"Copilul este cea mai frumoastr

floare ln grtrdina lumii."

OCTAV $ULUTru

"Generafiile

se lnlocuiesc ii,

aseme[ea alergdtorilot l$i trec

mand ln manl to4a vietii."

dill

T. LUCRETIUS CARUS

CUVANT iNAN\"TE
Proiectul acestei lucrdri a fost conceput de cafva ani buri,
dar catea "s-a dezyoltat" in timp $i abia acum "s-a nascut" (se
fim in tonul primei pi4i a c6rtii).

Am plecat de la

observaliile noaste lEcute asupra

mAmicilor insExcinate, asupra bebeluqilor nisculi qi asupra
tinerelor cuplwi. Cartea "ingemlneaze" foarte util informaliile
$tiinfifice referitoare la dezvoltarea intrauterini a'puiului de
om", cu micile povegti ale lui, toate spuse lntr-un a$a zisjumal.
Jumalul nu este chiar poveste, ci este o realitate, un adevAr
altfel descds spre corecta infelegerc $i cunoaqtere a
evenimentelor triite de un bebeluq in pdntecul mamei sale.
Tinerele mimici (qi chiar titicii) nu se vor mai speria, atunci
c6nd ceva apare ln raport cu sarcina. Vor invifa chiar, ci trupul
lor este intr-o continua tansformarc frzicd, fiziologicd, dar 5i
psihici. Ce este mai plAcut decat si aqtepri un bebe?
Cartea fiind conceputa in mai multe parfi, sigur poate fi
coNiderata chiar un manual de embriologie gi genetica umari.
Pefectionarea tehnologiilor de urmirire a saMtilii
bebeluqului, dezvoltirii $i cregterii lui in concordanle cu
mediul de viafA, indrume spre partea de genetici. Aici i9i
gdsesc locul explicaliile referitoare la zeshea genetici umane,
la posibilitatea apariliei unor boli genetice, dar gi la
posibilititile de ameliorare gi de evitare a1e acestora.
Spre final este o paxte a ci4ii, ce cuprinde multi termeni
explicativi de specialitate (embriologici $i genetici), precum gi
multe curiozitA[i cunoscute sau nu de tinerele $i tinerii no$td.
Putem concluziona ci lucrarea de fald poate fi de mare
ajutor tuturor adolescenlilor, tine lor caxe se pregatesc spre a
imh61i$a o profesiune in domeniul ingrijirii sdnataEi,
prevenirii imbolndvirilor sau pur qi simplu pentru a-gi implini
instruclia,

Nu degeaba se spune ci: averea spiritualS consta in

achizilia de informatii. La urna urnei aducerea pe lume a
rurui copil este o minunel

Autorii,

INTRODUCERE

Aceastii lucrare este o succi[t6 carte ce depoziteaza

cunogtinle qtiinlifice referitoare la un domeniu care se studiaza
in diverse institufii gcolare. Cuno$tintele sunt utile 6i celor care
nu parcurg un ciclu de invAldment special, pentru cd lecturando afle foarte multe lucruri, pe care probabil nu le spune
cineva arume.
Cartea este structuati ln mai multe pd4i $i nu inLAmphtor,
prima parte are titlul "Jumalul unui bebelus". Aici, tinerele
mlmici, dar qi ttrticii gdsesc cele mai intercsante fenomene ce
se petrec pe parcusul celor 40 de sSptemani de sarcina (91u ).

Sunt in$tiinlali despre toate fansfomirile bebelugului lor

"chiar de e1", ln jumalulul "scris". Swt rclatate toate
fenomenele co se petrec din momentul concepliei "puiului de
om" pana la na$terc.
Nu lipsesc sfaturile pentru a duce la bun sfArqit sarcina. Sunt
prezente pe tot parcwsul primei pe4i indicatiile referitoare la
analizele ce trebuie se 1e facA mama, dace i se pare ceva in
neregul[.
Urmitoarea parte a lucrarii se referi la ieglg!91C-$!9!!1, o
noutate pentru noi $i o speran[A pentru viitor in invingerea
bolilor ce ne pot invada in viaF. Ceteva informatii despre
aceste celule ce au capacitate rcgenetativd sunt uti1e. Padea
medicinei ce se ocupi de terapia cu celule stem poarta
denumirea de medicini rcgenerativtr.
Ce poate fi mai spectaculos decat cA aceste celule stem stau
la baza ob{inerii sdngelui artificial penau transfuzii, ci pot
vindeca organele bolnave, ca sunt speranla oricirui suferind?
Celulele stem sunt $i in organele plartelor, acestea fiind
celule stem vegetale. Acestea impreuni cu cele umane se pot
utiliza cu succes la rejuvenarea faciala si corporali. In partea
destinate geneticii, cititorul va infelege ce sunt miflusclrlii

facto ereditari din co1pul nostru, responsabili de asemilarea

noasfa cu pirinlii, bunicii, stribunicii (cu ascendenfii). Aceqti
facto ereditari, qene si cromozomi sunt in nucleul celular al
organismului uman, fiind responsabili de tansmiterea
caracterelor pArintegti.
De$i, in "Jumalulul unui bebelug" s-a vorbit despre !q[!9
g949l!iQ9, care se vAd dupi naqterea copilului, in aceastA pade
de genetica se explici mecanismul apariliei acestor maladii gi
sunt sistematizate mai exact.
Se evidenliaztr rolul factorilor de mediu asupra sanitatii
genetice umare.
In final este bine venit un sumar dictionar de specialitate
care cuprinde diverce nolimi ce pot lemuri multe fenomene
neinlelese pani acum, prccum $i unele informalii referitoare la
subiectele dezbatute
conlinutul cnrfii (De $tiut ca...).
Planqele de la finalul cd4ii vin se sustini expunerile din

in

cuprinsul ei, fiecare avind explicaliile necesarc. Ele sunt

atezate in ordinea expunerilor $i explicatiilor din carte.

PARTEA

I
JURNAIUL LINUI BEBELU$

Me pregatesc de multa weme, sd le fac bucuria vielii lor,

cea mai importanta qi cea mai marc, perinlilor mei.
Gata! Am hotarat sd md formez. Cum? O celuli din corpul
mamei mele numiti qq! Si o celuld din corpul tatalui meu
numita spematozoid, se vor uni, se contopesc (fecundare) din
porunca qi dorin{a mea. Voi aptuea eu, la inceput sub form6 de
ou sau zigel!, adici o celuli mare care include mate ale din
celula ovul a mamei mele li din celula-spematozoid a tat ui
meu.

Aceste doud celule se numesc 99!ulglgplqd!&t4qq!9.

Iate-mi! Sunt un ou fomat intr-o parte a corpului mamei,
numite trompA uterinA, un fel de tub in carc voi sta 3-4 zile
plutind in lichidul tubar.
in urmitoarele zile mi voi indrepta veftiginos spre casa
mea, in care md voi dezvolta, voi cre$te, mA voi transforma
mult $i voi vorbi cu mama $i cu tata intr-un anumit limbaj,
timp de 9 luni.
in tubul acesta numit tlompa ute na, eu bebeluFul-ou incep
sI md divid, in mai multe celule, imediat ce am devenit ou
(zigot).
Astfel, la 30 de ore dupi fecundare (contopirea ovulului cu
spermatozoidul) sunt format din douA celule numite
blastomere.
Vedetil Sunt deja inshuit! $tiu de toate $i cum sA nu $tiu
daci eu sunt in mijlocul evenimentelor?
La 60 de ore dup6 fecundare sunt format din 8 celule
numiteblAgq]]1g!q

in ziua a-3-a, a-4-a, de la fecundare am ajuns ca o muri. gi

stadiul acesta in care mI aflu se nume$te E9I!E. Acum am
deja aproximativ 16 blastomere (celule), in trupu$orulmeu.

A$adar, sunt ca o murA alcetuita din bobitele ei mititele.

Acestea din urmi sunt celulele din care mi voi foma eu $i alte
structuri ce mi ajfiA sA crcsc. Celulele acestea se diferen{iaze
in doui grupuri celulare:
- un grup intem format din celule mari, din care
mi voi forma eu sub forma de emb on. Aceste celule formezl
emb oblastull

un grup extem de celule mici ce formezi

trofoblastul, din care se vor difercntia ni$te stucturi foarte
importante pentru via{a mea cum ar fi pl4e941&
VA povesteam anterior, cd merg in cisula mea in care voi
petrece 9 luni. Eil Aceasta cdsuli se numefte qllgt
Aici vin dupA 6-7 zile de cand m-am formar ca qq. limp in
care eu-oul m-am divizat, am ajuns EOdi, apoi blastuli.
In acest stadiu celulele corpului meu s-au separat in cele
doutr grupe: celule mari gi celule mici. intre cele mari qi cele
mici exista o cavitate numitd blastocel, plin6 cu lichid trofic
care me va hrani.
Sub aceasti formi de blastulS vin in uterul mamei ti mi
cuibdresc (implantez) in peretele lui fenomen care se nume$te
nidatie.
VA spuneam ce in blastocel este un lichid care mA hrinefte

pe mine, deci are rol trofic. A$a ci in utel ma dezvolt $i

parcurg ceteva etape succesive din punct de vedere al hrinirii
mele:

etaDa embriotofE. in care mi voi hrini cu

substante aduse de ovulul mamei, dar $i substante secretate de
glandele uterului (endometriale) $i cu substanle secretate de

glandele endosalpineiene;
- eraoa histiotroli. in care eu am posibilirarea
si topesc (lizez) structurile celularc materne, la locul de

nidatie. ToatA kana mea (sunt in fazd de embrion) ajunge 1a

mine, embrionul, prin difuzirure directi, fenomen denumit
difuziune dtectA fantrofoblasticd:
- etaDa hematotroli, cdnd eu, embrionul, ajung
sd pdmesc hmn5, atunci cand se stabilegte circulalia sanguinS
intre mine $i mama prin plggggtL
Ei! Dupi cum vedeli, odatd implantat in peretele uterin al
mamei supot multe transfome , o duc bine, am hrani, am
cilduri, am culcu$ $i stau aici pdnd cresc destul ti apoi voi
reu$i se cunosc lumea exterioara.
Dacd fac o rccapitulare a celor petrecute pand acum vA
spun:

eu, oul m-am divizat ln mai multe celule Si am devenit

moruld;
am devenit apoi blastuli, formi sub care m-am cuibdrit
in perctele uterului mamei;

acum o pafte din celulele corpului meu formeazl

plqgl$a, iar alti pate devine glgbliq!-plqptiEzi! fi voi purta
acest nume de embrion p6ni spre sfax$itul lunii a-2-a de via;d
intrautedn[;
- la inceputul

siptima[ii a-2-a de viati intmuterina,

celule trofoblastului (celule mici agezate spre periferia
shuctudi embrionare), se diferentiazi in dou6 foile:
ectoblast(ectodem);
endoblast(endoderm).
Apare acum structura mea didennici-corpul meu este
alcatuit din doud straturi celulare gi aga voi ramAne peni ill
ziua a-15-a de viafi intrautedna. Am spus cA mi dezvolt gi
cresc, aga ci celulele corpului meu se multiplica continuu.
Iati ca la un moment dat intle ectoblast qi endoblast apare
vezigula amniotic[ p mara ce conline lichid amniotic.
Mai terziu in siptAmana a-3-a de viati intButedni apare $i
a-3-a foifA embrionari, numita !q9zqb]gg!-.13!!Zgd944). Acesta
se formeazl din celulele ectoblastului, care aluneci qi se ageazi

a)
b)

intre cele doul foile celulare nunite ectoblast $i endoblast.

Sunt in stadiul de sastruh.

Eu, embrionul, in aceasta siptimeni a-3-a imi formez, din
ectoblast in partea mea anterioad, plgb8gilqajqhliq4.

In ziua a-19-a, aceasti prelungire se alungeite in direcfia

caudalA (opusi extremitAtii cefalice) 5i devine canal cordal.

La cele doui extremitAlii ale mele (eu sunt incl embrion),

apar: membrana faringiane $i cloacala ciroB Ie lipseqte

mezodermul.
Mama nu vede toate aceste transformiri ale mele, dar eu le
supot, pentu ca vreau si-mi bucur pdringii.
O parte din transformiri le suport in prima saptimAne de
viaF intauterini, cand devin qq, apoi moruli.
Alte parte din transformiri le suport in sdplirnena a-2-a,
cand celulele rezultate din diviziunea mea se diferentiaze in
douA ptr4i distincte:
- a) o parte formeazA sacul amniotic, care mA va
conline pe mine sub forma de embrion. Vedeli ce evolulie am
al,Lrt?

- b) cealaltA parte din celule formeaze pleqgqlL

Acum mama e conltienti cd am de gand si vin in viaF ei

a tat5lui meu,

ti

deoarcce ciclul menstual i-a intaziat o

sdptimand, iar eu exist ti sunt tn a-3-a siptlmeni de viale in
uterul mamei, iar sistemul meu nervos lnecpe sa se dezvolte
dar gi coloana vertebmle se dezvolti; se formeazA tubul cardiac
pdtdliy, ce incepe s[ frnclioneze (sd bati) din ziua 18-21 de
via15 intrauterinE. Mai mult, se dezvolte reteaua vasculare $i se
instaleaza primele schimburi sanguine inhe circulalia sangelui
meu gi sdngele mamei.

In strDtdmina a-4-a \reau sa ve anunl ca cm crescul in

lungime qi am acum 4,5-5 mm; am forma putemic arcuiti qi un
cap foarte marc ln mport cu restul hupului meu. Acum sunt un
emb.ion de 10.000 mii de ori mai mare decet atunci cand am
fost celuli-ou (zigot) $i lnca mA mai dezvolt rapid. Inima mea

pompeazi cantitifi tot mai mad de s6nge prin sistemul meu

circulator. Placenta este ca o bariera unicd care pemite
singelui mamei mele sd lEmani separat, dar in acelafi timp dd
voie hranei $i oxigenului sa treaca p n ea. Sunt inconjurat de
cavitatea amniotica ce contine lichid amniotic,
$titi ceva? Am achifizionat o sbucturi tridimensionali gi
am formi umanA vizibila. Va anunl c6-mi apar: ochii; wechea
intema; gula.

incep sa se formeze micile sffucturi ce vor determina

dezvolrarea muschilor si a oaselor. a dermului. dar 5i a
cordoanelor celulare nefroeene. ce ulterior devin rinichi.
Cresc ai devin din ce in ce mai viguros pi mai dezvoltat.
Astfel cA, !Igp!EEa!g3jL4 de viaF intrautedna imi apar
muzurii membrelor si a celor 5 degete de la m6ini: incep sa se
formeze gEiglg!919-jq9bla19; apar gg!q!9-p!ft9!yg care se
infundd in lesutul subiacent qi deteminA formarea foselor
nazale; apar llllglllilul-Egaql-palllgaql ce vor cortinua sd
se dezvolte gi sA capete foma defiritivA in siptimana a-8-a.
Sigur, acum in aceasti perioad[ mama este cam agitatA $i
comunici pufin. Eu m-am mai lungit pu[in $i in micuful meu
trup funclioneaza inima $i sistemul circulator sanguin.
Pe mama o doare acum spatele $i abdomenul, dar bucuria de
a mA avea o face sA uite aceste neajunsuri. Tata este foaxte
atent, chiax a luat un tort cu friqcl si serbdtoreasci impreuna
existen[a mea, deja confirmatA de medicul ce ne ingrije$te.
Eu aud tot ce vorbesc qi ce pun la cale pArinlii mei, sunt
foafie atent.
Da! Timpul trece, dragii mei qi de$i srurt embrion, gn qgbi
si urechi, creier 9i 14ieE, e adevdmt abia schitate, chiar dace
sunt !!-!Epg!qEI44! de viaF intrauterinA. Este siptamana
in care cresc rapid, am deja 8 mm. .
incep6nd cu ziua a-40-a se pot deosebi gi inregistra undele
cerebrale ale creierului meu cu E.E.G.(electroencefalogrami).

v'
Creierul meu lncepe sd coordoneze mi$cArile mufchilor
$i a
organelor din trupul meu.
Biata mea mama! are grefuri deoarece cre$te nivelul de
_
hormoni estrogeni il1 sAnge, iar uterul in care srmt eu adipostit
crcSte odat[ cu mine.
In sipttrmana a 7-a sunt tot emb on $i am 13 mm, iar
I1ry
:ste obosita $i amefird, mi-e mild de ea, dar ala fac
bebelu$ii; eu vo$esc cu ea $i-i spun:
- Mama corsumi multe lichide sd-ji fie bine, sa pot crclte
$i
eu; dormi mult! Te rogl
_ Mai gtiu cA nu-i plac anumite mirosuri, anumite alimente,
dar o sI treacd qi p6ni la urmi bucuria e mare. Tata este foarte
grljuliu cu tine, te ocrote$te de tot ce Ii-ar putea face r6u. i1i
satisfale toate dorinlele, e tare brm cu noi. VA irrb".c p"
amindoi aga cum m6 iubili $i voi pe mine.
In acesti sdptimantr eu incep sd mi mi$c spontan, dar mama
nu md simte decAt in luna a-4-a. VA anunl ci se formeazd
maxilarele mele, iar riddcinile (mugurii) celor 20 de dinti de
lapte, apar in gingii.
- Dald mA hdresc bine gi stau lini$tit cresc Si md dezvolt a$a
incat in .sipjimena a-8-a am 2 cm lungime cantAresc lg.
$i
Membtele mele au cipatat clar toate cele 3 segmente: bra1,
antebral fi man[ pentru membrul superior coapsi, gambi ji
9i
picior pentru membrul inferior.
Acum am aprcape toate organele intemei iqilra bate de

mult:. stomacul produce sucuri: iar rinichii lncep sd

funcfioneze: intestinul primitiv se diferen{iazdEpi4ile sale:
esofag, stomac Si intestin subfire. Abdomenul meu are o formi
rotundi. Ap@ttul respirator se dezvoltA capatend o formd
arborescenla de o pane ti de alra a inimii.
IqqlqiQalagge, acum, este compartimentati in 4 cAmdrute: 2
atrii Fi 2 vent cule. Toat6 circulafia sangelui rim6ne, insi. in
lormS primitivd peni ma \oi na$le penrru ca nu cuprinde deciil
circulatia sistemici (mare).

l0

Circulatia pulmonad (mici) va deveni functionald doar la

nagterea mea, iar panA atunci oxigenaxea s6rgelui meu se face
prin placenti, nu prin pldmdni.
Dragii mei, dac[ ar fi sd concluzionez, cele petrecute pand
acum, a9 putea spune ca:

. in prima lunA de viatA eu ca embrion am

crescut lent;

. in

luna a-2-a procesele de cre$tere $i

dezvolatare sunl mult mai accelerale. iar eu am parcurs o
perioadi rapidd de morfogeneza (de formare a structurii
corpului);

mi-am modificat majoritatea organelor dupd o

cronologie caxe este in mare rrmitoarea:
a) schilele cordului $i ale placodelor auditive apar in ziua a-18a dupA fecundare;
b) tubul neual (sistemul neruos) incepe si se formeze in ziua a
20-a dupi fecundare;
c) placodele optice, plimdnii, paacreasul, membrcle inferioare
incep sd se formeze in ziua a-28-a de la fecundare;
d) placodele olfactive apar in ziua a-30-a dupd fecundare,
e) mdinile se schi{eazi in ziua a-42-a dupd fecundare;
l) cordul este definitiv structuat din ziua a-49-a de dezvoltare.
Toate aceste procese sunt controlate pdn mecanisme
complexe.
In siptamana a-8-a mama se simte balonati. Indigestia 9i
balonarea sunt deseori intalnite in sarcini. Procesele digestive
sunt lncetinite din cauza acestor simptome, dar tot ele permit
flurului saaguin si absoarbi mai bine substantele hrAnitoare
care ajung la mine, puiul vosffu mult a;teptat.
Aterltie!
Intervalul cup ns intre ziua a-16-a gi a-60-a a dezvoltirii
ifltauterine reprezintii perioada de maximi sensibilitate
teratogenA.

