Pisoiul

de Lev Tolstoi
Vasea i Katia erau frai i aveau o pisic. Primvara, pisica s-a pierdut. Copiii
au cutat-o peste tot, dar n-au putut-o gsi. Odat se jucau lng hambar i au auzit,
de

undeva de sus,

un

mieunat

subire.

Vasea

s-a

urcat

pe

scar,

n podulhambarului, iar Katia sta jos i ntreba mereu:

Ai gsit-o? Ai gsit-o?

O bucat de vreme Vasea nu i-a rspuns. n sfrit i-a strigat:

Am gsit-o! E pisica noastr... i are i pisoi. Sunt aa de frumoi! Vino

ncoace repede!
Katia a alergat n cas, a fcut rost de lapte i i-a dus pisicii.
Erau cinci pisoi. Dup ce au mai crescut puin i au nceput s se mite din
colul lor, copiii i-au ales un pisoi cenuiu, cu lbue albe, i l-au luat n cas. Pe
ceilali pisoi mama i-a druit, iar pe acesta l-a lsat copiilor. Copiii l hrneau, se
jucau cu el i-l culcau n pat cu dnii.
ntr-un rnd au ieit s se joace n drum i au luat pisoiul cu ei.
Vntul spulbera paiele de pe drum i pisoiul se juca cu firele de paie, iar copiii
fceau haz privindu-l. Mai apoi, au gsit pe marginea drumului mcri, s-au apucat
s-l culeag i au uitat de pisoi.
Deodat au auzit pe cineva strignd tare: napoi, napoi! i au vzut un vntor
venind n goana calului. naintea lui, doi cini alergau s apuce pisoiul. Prostu cum
era, pisoiul, n loc s fug, s-a lsat la pmnt, i-a ncovoiat spinarea i privea int
ctre ei.
Katia s-a speriat de cini, a nceput s ipe i a fugit. Vasea s-a repezit ntr-un
suflet spre pisoi i a ajuns lng el odat cu cinii. Cnd cinii erau ct pe ce s nface
pisoiul, Vasea s-a trntit cu burta peste el i l-a acoperit.
Tocmai atunci s-a apropiat i vntorul i a alungat cinii, iar Vasea a dus pisoiul
acas i de atunci nu l-a mai luat la cmp.