
cu pompe de mortar.
A.4. Durata intaririi
Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la
compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori:
Natura liantului astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede,
cele de ciment mai incet, iar cele de var foarte incet.
Consistenta mortarului astfel mortarele uide cu mai multa apa su
mai mult nisip n se intaresc mai incet decat cele vartoase;
82 - Tehnologia meseriei
84 - Tehnologia meseriei
Bibliograe:
Cartea zidarului;
Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.
Intrebari
1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele
de zidarie?
2. Ce se intelege prin consistenta mortarului?
3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea
de masura prin care se exprima acestea?
4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?
Dar a mortarelor pentru tencuieli?
5. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?
6. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?
7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?
8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?
9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?
10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?
11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?
12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele
adera mai bine la suprafete?
13. Ce se intelege prin marca mortarului?
14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti?
15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gracelor zilnice
de livrari?
16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile
folosite la transportul pe orizontala si verticala a materialelor?
Tehnologia meseriei - 85
TEST 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
armatiei (A= Adevarat si F= Fals):
1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de
continutul de parti neale ale nisipului, de ciment sau var
si de cantitatea de apa folosita la amestecare.
2. In functie de dozaj, mortarele pot vartoase, plastice
sau uide.
3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon,
in laboratoarele de santier.
4. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in
interiorul lui se aa plumb care aduce conul
la greutatea de 1000 gr.
5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat
sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala
sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste
numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat.
6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa e
cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre
10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli.
7. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari.
8. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant,
cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat
si de folosit la zidarie.
9. Plasticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant.
10. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate
obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila.
11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen
12. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou.
13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere.
14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei.
15. Aparitia surilor si crapaturilor duce la marirea
rezistentei zidariei.
16. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj
mic de ciment si prea uide.
86 - Tehnologia meseriei
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.
1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca.,
sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia,
adeziunea, rezistenta la compresiune.
2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti .. ale
nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de .. folosita la
amestecare.
3. In functie de ., mortarele pot vartoase, plastice sau uide.
4. Consistenta se determina cu ajutorul conului in
laboratoarele de santier.
5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune
dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in ., la care
se atasaza un maner din teava. Are o greutate de gr.
6. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari
de .si de ..
Tehnologia meseriei - 87
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
65. Cu cat mortarul contine mai putine parti ne si liant, cu atat
este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie.
A/F
66. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea
in cantitati mai mari de nisip si liant.
A/F
67. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine
si adaugarea unei cantitati de var sau argila.
A/F
68.Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a omogen.
A/F
69. Mortarul, inainte de a pus in lucru trebuie amestecat din nou.
A/F
70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul
sa capete o anumita rezistenta la intindere.
A/F
71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului
care se observa in momentul in care au aparut suri si chiar
crapaturi in mortarul din rosturile zidariei.
A/F
72. Aparitia surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F
73. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment
si prea uide.
A/F
74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult.
A/F
75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera;
a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc.
A/F
76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura,
categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale
care se folosesc la zidarie.
A/F
77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat
a celora cu intarire lenta.
A/F
78. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade,
daca acestea sunt bine udate inainte de a folosite in zidarie.
A/F
79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie
de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata
este rezistenta.
A/F
80. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub
cu latura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2
dupa 28 zile de la turnare.
A/F
81. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la
preparare, mortarele se clasica in urmatoarele marci:
M4, M10, M25, M50 si M100.
A/F
82. Gracul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de
ritmicitatea transportului de materiale.
A/F
94 - Tehnologia meseriei
TEHNOLOGIA MESERIEI
MODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI
DE EXECUTIE
ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR
Tehnologia meseriei - 95
CONSTRUIREA ZIDULUI
TRASAREA ZIDULUI
A. Introducere
De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a
unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii,
plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa
dupa un plan de executie.
B. Modalitati de marcare a liniilor
Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora.
Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot marcate cu scanduri, sipci, sau
sfori ori insemnate pe planseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu
creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta.
La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in
vopsea sau praf de creta, este prinsa la capete de catre doi muncitori care vor
xa sfoara intre cele doua puncte ce vor unite printr-o linie. Cel de-al treilea
muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei, o va ridica de la sol dupa care o va lasa
brusc, ea lasand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie, perete, planseu Fig.1).