1l

In acest inteNal o rog pe mama sA stea departe de o ce

susi mdioactivA, sA se abtind de a consuma medicamente fare
consultul medicului specialist, sA nu consume alimente
contaminate cu diverse substanle cum ar fi E-u le. Efectul
teratogen se manifeste prin influenta mdjaiilor $i a
substanlelor consumate, asupra organogenezei qi astfel sA-mi

apara malformatii sau alte patologii greu de tratat sau

fi chiar letale. Multe medicamente au efect

netratabile. Pot
temtogen.

. in luna a-2-a de vial5 intrauterind

se dezvolta mult
e\lremilalea cefalica si se modeleaTa lata.
Dragii mei pArinli de acum mA numesc Sl qi am ajturs i!
siptimena a-9-a de vial6 intrauterina. Cafiilaiele Si oasele
incep si se formeze, iar structura de bazi a ochilor e bine
conturatA gi incepe se mi se formeze gi limba.
Ce este mai nou, e ce ir1 aceasti septAmanA intestinele
mele incep sA se separe de cordonul ombilical qi intrd in
abdomen.

Sdnii mamei mele se miresc $i sunt in tensiune. Amprentele

mele sunt evidente in piele, iar eu am inceput sd lmi indoi
degetele. Ochii mei sunt foarte lateBli $i nu am pleoape.
Silptimena a-10-a ma gase$te destul de dezvoltar $i incep
si md mi$c in abdomenul mamei dax sunt prea mic penfu ca
mama s5-qi dea seama de acest lucru. SA qtifi cA:
- am deja formate articulatiile: cot, manA, genunchi, umdr,
gleantr, articulaliile degeteior ti articulalia cdlcaiului.
Uterul mamei s-a dublat in merime. Eu p vesc cu ochii
intredeschigi, imi incrunt fruntea cdnd ceva md incomodeazi.
Pot sI inghit gi-mi miqc limba.
Ofl pe mama o cam dor dirlii ti ltiu ce merge la dentist sicontoleze
dantura.
$i
- Mami, te rog si consumi calciu, proteine, vitamina B,
vitamina C, vitamina D! $tiu $i te simt ce e$ti capricioasa,
plangi pe umarul tatei carc este deosebit de atent cu tine.
12

fi qi eu!
Continui sd clesc ii si mA dezvolt a$a ca iata-mi !:!
strptimana a-11-a. un fEt de 4-5 cm lungime. Acum incep se
urinez, iar mugurii mei gustativi de pe limbi incep sI
- A;a voi

f,ulc[ioneze.

Perioada critici de dezvoltare a trecut $i cresc rapid. Sunt

con$tient de faptul ci am un cap care rc$ezi:r:ltb y2 din
lungimea trupului meu.
Placanta incepe si funclioneze, este sulicient de dezvoltata.
- Mami! $tiu ci te cam doare capul, dar ili recomand sd
consumi multe lichide, sA stai lini9ti6 in pat li sa dormi. Vezi!
sunt deja "doctor", ili dau sfaturi, dar eu simt tot ce se petece
in corpul tiu.
Siptimana a-12-4. Noutatea este ce au inceput si-mi
creasc[ unghiile $i pirul, m-am lungit, am 6,5 cm $i cantircsc
20-30g. Mamei mele ii este bine. Dispar grefurile ti
v6rs5tu le, iar butica marnei s-a mtuit $i este vizibil cA eu
exist in uterul ei.
Dar, qi eu fitul tau, dorm $i cand ma trezesc imi pun
musculatua la munci.:
- intorc capul
- imi indoi degeLele de la picioarel
- deschid qi inchid gura;
- fac sArituri gi chiar incerc sA stau in cap.
- Si gtili ci eu in acesti saptamand respir lichid amniotic, nu
pentru ca as lua din el oxigen, ci penhu a-mi dezvolta plimAnii
si ceile respimtorii.
Curios este, ce ma tot uit sd-mi vdd organele genitale pe
caxe ar f1 trebuit se le observ.
- Va anunl ca urmeaza un er enimenl impoflanl: llil![id
p199q919 pentru a-mi proteja ochi$odi sensibili la lurnini qi se
vor deschide in luna a-7-a.
IatA ce repede a trecut primul trimestru de sarcind al mamei,
iar eu am ajuns !--glpg4!!g--a:!3:4, cand placenta s-a
13

dezvoltat fi-mi asigue oxigen $i hmne fi tot prin placentA eu

elimin reziduurile $i toxinele. Placenta este aceea care ajutA la

menlinerea mea lntucat produce hormoni estogeni

gi

pro^gesteron.

In uterul mamei pleoapele lmi Fotejeazd ochii aflati in

dezvoltare. Eu reugesc si-mi duc degeteie la gurilA, cu toate cA
muqchii necesari suptului inci nu sunt dezvoltati.
- Sunt vioi fi me mi$c, dar tu mami nu me simti inci. Etti
doar la prima sarcini. Inima mea bate de 2 ori mai repede
decat a unui adult.
- Mi se formeazi gg@!9_yp9ql9, iar fala mea devine din ce
ln ce mai contuati; ambii ochi ai mei i$i coordoneMtr simultan
migcdrile, fdri str urmeze migcdrile capului meu. Interesant e ca
mi se vid organele sexuale 9i eu $tiu cA voi fi un biiefel, dar
puteam fi qi o fetild, in functie de ce cromozomi ai sexului se
aldtur5.
La mine s-au alafurat cromozomul sexului X matem cu
cromozomul Y patem. Atunci cand se alaturA cromozomul
sexului X matem cu cromozomul X patem, sigur e fetiF. Acest
fenomen se pelrece inca de la fecundare.
Ficatul meu incepe sA secrete bild, iar pg4qgqsul poate
produce insulina.
Mama se simte mai bine, mai energici gi spune colegilor qi
prietenilor ci md afteaptd pe mine, bAietelul ei.
Sunt un pic nedume
pentru ce am 819k4 larie S1
lransoarenta. lhrd srasime.
Am crescut si sunt in siptimena a-14-a de dezvoltare
inhauterini. Am deja 8-9 cm lungime $i cantAresc 50-60 g.

t,

Respir bine, urechile si ochii se dezvoltd; g6E1 meu se

lungegte, iar !fou4 mea se sprijind pe torace (piept).
Continui sA primesc substanle hdnitoare prin placenti.
Pe capul meu apare pAII; apar qi g949Q, iar pe tot
fupu$orul a crcscut un strat fin de puf numit lanueo, ce-mi
protejeazi pielea gi el existi panA aproape de nagterea mea.
t4

Trebuie si stid ca acum la biietei se dezvolta pIgEl4Ig, iar

la fetite glglqlg coboara din abdomen in pelvis.
- Vedefi! eu ftiu doar sunt "doctol'. in aceaste saptimanA
secrete hormoni.
slanda tiroidd inceoe
"a
lEprlAlll in acesta saptamrina. daca a\eli o \Arsra destul
de inaintati sau o sarcinA dificili, se poate pune problema unei
amniocenteze, daci medicul specialist recomandd. AceastA
analizi se face pentru testul existenlei wrei aaomalii
cromozomiale (sindromul Down). Acum se face $i testul
translucentei nucale, tot in acest scop.
intre siptdmina a-14-a gi a-18-a se introduce un ac fin
subfire in sacul amniotic de unde se extage o cantitate mica de
lichid amniotic ce se aralizeazd. (Vezi dictionarul explicativ de
specialitate de la slAr$itul lucdrii).
De bine ce o duc aici, am inceput se sug degetele, semn ca
mi aflu !4_5,[g!!1q!44_4;!!3-de viald intraute nA, am acum
10 cm lungime gi cantiresc 60-70 g.
sublire $i
P&19a mea e dezvoltata, dar este a$a
tansparcntA incat vAd vasele de sange ca ni$te firi$oarc subliri
9i rogii, ce o impinzesc, irigdnd-o.
de pe cap continua sd creascA, iar u!9gLi19 sunt
aproape de pozilia finala.
Oasele, devin din ce in ce mai grele, se dezvolti mult. Se
dezvoltl qi muschii, aqa incat eu sunt in staxe si stdng
pumnii 9i sd-mi indoi genunchii qi coatele.
Mi se definesc gg!!! urechile, buzele 6i nasul.
Eu am inceput chiar sA sug, mi s-a dezvoltat lqtlglul
suDtului.
Cresc in continuare $i depdqesc 10 cm, am acum 1l-12 cm
de viafi
cantiresc
80 g, deja sunt !!-gplll4lil!3
$i
intauterine.
Acum, daci doresc sd mi$c, pot sA comand muqchilor mei
si faci asta (apar p mele migciri voluntare),

de

!!g!

j:!i:g

15

Eu am o versta intmuterina de 15 sAptimeni implinite fi

am intrat in sAptdmana a-16-a Si pot face urmatoarcle:
- imi indrept capul;
- clipesc qi mi incrunt, semn ci mi s-au
dezvoltat muschii faciali. pentru cd am reflexul de supt din
siptAmena a- 1 5-a.
Oasele mele se intaresc deoarece in ele se depoziteazi
calciul.
in aceasti sApttrmani la fetile se formeazl milioane de
or ule in ovare.
Eu md mi$c putemic, iar mama mi simte, sunt lung gi
cant5resc destul. VA spun un pont! intre siptlm6na a-16-i qi
a-18-a se face un rest de sdnge al mamei care nldsoara hi\elul
de q-proteind produsd de lit !i se mdsoad nivelul de hormoni
de sarcind hCG qi estrogeni.
Rezultatul testului indice existenta unor defecte de Ub
neural tspillbjlllla ) sau evenluale anomalii cromozomjali
S-a constatat ci din 1.000 de femei testate doar 50 au rezultat
pozitiv 9i dintre acestea doar 1-2 au copii cu defect de tub
neural.
A! Aln uitat si vA spun despre mama: ei i se infundi nasul,
chiar ii sangereazi nerile fi i-am spus (surt doctor, nu?) sA
consume multe alimente bogate in vitamina C qi cA nu are
voie la picdturi nazale, dar poate folosi serul fiziologic.

M-am ingreunat, am 100-135 g gi sunt lung de

aproximativ 16 cm. MI aflu in siptim6na a-17-a de viate
intauterinA,
Dupa cum observafi eu imi misor varsta in siptimeni, nu
in ani. In aceasta sAptelnAnA incepe sA se dezvolte shatul de
erisime de sub piele, care imi line de cald. Sunt tot atat de
mare c6t este qi place[ta. Avem dimensirmi egale.
Acum eu fac u'metoarele activititi: inghit; sug; clipesc;
fac miqcdri corporale; vdd pielea de pe degete care e striati,
am deja amprente.
16

Cresc vdzard cu ochii, am aproximativ 20 cm $i cantitesc

destul de mult, aproximativ 250 g. Iata-mi intat !q

siptimena a-18-a $i aspir lichid amniotic in plamani ce ajuti
la dezvoltarea 1or; !q!gqdg! se acumuleaza in intestinul meu;
aud foarle bine, aud chiar bitaile inimii mamei mele, iar cand
e zgomot mare fesar. inghit cam I litru de lichid amniotic pe
zi. Am senzalia de sete.
Doamne! Ce grele sunt oasele mele, dar sunt $i putemice
dato td osificaxii accentuate. Acum am foarte bine dezvoltati
muschii si oasele, de aceea mi mi$c mult 9i rapid. Sunt !4

siptimAna a-19-a 9i acum am tot coryul acoperit cu

substalte ceroasi numitl vemix caseosa.

elqigd meu cuprinde milioane de neuoni motod care se
vor trarsforma in nervi prin care muqchii mei vor fi conectafi
la el.
Datoriti acestui fapt eu voi face multe mifcaxi conftiente
(voite), a$a cum este suptul degetului.
Mi artrcnez penff.r viala exterioarA c6nd voi suge laptele
matem. Sigur. eu sunt mai mare 5i mai viguros. cine se pune
de viaiA
cu mine?! Doax am intrat !Lggli!!1144
intuauterini. Pielea mea are acum epidermi 9i derm6. Muqchii
se maturizeaz[ Si pot sa mA intind, se me intorc ai chiar fac
tumbe viguroase in lichidul amniotic.
SI 9ti!i ci eu dorm $i ma trezesc la fel ca un nou-nAscut.
Pirul de pe capul meu incepe sA creascS. Uite a$a a trecut $i
de viali
aceast[ sdptiimana $i sunt i!-!4p]tE!q444
intrautedni $i cantdresc acum aproximativ 400 g; aud foarte
bine fi chiar respund la muzicA.
imi place Mozart $i sA $ti1i cn muzica lui mA va face
de$tept, a$a cA dmgi mdmici asculta[i in timpul sarcinii
muzici de Mozart! Veli avea copii de$tepIi.
Pe mine me sustine foarte bine lichidul arnniotic, dar rnd 9i
protejeaze. h!ggli!919 mele s-au dezvoltat suficient, incat sa
permiti absorblia unei cantitili rnici de zahdr din lichidul

j:204

j:ZLg

1',7

amniotic, pe care de altfel il Si inghit. in rest hmna de carc am

nevoie trece prin placenta de la mame la mjne.
Ve mai spun ci producerea celulelor sanguine (eritrocite,
leucocite, trombocite) este asigurati de mAduva rcsie a
oaselor mele, pe 16ngi !94! 9i pp[4[, organe responsabile qi
pdni acum de producerea acestor celule sanguine. Simt ci
merg spre o noui perioadi in dezvoltarea mea, strptimena a22:4, penfu ce simlurile cu care voi cunoa$te lumea
exterioarA se dezvoltA zihic. Mugurii qustativi din papilele
gustative incep se mi se fomeze pe limbi; creierul gi
terminatiile neryoase sunt suficient de dezvoltate ca sd imi
permiti si simt atingerea.
Ei! Ce qti{i voi?
. acum pot si-mi mangai fafa;
. imi sug degetele in continuare;
. descopdr cum se mi;ci qi alte pdrli ale corpului meu;
. sistemul meu reproducitor evolueazi;
. testiculele incep se coboare din abdomen;
. la fetile uterul $i ovarele sunt agezate la locul lor definitiv
$i incepe sd se dezvolte vaginul;
. urechile mele sunt complet formate gi aud clar sunetele
exteme.
- Vedeti, ce mult am crescut $i m-am dezvoltat! ,
Sunl inr-adevar un omulel care sla cuminle aldl cal
hebuie ln cisula uterine. Uite, ci eu me ingreunez gi devin tot
mai istef, semn ca a trecut $i siptlmana a-22-a $i intru in
strptilmAna a -23-a de \ iata intraurerin6.
CantAresc acum aproximativ 450 g $i observ ce in pielea
mea se depoziteazA pigmenli care o vor colora.
Degi corpul meu acumuleazi grisime, dar mai lent decdt
se produce pielea, aceasta, adice pielea este flascd $i o vad cu
aspect zbarcit. ReuSesc s6-mi miqc, cu rcgula tate degetele
mdinilor qi picioarelor, bralele, membrele inferioare.

18

VA spun ceva: un copil nescut sub 500 g (Doamne fere$te

se-ntample asta!) supraviefuiegte numai cu asistenli
medicali specia15, dar poate Iamane cu o invaliditate utoara
sau poate severA pentm toatA viafa.
Am devenit mai greu, mai lung, dar mi milc mai rapid gi
mai putemic ceea ce inseamnA evolutie. Sunt i!-!!gli4ii!4
g;!!4 a viefii mele intauterine, cartSresc aproximativ 550 g
gi sunt lung de aproximativ 23 cm.
Primesc in continuare prin placenti oxigen qi pentru a I'ace
fatd mediului extem, plEmanii mei incep se produce o
substarfa numite surfactant (in luna a-6-a), care impiedicd
sacii de aer si intxe in colaps sau se se lipeascd unul de altul
cAnd voi inhala aer, imediat ce ies din casuF mea ute ne in
mediul extem (cand mA voi na$te).
Dragii mei, tebuie sa $titi ci sunt capabil sa mi echilibrez
cdnd alunec in lichidul amniotic de sus injos sau difltr-o palte
in alta, Mi echilibrcz pentru cA urechea mea intema, unde
sunt $i receptorii pentru echilibru, este complet dezvoltati. Ea
controleaze balansul meu,
in siotimina a-25-a, eu reuqesc sA pipdi tot ce este in
juul meu, chiar qi propria-mi piele, cordonul ornbilical,
penbu ce am palmele complet dezvoltate, iar degetele mele
sunt subliri qi destul de lungi. Am cipAtat dexteritate $i deja
strang serios pumii.
Pe tot coryul meu existi vernix caseosa gi aceasta ajuti sa
nu se incoliceasci cordonul ombilical in jurul meu. Aluneci
si asta este foate bine. Sunl tot mai mare pi mai greu.
deoarece sunt iESIpl!fu!A!93:Z!!:g de cregtere $i dezvoltare,
canttuesc 850 g ti am o lungime de aproximativ 25 cm.
Ei na! Ci am inceput sd glipglg in aceasta saptamane fi
ochii mi s-au deschis. Pirul rheu se indesegte pe cap.
Spr6ncenele imi cresc.
Vi amintesc ca in urmitoarele 14 siptAmani voi ca$tiga
mult in greutate $i ma roi lungi. Ara ca h-!E-pg-!14-!-e-!:2-Z:E

si

19

eu mA voi ingrd$a tot mai mult Si pentru cA pleoapele nu mai

sunt lipite deschid cu u$urinla ochiforii. Mare lucru am
dob6ndit!
in strptim6na a-28-a am deja o greutate de 1.100 g Si
sunt lung de aproximativ 25-30 cm, iar eu arAt ca la na$tere,
numai ce sunt mai slebuf Si mai mic ($tiu asta, doar v-am spus
cA sunt "doctol').
. nu am dezvoltate complet: pl5menii, ficatul, sistemul
imunitar, dax totu$i existd gi dacd m-ag na$te acum (de$i nu
dotesc, weau sd fiu mai putemic, mai rczistent Si mai mare)
ag avea qanse de,tia[iL 85o/o, dar mai sunt 15oZ neganse. E
scant,
. crcierul meu cre$te in dimensiune gi devine complex;
eu disting gusturile intre dulce qi acru 9i am unele
prcferinte.
. papilele gustative, ce conlin mugu gustativi in e1e,
existA deja;
. eu recunosc vocea mamei $i a tatilui meu, dar mai ales a
mamei, doar sunt in budica ei gi am auzul dezvoltat fi se
dezvoltA continuu.
Siptimena a-29-a
Pdni acum mama a mers qi va merge in continuarc
siptSmanal, la medicul ginecolog care o are in supraveghere
$i care tumire$te dezvoltarea mea qi i-a spus cum sunt a$ezat
eu in uter, in aceasttr sAptAmana.
Eu m-am aqezat deja cu capul in jos gata sA vin pe lume.
Sunt un caz fericit! Este o pozifie nomali, dar unii bebelLrgi
se a$eazA cu picioarele injos sau se ageaza tmnsve$al in uter.
Aceste pozilii ii impiedica se se rascd u$or ti se pot intampla
mici accidente, dar doctorul specialist este cel care vegheazi
la nagterc $i ia mAsu .
Circumvolujiunile creierului meu se extind, ceea ce
inseman[ ci neLuorii (celulele nervoase) s-au dezvoltat mult,
iar eu sunt deosebit de energic.

20

Am crescut de nu mA recunosc, doar sunt h-gIpllEIq jilg j:

3!l:g de viafi intrautedna Si cantiresc 1.400 g qi am o
lungime de aproximativ 35-47 cm.
Gata! Sunt pozifionat sigur cu capul in jos din saptdmana
a-29-a, dar unii feli acum se intorc cu capul injos.
. Eu mi. fac (mimez) ce respir: inspir ti expir $i pentru
asla. ma apuca uneori sughipl in uterul mamei.
Strptimena a-31-a de dezvoltare intrauterind este marcati
de cre$terea mea ln greutate, am aproximativ 1.800 g qi
primesc toate nutdmentele (substarlele hrinitoare) prin
placenti, iar fluxul sanguin din ea este cel care imi permite sa
utrinez (7/21 in fiecare zi) in lichidul amniotic. Eu md ingla$
vdzand cu ochii qi cresc astfel ci !!- jEp!EEl04g-3:92:g
cantatesc 2.000 g qi am lungimea de 41-42 cm. Vedeti ce
rapid crescl!
Sd

$tii

cA:

. mi-au crescut deja unghiile de la miini qi de la picioare;

. mi se evidenliazd genele, sprencenele 9i perul de pe cap.
Le simt cend mi pipai;
. cade pufu$o1ul (lanugo) de pe corp, Daca m-as naste
acum am $anse sa trdiesc.
Sdotimena a-33-a
. Neuronii dezvoltali in creierul meu mA ajuti sA invif
multe despre cesula mea (uterul mamei) care md inconjoad;
. ascult, simt $i chiar vdd un pic;
. pupilele mele se pot mic$ora Si se pot miri, ceea ce
pennire sa vad lorme ragi. Pot detecta Iumina.
Cred ca acum este perioada se dorm mult (dorm mai tot
timpul).
. dorm, visez $i-mi migc rapid ochigorii (somn paradoxal);
. pldmanii mei sunt aproapo complet dezvoltali;
. mi se depoziteazi tot mai mult?i grisime sub piele gi asta
este foarte bine, pentru cd imi protejeaza coryul;

2t

sunt pregetit

sI ies in mediul extcm, adici sunt deja bine

crescut, bine dezvoltat, bine a$ezat in uter;

. greutatea mea se imbunitdlefte mereu;
. sunt plin de energie $i lovesc putemic in uter, iar mama
simte acest lucru, De fapt mA mi$c de mult, dar at6t de
putemic abia acum am inceput.
In siptimena a-34-a
. cantaresc aproximativ 2.200 g qi am o lungime de 44 cm;
creierul meu
intreg sistemul nervos sunt pe deplin
fonnate;
. stratul de vemix caseosa s-a subliat;
. pufu$orul de pe corp a disparut.
Uite, cd $urt qi mai geu!, doar "am crescut" ca verstA $i
am ajuns in siptimala a-35-a de cand exist. Am o greutate
deja de 2.550 g 9i de acum inainte voi crette cu 220-350 g in
fiecare sdptimane, pand la na$terea mea.
. nu mA prea simt confo abil, pentru ci nu am suficient
loc de migcare, eu sunt mare, iar mamei i se pare cA mi|c mai
rar dar mai putemic:
. eu stau cu capul in jos qi mi odihnesc pe osul pubis al
mamei $i a$tept si ies in lumea exterioara( se ma nasc).
Strotimina a-36-a
Dmgii mei vA spun ce:
. am devenit un lbt dolofan, cantdresc aproxirnatiy 2.'t5O g
gi sunt lung de 45-46 cm;
. a inceput sa se depunA gdsime pe obmji, iar mugchii mei
puternici de supt contribuie la formarea completi a fetei
mele;
. craniul meu e destul de moale, aqa incdt se modeleazi cu
ugudnld cand eu voi strabate canalul de nagtere.

ti

Atelltie! La nattere unii bebelugi au un cap turtit,

deformat, caxe dupi cateva zile iqi va reveni. Nu va spefiati
dragi mdmicule! Puii vo$tri se vor face tare, tare flumogi.

22

in siptimana a-37-a
. testiculele baiefeilor

coboarA in scrot (Stiu asta penhu cd

bdielel,
dax
destul
de multe gi despre fetite);
eu sunt
$tiu
. sanii fetilelor sunt u$or umflali, din pricina hormonilor,
dar i$i vor reveni;
. acum eu pot sA respir, sA sug $i sd inghit, am majo tatea
reflexelor.
. in aceasti saptamand sunt ul fit "la temen",complet
dezvoltat, dar nu mi opresc qi vreau sA mai cresc qi sd mai
adaug grdsime cdte 40-50 g pe zi ;
. imi coordonez foa(e bine migcirile 9i pot apuca cu
degetele;

' acum, in aceasti siptAmana a-3"/-a, mam?. poate pierde

dopul eelatinos care a stat de pazd la inharea in uter,
protej dndu-mi de infeclii.

. dopul glatinos

se poate pierde cu cateva sapt[mani, zile

sau ore inainte de naqtere. El este un lichid vdscos, gilbui ce
poate conline firiloare de sAnge.
Siptimana a-38-a este marcati de greutatea mea de

aproximativ 3.100 g qi lungimea de aproximativ 48 cm.

Observ ci:
. ritmul meu de cre$tere incetine$te, dar de cdnd am
mutchii carc-mi permit suptul 9i inghi1itul lichidului
amniotic, matedalul rezidual se acumuleazd in intestinul
meu;
. celulele moafie ce apa{in intestinului, pielii qi puful de
p5r sr.mt cateva din elementele ce co[tribuie la fomaxea
meconiului, Acesta este o substanli de culoare neagriveEuie $i reprezintd primul reziduu fecal al corpului meu ( se
va elimina dupi ce mi nasc).
Va spun cA durata medie a timpului cet stau eu in casula
uterin[ este de 266 zile (aceasta este durata medie a sarcinii
mamelor), ceea ce inseamni 38 de siptAmani de la conceplie.
M-am ingrisat, nu prea mult faF de sdptimana tecuti ii

canttuesc acum 3.250 g $i am ajuns ln strptimena a-39-a de

sarcini a mamei mele !i de dezvoltare intrauterin5 a mea.
. cordonul meu ombilical arc 50 cm lungime gi gtosimea
lui este de 1,3 cm.
. pentru ci eu canteresc 3.250 g ocup tot spatiul in uter,
Si
exst5 situatia cand cordonul ombilical se inligoard in jurul
meu.
Atenliel Se intampla frecvent acest lucru.
. corpul imi este aprovizionat cu anticorpi prin placentd qi
acest fapt mi ajuta sA lupt cu infecliile in primele 6 luni de
viate exterioari.
Siptimena a-40-a este aceea
care eu cantercsc
aproximativ 3.500 g Si sunt lung de 48-52 cm.
. mA simt ugor deformat, cu organele genitale mari, dar nu
trebuie sd se spede mama $i alte m6mici, pentu ci acestea se
rcfac ln cateva zile;
. imediat ce me voi nagte doctorul scoate un mucus din
nasul qi din gura mea Si atunci lip prima data. A$a se intampla
cu toli pui$orii de om;
vine in acel moment al na$terii mele, $i doctorul
neonatolog specialist in terapia nou-nescutului.
DacA dupA 40 de saptimani bebelugii nu au ie$it in lumea
exterioad, memicile si nu dispere ce oricum se va intampla,
doar v-am spus cA febuie sA stdm in cdsuia intauterind 266280 de zile.
DacA tot v-am povestit despre viata mea intmuterini,
m5surati in siptdmani doresc mult sA vA povestesc despre
aceasti viali misurati in luni de sarcind, iar apoi v6 voi
spune cateva lucru despre na$tere.
A$adar, eu incep se scriu injrmralul meu:
In Drima luni, dupi ce m-am format ca celula-ou (zigot).
din pyql (ce1u15 reproducetoare produsa de ovarul mamei)
care s-a conlopit cu sDermatozoidul (celule reproducatoare
produsi de testicolul tatdlui meu), prcces numit fecundarc sau

in

fecundatie ce se produce ln trompa uterinS. la aproximativ 30

de orc, am suferit anumite tansfomari $i am tecut prin

stadiile de: moruld. blastuli. eastruli ti am devenit g!1baiq4.
Acum corpul meu ale 3 straturi de celule: ectoblast,
mezoblast, endoblast.
in stadiul de blastuld (blastocist) in dezvoltarea mea cobor
din trompa uterina $i pafund in cavitatea uterina, unde ma
cuibiresc ln peretele uterului mamei mele, fenomen numit
nidatie. Din acest momert $i pene la aparilia circulatiei
pl4qqIqlg mA voi numi emb on.
incepe g!ga4qg9!9za (formarea organelor mele), dar $i a

anexelor embrionare care me

vor ajuta mult in

viala

intrauterina.

Eu, embrionul la 36 de zile de existenF am: o coada;

branhii ca la pe$ti; un sac vitelin ca un gelbenu$ de ou in carc
sunt stocate rezervele mele de hrana. Toate aceste elemente
vor dispirea ln cursul dezvoltirii mele.
. creierul $i inima se dezvoltd;
. imi apar mugurii bralelor qi picioarelor;
Deci in pdma luna:
. mi s-a stabilizat forma exterioara generali;
s-au diferentiat cele 3 foile embrionare: ectoblast,
mezoblast $i endoblast;
. arn o organizare intema destul de sumaral
. la sfA$itul primei luni de viald intrauterind clesc incet $i
sunt incovoiat in forma literei "C yi am:
. o extremitate cefalice;
. o regiune mijlocie;
. o extremitate caudalA sublire.
Embrionul este cat un bob de orez.
Extremitatea cefalice cuprinde voluminoasele vezjcule
fo1mi rudimentara (pachete de celule),
cerebrale,
amplasarea organelor: olfactiv, optic, auditiv nu este inca
marcati decat pdn simple ingro$eri epiblastice.

in

25

Reqiunea mi,ilocie are in partea dorsala (posterioari) giruri

de celule numite somite $i lareral de ele. o u$oar.{ ingro$are ce
schiteazi mugurele membrului superior; in partea ventrali
(anterioari) regiunea mijlocie este impi4iti de voluminosul
relief cardiac Ai zona ombilicald, turde converg pediculul
vitelin, embrionar sau alantoidian.
Extremitatea caudali se modificd mult prin disparitia
apendicelui caudal ti aparilia organelor genitale e\teme in
forma lor rudimentara.
C6teva organe au inceput si se dezvolte la sfirgitul primei
luni, dar cea mai mare parte a 1or, apare la incepul lunii a-2-a.
Lurla a-2-a
Eu emb onul iau o fomd uman6:
mi se maregte mult regiunea cefalic[ (extremitatea
cefalicA) in rapod cu restul coryului;
. imi apare gu la, fosele nazale primitive, mugurii ochilor,
incepe si se formeze urechea extemi. Toate acestea duc la
precizarea ftlqi mele.
. e momentul sA vd spun cd de acum se vor dezvolta din
cele 3 foile embrionare: ectoblastul, mezoblastul, endoblastul,
urmAtoarcle:

tegumentele;

din ectoblast se dezvolta

1esutul nervos qi

din mezoblast se dezvolti scheletul, muqchii,

mezenchimul, apamtul renal $i aparat circulator;
. din endoblast se dezvoltd aparatul digestiv $i
aparatul respirator.
La sml'itul acestei luni alantoida dispare.
Luna a-3-a
Incepand cu aceasti luna forma generali a corpului meu
este bine definiti qi de acum inainte m[ voi numi &L
. sA Stifi cA mi se diferenliazi degetele la membre care
capeta o formi nonnali;
. mi se reduce progresiv capul in rapof cu corpul;

'

mi

se precizeazi getul, apar pleoapele care se sudeazi.

una cu altaj

. ochii gi urechile stau in pozilia definitive;

. aniculatiile membrelor se precizea,,d:
' apar unghiile la degete;
. se dezvolti organele genitale exteme.
. la sfarqitul lunii a-3-a eu sunt destul de mare 9i cantaresc
suficient.
Luna a-4-a
corpul meu creste, iax capul reprezinta doar % din
lungimea mea;
. pielea este sublire qi acoperju cu vemix caseosa:
. bdtiile inimii rnele (contracfiile) le aude oricine penh'u ce
se pot asculta. Sunt in numEr de 120-150 b6t6i pe minut;
. intestinul meu conline meconiu;
. am aproximalir I50 g 20 cm lungime:
!i
in aceasti lunl incep s6-mi qeasc[ pirul, genele,
sprancenele Si unghiile;
' mi mi$c in lichidul amniotic, deschid gurila, inghit, sug,
dar $i zambesc. Am ajuns in luna a-5-a de viafi intrauterini.
Luna a-5-a
'la sfar$itul acestei luni cantiresc aproximativ 300 g 9i am
25-27 cm lungime;
' corpul meu este acoperit cu perigori fini (lanugo) ce vor
dispfuea inainte de a me nagte;
placenta mi delimiteazl, mA protejeaza de acliunea
nocivi a factorilor din sangele mamei (funcliorleazi ca o
bariera)
Luna a-6-a
. la sf6rqitul ei am aprcximativ 25-30 cm $i cantaresc cam
500 g;
' stau pufin ghemuit cu manulele incrucitate Si genunchii
la piept,

'

'

'

21

ochii sunt aproape complet fomlali gi pleoapele pot

incepe sA se deschida;
. eu clipesc deja, mai sughit, chiar plAng dau mult din
$i
$i
menute ti picioru$e;
. degetul il sug in continuare, e deja o obiqnuinF pentu
miIIe;

este foarte bine cd plim6nii incep str se dezvolte $i

alveolele 1or pulmonare l$i contureazi formele gi incep str
formeze o substanta uleioasA numiti surfactant care uqureazE
respiralia la na$tere;
. pielea mea e subtire penhu cA stratul de
$Asime de sub
ea e incomplet dezvoltat;
. sunt invelit de lanugo gi de vemix caseosa;
. mi se lnttrresc oasele;
. la sft$itul acestei luni sunt capabil sd supraviefuiesc in
condifii de asistenF medicali specializata;
. bitdile inimii mele se aud cu stetoscopul.
Luna a-7-a
. am o lungime de aproximativ 35 cm qi cantiresc I kg;
. plamanii mei se dezvoltd in continuarc;
. pe corpul meu e\isr6 inci lanugo gi temix caseosa;
. incepe str functioneze creierul meu la cel mai i[alt nivel
gi de aceea eu reaclionez la stimulii din mediul inconjurtrtor;
. aud atet de bine incet mA obignuiesc cu vocea mamei
mele;
. acum dorm mai mult, iar cand srmt teaz sug degetul cel
mare al mdinii;
. mi intorc $i milc picioru$ele cu putere.
Luna a-8-a

Deja eu,

fttul din

burtica mamei sunt maturizat

gi

centeresc aproximativ 1.500 g $i sunt lung de aproximativ 40

cm.
. am stratul de gdsime de sub piele dezvoltat gi sunt destul
de durduliu:

mi-a disparut pufugorul de pe corp, iar unghiile

au

crescut gi au ajuns la vdrful degetelor;

. ma inlorc cu capul in jos 5i aStept ziua cea mare. a venirii
mele pe lume.

Luna a-9-a
iii-"l" a sapte.ani ule acestei luni, zilnic m5 ingreunez cu
15 g $i la sfhrgitul lunii ajung la aproape 3 kg greutate.
. eu mi mi$c energic $i spre sfarsitul lunii cantaresc 3.500
g qi am o lungime de aprcximativ 50 cm, m[ gribesc sa vin
in lumea exterioari cu capul inainte;
. sa $ti.ti ca numai 2-4yo din1d.e copii vin cu fesele sau cu
picioarele inainte.
DESPRE ANEXELE EMBR]ONARI

in timpul tuturor transformerilor ce au loc la nivelul

embrionului, se otEatizeazA nigte formatiuni speciale ce au
rolul sa protejeze !i sa hraneasca embrionul. Aceste
formaliuni se numesc anexe emb onare. Ele sunt:

'

amniosul;

. vezicula vitelin6;
. alantoida;
' cordonul ombilical;
. placenta.
lu4iqlql este o anexd embrionari ce se prezintii ca o
cavitate ce lnconjoad embrionul 9i este plini cu lichidul
amniotic. in care plute$te embrionul. Amniosul reprezint?i o
anexA emb onar[ foarte importanti pentru dezvoltarea
embrionului av6nd rol de proteclie impotriva eventualelor
lovituri. Provine din ectoblast, iar lichidul amniotic este o
solu[ie complexd a carei cantitate cre$te teptat, ajung6nd in
momentul naqterii 1a 500-600 ml.
vezicula viteline sau vezicula ombilicala este o anexi
embrionad redusi la om,
29

Se formeazi din endoblast $i mezoblast. Este importanta

in pdmele stadii de dezvoltare,

Se dezyolt[ bine

ln

a-2-a

luni de

sarcind, apoi se

mic$oreazi fteptat, se atrofiazA cend apaxe placenta.

Alantoida reprezint[ o anexi emb onari carc se dezvolta
foarte de timpuriu, odatd cu amniosul 9i cu vezicula vitelini.
Apare ca o evaginarc tubulad a endoblastului embrionar.
Perctele ei endoblastic se fuconjoar[ de timpuriu cu un stmt
de celule mezoblastice in care se dezvolti un sistem de vase
sanguine ce rcalizeazd legdttJra intre vasele embrionului gi
placent6.