Linie lasata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta.
Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare
ziduri cu ajutorul scandurilor
zidului
98 - Tehnologia meseriei
Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va vericata prin
masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.
G. Determinarea nivelului de rezemare a planseului
Se face prin masurare pe perete, din loc
in loc, de la linia orizontala(linia de vagris).
Trasarea zidului se va face numai pana la
aceasta cota, cota de la care va incepe executia
planseului.
a - Inaltimea zidului (inaltimea la care se
va monta planseul)
b - Latimea planseului
H. Marcarea golurilor din pereti
Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea
golurilor in pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep
de la un anumit nivel al zidului,
trasarea se va face mai tarziu.
Tehnologia meseriei - 99
Bibliograe:
Cartea zidarului
Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,
V. Voinescu;
Desen tehnic autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu
Margineanu.
Intrebari:
1. Care este suportul pe care se asaza cladirile?
2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare?
3. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor?
4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?
5. Cu ce se xeaza sfoara la colturile zidului, pentru ca asezarea
caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?
6. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele?
7. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului
de nivel?
8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?
9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?
10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza
armatiei (A= adevarat, F= fals).
1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee sau ziduri
mai groase.
2. Trasarea se face dupa un plan de executie.
3. Pentru trasarea liniilor cu sfoara, aceasta este imbibata cu vopsea
sau se trece prin praf de creta.
4. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul.
5. Cu ajutorul rului cu plumb se verica orizontalitatea.
6. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor
sau a crestaturilor.
7. La marcarea golurilor in pereti, se utilizeaza sabloane din
lemn sau metal.
8. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoare neagra.
9. Sfoara, la marcarea randurilor de caramizi, se leaga de caramizi.
10. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului
de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.
100 - Tehnologia meseriei
tipul
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
4.
5.
6.
7.
Cartea zidarului;
Vizualizeaza casetele video cu titlul.
Vizualizeaza lmul cu titlul..
Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;
Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)
Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei 2, pag.21;
Completeaza si verica testul de autoevaluare de la pag.22
Completeaza si verica testul de autoevaluare de pag. 23-24;
Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.
Obiective ajutatoare
D2.1. Transportul materialelor la punctual de lucru;
D2.2. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni;
D2.3. Decuparea cartonului bitumat;
D2.4. Topirea masticului bituminos;
D2.5.Intindetrea masticului bituminos;
D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;
ACTIVITATI DE INVATARE
a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;
b) Executa practic toate operatiile care tin de:
- Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru;
- Trasarea cartonului bitumat;
- Decuparea cartonului bitumat;
- Incalzirea pana la topire a masticului bituminos;
- Asezarea stratului de mastic bituminos
- Intinderea si lipirea cartonului bitumat;
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
MONTAREA HIDROIZOLATIEI
A. INTRODUCERE
Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de
constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a inltrarii apei, iar in
unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor.
Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizolatiile pot :
a. Hidroizolatii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton
si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub
presiune.
Tehnologia meseriei - 103
Dupa ce fasia de carton a fost xata, peste aceasta se intinde un alt strat
de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a
cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.
In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri,
cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). la
lucrarile de montare a hidroizolatiei, se vor respecta normele specice de
protctia muncii si PSI.
Fig.5. Locul de
suprapunere a
cartonului bituminat pe
latime de 10 cm
Bibliograe:
Constructii si tehnologia lucrarilor autori: R. Constantinescu,
C.Pavel, Voinescu.
Cartea zidarului.
Intrebari:
1. Care este rolul hidroizolatiilor?
2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt
hidroizolatiile ?
3. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti, de cate feluri sunt hidroizolatiile?
4. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti?
5. Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti?
6. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru?
7. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat?
8. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale?
9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?
10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,
planseu), ce operatie se executa?
11. Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul
innadirilor?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul
armatiei (A= adevarat, F= fals):
1. Hidroizolatiile au rolul de a nu permite inltrarea
umiditatii de la fundatii la pereti.
A/F
2. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila.
A/F
3. Materialele necesare efectuarii hidroizolatiei sunt:
cartonul bitumat, mastic bituminos, nisip, lemn de foc,
butoi metallic.