Inifial, s forrr,eazl

artere ombilicale

$i 2

vene

ombilicale. in luna a-4-a de dezvoltare intrauterini, una din

vene dispare. Alantoida devine, astfel, o anex6 ce asiguri
schimburile embrionului pan5 la nagtere, schimb de substanle
nur live !i o\igen prin vasele sale sanguine.
Cordonul ombilical este un cordon cilinddc rtrsucit, lung
de aproximativ 50 cm ce face legitura dintre embrion $i
placentS. Contine vase de sAnge ce tlansportE substarte de
schimb intre mamE $i fht. El este strdbarut de rass 56ngulng
ombilicale ce transporta sange arterial de la mamtr la frt (o
veni ombilicali) 9i de 2 artere ombilicale ce tansporti sange
de la

lit

la mamd.

Cordonul ombilical provine din pediculul de fixare in care

au pAtruns vezicula vitelini cu re{eaua ei de vase qi alantoida
cu vasele ombilicale. La na$tere el se seclioneazi langi
corpul fdtului.
Placenta este o forma{iune complexi ce are 2 pirli;
- placenta fetalA;
- placenta matemi.
Placenta fetaltr este formati din pA{i ce provin din
segmentarea celulei-ou (zigot). $tim c6 trofoblastul este un
strat de celule ce invele$te toate formafiunile embrionare qi
extaembrionare.
30

Trofoblastul captutit cu mezoblast embrionar formeaze

co

oirul.

in

dreptul cordonului ombilical corionul trimite spre

exrerior nitte prelungiri ramificate care se nunesc \ilozjlili
coriale ce pdtrund in perctele ute n.
in interiorul vilozit{ilor pefund mmuri ale arterelor gi a
venei ombilicale, care se capilarizeazi qi realizeaza circulatia
fetale la acest nivel.
Placenta matemi este formati din mucoas[ uterine in
care au pehuns vilozitifile coriale, ce sunt scdldate in sangele
din lacune formate in juul vilozitdlilor $i in care este sange
matem, Aici au loc schimburi de nuftimente 9i oxigen (o,)
intre sangele Iitului $i sangele matem.
Pe scurt, putem spune c5:
. vezicula vitelini asiguri hrdnirea embrionului in
primele stadii de dezvoltaro, dar care se atofiaza cand apare
placenta;
. vezicula amnioticd (amniosul) con{ine lichid cu
rol protector al embrionului $i fitului peni la naitere;

alantoida,

din ea se formeazi vilozitalile

placentei unde se dezroltd un sistem de vase sanguine ce ror

intra in alcituirea placentei;
. placenta, in a-3-a septimAni de sarcini oul este
addnc nidat, in mucoasa ute nA, iar proeminenfele in formi
de con ale embrionului qi ale mucoasei ute ne se cupleaza
strans inte ele qi se formeazd un organ "ingeminat" numit
placenti, Placenta are formi de disc $i este fixat5 de peretele
uterului $i legati de lit prin cordonul ombilical. Este putemic
vascularizati de citre vasele sanguine mateme din peretele
utedn gi cele fetale din cordonul ombilical. Cele mateme se
deschid ln niqte lacune @nl{i) de unde Ihtul ifi ia hlana $i
oxigenul. Rolul placentei:
. asigui schimbul de hmna $i oxigen lntre mamd gi fit;
31

impiedicA pitrunderca unor substanle reziduale,

microbilor. fu ngilor. etc:
. secretii hormoni estrogeni Si prcgesteron ce impiedici
noi ovulafii;
. tot datorite hormonilor secretafi asigura dezyoltarea
uterului gi a glandelor mamare.
NA$Tf,R,EA

Dupd ce a hecut perioada de dezvoltare intrauterine de 1a

stadiul de celuli-ou (zigot) la embrion, apoi la fht, consider
cd am zibovit aproximativ 40 de sAptemani aici. M-am
dezvoltat suficient $i sunt apt penhu viala extemA.
E r,,remea si cunosc lumea exterioara parAsind cdsula mea,
din inleriorul corpului mamei $i sd-i multumesc pentru grija
a\ uta de mine, dar $i de ea. f limpul sa mA nasc.
Prcfesor doctor Octav Rusu define$te nafterca astfel: '.este
cel mai frumos, cel mai iniltAtor act fiziologic, acela al
procreafiei". Natterca este un proces laborios gi cuprinde
totalitatea proceselfi fiziologice, mecanice, plastice prin care
IEtul este expulzat prin canalul na$terii, pe cii naturale.
Naqterca normal5 nu implica complicalii pentru mami $i
pentu fit, numindu-se nastere eutocicA.
Numai 5olo dintre femei nasc la temen.
$ti1i cum incepe naqterea mea?
"se rupe apa" (adici membranele ce contin ljchidul
amniotic);
. na$terea .!Ie 3 etape:
Etapa a-l-a - tlavaliul- colul uterin se intinde gi se
subtiazl prin contactia utednd la intervale regulate;
Etapa a-II-a - nasterea proDriu-zisa-cand eu, fdtul
sunt impins prin canalul naSterii li expulzat in extedor;
Etapa a-III-a - eliminarea placentei

DacA termenul naqterii a fost depagit cu o saptemana,

medicul specialist poate induce naqterea prin ruperea
membraneld sau prin administrarea unor medicamente de
tipul oxitocinei, care intensifici contaclia ute ni.
Eu $tiind totul, depi la mine nu a fost cazul, atenfionez
mAmicile ce pot apArea complicalii la na$tere.

Una din ele este eclampsia, care reprezinti o boala

specifici femeilor insircinate $i are un caracter special.

Simptomele ei apar foarte terziu $i foarte brusc, a$a ci nu
existA nici o posibilitate de a fi prevenitA, iar cauzele ei nu se
cunosc.
Semnele ei sunt:
. tensiunea arteriald mare (hipertensiune);
. prezen[a proteinelor in urina;
. umflarca bruscA a mAinilor gi a
^
Boala poate cauza probleme atat mamei, cat $i fEtului. ln
cazul acestei boli placenta nu mai fumizeaza suficienta hrani
qi oxigen lEtului, oprind dezvoltarea nomale a acestuia.

picioareler.

Pe masura ce boala avarseaza e posibil ca rinichii,

plnminii 9i creierul mamei sd fie afectate. Poate suar'eni,
foarte rar, decesul.
in dezvoltarea organismului uman sunt doui perioade:
perioada
intraute na - embrionari, penA la 2 luni,
- fetala (de la 2 luni pene la na$tere)
pe4eqd4sI1ratreri4i:
I:copildie = 0-3 aoi
. rou-nescut (pani la 1 luni);
. sugarul (de la I lune la 6-8 luni, data aparilei

primilor dinli);

. copil mic

(p6nd la 3 ani, mai exact pand la 2

ani gi jumatate cend apare complet dentifia de lapte).
a-11'-copildrie = pind la 6-'7 ar,i:,

pregcolarul (cind incepe

definitivd);
33

si-i apar[ dentitia

a-III'-copildrie

. valsta $colari (panA la pubetate)

l2-14 ani la fete;
14-16 ani la btrie1i.
. adolescenla l'7-20 de ani
In viafa unui individ mai sunt !i ulmatoarele etape:
- tinerefea: - 2l-30 de ani;
- maturitatea: - 3l-65 de ani;
- bltranelea peste: - 65deani.
A$ vrea sA ve pun ia cuent cu cateva cuno$tinle foarte
impoflante, referitoare la unele defecte genetice manifestate

dupA na$tere.

DEFf,CTELE GENETICE MANIFESTATE DUP;. NASTERE

"Sunt ingtiintat" cA pot exista multe malformalii ale noului_

niscut:
. Despicatura de buzA de palat:

!i

- buza de iepure;
- gura de lup.

Bqza de iepure este o malformalie congenirala ,i afecteaze

l/800 din nou-nasculi. Uneori se asociazA $i cu alte mall-omalii
qi de aceea toli copiii cu .,buzi de iepure,' trebuie foarte atent
examinali de un medic pediatru specialist,i cu e^perienl5 in
domentul acesra, Aceasla se corecreaza chirurgical. La fel se
corecteazi qi "gura de lup".
. Hemansiomul (pata lui Gorbi) 9i limfaneiomul sunt cele
mai frecvente tumori benigne ale pielii. Apar c6nd vasele
sanguine sau limfatice au imperfecliuni ale peretelui. pot fi
prezente de la na$tere sau pot deveni vizibile in primele luni de
via[5. Sunt forme severe difuze ce pun viala copilului in pericol,
dar majoritatea sunr minore ldrd probleme, Hemangioamele
rntanltle regreseaTi spre viirsta de 3-6 ani.

34

Alunitele qi lggii, ffezintA un risc substan(ial de

cancerizde, av6nd gi un efect psihologic negativ asupra
copilului 9i familiei.
Excizia chirurgicalS este solulia cea mai bunA. Indicatie
maiord: FERITI-LE DE SOARX $I DE IRITATII!
. Malformatii ale urechii. Malformafia pavilionului urechii
unilateral sau bilateral febuie corectati panA la varsta
$colari, altfel poate afecta imaginea de sine a copilului.
' ry[a!&llalij]eslliaii sunt:
- sindactilia, cand sunt unite degetele inhe ele 2, 3 sau
toate, fiind determinate de o geni mutanta dominantA. Face
parte din gupul maladiilor metabolice.
- polidactilia, cand mena arc mai multe degete decat 5.
Este determinati tot de o geni mutarti dominanti gi face
parte din acela$i grup de maladii metabolice.
Sindactilia si polidactilia pot exista $i la picior.
Toate malformatiile congenitale ale mdinii 9i piciorului
tebuie sa ddice suspiciunea asocierii cu alte malformalii de
organe, ce vor fi excluse sau confirnate p n examene
pediatrioe complete in primele luni de viattr. Sindactilia $i
polidactilia se corecteazi chirurgical.
. Sindromul Ehlers-Danlos, este o boah genetici rali carc
afecteaz6 lesutudle conjunctive fi se caracterizeazi prin piele
Si articulatii hiperextensibile; virdecarea greoaie a rdnilor,
fragilitatea vaselor de sange.
ExistA 6 tipuri a1e acestui sindrom in func1ie de deficitul
de colagen.

Sindromul Klippel-Feil, este o malfomalie congenitali

in care partea afectatl a corpului este coloana vertebrali, mai
exact cateva sau toate vertebrele cervicale suferi procese de
dismorfozi, ele sunt sudate integral $i se constiuie blocu
vertebrale comune.

35

f
La copiii afectati de acest sindrom, gatul apare foarte
scurt, iar mi$cirile de latemlitate $i de rotatie ale capului gi
gatului sunt limitate.
Sindromul Seckel este mo$tenit Si se manifesta pdn
deficit de cregtere. Copilul arc o grcutate foarte micA h
na$tere $i de obicei acestia surt pitici.
Sindromul Smith-Masenis este determinat de mutatii

Morula, blastula $i gastula sunt stadii de dezvoltare

embrionarA.

morulS+blastule+sastrulA+embrion+fit

genice (modific6ri) ale genelor din cromozomul 17. Se

manifesti p n retad mintal modemt. Acest sindrom se
manifestd in rapon de l/25.000 de natleri.
. Sindromul Moebius, se manifesti prin paralizie faciali
congenitald sau paralizie oculd-facialtr sau aplazie nucleari.
Este vorba despre o dezvoltare anormali a nucleilor nervilor
cranieni. Cei mai afectali sunt perechea a-7-a de nervi
cranieni (faciali) 9i perechea a-6-a de nervi cranieni

(abducenqi).
Dragi mtrmici! V-am povestit cum am dus-o $i cum m-am
dezvoltat eu ln casuta mea uterine timp de 40 de s6ptimani
sau altfel spus, 9 luni, spundndu-vi prin ce transformtrri am
trecut $i cum am devenit ftt din emb on. MulFmesc cI afi
avut ribdare s6 citili jumalul meu.

La finalul iumalului meu fac o trecere in revisti

dezvoltarii mele:

l.din

fuziunea or,ulului cu spermatozoidul, proces

numit fecundatie rezultd un veritabil nou individ (eu sunt)
reprezentat de celula-ou (zigot).
or.ul * spsrma162q14 =>celula-ou (zigot)
2. fecundarea aduce ca moftenire un amestec de
tastrtu fizice de la mamd $i de la tatA precum gi alte
caractere ereditarc, pe care la rAndul siu oul (zigotul) devenit
emhion, apoi tEt Si copil le va hansmite urmatilor sei.
3. celula-ou (zigotul) se divide rezultand morula. apoi
aceasta se transforma in blastula qi eashula $i in final
embrionul.
36

in primele 2llmi de dezvoltare intrauterini

4. embrionul se metamorfozeazi intr-o creatud cu brale
gi picioare rudimentarc, cu inimi, ochi, uechi, stomac $i

creier.

in

primele 30 de zile se formeazd aproape toate

organele ce vor selvi in cursul existenlei umane.

supravieluieqte (implantat in mucoasa

pene
uterina)
la fine1e lunii a-2-a de sarcini apoi devine IEt,
incepdd cu luna a-3-a de sarcind.
Oul (zigotul) parcurge in dezvoltarea sa 2 mari perioade:
I-a EgIlgdg_9EbI&S.aII ce dveazd2luni (8 septameni) Si
include la rindul ei mai multe faze succesire:
a - segmentarea, in cursul cireia ou1 se divide in mai
multe celule ce se numesc blg!!g!qgl!!
b - qastrularea, in cusul cireia prin migrdrile celulelor se
formeazA 3 foile celularei ectoblast, mezoblast, endoblast. E
momentul sd
spun cd din aceste foife se diferenfiaza
structu le corpului uman.
Astfel, din ectoblast (ectoderm) se vor diferenfia:
- tesutul nervos;
- organe de siml,
- pielea pi producliile ei:
- glandele salivare;
- glandele mamarc, etc.
Din mezoblast (mezoderm) se diferentiaze:
- scheletul;
- mu$chii $i tendoanelel
- rnusculatura neteda;
- sistemui cardiovasculax;
- organele limfopoetice;
- meduva oaselor;

5. embrionul

vi

37

- aparaful excretor;
- meninge;
- lesut conjunctiv;
- glande anexe ale aparatelor genitale
- seloase: - pericard;
_

placoda opticS, plAmanii, panqeasul,

membrele inferioare i;i incep morfogeneza in a-28-a zi de
dezvoltare intrauterinA;

peritoneu,
se

vor diferenlia:

epiteliul tubului digestiv de la faringe la

anus:

- Iicat;
- pancreas;

- timus;

paratiroide;
- aparat respirator.
c - organosenezaj de-a lungul careia are loc edificarea
organelor, aparatelor $i sistemelor.
d - histogeneza ce constd in diferentierea celulelor
organelor nou formate p n care organele devin apte sd-fi
indeplineasci funcliile cdrora le sunt destinate.
-

II-a Perioadi fetali.

incepe cu

a treia lunA de vial[

intrauterine, de-a lungul cdreia fitul nu sufera practic decat

fenomene de mafurarc.
in prima luni de viale cre$terea embdonului este lenti. in
luna a-2-a procesele de cre$tere 9i diferentiere sunt mult
accelerate. Emb onul parcurge
perioadd rapidi de
morfogeneztr, iqi modifici majoritatea organelor sale dupd o
cronologie care in mare este urmdloarea:
. schilele cordului qi ale placodelor auditive
apar in ziua a- 1 8-a de dezvoltare intrauterini;
. tubul neural iti incepe diferenfierea in ziua a20-a de dezvoltare intrauterini;

38

mainile se schileazi

in

ziua a-30-a

de

in

a-42-a

zi

de

dezvoltare intrauterina;

- pleure.

Din endoblast (endoderm)

placoda olfactivA apare

dezvoltaxe intraute nA;

cordul este definitiv structurat din a-49-a

z1

de dezvoltaxe intmutednA;

Aceste procese de morfogenezi sunt controlate prin

mecanisme complexe.
Intervalul cuprins intre ziua a-16-a $i a-60-a de dezvoltare
intrauterini rcprezintA pedoada de ma,\im[ sensibilitate
teratogene.
Mare atenfie, penhu mlmici in primele doud luni de
sarcintr
factorii teratogeni carc ar putea prcduce
malformafii organice ce se pot depista in viala intautednA
sau abia dupd na$tere. Este foarte important ca mamele
insircinate si se protejeze impotdva factorilor sus mentionati
(teratogeni), care sunt in mediul inconjurAtor ii in alimente.
Este bine ca inainte de a rimane insercinat5 o mamicA, sA
apeleze 1a sfaturile unui medic genetician. Sfaturile genetice
au un ro1 bine definit, deoarece in prezent au fost depistate
peste 4.000 de maladii ereditare umane. Aceste sfaturi
genetice se acorda mai ales in umitoarele situafii:
Lrnul sau ambii pdrinli sunt afectali de o maladie
ereditare;
- pirinli care au unul sau mai mul{i copii afectali ereditar
gi vor sA cunoasce scul de a avea alli copii afectali ereditarl
- persoane sAnitoase care au insi in familie rude cu boli
ereditare;
- plrinfi inte care exista u1I anunit grad de rudenie gi
vor sA cunoasci scul de a vea copii afectali ereditax datorite
consangviniz6rii;

la

39

- pArinfi sterili sau care au avolturi spontane,

doresc

repetate

PARTEA A.II-A

si cunoasca riscul de avea copii afectati ereditar.

CELULELE STEM

De la formarea unui embrion se dezvolt[ mii de celule

stem.

Inilial

aceste celule sunt nespecializate, ceea ce inseamni

soarta lor nu este decisi, dar ele au un marc potential, deci
sunt Blqdpql!9!!9. Aceast[ lnsu$ire de pluripotenF se traduce
prin aceea ci ele pot deveni orice fel de celuh, lesut, organ

ci

din viitorul corp.

O celuld stem este caramida de bazi a organismului uman,
aga ci celule stem ale unui embrion vor da nagtere o cirui tip
de celula, tesut, organ din corpul fitului.
Spre deosebire de celula obignuiti care se poate divide 5i
da m$tere la o noua ce1ul6, dar de acelaqi tip, celulele stem
sunt aSa cum am spus pluripotente (multipotente). Cand se
divid pot da nagtere oriclrui tip de celule din cele 220 tipuri
de celule diferite existente in corpul uman.
Celulele stem au capacitatea de a se rednnoi gi se pot
autoreproduce de mai multe od. Sunt urmltoarele tipuri de
celule stem: a - celule stem embrionare;
b - celule stem adulte:
c - celul stem din cordonul ombilical.
Celule stem embrionare provin din embrioni in primele

stadii de dezvoltare umani. E1e reprezinte o speranli

terapeutice pentu rcgenerarea unor orgare sau pentru
repararea celulelor bolnave. Aceast[ terapie se nume$te
reeenerativi (medicine regenemtivA).
Un embrion de 3-5-'l zile conline celule stem angajate in
crearea a diferitelor lesuturi $i organe pentru viitorul fat.
Embrionul cu aceastd versti (3-7 zile) se numeqte bl3!loqi!l!
(este in faza de blastuli) $i are aproximativ 100 de celule.
40

41

Celule stem sunt din interiorul blastocistului se pot extage,

$i
fiind cultivare in solutii nuritive in eprubere, in laborator. '
Cercelarorii specialiiti in domeniu extrag aceste celule din
_ _
blastoci$tii rezultali in clinicile de fertilizaie qi le cultivi in
laborator. unde se divid.
Dupa ce aceste celule s-au divizat de cateva
fi au
devenil p16.6 multe penru o epruberd. se depo./iteaze in mai
multe eprubete.
Irl cateva luni rezulta milioane de celule stem.
Celule stem emb onare aflate in culturi, duptr cateva luni,
IEri a se specializa sunt aqa numitele linii ie celule stem. Ele
pot fi congelate 9i distribuite citre labomtoareG-clinicilor
unde se fac tratamentele cu celule stem.
Se pune intrebarea: cum se mai pol obline celule stem
embrionare in alara de clinicile de Gnlli,/are? Raspunsul
esre:
prin rehnica numit6 clonare lerapeuLica
L lonarea lerapeulicd este o lehnica prin care se conlopeile
o celulA de la pacient (ce are nevoie de terapia prin celule
stem) cu. u] ovul donat. A$a cA celula pacie[tului impreunA
cu ovulul donat dau un fel de embrion. Nucleul ovulului
este
inlocuit cu nucleul celulei pacientului, iar owlul este stimulat
chimic sau electric,
se dividd rezultdnd embrionul.
Embrionul rezultat va pwta material genetic de la pacient
(prin nucleul celulei sale) 9i atrmci scade probabilitatea
respingedi celulelor stem imDlantate.
Urmeazi di{ere4tierea celulelor stem in corpul pacientului.
In mod natural celulele stem se specializeazi datoriti unor
cauze inteme gi exteme. Cele inteme sunt genetice, existdnd
in fiecare celuli. Cauzele exteme ,unt .u6itur]e d"
1gg96
chjqiqe, eliberate de alte celuli ce pot modifica erilu6a
celulelor stem.
Celulele stem adulte se afld in creier, senge, comee, oase,
pl5meni, inimA, retini, m6duv6 osoasi. Ele si pot transforma
dqal in celulele lesutului din care provin, Inigial se credea ci

si

42

aceste celule stem adulte sutt cu mult mai limitate ln

posibilitA! decat cele embrionare gi ci dau naqtere, apa cum
am spus, doar la celulele fesutudlor odginale. Noile cercetixi
demonstreaza faptul ce celulele stem adulte pot genera $i alte
tipuri de tesuturi. Exemplu: celulele hepatice pot fi folosite
penfu producerea de insulini, care de obicei este produse de
pancreas.

Aceasti capacitate a celulelor stem adulte se numette

plasticitate sau..!a4{li&I9Eli!!g
Celulele stem adulte sunt mai greu de extras gi de produs
decdt cele embrionare. Srult grcu de

gisit qi greu

de

manipulat,
Celulele stem adulte su[t rezerva noastra (umand) pentru
regenerarca celulelor distruse de boli iD organism. Odat[ cu

inaintarea in varstd numaxul celulelor stem ce sult in

circulafia sanguini scade foalte mult. Astfel:
- in jur de 20 de ani indivizii umani au aprorimativ

25.000.000 de celule stem;

- in jur de 30 de ani au mai pufn de 20.000.000 d celule
stem;
- in jur de 60 de ani mai sunt aproximativ 5.000.000 de
celule stem.
Acesta este motivul penffu care funcliile organelor
corpului incep si decadi. De aceea, nici rccoltarca celulelor
stem adulte, nici implantarea lor nu se realizeazA la varste de
peste 60 de ari.
Celule stem din cordonul ombilical au capacitatea de a

deveni celule salguine gi celule mezenchimale: oase,

cartilagii. in sangele cordonului ombilical din vena
ombilicali se afld celule emb onare capabile sa se
transfome in orice fel de celule umana, existAnd totu$i
anumite limite. Spuneam ante or ci dupd recoltare celulele
stem sunt puse in mediul de cultura, Ele pot fi congelate ti
pashate in binci specializate ln acest sens.
43

Sun! multe bg[ ce se poL trata cu celule stem:

br
Palkinson; diabetul; boala Alzheimer: boli ale
inimii; boli
mdduvei spinErii; leucernii; boli oculare. ei".-Sigur cE sunr $i obsracole in utilizarea celulelor
slem ca
trtament,.fiind prezent pericolul de respingere in
caTul in
carecetulele sunl provenite de la un embrion donat.
Chiar daci reoretic aceste celule pol fi menlinule
in
zecr. de ani fiind conservate
congelale in aburi de
,i
Iichid.la temperaturi de mult sub 0"4 (-160.C),
tehnicile Je
reviraiizare a lor dupa o perioada mai
fost probate.

-'..* *" -j

."." d;;;;;,-;;;;

Aceasta. se datoreazd faptului cA aceste

tehnici au apdrut $i
s-au dezvoltat de putini \.Teme.
E important de qtiut c[:

numtrrul celulelor stem scade odat6 cu

inainlarea in varsE. afa cum am spus anterior
(esle vorba de
cetulete stem adulte);
por fi-prelerare,i din g5simea proprie. Din
_ ..
z)u ml gresime
(ob[inuta prin iiposuctie) se
extrase
aproxrmalrv 5 ml de celule srem. Grasimea proprie
esi
compatibild 100% cu pacienrul. Acesre celule
rd'man viabile
95% limp de 20 de ani. in general acesre
celule stem din
propna gnsrme sunt lolosite pentru rejuvenarea
laciala sau
sdnilor. Acesre celule srem $rerg ridurile,
l":1*.r1i1e"
ormtnuand
elbctele imbatranirii.
. celulele stem se afli in toate
organismele vii
1", om. de aceea esle posibild ""..$;;.;
:-r_.llrri celulara.
;;
regenerarea

SANGELE

AB!!E!g,IA!

PENTRU TRANSFUZII

$!!!

QE!IN!! DIN CELULE

Cercetatorii bdtarici incearci sA. qeeze sange uman din

celule stem embdonare, ce ar putea fi o surs6 excelentA de
sange necesar in spitalele de urgenF, IErd riscul weunei
infectii pentru pacient.
In acest moment transfuziile de s6nge se bazeazi pe
donatorii de sdnge.
SAngele artiflcial va fi f{cut din celule stem provenite de 1a
embrionii umani rama$i de la "fertilizarea
vitro".
Embrionii umani vor fi testati pentru a-i identifica pe cei care
stmt pro$amati genetic sa aibn gupa sanguinl O (zero)
negativ, Aceasta este o grupi sanguini universal5, sengele
putand fi tmnsfuzat oricArui pacient firA dscul de respingere.
Aceste grupa mxi pe care o au doar 7% din populalii, poate sA
fie produsi in cantititi nelimitate datodti capaciti{ii celulelor
stem embrionare de a se multiplica. Americanii au relizat

in

deja celule rogii (hematii) funclionale din celule

CELULE

!IE!{

VEGETALE

bionatuale sunt ca qi celulele stem umane,

adice sunt omnipotente (pludpotente). Ele se extrag din
fiunzele, florile qi semin{ele plantelor crescute in mediul
nepoluat, Iiri si fie folosite fertilizatoare $i pesticide.
DupA ce se extrag din organele enumerate, se cultiva in
laborator unde se obline o suspensie de celule stem vegetale
din planta doriti.
E1e sunt celule

Procedeul este de o exactitate $i finele de exceptie.

44

stem

embrionare.

45

..Celulele stem vegetale sunr apoi incluse in creme

utlltzato_ pentru refacerea pielii. indepanarea riduril

cicatricelor gi au
geniral un
de antiagi
(antiembltranire).
S-au obtinut panA acum celule stem vegetale din arborele
Seouoia qi din florile de vita de vie. Au rol de reconsruclie
a
epidermei. Celule vegetale srem ale copacului Sequoia conlin
prcteogtycanr. colagen 5i metalproreine care lac
pielea
catifelara. ea devine lerm6 5i semnele imbdrrdnirii suni
mulr

in

eict

reduse.

Florile vifei de vie sunt mici de 3-4 mm de culoare verdealb gi confin polifenoli. Cele mai spectaculoase substanle
sunt
resveratrolul qi flavonoidele. Aceste doui componente
au rol
antioxidant gi sunt nutrienti putemici cu rol de neutralizare
a
radicalilor liberi.
TRATAMDNTE DERMATOCOSMETICE

qq

CELULE

q!EI{

propria_noastri grdsime sunt

celule stem folosite pentru

-in
mdrirea
sanilor, dar mai ales pentru rejuvenarea facial6.
Tesutul adipos prelevar prin lipoaspiralie (liposuclie) se
introduce inh-un aparat ce separa celnlele
stem de grAsimea
simpli, Ulterior aceste celule stem sunt injectate i; pielea
felei pentru a o reantineri in mod natual.
Se pot lace lralamente estetice pe bazd de senge. Se
preleveate s6nge )i se separa plasma ce se injecteazA
;poi in

O terapie rcvolufionara este 53 (Stimulated Self Serum) $i

se mai nume$te "terapia Dracula", pentu cA redd tinerelea
pielii pi se bazeaz\ pe iljectarea unui ser obfinut din sange
acolo unde este nevoie. Efectul este spectaculos:
. tegumentul intinereste;
. ridurile se atenueazA mult;
. crette gradul de hidratare al pielii;
. cre$te elasticitatea pielii.
Se prcconizeazi cA viitorul va aduce modificiri majore in
infrumusetare, in sensul ci locul chirurgiei estetice va fi luat
de tempiile rcgenerutive.
Sigur 9i ingrijirile dermato-cosmetologice clasioe sunt $i
rim6a la loc de frunte, intrucat nu sunt atat de costisitoare gi
sunt benelice majoritElii persoanelor cu probleme cutanate,
mai mult sau mai pulin vizibile. Sunt la modA tatame[te ce
se bazeazd pe substanle natuale
mai pulin pe cele de
sintezi chimicA, obfnAndu-se rezultate spectaculoase, dar de
mai scute durati. hjectiile subcutanate
botox,
peelingurile (dermabraziunea, microdermabraziunea, prin
laserterapie), mezoterapia, bioskinjetting au o acliune de
redntinerire.

!i

cu

lesuturile ce au nevoie de rejurenare. plasma este bogata in

lactori de creftere
subslanle ce stimuleaztr inmullirea
celulelor stem repamtoare ce se afld in orice
lesut al corpului.
Este remarcata o serie de urmdri benefice ca:
. vindecarea rapidd a rdnilor;
. estomparea cicatricelol
. se jmbunetAle$te sinreza de colagen ce d6
.
__
rermrtale ptel lt corecteaT6 semnele imbAtranirii.

ti

46

47

l'
PARTEA A-III-A

NOTIUNI DE GENETTCA UMANA

Se Stie cA specia umanA are in fiecare
stru) 46 de cromozomi (23 de perechi).

celuli (in

in ei, sub
codifi catd biochimic, caracteristicile umane (culoarea ochi
culoarea patului. culoarea pielii. inellimea. torma
etc.) Se mai Stie cA toate celulele ce construiesc corpul
numesc celule somatice gi se noteazA ln genetlcd c! 2t,
celule {!p!q!Q (au numtrr dublu de cromozomi, adicn 46). in
Cromozomii srmt stucturi ce includ

corpul uman se formeazi gi celule reuoductrtoare dio

organele reproducAtoaxe berbdtegti $i femeiesti, astfel:

- din 9g1q la sexul feminin se formeazi ovulele (celule

reproducAtoare femeiesti) prin procesul de ovoeenezA;
- din testicule. Ia sexul masculin se formeazi spermatozoizii
(celule repoducdtoare birbEteqti)

prin

procesul

de

sDematogenezi.
Aceste celule reproducAloare ovulele ii spermatozoizii au
% din numirul de cromozomi ai celulelor somatice dirr ovax
$i testicul $i se numesc celule haploide avend cate 23 de
cromozomi in nucleul lor.
Este clar, ca daci in structura ovarelor gi testiculelor sunt
celule diploide cu 46 de cromozomi in nucleul lor (2n=46),
atunci celulele rcproducatoare rezultate din aceste structuri
vor avea cate 23 de crcmozomi in nucleu (n=23) gi se numesc
celule haploide. Owlul 9i spermatozoidul sunt celule
haploide rczultate din celule diploide din ovar, 6i respectiv
testicul.
injumitelirea cantitarii de material genetic prin ovogenezi
spermatogenez6
se realizeaTd prjn procesul de dirizjune
$i
meiotica a celulelor. in cazul acesla esle vorba despre
48

spermatogenezi (formarea spermatozoizilor) $i ovoSonorl

(formarca ovulelor).
in procesul ftggg!!4li cele 2 celule reproducdtoare, ovulul
gi spermatozoidul igi contopesc confinutul $i rczulti celula-ou
(zigotul), ce conline camcterc codilicate biochimic, % de la
mimi (aduse de ovul) 9i % de la tati (aduse de spermatozoid)
prin cei 23 de qomozomi matemi gi cei 23 de cromozomi
patemi. Acegti cromozomi sunt asa-zisa "zestre genetica" a
fiecdrui individ.
Setul complet de cromozomi mo$tenit de 1a un pirinte se
numeqte g94q!!.
Despte cromozomi

Cromozomii sunt unitaf genetice permanente, care iqi

conservi individualitatea, propdetilile structural functionale
$i se transmit de-a lungul generaliiior' Ei provin din
cromatina nuclear[ (substan]d din nucleul celular).
Cromozomul are o organizare complexi avand in
compoztia chimici, o insumare de substanle chimice.
Acestea sunt:
- ADN (acid dezoxiribonucleic);

- Prcteine histonice gi nonhistonice;

- LiPide;
- Ioni de calciu $i magneziu, etc.
Cea mai reprezentativa substanti chimici din compoziria
chimicE a crcmozomului este ADN-ul.
ADN-ul este o macromolecdi dublu spiralat5, formati din
2 lanfud (catene) polinucleotidice, care sunt inflturate unul
in juul altuia.
. Polinucleotidele sunt aloituite din mai multe nucleotide.
. O nucleotidi este alcAtuiti din:
a - o baze azotati]. - adenina, notati cu A;
- guanina, notati. cu C;
49

- citozifla, notata cu C;
timina, notata cu T.
Intre bMele azotate se stabilesc legtrturi duble 9i triple:
A=T; C=G
b - un zahir - dezoxiriboza;
c - un radical fosfor.
Cele 2 catene polinucleotidice (lafltu sunt
inli$urale ma injurul alteia de legarurile duble $i rriple dintre
bazele azotate purinice {adenina. guanina) $i cele pirimidinice
(citozina $i limina). A T; C C,
. Nucleotidele iau denumirea bazelot azotate pe care le
contin $i se noteazd cu cele 4 litere mari: A, G, C. T.
. Prin combinarea nucleotidelor ce confin bazele azotate
rezulti codul genetic.
. Toate combinaliile posibile ale nucleotidelor cu cele 4
baze azotate luate cAte 3, deci 43 dau structurile numite
codoni (64).
. A$adar, codul genetic are 64 de codoni,
Fiecare codon semnifici (se traduce) tm aminoacid.
Aminoacizii intrtr in structura proteinelor, iar ln funcle de
locul ocupat de aminoacid in aceastE structura apare un
anumit caracter.
Nu se poale transmile inlormalia genelica (caraclerul) de
Ia o generalie la alta fErd implicarea altui acid nucleic: ARN
(acidul ribonucleic).
Spre deosebire de macromolecula de ADNrnacromolecula de ARN esle alcaruita dintr-un sinsur lanr de
polinucleotide.
. O nucleotidi dir ARN este alcAtuiti din:
a - o bazd azotall]. - adenlna- A:
- guanina-G;
- citozina-C;
- uracil - U.

50

inte bazele azotate se stabilesc legituri duble

5i triple.

A-U; C=G.
b
c

- un zahir - riboza.
- un radical fosfor.

. ARN-ul se deosebe$te de ADN pentu ca:

- are o singur[ catena polinucleotidicd;
- are riboztr;
- arc uacil.
Sunt urmitoarcle tipuri de ARN:
ARN-ul mesager (ARNm) este cel care
geneticl (caxacterul codificat biochimic)
informalia
copiazd
inclusa intr-o singuri cateni (un lanf) de ADN. Penhu a copia
informatia genetica de pe ambele catene ale ADN-ului este
nevoie de 2 macromolecule de ARN, Fenomenul acesta de
informatiei genetice din ADN se numette
copiere

tanscriptie. Informafia genetice copiattr din ADN

este

hansfelata ribozomilor din citoplasma celular5.

b ARN-ul de transfer (ARNt) este acela care
fiansporti aminoacizii liberi din citoplasma celulad la

ribozomi.

ARN-ul ribozomal (ARNI) este cel care intre

in alcdtuirea ribozomilff unde se sintetizeazA ploteinele.
(gtim de la capitolul "Celula" cd ribozomii au rol in sinteza
proteinelor). Fenomenul de decodificare (de traducere) a
informaliei din ADN cu ajutorul ARN se numeqte translatie.
in tunc{ie de tipul da Foteine sintetizata qi de pozifia
aminoacizilor in molecula de proteine, apare qi o insugire a
omului (ochi albagtri, pAr $aten, nas cam, inalt, scund, 9.a.).
Putem relata sinteza proteinelor pdn urmitoaxea schemi:
ADN transcriptie----+ARNm tanslatie--r,proteine
Conform acestei scheme ne dam seama ce un caractel este
codificat biochimic ln ADN, acest caracter pe care il numim
in geneticl infomatie genetica este copiat de ARNm prin
fenomenul de fanscriptie, $i pe ulmA in citoplasma fiecirei
51

7
celule este decodificat prin sinteza unor proteine, fen
numit tmmlatie.
In concluzie camcterele umane sunt in fiecare celuli,
cromozomii din nucleu sub formi codificati biochimic.
Daci plecim de la constatarea c[ proteinele sunt formale
din 20 de aminoacizi diferiti ne d5m seama cd un aminoacid
este codificat de 3 nucleotideAm spus ce succesiunea de 3 nucleotide ce codific5 un
aminoacid se nume$te codon $i ci existtr 64 de codoni
(4r=64). Fiind doar 20 de aminoacizi qi 64 de codoni
inseamni ci un aminoacid este codificat de mai mulgi codoni.
Spuneam anterior ci acesti codoti poartA denumirea bazelor
azotate din structum lor (a nucleotidelor ce alcatuiesc
codonii). A$adar, codonii se vor numi cu primele litere de la
denumirea bazelor azotate: A,G,C,T. Exempiu de codoni:
GGU; GGC; GGA; GGG.
Din 64 de codoni, 61 semnifici (codifici) aminoacizi; 3
semnalizeazd slarqitul qi inceputul unui mesaj genetic 5i se
numesc codoni slop. Ace$tia sunr: UAA: UAC; UCA.
Putem spute urmitoarele: codul genetic este unive$al (la
_

plante,

la

animale,

la om)

intrucat semnificd

aceiagi

aminoacizi. Codul genetic este desenemt, deoarece mai mulli

codoni semnifici acelaSi aminoacid. Exemplu: UUU, UUb

semnifica aminoacidul fenilalanina. Codul genetic

este

nesuprapus, adici intre 2 codoni vecini nu stmt nucleotide

comure. Codul genetic este firtr vireule ceea ce inseamntr cA
infonnalia genetici este cititd (copiata) continuu.
Cei 20 de aminoacizi sunt:
1. fenilalanini;
7. histidind;

2. leucini;
3, izoleucinl;
4. metioi nA;
5. valini;
6.

se

8. glutamini;
9. aspargini;

l0.lizin6;
11. acid aspartic;
12. acid glutamic;

nA;
52

13.

prolina;
14. treonine;

17. cisteind;
18. triptofan;

15. alaninA;
16. titozir,A;

19. aryinina;

20. glicina.