A/F
4. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor, roabelor,
galetilor.
A/F
5. Latimea fasiei de carton bitumat este egala cu inaltimea zidului. A/F
6. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul
unui cancioc cu coada mai lunga.
A/F
7. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic, se va utilize
un dreptar care va asezat cu una din margini exact
pe linia care delimiteaza interiorul zidului.
A/F
8. In cazul innadirilor, fasiile de carton bitumat se suprapun
pe o latime de 10 cm.
A/F
Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.
108 - Tehnologia meseriei
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite:
1. Pentru a putea topit rapid, masticul bitumat se cu ajutorul
unui .sau..in bucati mici, usor de manevrat.
2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt..si . Pe o
suprafata dreapta si curata.
3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in
loc.fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se
vor uni cu ajutorul.
4. Latimea sulului de carton este egala cu peretelui.
5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur
a peretelui, se foloseste un dreptar care va ..a
zidului.
6. Cartonul asfaltic este bine..pe stratul de mastic pentru a
nu se ..
7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat,
la., cartonul se petrece pe minimum.cm, lipindu-se cu
mastic bitumat.
8. Dupa ce fasia de a fost xate pe .de.., peste
aceasta se intinde alt strat, presarat cu nisip.
9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii.. si ai
constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri prin
capilaritate a..din fundatie.
FISA DE INFORMATII
CONSTRUIREA ZIDULUI
ZIDIREA ZIDULUI
A. INTRODUCERE
Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici,
prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si
legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se
comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.
B. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID
Obiective ajutatoare:
D3.1.Transportarea materialelor la punctual de lucru;
D3.2.Fixarea abstecurilor;
D3.3.Asternerea mortarului pe zid;
D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;
D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;
D3.6.Legarea sforii de abstecuri;
D3.7.Teserea caramizilor si formarea rosturilor;
D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;
D3.9.Montarea buiandrugilor.
ACTIVITATI DE INVATARE
a) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a
se putea trece la dobandirea depinderilor practice;
b) executa practice toate operatiile care tin de:
- ridicarea si transportul materialelor la punctual de lucru;
- montarea abstecurilor;
- intinderea mortarului pe zid;
- teserea caramizilor;
- montarea ghermelelor;
- montarea buiandrugilor;
C. LEGATURA ZIDARIEI
Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile
din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta
denumirea de legatura sau teserea caramizilor. Acest sistem de legatura consta
in asezarea caramizilor dintr-un rand, decalate fata de cele din randul de dedesubt
ci caramida in lungimea zidariei si cu caramida in grosimea acestuia.
Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de
caramida: - trei sferturi de caramida
1 caramida cu o zidarie de 1 caramida:
- trei sferturi de caramida
112 - Tehnologia meseriei
G. ROSTURILE ZIDARIEI
Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortar, poarta denumirea de
rosturi. Mortarul dintre rosturi, asigura legarea caramizilor in zidarie.
Dupa pozitia pe care o ocupa in zid, rosturile sunt:
114 - Tehnologia meseriei
I. FIXAREA ABSETECURILOR
Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si verica in timpul lucrului linia fetei
si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite.
Abstecutile se xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor, cup ace au fost
zidite 4-5 randuri de caramida la colturi.
J. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID
Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nivelat pe zid. El este luat
din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea
productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. Mortarul
este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite
subtiri.
K. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID
Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru
zidit (caramizi, blocuri din beton, BCA, etc.) sa se ae, pe cat posibil, la
indemana muncitorului. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti
(g. 17 si g. 18).
L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR
La executarea zidariilor, e la capatul lor sau la colturi, e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4, si 1/4 ). Aceste bucati,
avand anumite forme, se obtin prin taiere(cioplire). La taierea transversal a
caramizilor, se procedeaza astfel; se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe
fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste
linii. Cand caramida urmeaza a taiata la jumatate, ea se tine in mana stanga
astfel ca linia de taiere sa e la mijlocul palmei. Cand caramida urmeaza a
taiata in parti neegale, ea se asaza pe palma, astfel ca partea ei cea mai mare
sa e aproape de corp. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat, iar
mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. Dupa aceea, caramida se taie
lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura, perpendicular pe suprafata caramizii.
Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata
ingusta a acesteia. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece
cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa
crestaturi. (Fig.15).
Prolarea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida,
linia de taiere. Ciocanul bine ascutit, va tinut totdeauna perpendicular pe
116 - Tehnologia meseriei
Fig.25. curatarea
surplusului de mortar
cu mistria
O. Montarea buiandrugilor
Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a
golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot din lemn,
metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.
INTREBARI
1. Care sunt materialele utilizate la executarea unui zid?
2. In functie de dimensiunile caramizii, de cate feluri sunt zidurile?
3. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor?
4. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor?
5. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt de 1 caramida.
6. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt pentru un zid de 1
caramida cu un zid format den 1 caramizi.
7. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt din doua zidarii de
1 caramizi.
8. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi ascutit a
doua zidarii de 1 caramida.
9. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi obtuz a
doua zidarii de 1 caramida.
10. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida.
11. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de caramida.
12. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de caramida cu
una de 1 caramida.
13. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt?
14. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul la asezarea mortarului pe
randul de caramida?
15. Cu ce se face taierea caramizilor?
16. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de
caramizi?
17. Ce verica zidarul la un zid cu ajutorul nivelei?
18. Ce rol au abstecurile?
19. Cu ce se xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?
20. Ce rol au buiandrugii?
TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE
La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul
armatiei (A=adevarat, F= fals):
1. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului.
A/F
2. Zidul de caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala pe axa longitudinala a zidului.
A/F
3. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei
longitudinala perpendicular pe axa longitudinal a zidului.
A/F
4. Zidul de 1 caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care
caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicular pe axa
longitudinal a a zidului.
A/F
5. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea egala cu lungimea
a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor
longitudinal, perpendicular pe axa longitudinal a zidului.
A/F
6. Linia de tesere a caramizilor in zid, este o linie dreapta.
A/F
7. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare
de 90 de grade.
A/F
8. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic
de 90 de grade.
A/F
9. La zidaria cu goluri, spatiile umplute cu material au rolul
de izolator termic si fonic.
A/F
10. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F
11. Pentru cresterea productivitatii muncii, mortarul se pune
pe zid cu mistria.
A/F
12. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual.
A/F
13. Grosimea rostului orizontal este de 3,00 cm iar a celui vertical
de 3,50 cm.
A/F
14. Fixarea sforii la colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor.
A/F
15. Ghermelele si prasnurile ajuta la xarea tocurilor de tamplarie
in golurile din pereti.
A/F
16. Cu ajutorul rului cu plumb se verica orizontalitatea.
A/F
17. Cu ajutorul bolobocului se verica orizontalitatea si verticalitatea
zidului.
A/F
Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.
TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE
Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite;
1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din ..,,
.,................. etc. asezate cu respectarea unor
prescriptii tehnice.
2. Legatura dintre caramizi se face cu .prin a carui intarire se
obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit,
ca si cum ar consta dintr-un singur material.
3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri
sa se suprapuna, poarta denumirea desaua
caramizilor.
4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a
caramizilor ca la colturile de .de grade.
5. La zidaria cu goluri neumplute,..care se pastreaza in
aceste spatii, constituie unsi al zidariei.
6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, e la goluri, este
necesar sa se foloseasca bucati de caramida(.., si).
7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin
8. La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai
intai o ..cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi
lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.
9. Cand caramida urmeaza a taiata la jumatate, ea se tine in
mana..astfel ca linia de taiere sa e la ..palmei.
10. Ciocanul se va tine.pe fata caramizii, deoarece cand nu
este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii.., fara a se taia
dupa crestaturi.
11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul..sau
12. Zidarul tine tot timpul mistria in .., iar cu cealalta asaza caramida
pe.....
13. Rosturile se executaiar pentru curatireacare iese din
rosturi prin apasarea caramizii se foloseste.
14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea..
15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se
16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in
locul canciocului se poate folosi
17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul verica..si.
zidariei cu dreptarul, nivela si rul cu plumb.