Ei sunt codificati de 61 de codoni.

Exemplu: UCA-

codifici serina; GUC-codifici valina, dar leucina qi arginina

sunt codificate fiecaxe de cdte 6 codoni.
in fiurclie de agezarea (ordinea) aminoacizilor in molecula

prcteinei sintetizate apare gi caxacterul (insuqirea umani),

Toate aceste informatii slurt dictate de cromozom (ADN).

ci:
mesajul genetic (informafia ereditard) este copiat
(tanscris) in nucleu gi este decodificat (fanslat) in
Important de qtiut

citoplasma celulari;
. in alcituirea proteinelor inffa doar cei 20 de aminoacizi
p ncipali (enumerali mai sus);
. modificdrile unui segment din ADN (deci qi a genelor
din el) sub influenla diferililor factod, inseamni modificarea
informatiei genetice, si a$a apar maladiile ereditare.

Morfoloeia cromozomilor

La specia umani, ca de altfel la toate speciile, cromozomii

sunt cu o morfologie dinamice, aspectul lor se modifici in
timpul diviziunii celulare milotice $i meiorice.
ln fiecare nucleu celular cromozomii exisld sub forma unei
substante proteice - @!qd!i44, din care ei se individualizeazd
c6nd incep celulele sA se dividi (si se inmulleasci).
Spuneam anterior despre cromozomi cA sunt cu o
morfologie dinamici, in sensul ca aspectul lor se modifice,
dar constitulia 1or genetice (constelatia de gene) rSmane
constantzi.Cromozomul este format din
elemente
fllamentoase de cromatina, numite srlllldtide $i sunt identice

53

(omoloage)

unite

printr-un punct [umit

din 7 grupe de cromozomi notati cu litercle A, B, C, D, E, F,

(constric[ie primarA).
Centromelul delimiteazi intr-un cromozom dou6 Dorti
egale sau inegale in func1ie de pozilia lui numite bra1e.
au dimensiunea de 0,2-5 p lungimegi 0,2
.Cromozomii
p diametu. in celulele corpului (somatice) cromozomii
dispu$i in perechi. unul avrind origine marema
li unul ori
patemA.

G.

. P n tehnici speciale cromozomii se pot dispeNa

citoplasma celulartr,
-apoi se fotoerafiazi la micros
obfinand un cliq"u. in finul
din fotogafi'o
fiecare cromozom gi apoi se ordoneizd ln perechi, -dupi

;Epgazl

marime. l'orma. $i astfel oblinem cariotipul cromozomial.

( aflohpul uman reprezinld setul
cromozomi

de

caractristic speciei Lunane. Reprezenurea graficA

canottpulul se numefte idioqrama.

Omul are in nucleul celulelor sale somatice (celule care
construiesc corpul) 46 de cromozomi (23 de
ferechi dintre
care 22 de perechi se numesc autozomi
9i 1 pereche
rcprezintA teterozomii, ace$tia fiind cromozomii sexului),
iar
ace^ste celule se numesc diDloide. Sg noteazi 2n=46.

In nucleul celulelor reproducitoare

(o,!,ule

$i

spermatozoizi) sunt 23 de cromozomi gi se numesc celuleL

haploide. Se noteMa n-23.
Cromozomii care sunt responsabili de caractedsticile
umane, adic6 cele 22 de perechi (44 de cromozomi), aga cum
am spus inainte se numesc autozomi.
Cromozomii .".pon"ublli d" .-"*ul uman (determind
sexul). adicd I pereche {2 cromozomil se numesc heterozomi.
Conchidem c6 omul are 44 cromozomi
cromozomi heterozomi, iar in lotal 46 de cromozomi_
Cromozomii sexului sau heterozomii sunt notafi cu XX la
femeie qi XY la birbat. Cadotipul umar normal este alcatuit

aut;;i ,,

54

Autozomii sunt atezali in aceste grupe in ordinea mirimii

gi sunt numerotati de \a I 1a22. Cromozomul X este ataqat
grupei C, iar cromozomul Y este ata$at gupei G. Toli
cromozomii umani au o structud caractedstici. confom
cariotipului normal, dar se-ntampl5, ca ei si suporte anumite
modificari numerice (de numir) sau structurale $i atunci
cariotipul devine patologic.

r Modificiri

numerice cromozomiale

Modificfuile structuale 6i numerice ale cromozomilor sunt

provocate de accidente ce apar in timpul mitozei sau meiozei
(diviziuni celulare).
Cand se modificd numdrul cromozomilor in celule, acest
fapt are deseori efect letal (mortal) sau produc afecfiuni gmve
ce se numesc sindroame (totalitatea semnelor 9i simptomelor
ce apar ln cursul unei stiri patologice avand aceeagi cauzi)
Modificirile numirului de qomozomi pot afecta atat
egtqzelq[ cele 22 de percchi), cat Si heterozomii ( I pereche).
Cele mai frecvente modificdri numerice autozomale sunt:
monosomiile !i trisomiile.
Atunci ca[d organismele nu posedi in celulele somatice
un multiplu exact al numdrului de baze de crcmozomi, ci
unul sau mai mulli cromozomi in plus sau in minus, apar
monosomii, nulisomii, trisomii, tetrasomii.
in monosomii lipsegte I cromozom dintr-o pereche pi acest
fapt se noteazd cu 2n-1.
in nulisomii lipseqte

pereche de qomozomi, se noteazi

cn2n-2,

in trisomii existi 1 cromozom in plus la o

pereche, se noteaz[ 2n+1.

55

anumiti

in tetrasomii gisim o

pereche cromozomi

DoteazA 2n+2.

ln plus

$i

Tipul normal $tim cE s e noteazd ct 2n.

La om, cele mai frecvente aberatii srult trisomiile: trisomia
2l; trisomia 18; trisomia 13; trisomia 8; trisomia 22; trisomia
16. Ne dem seama cd la aceste perechi de cromozomi existE I

normali vor rezulta fete cu 45 de crcmozomi 9i baiei cu 47

de cromozomi.
Sindromul Turner are aceea$i canzl ca a sindromului
triplo-X, numai cA cromozomii ce nu se sepaxa sunt
heterozomii XX la femeli.

cromozom in plus.
Ele apar datorita gre$elii de sepamre a crcmozomilor in
timpul divizimii meiotice sau mitotice, iar urnarea este ctr
rezulti celule fiice cu 45 de cromozomi;47-4g de
cromozomi. Cea mai cunoscuttr tisomie autozomalA este cea
care afecteMd perechea de cromozomi 2l $i este cunoscuti
sub numele de sindromul Down (trisomia 2l), in care
indivizii au 2n+1 cromozomi, deci 47 de cromozomi,
Frecvenla acestui sindrom este de 1/600-l/700 de nou-

nlscuti.

Simptomele sindromului sunt: inapoiere mintali,

sterilitatea barbalilor, femeile fiind frecvent fertile,
malforma{ii cardiace, aspect deosebit al ochilor ce seamane
cu cei din rasa galbeni de unde 9i denumirea de
mongoloidism, talia acestor indivizi este redusi gi nu
deplsesc vArsta adulti.
Cauza acestui sindrcm este faptul c, in timpul meiozei
cdnd se formeazd gamefii (ovulul gi spermatozoidul), din
fiecare pereche de autozomi trebuie si treacA in gameti I
cromozom, pergchea 21 nu se separd gi merge in gamet,
rezultatul este ca ace$tia vor avea I crcmozom in plus (24) $i
el se conlopeSte cu celdlall gamet normal (2J dc cromoTomi.),
iar zigotul (celula-ou.1 va avea 47 de cromozomi,

indivizii vor a\ea tot 4i de

cromozomi, deoarece cromozomii XX de la femeie nu se
separa $i vor rezulta olule cu 2 cromozomi X $i ovule firi
nici un cromozom X. Prin combinarea cu spermatozoizii
Sindromul triplo-X

56

dgameli

21F47 2n=47

?d?

2tF45

Indivizii rezultali cu YO, pentru ca le lipsesc cromozomul

X pe care sunt gene majorc, nu treiesc.
in sindromul Tumer carc afecteazi numai femeile,
dezvoltarea fizic[ are de sufe t, fetele au statua mai mica,
gat scut $i patat, linia parului pe cealE este joasa ti au

dezvoltarea psihica aproape nonnald.

in sindromul Klinefelter ce alecteazd numai barbalii ce
si-i"GiE*tu este normale, dax testicul;le se
pubertate
iar
la
se dezvolte glandele mamare.
reduc,
Pe langa aceste sindroame, mai sunt gi alte sindroame ce
afecteaza dez\ ollarca individului uman.
Trisomia 18 (Edwards) apare la 1/5000 nou-niscufi $i
afecteazd mai Aecvent fetele. Diagnosticul poate fi pus prin

.*i n*ai

amniocentezi. Embrionii 9i fetufii sunt plurimalformali.

Sindromul Edwards prezint[ un cromozom din perechea 18
in plus qi acesta dA multiple malforma{ii organice, Este a
doua aberalie cromozomiali, dupi sin&omul Down, ca
aparitie.

Se consideri,
inaintatd a marnei.

ci

principalul factor de risc ar fi

Acest sindrom se caracterizea,.A prin: anomalii

laciale. anomalii ale membrelor. anomalii ale r

abdominal, etc.
Trisomia l3 tPataut indivizii prezinri I cromozom in pl
perechea
la
l3 de cromozomi. ceea ce da malformaJii fizice
mentale.
Aceasti trisomie anfeneazA moaxtea rapidi a bebeluqi
in sAptimara urmdtoare na$te i. in general, copiii cu ac
sindrom nu tdiesc mai mult de 24 de ;re.
Trisomia -8 indivizii prezinta
cromozom ln plus
perechea 8 de cromozomi, ceea ce antleneazd un
handi
u$or compatibil cu viafa.
Singurele trisomii care permit dezvoltarea intrauterina. dar
cu aparilia unor tulburari grave ale lltului sunl risomia D
9i
somia E.

Modificarile de sfucturi ale cromozomilor

Acestea se referi la faptul ctr din anumite cauze,

qomozomii i$i pot pierde un bral, o po4iune
dintr_un bral 6i
aceasta se manifesti prin apadlia unor sindroame.
Sindromul Cri du chat 11iparul pisffi-in acesr caz..
pierdeo pane din brapl scun al unuiiromozom din perechea
a-5-a din ca otipul uman $i asta se manifestd prin inL4rziere
mintalI gravA, microcefalie, anomalii ale laringelui
9i
coardelor vocale ceea ce determine
lipatul caracterislic ;l
*:11 Acesr sindrom upari o frecvenlE de
:g{llll
"u nAsculi cu acesr
l/50.000 -l 100.000 de nou-nescuti. Copiii
defect cromozomial hiiesc foarte putin.
Leuggmia Inielgidi cronictr este cauzati de ruperca
.bmlului
lung al unuia din cei 2 cromozomi ai perechii)2 qi
acesta va deveni un cromozom modificat, numindu_se
58

Philadelphia. Bratul lung al acestui cromozom din perechoa

22 se aJipe5te de bragul scurt al unuia din cei 2 cromozomi ai
oerechii 9 de cromozomi

Din fericire nu toate aberaliile cromo/omiale sunl

transmise urmaqilor, penhu c[ organismul uman prezinta
mecanisme de reparare a acestor ruped a pi4ilor din
cromozomi.
Unele din aceste sindroame sau maladii se pot depista p n
testele despre care am vorbit ill prima paxte a ce4ii (Jumalul
uoui bebelu$) qi aqa cum am spus, medicul specialist este in
masuri sd spune ce e mai bine de fAcut pentru mame 9i ftt'
structur[ ale
Dar nu numai modific6rile de numdr
qi
cromozomilor duc la aparilia sindroamelor, ci modificirile

fi

genelor, numite 4u!4!!-gg4ig9.

Despre gene
Gena este un segment din cromozom, adice secvenfe de
nucleotide din ADN. Cu alte cuvinte genele sunt a$ezate in
cromozomi. Anumifi factori duc la modificdxile matedalului
genetic rezultand mutalii cromozomiale qi mutatii genice'
MutaJiile qomozomiale, am vAzut ce consecinle au
(sindroame).

N4utaliile genice se relera la modificarea inlormaliei

genice, la modificarea unui caGcter. Nefiind normald
inseamni ce ea conlille o eroare in stuctura ei care se
manifesti, in viitorul organism care o mottene$te, printr-o
anomalie.

Mutatiile senelor la om pot prcvoca tulburiri grave ale

m"tuboli..ulrri celular ducend la aparilia maladiilor
metabolice ereditare cara se transmit, clrm ar fi: scorbutul,
-iabetul, distrofia muscuhra Duchenne, boala Huntington
(coreea), boala Alzheimer, schizoftenia, epilepsia, etc'

59

Mutafiile genice pot afecta genele in totalitate

sau

anumite perechi (cromozomii srmt perechi qi atunci qi

sunt perechi), iar consecinla este urmdtoarea: se schi
structura prcteinei codificate qi atunci se schimbd
camctelul determinat de aceasti proteini ce se modifice.
Modificarea genice inseamnl modificarea infi
genetice, Exemplu: atunci cand gena (grupul de nuc
ADN cromozomial) care determini formarea
hemoelobinei din eritocite suferA transform6ri,
inlocuirea aminoacidului glutamic cu aminoacidul valini
rezulta anemia falciformi (oxigenul nu mai este transportat

Maladiile metabolice heterozomale sunt acelea carc sunt

provocate de gene de pe cromozomii sexului. Aga avem:
- hemofilia;
- daltonismul.
Aceste maladii se mai numesc heterczomale sau sexdaltonismul sunt
linkate. Aceste maladii hemofilia
provocate de gene recesive de pe oomozomul X al sexului.

gi

din

eficient, intrucet erihocitele iau formA de secere)

cu
consecinle grave penh! strntrtatea umani. in urma mutatiilo.
genice apar numeroase boli ale sdngelui cum ar fi: talasemia
Egi!$ $i altele.
$tim cd in celule umane somatice cromozomii sunt percchi
gi cum genele sunt pe cromozomi, $i ele sunt perechi
numindu-se gg49-g!919. Ele detemini acelafi caracter, dar in
forme diferiti. Exemplu: caracterul pentru culoarea ochilor,
alelele sunt una pentru ochi ciprui qi alta pentru ochi alba$tri,
Din cele 2 gene prezente se va exprima in fizionomia omului
(fenotip) numai una, (pentru ochi albagtri sau pentru ochi
ceprui) qi aceasta se numegte gene dominanta. iar cea care nu
se e^primd in fenolip este gena recesiva.
Maladiile metabolice ercditare dupd modul de tammiterc
pot fi: . dominante:
- polidactilia;
- sindactilia;
- diabetul insipid;
- prognatismul.
. recesive: - albinismul;
. semidominante:- anemia falciformd.

60

Hemofilia se manifesta

pn

alterarea procesului de

coagulare a s6ngelui 9i determina hemoragii exteme si inteme

grave, ce apar dup6 taumatisme minore. Boala are doud

forme, cea mai ftecventa $i cea mai grava este hemofilia A.
Aceast[ gend care duce la apari{ia bolii este pe heterozomul

x.
Daltonismul (cecitate cromatici, orbire a culorilor) este o
maladie provocate tot de o gena recesivA de pe heterozomul
X. Se manilesti prin imposibilitatea bolnavului de a disceme
culorile intre ele.
Manifestarca unei gene rccesive preponderent la unul
dintre sexe (bdrbat sau femeie), denoti cA ea este a$ezata pe
heterozomul X manifestand fenomenul de XJinkage. Daci o
maladie este sexJir*ati, dar determinatA de o geni
dominant[, atat btubafii cat $i femeile manifesta tulburarea Fi
o transmit la descendenti.
Puline maladii sunt produse de genele localizate pe
heterozomul Y, deoarece acesta are putine gene, dintre care
cea mai importanti este cea care determini diferentierea
sexului masculin (oontine gene a1e masculinitdlii).
Daltonismul deteminat de gena recesivd X-linkati, se
poate exprima numai in cazul in care la femeie o gAsim pe
ambii cromozomi X, iar la birbali pe unicul cromozom X.
Acest fenomen se nume$te exprimare in dozi dubld a genei
(condilie homozigotn) $i in doza simpla (conditie
hemizigoti).
6l

DacA gena hemofiliei sau daltonismului

se afli doar pe
ctomozom X la femeie din cei doi
cromozomi ai sexu
atunci esre,punaloare de gen6 mulantd
U)un6loarc de
E care boala nu se manifesii
cdt $i.datronismut sunr provocare de
,tll]l
sen
se transmil la fel. Genele delicte se
transm]t I
.^
ll*.r".t,
urmapi prin cromozomul X al sexului_
refinut cd genele autozomale (de pe cromozomi
.De
autozo.1]J,i, cei 22 d percchi) se
transmit cu o fiecvenld egali
in rimp
s","r;
cromozomrr. heterozomi. ai.ce
sexului. I pereche) se transmit
preferenlial la lm anumit sex.

"

l.l:o':.