18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai
ridicate, se cu lovituri usoare aplicate cupe un
Tehnologia meseriei - 125
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
A/F
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
Destinaia
Groas (C1i)
Mijlocie (C2)
Continu
Subire (C3)
Mijlocie (P2)
Subire (P3)
A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale;
Prin cotarea unul desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci n aa fel nct s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 135
x
l00=15%
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Desen tehnic - 139
Fig. 12
Fig. 13
Fig. 14
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, n general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul 0, 00. n cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
Fig. 15
Fig. 16
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stlp etc., Fig.6).
Dimensiunile stlpilor vor cotate ca n Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintere feele lor.
La repetarea n ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe
aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total ntre axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs ntre numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Fig. 17
Fig. 18
Fig. 19
Fig. 27
Fig. 28
Fig. 29
Fig. 30
de 45, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci cnd este necesar o difereniere
a suprafeelor n contact, se pot folosi i hauri la 60, respectiv 30 fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe cmpuri nvecinate, haurile cu aceeai nclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul
Pmnt stnc
Lichide
Reprezentarea
Materialul
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutur
Piatr natural
Lemn n seciune
longitudinal
Zidrie n general
Lemn n seciune
transversal
Zidrie de prmat
Tencuial
Izolaie hidrofug
Mozaic
Rabi
Geam
Beton simplu
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
ale cmpului, haurare
uniform
Reprezentarea
Fig. 33
Fig. 35
Reprezentarea convenional
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere n acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele nscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor n perei astfel;
limea golului
nlimea golului
In cercul de pe linia axei, se nscrie indicativul uii din tabelul de tmplrie;
Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie nclinat (ua ntredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Ui (glasvanduri) n 3
i 4 canate
Ua armonic
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching n
stnga sau n
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele nscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale golului n perei,
astfel:
limea golului
nlimea golului
Fig. 39
b)
a)
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite ndeprtarea rapid a apei
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
La uile exterioare (Fig. 43) ntre nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care mpiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat n elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat n elevaie cu linie ntrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, n vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, n care se
indic i poziia de montare a tmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le
ncadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
nvelitoare
c)
a)
b)
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
Fig. 50 nlimea
coului fa de coam
a)
b)
C.2.Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
a)
prezentate cteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
b)
- ruptura se reprezint cu linie
frnt;
- arat c piesa are o
seciune semirotund;
c)
- diametrul mediu al
seciunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
d)
(1=4, 35 arat c lungimea
Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
este de 4, 35 m);
lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
Semne conventionale care arat a)
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
seciunea transversal a piesei;
c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
- h distanta ntre fetele paralele d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
ale piesei n cm;
(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arat grosimea (2 =28 mm) X nlimea (24 cm);
158 - Desen tehnic
e)
f)
g)
h)
a)
b)
e)
c)
d)
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate
din lemn:
a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel secionat
longitudinal; d) PAL; e) PFL
a)
b)
a)
b)
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
a)
b)
d)
c)
e)
In Fig. 59 este prezentat o asamblare cu buloane unde bulonul este reprezentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- V 6 diametrul letului n mm;
- 20 lungimea urubului n mm.
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele
care se reprezint printr-o linie ngroat
unde 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar la (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 63 Falt
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast mbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;
In Fig. 67 este prezentat o astfel de mbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
ind date n cm pentru dimensiuni sub un m i n m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 n care cuprin toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
ntrerupte notndu-se distanele ntre axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia n plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;
Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde nlimea arpantei
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc nscris ntr-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Cnd acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentnd primul element
al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o nlime de 1, 10....1, 20 m aleas n aa fel nct s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprnd
Desen tehnic - 169
numai n planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: n interior, pentru lungimi ale ncperilor, pentru grosimi de ziduri,
iar n exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.
Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului n proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permind o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile n zidrii n funcie de dimensiunile i
tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie pentru
elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea ortogonal
a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri,
curile de Iun sobele de nclzire etc., folosind semnele convenionale
specice. Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi,
closete, laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea
ncperilor, cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea
tehnologiilor (n cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice),
toate desenele la scara proiectului i cu indicarea utilizrii ct mai economice
a spaiilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare
execuiei: grosimi de ziduri, dimensiunile ncperilor, gabarite, deschideri
de goluri i determinarea lor n plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie
170 - Desen tehnic
scara de la ultimul nivel, dac nu are acces la pod, apare complet (Fig. 78b).
Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire i plecare
ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele
exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint la
fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele cazuri se prezint
i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) cnd poate amenajat
special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de nalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, n ntregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de ntreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului
se deseneaz la scrile
1:100 sau 1:50, att
pentru
acoperiurile
cu pante, ct i pentru
cele n teras. La
acoperiurile cu pante
se traseaz nti liniile
perimetrale, respectiv
pictura, (Fig.79), apoi
se duc bisectoarele
unghiurilor, care se
ntlnesc dou cte dou,
determinnd coame de
pant sau dolii. Linia
Fig. 79 Reprezentarea planului
care unete punctele de
nvelitorii - varianta cu arpant
intersecii ale coamelor
pe pant formeaz coama de creast.
Pentru intersecii de volume diferite, reprezentarea acoperiului se
bazeaz pe acelai principiu al trasrii liniilor de intersecie la 45, rezolvarea
ind n funcie de limea volumelor, nlimea lor, sau unghiul sub care se
intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia n plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura ralizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe car, se precizeaz valoarea
Desen tehnic - 173
J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan
vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz nti fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinnd mpreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru nlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, n prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor ncepe de la
linia de pmnt pn la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz ntr-o form schematic,
reprezentnd n special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau n apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sclupturi; betonul aparent; brnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz n pante, n teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele nvelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e ct
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
Desen tehnic - 177
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se ntocmesc la scara 1 : 50 iar n funcie de claritate i
complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii ntre
niveluri, din unul sau dou podete i placa nclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele n plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de ncepere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de niel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i
Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului autor: C. Rosoga, I. Davidescu
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
190 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 195
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 197
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 203
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 209
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N 0, 1, 2, 3, ... , pentru mulimea numerelor naturale;
N* = 1, 2, 3, 4... , pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, r 1, r 2, r 3, r 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z* = Z - 0.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
Matematic aplicat - 227
5+
88+
36+
312+
3 411+
522+
85+
34
13
878
1 827
1 416
2 413
12 803
9 014+
3 211 856+
1 837 011
41
75
161
2 303
38
326
45 320
4 022 485
70
42
451
6 041
817
4 041
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (20 + 22) x >24 23 x (22 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 42; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8
a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x N _ x divide pe -12
B = x Z _ x divide pe 8
C = x N _ -13 divizibil cu x
D = x Z _ 6 divizibil cu x
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42
12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6
50
33
9
4 144
90 510 120 64
166 1666
16666
166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5
8
9
27 29 60 61
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
9
4
5
2
14
3
6
7
9
3
232 - Matematic aplicat
= 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
1 km
1 hm
1 dam
1m
1 dm
1 cm
1mm
1000 m
100 m
10 m
1m
0,1 m
0,01 m
0,001 m
hm
dam
dm
cm
mm
1 hm2
1 dam2
1 m2
1 dm2
1 cm2
1 mm2
10002
m2
1002
m2
102
m2
1
m2
m2
m2
m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2
1 hm3
1 dam3
1 m3
1 dm3
1 cm3
1 mm3
10003
m3
1003
m3
103
m3
1
m3
m3
m3
m3
hm3
dam3
m3
dm3
cm3
mm3
Exerciii:
1.
a.
b.
c.
Transformai in kilometri:
200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept
m ( O) = 90o
ascuit
m ( A) 90o
obtuz
m ( B) > 90o
ascuit
m ( C) = 180o
m ( O) = m ( OI);
AOB AI OI BI
AOB BOC
AI OI CI BI OI CI
>OC = bisectoare
>OI CI = bisectoare
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB AI OI BI opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 245
2)
dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
unghiuri alterne
interne congruente
1 i 7
2 i 8
3 i 6
4 i 5
1 i 8
2 i 7
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD
este
unghi
exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
Matematic aplicat - 251
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:
4.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ >BD@; DE A AB
CERCUL
Unghiuri n cerc
2. Triunghiul echilateral
3.
Hexagonul regulat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
h
b
5.
Ptratul
6.
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
CORPURI GEOMETRICE
1.
2.
Poliedre
Corpuri rotunde
1. Poliedre
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = nlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei nmulit cu nlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
5. Piramid regulat
8. Cilindrul
9.Conul
HOTARARE
PRIVIND
CERINTELE
MINIME
PENTRU
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii Executivi al societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor de zidarie, dulgherie si de cofrare.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
A. PREVEDERI GENERALE
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
10)
11)
12)
13)
14)
15)
43)
44)
45)
46)
47)
48)
49)
50)
51)
52)
53)
54)
55)
4.5.
4.6.
4.7.
4.8.
4.9.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii
pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala,
necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de nisaje
in constructii.
5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. Msuri generale pentru organizarea locului de munc
6.1.1. Lucrrile de nisaj n construcii vor executate numai pe schele
realizate conform standardelor n vigoare.
6.1.2. Se interzice executarea lucrrilor stnd sau circulnd pe dulapi
izolai sau pe scri atrnate.
6.1.3. Se interzice executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau
nevericate zilnic nainte de nceperea lucrrilor
6.1.4. La locurile de munc unde se execut lucrri de nisaj n mediul
umed, conductorii electrici aai sub tensiune vor deconectai
nainte de nceperea lucrului.
6.1.5. Este interzis circulaia pe ziduri. Pentru circulatie vor folosite
numai schele si eafodaje.
6.1.6. Mnuirea unor mecanisme acionate electric/pneumatic sau
mecanic se va putea face numai de personal instruit special in acest
sens.
6.1.7. Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze n
permanen legarea la pmnt a mecanismelor i dispozitivelor
acionate electric utilizate la lucrrile de nisaj.
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 281
6.1.21.
6.1.22.
6.1.23.
6.1.24.
6.1.25.
6.2.
Lucrari de tencuire
6.2.1. Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele conform
standardelor in vigoare.
6.2.2. La lucrarile de tencuire interioara se vor folosi schele interioare
sau podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble
este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire
(reparatii) in locuri izolate.
6.2.3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare
ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate
pe console (schela in consola) trecuta in afara prin golul ferestrei
respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.
6.2.4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe
nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de la nivele diferite
sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine sa se ia
masura podinelor tanse si a stresinelor sau plaselor .
6.2.5. Primirea materialelor de tencuieli se va face pe podine special
amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee in locuri
indicate de conducatorul punctului de lucru.
6.2.6. Depozitarea pe podina de lucre a materialelor pentru tencuieli se
va face astfel incat sa se lase un spatiu de minim 0,5 m intre zidul
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 283
6.2.7.
6.2.8.
6.2.9.
6.2.10.
6.2.11.
6.2.12.
6.2.13.
6.2.14.
6.2.15.
6.3.
Lucrari de zugraveli si vopsitorii
6.3.1 Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioara trebuie executate de
pe schele sau scari standardizate. Se interzice utilizarea scarilor
suspendate sau a altor mijloace improvizate.
6.3.2. Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioara trebuie executate de
pe schele interioare sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate
este permisa numai in cazul vopsirii sau zugraveli unor suprafete
mici si la inaltime de cel mult 3 m de la sol.
6.3.3. Aparatele pentru zugravit si vopsit cat si furtunele vor controlate
inainte de inceperea lucrului. Ele vor probate saptamanal,
supunandu-se la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.
Rezultatele vericarilor vor consemnate intr-un proces verbal.
6.3.4. Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante inamabile.
6.3.5. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in
haine de lucru.
6.3.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de
protectie pentru vopsitor.
284 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
6.3.7.
6.3.8.
6.3.9.
6.3.10.
6.3.11.
6.3.12.
6.3.14.
6.3.15.
6.3.16.
6.3.17.
6.3.18.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament destinat
a purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia
ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit n munc
3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
n cldirile ntreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
ntreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i
actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un
accident n orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori,
inclusiv ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau
deplasarea unei mase care datorit caracteristicilor acesteia sau
condiiilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentru
lucrtori, n special afeciuni dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5.10.Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
5.11. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
5.12.HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
5.13.HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
5.14.HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
5.15.HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
286 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
Figura nr. 1
DEFINITII SI ABREVIERI
S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
E.I.P. Echipament individual de protectie
E.M. Echipament de munca
I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor
Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
4.8. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.9. Normativ intern de acordare a EIP