;.,;;,;;t"',rd.";;

l1^:9:I,':-:

DESPRI MUTAGENEZA
SI TERATOGENEZ{

in mediul de viaF al omenirii sunt o muuime

de factori
care perrurba echilibrul nalural gi acesr
proces consriruie
murageneza mediului de

viari

..^l::l,ll
,|errurb19ri
.au porentiat murasen (produc
rruu rcafl ate
malerjalulul genetic. fie cromozomi.

fie gene);
(produc inmulliri haorice celulare fo.raniro"
canceroase) $i teratogen (se relera
Ia determinarea
lumon
=I!q8!!
in
cursul
dezvottarii
inrrauterine a
lf]frlrer
fnlr.1alf9rma1ii
emorronutul
pr ldtului). perioada celei de
a_4_a prind la a_g-a
septdmand de dezvoltare intauterina
(una' a-2_a) este
calacteriTala prin marea sensibiliLale
a
embrionului la
dctrunea tactorrlor leralogeni. fiind
explicat acest lenomen
pfln tnlensa organogeneza
*e lo". Cea mai mica
l,
me_canismele""compiexe de induclie
yi
1,'e;1t1!I. organic6 va
orterenllere
slii$i prin aparilia anomaliilor.
teratoge-neza sub acliunea faclorilor
exLerni esle
de.mai muhe etemenle: consrilulja geneticd
a
:I:]!:":ti

emononulur. perioada de actiune a l-acrorului

teiarolen.
62

Trcbuie $tiut ca fiecare organ axe o perioade c tica in care

exista un maximum de receptivitate la acliunea teratogeneticd
a agenfilol qi de afinitatea preferenliali a diferitilor agenli
pentru diferite organe.
Ace$ti factori se numesc generic factori mutageni. Ei sunt:
- lziqi: - radiatiile neionizante (radialii ultaviolete);
- radialii ionizante (razale Riingten, raze gamma,
alfa, beta, neutronii);
- radia{ii cosmice.
Toate tipudle de mdiafii determind modiftciri in structua
bazelor azotate din molecula de ADN; blocarea transc ptiei
ADN, blocarea mitozei, sterilitate si moarte. Au efect
teratogen Si cancerigen. Radiatiile provoaci cu siguranla
modific6ri in macromolecula de ADN, unele dintre aceste
modificdri pot fi eliminate prin plq99!ulI9p@@t rcalizat cn
ajutorul unor enzime in mod natual, dar altele pot determina,

ata cuin am spus mai sus aparilia

malformafiilor, intrucet determina modificari

cancerelor qi
in mate alul

genetic nuclear (din nucleul celular).

gbilgbi: - sunt reprezentali printr-o mullime de substanfe
chimice ce au ca lintA nucleul cu matedalul genetic. Acefti
factori chimici sunt:
- produgi alkilarli (iperita, dietilsulfatil, s.a);

- derirali ai

bazelor azotate purinice

5i

pirimidinice;
- unii coloranti; acidul nitros, 9.a;
- artibiotice $i alte medicamente.
Acegti factod blocheazi sinteza bazelor azotate, induc
replicarea eronatd a ADN, substituirea sau inversia bazelor
azolale in ADN. Au elecl terarogen )i cancerigen.
- biolos.ici: - sunl reprezenlali prin microrganisme sau
entit?lli infectioase (virusuri) care lintesc mate alul genetic
din nucleul celular, provocand modificari structurale atat
cromozomilor, cdt qi genelor. Acetti factori sunt de fapt
63

virusurile. bacteriile. nlicoplasmele,

tungii, etc. Toli
factori determina alterAri ale mate alului
geneti
restrucfureri cromozomiale si genice
sau transfomari
celulelor normale in celule tumo;le
,De.retjnut: unele fenilizatoare (in$Areminte chimice
erbicide. fuigicide. insecticide. unii
adirrvi alimenrari cu car
omul.vine in contact direct sau indirect
pot afecta material

genetic.
Cercetddle modeme au demonstrat
cd in mediul de viafA al
omului sunt numerogi factori mutageni
chimici
_
transformi celulele umane normale in
iJ
"ilul"
din. cancerete urn.ure
"una".ou.".
sunr
produse
.9004
de
:^T:ig:i1-*
rar.rorl
exremr dtn mediu. daryi interni ajungi
din e\lerior in
rflrcrrorul corputur prin consum de
alimenle conlaminale.
AceItr taclori fi7ici. chimici
biologici afecteazi
matedalul genetic din celulele somatice gi
iezrf,a-rn"ril
!Q!!la!lqq, care sunl greu de delectat penlru ce
nu se transmil
ereottar. ta descendenti.
reproduceloare (ovul
spermarozoid) pot
aparea
"_lL-"111"1:
mulatii qamelice care apa4jn grupului de
muLltii
relerozomate. rar aceslea se ransmit Ia
descenden!i.
Factorii chimici:
_ pot afecta genomul
uman:

:;

5i

,i

Ia om in cazul unor maladii genetice

lipse$re

procesul reparator al ADN;

Pot fi modificate gi genele care sunt de fapt componente

ale cromozomilor rezuldnd mutatii senice.
Mutaliile genomice afecteaza genomul in totalitate (setul
de 23 de cromozomi din ovul sau din spetmatozoid) qi duc la
aparilia mdririi numirului de cromozomi sau a setului de baze
de cromozomi. in acest caz, prin erori de sepdare a
cromozomilor omologi pereche in meiozi, prin nondisjunc{ie, se formeazd organisme cu 2n-1, 2n-2,2n+1,2n+2
cromozomi (vezi modifi ciri numerice cromozomiale).
Pentru a evalua riscul afectfuii aparatului genetic umar gi
nu numai, s-au dezvoltat o multime de sisteme de testare a
substanlelor chimice gi a factorilor fizici din mediul
inconjwitor in scopul apArarii sinitAui omului $i a protectiei
mediului. in cadrul acestor teste se studiazi influen[a
dive$ilor factori potenlial mutageli, cancerigeni qi teratogeni
asupra unor micrcrganisme, a celulei vegetale gi animale.
S.O.S.I Romdnia este p ma tara de pe Terra care a
autorizat folosirca in agricultud a doua fungicide pe bazi de
Initium, un compus chimic insuficient testat, cu potenfial
toxic semnificativ. Suntem p mii pamanteni care vom
"cunoa$te" efectul unui compus chimic rcvolullionar de
generatie noui, a$a cum il laude producatorii.
Initium se mai numegte provizoriu ametochadin gi este un
fu ngicid din clasa Pyrimidylamine/Triazoloplrimidine.

fumul de tutun, alcoolul, rmele medicamente,

alrerea_/d sructura marerialului g"n.ii.
l^."T:a_t,
lcromozomr $i gene) rezullAnd efectul rerarogin

5i
cancerigen.
Ace$Li laclori in totalilale produc modificdri
cromozomiale
structurale) $i acesrea formeaza mutariiie
care in tuncfie de cromozomii ut
hererozomale (22 perechi uu,orolnt'qi
"r4i-JoiTi
=loYqt4c:
pereche
heterozomi),

.
:::I::t* lr

:l::1:1:l: ti

64

65

a.Autozomale = risomiile Trisomia

(1)

I (Sindromul Down);

Trisomia 13 (de patau):

Trisomia l8 (Edwards)i
Trisomia 22

Maladiile genice sunt responsabile

de

maladiile

metabolice (modificd metabolismul din orgarism).

Cercetitorii au arAtat cd trisomia 13-15 este

insofiti de
malformatii grave ale felei, extemitililor, inimii, de o

Trisomia t6
Trisomia fl
(2) Maladia "Cri du chat,,

l.-croinozomiale

profunda debilitate mintala $i de accese convulsive.

Copiii nnscufi cu aceste modificari cromozomiale nu
supravieluiesc mai mult de I an.
Trisomia 18 (Edwards) detemini malformafii ale fe{ei,
organelor
mdinilor, picioarelor, toraaelui, bazinului
puftatod
provoaci
ai
moa.tea copiilol
genitale, ceea ce
acestei anomalii cromozomiale in primile siptiimdni sau luni
de via|6. Studiile de citogenetica umani au relevat un
fenomen important Si destul de frecvent $i anume prezenta
aga numitelor mozaicuri cromozomiale.
E vorba de faptul ci in acelaqi organism coexisti doud sau
mai multe tipuri de garnituri cromozomiale in celulele
corpului. Apadtia acestei anomalii este explicata tot ffin
nesepamrea unor perechi de cromozomi, dar nu in procesul
de meiozi, ci in cursul mitozei celuleleor somatice, dupl
fecundarea ovulului.
Maladiile umale ereditarc cunoscute pan5 in prezent sunt
destul de numeroase. Numai pe cromozomul X au fost
depistate 58 de gene patologice ce pot sA provoace maladii
legate de sex, dinte care cele mai cunoscute sunt daltonismul
qi hemofilia. Studiile frcute in acest sens au demonstrat ca

5i

b. Heterozomale=Sindrom Klinefelteri

(1)

Sindromul Tumer;
Sindrom Triplo-X

Modifictrrile numerice (1) ale cromozomilor dau aga zisele trisomii

qi maladiile heterozomate. ModificAii de sfucturl (2) ale cromozomilor
duc la aparilia altor maladii cromozomiale (maladia.Cri du

chaf).

L Mah.lii eenetice

Dominante

Polidactilia
Sindactilia
Diabet insipid
Prognatismul

'

z--sio/

,---tb. Recesive
Alb;i"nul
Hemofilia
Daltonismul
c. Semidominante" Anemia falciforme

d.

Autozomale (genele responsabite sunt pe

tatel nu fansmite niciodata fii1or daltonismul, ln timp

lxhxh) este letala pentru sexul feminin 9i duce

timpurie a orgaaismelor care le poartd.

autozomi)
e. Heterozomale (genele responsabile de maladiile
genice sunl pe heterozomi).

66

ce

mama o poate transmite la % din ei.

S-a demoflsfat cd nu existii femei cu hemofilie, de unde sa tras concluzia ca gena pentru hemofilie in prezenta dubl6

67

1a moartea

PARTEA A-IV.A
SUMAR DICTIONAR DE SPECIALITATE

Al4ntoida = este acea anexA embrionara ce apare

endoblastul emb onar $i din al cirui perete endoblastic
inconjoari deweme cu un stlat de celule mezoblastice
in caro
se dezvoltA un sistem de vase de s6nge ce va iace
leeatula
dintre vasele embrionului qi placenta-fetali. Alantoid;
esi;
aceea,carc asigud schimburile sanguine ale embrionului
p6n6
Ia nagtere.

Ali14entg antioxidante =sunt alimente ce conlin

anrioxidanti $i care pot sE apere corpul de srresul
oridativ
{actrunea radicalilor Iiberi). Ele sunt: unturd
de peire. ficatul,
gAlbenu$ul de ou. lactalele. Toate aceslea
conlin uiramina e,
care.este un antioxidant. Citricile, brocolli, kiwi, pntrunjelui
contin vitamina C, tot un antioxidant. Oorl"u.ui,'ro..d*i,
pepenele. galben, legumele verzi conlin provitamina
A.
LApti)orul de^marcE. germenii de grdu gi ahi cereale
conlin
vrlamina B5. Seminlele de floarea soarelui. nucile.
mdsline]e,
avocado conlin vitamina E. pertele gras. camea
de viE, soia
conlrn coenTtma - QlO. ln ton. cereale integrale,
usturoi.
lactate. nuci. caise. seminle de dovleac. in ciocolat6,
ceai
gasrm pe tangS Ql0 !i seleniu. zinc gi magneziu.
A4tqtd!!!i =_ sunt molecule ce por incerini sau preveni
oxrdarea altor molecule. deci ei pot inactiva radicalii
iiberi gi
chiar.pol sa opreascA aparilia unor boli avdnd rol impoflant
in
mcetmlrea procesului de imbAtranire. Antioxidanlii
at6t cei
proveniyi din vitaminele gi mineralele din alimente
(vitamina
A, C, E, coenzima_Q10, magneziu, seteniu, zincy, cat cei
9i
proveni{i din suplimentele nutritive ajuti lu'ie."O'i".ea
deterioririlor celulare provocate de radicalii liberi.
Amnios = membrani limitantd a oul fecundat, pe fata
.interni
a placentei gi a cordonlrlui ombilical. pste una di'n
68

anexele embrionare ce se prczintd ca o cavitate ce lnconjoaxi

care este plinA cu lichid amniotic, in care
embrionul
plute$te acesta. Lichidul amniotic are compozilie complexi Si

!i

cantitatea lui crc$e treptat pane la 500-600 ml Lichidul

amniotic este sintetizat pdn seoefia celulelor amniotice gi din
fi ltatul plasmatic matem.
Amniocenteza = analize care se face intre sAptdmanile 1518 de sarcini, in cazul in care la ecograf medicul specialist
observa ceva in neregula 1a embrion. Araliza se rcalizeazd
prin prelerarea, cu ajulorul unui ac fin a lichidului amniotic
in care se afld htul. in lichid sunl celule din coryul lui. iar
acestea studiate gi obseNate cu apamtura complexE, din ptrl1ct

de vedere genetic pot

si

indice anumite modificiri

qomozomiale
ar putea sa
cromozomiale. Modificnrile
produci unele maladii cromozomiale, cum ar fi sindromul
Down sau alte maladii. Amniocenteza este procedura in care
pun in evidenld $i anumite infeclii. Este o metoda invazivA
ce dvteaza 30 de secunde. Totdeauna se face sub ghidaj
ecografic pentru ca acul introdus ln sacul amniotic sA nu
atinga fEtul. Prezellla o-fetoproteinei in lichidul amniotic
poate semnala aflomalii de tub neural, cum ar fi spina bifida;
anencefalia. Se recomandi amniocentezd gravidelor ce au
risc oescut de a naEte copii cu afecfiuni genetice Si care
prezinta modificiri ale tipluluilLglli efectuat anterior.
4!el9-9.!0bda!al9 = sunt structud care fixeazA embrionul,
hraneqte !i-1 protejeazd. Ele sunt: a.mniosul, vezicula
vitelina, alantoida, cordonul ombilical, placenta.
Anencefal = nou-nascutul este fEri creier sau fala calota
se

il

cranian6.

Blastula = este un stadiu de dezvoltare embrionari a

celulei-ou (zigot) umane. La un intelval scult de la fecundalie
intre celule din cenhul morulei apar mici cantiti! de lichid ce
creMi spafii gi conflueaze ddnd nagtere rnei cavitifi numite
blastocel. Masa de celule este separatA intr-un strat periferic
69

de
tunile mici. ce capluleile inlreaga cavitate,
^cel!le $i o masa de celule mari
lrolbblasl
in interior ce con
butonul embrionar. Acest stadiu se numegte blastocist

corespunde stadiului de blastule.

Blastocist = vezi Blastula

99Ut -!Ir!a = sunt celule foarte tinere nespecializate
,,cu r rcr stttrarc. Ele
nediferenfiate.
rte sunt omurpo{ente.
ormiDotente adici
,di.; pot
n^t' deveni
.lava-i ^-.
trp- de celula din corpul uman. Ele sunl:
celule
embrionare: celule srem adultel celule
stem
din
cordonul
ombrlrcal. S-au
descoperiL
r celule
vErure sLsrn
sLem $t m
in
organel
plantelor, acestea fiind celule stem vegetale.
Celulele stem
reprezintA o sperante terapeutici pentru
regenemrea sau
penfu repamrea celulelor bolnave. Embrionul
de 5_7 zile
(blastocist) are aproximativ 100 de celule
stem. Celulele
stem, pe masuri ce lmbitanim scad ca numir.
DupA varcta
de 59 de ani nu se mai fac hatamente cu celule
stem.
Ce.luli-qu .se mai numeqte zigor 5i este o celula mare
care rnglobeazi. atal conlinurul ovulului. cdt
5i conlinutul
spermatozoidului. Celula-ou se formeazd in *-u p.oJ"ruiui
de fecundalie.^ce are loc in ,i superioara a
hompei uterine.
t_]Is!lAl!3_&Bk = aparalul vascular (aflere vene)
la fal
$i
ae^car la adutt. El asigura in aiari circutaliei
!^s.tf,lli.comnlex
Ietale $t rngala cu sange a placentei.
In viala intrauterind se restructureazA de doua ori, pentru
ca dup6 nattere. odata cu prima respiralie
$i inneruperea
relatlllor l-etoplacentare, sE se treaca Ia circulagia
definirira.
Prima. circulagie srabile$le Iegatura inre embrion
$i \eTicula
ombrltcala pe suprafala cEreia se respindefte
sangele pompat
de rnrma primiliva._DupA 6 sAptamdnj se perlecgioneaza
cea
oe-a
letoplacenure. care permile nulrilia
.doua,crrculalie
Latutut
hemaloTa. care se efectueazii prin intemediul
placentei. Odala cu na$terea se dez\olta
a reia circulatie de
tip adulr.

ii

tl

70

t}ri

tehnica
unui organism
cloni.
numindu-se
fecundafiei, acesta
Cordon ombilical = este un cordon cilindric rdsucit lung
de aproximativ de 50 cm, care face legetua embrionului cu
placenta. El provine din pediculul de fixare a embrionului ln
carc pAtrund vase de s6nge. El face legdtura inhe embrion,

Clonarea

ob{inerca

uterul mamei, deci participi la schimbul de

nut mente intre colpu1 mamei 9i al embrionului. Cordonul
ombilical conline vasele de sange care face aceastzi legituli.
E1 este strAbAtut de o ve(IA ombilicala (transporti sange
arterial de la mami la fat) $i 2 atere ombilicale (txansportd
placenti

ti

f6t la mami).
placenta
ce se formeazi pe seama trofoblastului
eqdgL=
inteme de mezoblastul
caxe este ciptusit pe fafa
extraembrionax formeazi un complex numit corion, care vine
sAnge venos de la

lui

in mport cu

in

zona rmde se stabilesc aceste

raponuri se dezoltA niqte expansiuni numile vilozita!i coriale,
ir cenurul acesror vilozirali coriale p6trund vase de sange
Aqadar, placenta este formati dintr-o po4iune fetali
(vilozitdfi coriale) 9i alta matem6.
Disformorfoz[ =Vezi Malfomafii congeflitale.
Dop eelatinos = se dezvolta in sAptAmena a-7-a de sarcini
la capdtul colului uterin qi va inchide uterul pentru protejare
impotriva infecliilor. El reprezinta o acumulare de secrelii ce
se formeazi la intrarea in uter, numit canal cervical. Faph ca
se acumuleazl mucus in timpul sarcinii este foarte bine,
pentru ce a$a se creaza o bariere protectoare pentru frt. Dopul
se elimini cu c6teva sdptimani, cateva zile, cateva ore inainte
de na$tere. Este vascos, alb-gilbui qi poate conline gi firigoare
alantoida.

de sdnge.