4.10. Cartea tehnica a E.M.
5. RESPONSABILITATI
5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de
securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 291
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
306 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
308 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
310 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil
O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
312 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronoIniiere n cutarea unui loc de munc - 313
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii de
baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor nscrise n CV. Iat
contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli recrutori au dobndit
obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog n limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
314 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
316 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 319
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
320 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca miar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
324 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare
Caracteristici
Persoana zic
PF
Asociaia familiala,
AF
Societatea
comercial
Filiale:
Sedii secundare:
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2
minimum 5
1 50 asociai
Capital minim
200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Autorizarea primriei
Rezervare rm
Dovada sediu
Constituire dosar
nregistrare n Registrul
Comerului
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic
Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI
CCI
CCI
CCI
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Contabilitate n
Evidena nanciar contabil partid
simpl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Impozit pe prot
Tip organizatie
PF SNC SA SRL
AF SNS SCA
1.
Obligatoriu
2.
3.
4.
5.
x
x
x
x
x
x
x
x
Obligatoriu
Obligatoriu
7.
9.
Facturi
10
11
Obligatoriu
22
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
336 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O
O
O
O
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii:
cldiri
echipamente
maini
alte bunuri de capital
Alte costuri
Cheltuieli de proiect/
investment management
Cheltuieli pentru
iniializare n
scopul utilizrii noilor
echipamente
Cheltuieli pentru probe
tehnologice
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
342 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%)
Public
Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele
Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?
Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3
Cine vor clienii ti ?
Persoane
Firme
Bugetul statului
Anul 1
Clieni/grupe de clieni
Mii
EURO
Anul 2
Mii
EURO
100
100
Anul 3
Mii
EURO
Anul 4
Mii
EURO
100
Anul 5
Mii
EURO
100
100
UM
Cifr de afaceri
Mii EURO
Mii EURO
Prot
Mii EURO
Nr. de salariai
Nr persoane
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
344 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
Funcia
Studii/Specializri
Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
TOTAL
B3. ACTIVIT
TEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Caracteristici tehnice
An fabricaie
5. Imobile existente:
Proprietate
Denumire
Destinaie
Valoare
Ipoteci
nchiriate
Val. chirie
Perioada de nchiriere
C. Analiza pieei
C1. PIA A ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei
Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Total
Mii EURO %
Anul N+1
Grupe de produse/servicii ( mii EURO)
Total
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Produsul
1
Produsul
2
Produsul
3
Produsul
4
Mii
EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
(principalii) clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
(%)
Anul 1
Total cheltuieli
Anul 2
Anul 3
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Suma
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Suma (lei)
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei
Furnizor
Valoarea estimat
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
Durata de implementare
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna ...
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2
N-1
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL
100
AN
Fluxuri de
numerar din veniturile n numerar din emisiunea de
activiti de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
nanare
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
BILAN SIMPLIFICAT
Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Stocuri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL ACTIVE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
Credite pe termen scurt
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Furnizori
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte datorii
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITALURI
Capital social
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
VNZRI
Interne
Export
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Vnzri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
Costuri Administrative i de
Desfacere
Amortizare
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
IMPOZITUL PE PROFIT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT NET
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Dividende Pltite
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT REPARTIZAT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
Proturi repartizate
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Amortizare
Numerar din Activitatea de
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Injectii de capital
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL SURSE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Investitii totale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL UTILIZARI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1.
Bilanul
n ce scop
s-au cheltuit banii rmei tale?
De unde
provin banii rmei tale?
ACTIV
PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
3.
4.
Calcul de lichiditi
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 363
PASIV
1.000.000
2.500.000
Capital propriu
Capital social
5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti
1.500.000
Datorii totale
1.000.000
Credit pe termen scurt
TOTAL
TOTAL
6.000.000
6.000.000
dobnzi pltite
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT
REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
- impozit pe prot (16%)
REZULTATUL NET
10.000
-2.000
343.000
0
343.000
54.880
288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
0
SOLD INIIAL
ncasri din vnzarea produselor
ncasri din dobnzi bancare
1.200.000
8.000
TOTAL NCASRI
1.208.000
Pli materiale
500.000
Pli salarii
350.000
Pli dobnzi
10.000
54.880
TOTAL PLI
914.880
SOLD LUN
293.120
293.120