Eclampsie = este o boala specifica femeilor insarcinate $i

are un caracter special. Simptomele ei apar destul de terziu 9i
dintr-o dat[. A$a c6, nu exist[ vreo posibilitate de a o preveni,
iar cauzele ei nu se cunosc. Simptomele sunt: tensiune
11

arte ah mare, prezenta proteinelor in u nA. umflarca bm

a manilor $i a picioarelor. in cazul acestei boli placenta
mai lix'nizeazd suficienta hrana 5i oxigen litului,

dezvollarea normala a acestuia. pe mAsura ce

boala av

e_posibiJ ca rinichii. pl6mdnii

ii

creierul mamei

alectale. Foane rar poale surveni decesul.

sunt adiri\i aljmenlari (conservanli).
. .E:!Ii
folosite la prepararea unor alimente in scopul im

sA

calitili

acestora. Uniunea Europeand (U.E.) a codific

aceste substanle cu litera ,,E,, de Ia cuvdntul iu.opu
u"rnu
de. un. numAr.alocat pentru fiecare aAitiv in purte.
iisii
prevtrzute prin tegistalie iomaneascr,
i9ftirib.. "9:i!i
:u:
dar interzisd
in U,E., Japonia, S.U_A.
Conservanlii admipi sunl substanle ce au rolul de a proleja
,.
alimenrele imporiva alter6rii. prin lege in Romrinia
suni
conservanti:
E2OO:
E2O2;
E2!O-,E228
11T1$i -u-rmdtodi
8239: 8242i 8249Js2, E26o-E263; E2Bo_
\?lTYss;
E285: Et.l05.Prinlre E-uri sunl ,i subsranle foane.nocire:
El0 (acid benzoic). care se adauga nu numai in bauturile
alcoolice. ci gi in dulciuri. brdnzeturi
$i produse de patiserie,
Ll duce la
acidilalii gasrrice 5i poate declanga crize
de aslm. t2^cre$terea
I I (benzoar de sodiu.) se ant in dulciuri. tauturi
cu arome de ciffice. in unele lacrate
$i atenliel chiar in
medicamentc. in. came $i produse de paniiicayie.
Este
consrderal cancerigen de carre Asocialia Consumatorilor
din
U,E. La f-el de periculoase sunl Si E2t3. E214. E215. E217,
E2J0 care-se gEsesc in dulceturi. conserve
$i biscuili.
Egoerafie = yizualizarca organelor intjme
,i in spefi, ln
cazul nostru a embrionului ii a falului in tlrpuf
O.rroiiarii
inmaurerine. Prin aceasta vizualizare se poate
observa dacA
embrionul sau fAtul se dezvoltd normal. Undele emise
de
ecografnu-i-fac riu bebeluqului, el simte un fel de g6dilare
in
momentul cand se aplica ecografulpe abdomenul
niamei.
72

Ecoerafia 3D = este o investigalie capabila sd ofere

imagini clare a1e Iatdui, dar in acelaqi timp poate oferi Si
informatii false. Scopul acestei ecografii este de a identifica
anumite anomalii genetice congenitale ale IEtului $i de a
evalua corect starea de sirAtate a acestuia. AceastZi ecografie
poate decela in multe cazuri unele malformafii sau anomalii
funclionale mai mult sau mai putin grave. Nu orice anomalie
a fetului este o saxcini compromisd, multe din problemele de
sanitate ale acestuia putard f1 tratate din perioada intaute ne.
Embrion = in urma procesului de fecundare se formeazi
celula-ou (zigotul), care incepe si se divida, apoi se
implanteaze in mucoasa uterina (nidafie) urmard cre$terca $i
dezvoltarea produsului de concep[ie, carc va purta numele de
embrion in primele 2 luni de sarcinA (8 septemeni de sarcind).
Extremititi embrionarc = sunt cele 2 capete ale
ernbrionului, unul superior ce reprezinta extemitatea
embrionari cfalici 9i unul inferior care rcprezinti
extremitatea caudalA. Extemitatea cefalici este partea care se
dezvolta foarte mult in primele stadii $i din care se va
dezvolta capul litului. Aceasta extremitate se mareqte mai
mult decet restul corpului, iar la nivelul ei se precizeazi faF
in luna a-2-a de saxcine. Exhemitatea cefalici cuprinde
voluminoasele vezicule cerebrale ce dau nagtere creierului.
Extremitatea caudah este mai pulin voluminoasA, constituie
un mugue caudal cate se subliazA lntr-un adevfuat apendice
caudal, cu o existenl6 absolut temporala. Aceasta extremitate
reprezinti polul inferior a1 embrionului. intre cele 2
extremitAf este regiunea mijlocie a embrionului cu giruri de
celule pe partea dorsalA $i lateral de aceste $iruri, o uqoaxA
ingroqare schileazd mugurele membrelor superioare.
!g1q! = dezvoltarea intrauterina a produsului de concepfie
incep6nd cu luna a-3-a $i pana la na$tere poalta denumirea de
dezvoltare fetal6, iar produsul de concepfie se numeqte fat
incepand din aceasti luni. Fetul are deja o forme umani.
73

Fecundatia = reprezinti procesul de contopire

confi[utului celor doui celule reproducAtoare (feminind.
masculini), respectiv ov'ulul gi spermatozoidul. Cea
importanta fazd a fecundaliei este cariogamia (contopi
conlinurului nucleelor). al6turi de plasmogamie (contop
citoplasmelor). in procesul de lecundalie cei 2i
cromozomi ai ovulului se alatud celor 23 de cromozomi
spermatozoidului "dupe chip gi aseminare,,. Se
gamitura cromozomiali de 46 de cromozomi dinte care
sunt matemi

!i

% sunt patemi.

Foitsilqblionare:sunt shatudle de celule din componentq

embrionului, rezultate in urma segmentatiei oului. Acestea
sunt: ectoblast, mezoblast, endoblast. Din celulele acestor
foile embrionare se vor dezvolta aparatele, organele Si
sistemele corpului uman. Agadar, din ectoblast se -dezvolti:
lesutul neryos, organele de siml, pielea Si produsele ei,
glantlele salivare, glandele mamare, e/c. Din mezoblast se
formeazd scheletul, huschii ;i tendoanele, musculaturq
netedd, sisterkul cadio-vascular, orgqnele limfopoetice,
mdduya osoasd, aparatul ercletor, meningele, siroasele
(pericard, peritoneu, pleuri), lesut conjunctiy, glande anew
ale aparatului genital. Din endoblast se fofineazd.. fcatul,
pqncreasul, timusul, paratiloidele, aparanl respirator,
celulele germinale primitiye, epiteliul tubului digestiv de la
fainge pand b anus.
Gastrula si sastrulatia = este procesul pdn care blastula
se transformA in gastrula cand apare fi a-3-a foiF embrionard,
mezodermul, prin alunecarea unor celule din ectodem spre
endodem care se multiplici fi dau naqtere Ia mezoderm.
Gemeni dizieoti = gemenii se pot foma in doud moduri:
prin ovulafie sunt eliberate doutr ovule, care sunt fecundate in
acelagi timp de doi spermatozoizi Si aga apar gemenii dizigofi
(pot avea caracte stici morfofunclionale
$i sexe diferite).

74

monozieoti apar atunci c6rd

la pnma
segmentare a zigotului in doui celule, care se despart gi se
dezvolta sepaxat, apar gemenii monozigoti (au acelaqi sex qi

Gemeni

ideltici).
C"irr"ni siu,o"ri i cand celulele iniliale nu se despart total
apar aceqti gemeni unili intre ei, de obicei plin torace sau cap
HaDtonomie in sarcini = reprezinti comunicarea pirinJilor
mai ales a mamei cu frtu1 prin atingerea pielii de pe
abdomen. Denumirea vine de la grecescul "hapto" ti
"nomos" (hapto inseamni "eu ating", "stabilesc o legdtud",
iar nomos inseamna 'kgula"). Simlul tactil este cel prin care
se comlrnicA cu {Etul. Este o noui $tiin!5 ce studiazS
stmt aproape

comunicarea IEtului cu mama.

Hidroamnios = lichidul armiotic aparc din sistemul

circulator al mamei in primele 14 siptamani de sarcini. El
trece din sistemul circulator matern in sacul amniotic.
incepdnd din al-2lea t mestu de sarcini, fitul incepe sA
inghitd lichidul care trece prin rinichii sdi 9i este eliminat sub
formi de urini, apoi ll inghite din nou. Practic intreg volumul
de lichid amniotic este recirculat odatii la cateva ore. Nivelul
lui cre$te panA h inceputul trimestmlui 3 de sarcini pi atinge
nivelul maxim in siptlmena a-34-a, apoi incepe sI scadi
panA in momentul na$terii.

Uneori poate fi prea mult sau prea pufin. Ambele situalii

sunt periculoase pentru lht. Cantitatea prea mare de lichid se
tumeqte hidroamnios. iat cantitatea ].fea rnicd se fiumesle
olisohidroamnios.
I-anuqo
este un sfat fin de puf ce apare pe corpul
tltului in siptlmena a-14-a de viali intrauterini gi dispare in
sdptimana a-32-a de viala intrauterine.
Lgllql = care produce moartea.
Lichidul amniotic = vezi Amniosul
Litea niqra =este linia de culoare inchisd ce apare pe
abdomen cand remene femeia insircinati. Legendele spun ce

75

este boala mostenita (congenitali)

foarte rara ce se caracterizeaza p n deficit de cregtere instalat
incd din perioada innauterind:
- Sildromul Down este boale genetici cromozomiald

- Sindromul Seckel

.sunl

provocare de lacrorii teralogeni

manrlesla
prin
-^Y+&!3a!! aparilia unor sfucturi anormal dezvoiu,i
defecte organice, abateri de la linia normali
de cregtere
dezvoltare a componentelor corpului uman.
Malfotmatii coneenitale-=se refer5 la bolile genetice sau
Acestea sunt cauzate de ,no-it" a"."g
::"j1,1",11
:"g,, ale
genice.
(mulalii
genelor)

.r,

"r".";i;l; ;;;?;i

numence.sau de structurE ale acestora).

DereglariJe acestea ie
rransm,l de ta.o generalie la alla prin cromozomi
9i gene.
Malfomaliile congenitale inciud diferite sina-ul."
qi Ooti
congenitale. Cele mai intahite sunt:
-.Palatoschizis (despicitum vilului palatin),
anomalie
c^on-genilala ce se.camclerizeaze prin
despici,*u puturutui-at,ri
\usu5, gr valutul patalin (palatul moale al gurii)l
-.Siqdtomul Torch este un sindmm ce cuprinde
5 sau
mai multe infe4ii_congenitale, cele mai f.""u"nt"
uiJ"
ce se tansmit ftrtului de la mam6;
. ,-- Sindromul Moebius este paralizia faciald sau oculo_
ractala congenrtald sau aplazia nucleara.
boala neurologicd
congen ita l6:

ce afecteazL 1/1000 copii. Fiecare om are 46 de cromozomi

dispupi in 23 de perechi. Cei care au acest sindrom au 47 de
cromozomi in nucleul celulelor corpului:
- Sirdromul Cheiloschizis (buzi de iepure), este
congenital qi se manifesti prin fisura mediani intre buza
superioad gi palatul dur gi cavitatea nazalS.
Meconiu = materii fecale formate in intestinul fitului 9i
eliminate imediat dupi na$tere. Este o materie moale,
pAstoase, brun-vezuie compusa din gr[simi, mucus 6i bil
Meioza = tip de diviziune celulari in urma careia rezulti
reptodo"Atoate, olulul 9i spermatozoidul. in acest tip
""1u1"1e
meioz6,
celulele reproducdtoare au % din numirul de
de
cromozomi ai celulei somatice carc se divide meiotic.
Schematic ea este rcprezentati a|a:

).=,,

"*t

Hidrocefalia congeritala reprezinta acumularea

in
cantrtate prea mare a lichidului cefalorahidian
(LCR) la
nivelul ventriculilor cerebrali cu crc$terea presiunii
intracraniene;

- Sindroln!l

2n
Celula djp
Somarice

l'

4..,

n=21

\.=,,

Smilh-N4agenis este boald cromo/omial6

proousa 0e modrlicare structurald

a cromozomului

l7;
77

Nastere eutocice na;tere normalA pe cale naturale, atat

pentru mamA, cat $i pentru ftL
este implantaxea (fixarea) blastocistului in
Nidatie
mucoasa uterina fi la om locurile prcferentiale de implantare
sunt fundul $i peretele posterior ale uterului Are loc la 6-7
zile de la fecundare card ou1 ajunge in stadiul de blastocist.
Ovoeeneza = este procesul de formare a ovulului, celula
reproducitoare femeiasc6, din celulele speciale mrmite
ovogonii. Formarea olr..lelor se desfigoar5 in 3 faze'. faza de
multiplicare a ovogoniilof, cdnd se formeazi numeroase
carc ovogoniile mici cresc
o,togonii micii|faza de cre$terc,
gi formeazf, celule mai mari numite ovocite de ordinul I cu 2n
cromozomi (2r=46);.faza de maturayie, in care se fac 2
diviziuni de matuatie, una este diviziunea reduclio ald, it\
care din ovocitele de ordinul I se formeazd ovocite de ordinul
II cu n cromozomi (n:23). in a-2-a diviziwte de matumfie
ecvalionald o\ocitele de ordinul II fomaze ovotide din care

Mitoza se poate reprezenta schematic ln felul

umdtor

)n=46

,.2n=4Q'

\
,/,2n=4(
\2n=46

./

2n=46

2n{6
,
/r2n,464 ...........
,, \
1
2n=46

\2r=+6 .......
2n146
Celul\diptoidd
_;;-;:;
somA(rci
,2n46'tr-r2n=46
2n+o
\
\ ,, \2n=46
2n=46

it

se

diferenliazi ovulele.

O]!&l = este o celu16 sferici, imobili

de dimensiuni
orgaaism. El
celule
din
cele
mai
mari
mari 9i este una dinhe
are aceleagi componente ca qi celelalte celule, numai ca in
citoplasma ovulului sunt 2 zone una ihternd, in cate s]lJ].t
mai poattd
substarfe hrenitoare, n]Jlnit| vilelus hutlitiv
dentmirea de zond vitelogetxd, A dotta zone a ovulului este o
zond 4rternd, Uansparcnta Si se numeqte itelus formatir. O
caracteristica a sfuctudi olulului o constituie faptul ci, in
nucleul siu se formeaze in timpul diviziunii de maturalie un

;i

numir de cromozomi egali cu jumatatea numArului de

cromozomi din celulele corpului. Ovulele se fomeazi in
ovare,

DupA cum se observa din schemE.

din celule diploide
(46 cromozomi) vor rezuha celule-fiice
rot diploide 140
cromozomi).
78

O\ulatie = in zona corticale a ovarului se afl[ numeroqi

foliculi ovarieni (de Graaf) in diferite stadii de dezvoltare
(aproximativ 400.000 perltlu ambele ovare).

79

*ri

r"licul.consti, pe de o pafe in cre$terea

un arumit diamehu, iar pe de alrA parte
l1i"^.-"- lure:
proliferarea
celutelor fotjcularc s; **"ii"'a.-I"rriJ
i.I",
ce umpte corpul folicului. ln acelali
rimp lolicLrlul in curi
sp'e suprafala o,r*rri. in ,.ai.,
T:y:':^ Tlcl:*,
o: r1," *^. loc matumrea cAre unui folicul pe rdn
l""I"_ru.
in
ce]e oyare. in a$a fel i".a,
aproximativ 400 foliculi ovarieni ajung
la maturitate in
vrelii unei lemei in interiorul foli"culilr
ovarieni esre ",
celr
va deveni ovul. Foticurut ovarian (
:T,f mltur
::.i:ii".care
GraSg
se rupe la un moment,
in cavitatea abdominali, iar Ae aici paiunde

-"-Yr]yi::l

,u."i ;;-;r;;

::lll:"d:

trompele uterine.

Prosgria

,";i;;;;;;:';;;d
li

'

afecliune genice provocard de mai mulle

sene
ce accerereazd imbiriinirea delerminand
aceastd boald, "care
se
nume$te sjndrom Hutchinson-cilf""dC;ili
-mai.
simpromete apar inainte ae a imptini

:::r,::i^,l i1l"*.

lll^il

;r;

scazu!e penxr ce imbinrinesc rapid,

91"1,1",. " .:jelii
senilirale injurul vdrstei de l0 ani aparnnd
::::.,::_l*",1"
fi
areclrunr cardrace. Decesul lor este prematuI
Radiqali lihqll- sunl subslanle ce apar in
urrna unor
reacll de oxidare ii pot produce deLeriorari Ia
nivel ceiular.
Acesle reaclii oxidalive la nivelui celulelor
corpului
reprczi\td stresul oxidatil,. Toate organele qi
lesuturile sunt

supuse agtesiunii radicalilor liberi, dar creierul este cel mai

atacat. De aceea, e rcomandat si prevenim stesul oxidativ
prin ac{iunea artioxidanlilor (vezi Antioxidanti $i Alimente
antioxidante).

Reiuvenare - termen ce pare a inlocui pe cel de

infrumusetare a feli (rejuvenare facialn) 9i a corpului
(rcjuvenare corporali). Acest termen se rcferd Ia modalitifile
de lntinerire a pielii 9i dob6ndirea unei frumuseli naturale qi
prin alte mijloace decat cele chirurgicale in rejuvenare se

folosegte peealing-u1, lasser-ul, microdermabraziunea,

implantu cu celule stem difl propria grasime, etc.

se mai numefte sarcina extauterine.

Oul (zigotul) format dupe fecundare in trompa uterinl ar
trebui sE coboare in cavitatea ute ne. Uneori se intamplA sA
rimane in hompd sau sA migreze spre alte organe, cum ar fi:
ovarele, colul uterin sau in cavitatea abdominali. Dezvoltarea
oului nu se poate continua mult timp in afara uterului $i
sarcina ectopici nu ajrurge la termen. Sarcinile extrauterine
provoaci deseori hemoragii masive ce pun viala in pericol,
Cel mai adesea se localizeazd in trompe.
Seementarca oului (zieotului) = formare de celule din
celula-ou care vor lua parte 1a alcituirea noului orgaaism.
Are loc in uterul matem. Prin segemtarea oului se formeazi
doui feluri de celule: unele mici ce se dispun la periferia
oului gi formeazd t/ofoblastul cu rol de fixare a oului de
intedorul
peretele uterin
unele mari alezate
care
va lua
hofoblastului, care fomeazi embrioblastul din
na$tere viitorul organism.
Sindrom Lewandowskv = afecfiune a pielii mai ales de pe
maini qi picioare. Se manifesti p n aparifia exqescenlelor
cheratinoase la nivelul acestor segmente. Pielea are aspect de
"scoa4i de copac", datoritd verucilor (negilor) monsauoase
ce apar dupe infectarea cu HPV (virus papiloma uman).
Acegti negi nu se oprcsc din cre$tere dato tA unei mutafii
Saxcina ectopici

in

gi

81

genetice grave ce afgcteazd sistemul imrmitar al

cel
infectali. Singura solutie de tatament este ill
chirugicali a acestor veruci Si aportul de vitamina A.
Sindrom fetal-alcoolic = este un caz de

maturatia spermatozoidului. Spermatozoidul se formeazd din

spermatogoniile din tubii seminiferi ai testiculului.
Spermatozoidul = este o celule mobild care se poate
deplasa prin mijloacele proprii (flagel sau coadi). Este foarte
mic qi are o formd gi o sauctura mult deosebite de a celorlalte
celule din corp. Are regiunile: capul, gatul, piesa intermediare
pi coada. Capul e format in cea mai marc parte din nucleu. El
are la partea anterioaxi o formaliune )mitd acrozor , ce
conline o enzimi cu care reuqegte sd perforeze membrana

ovulului.Capul reprczinta pafiea

Sqlta paradgral -

esre somn profund si activ consacrat

vrsulur li nu dureaza mai mull de IO_20 de minutc. Visurile

tipice sunt legate de acest somn.
Spipa bifida = defect congenital ce implici dezvoltarea
incompleta a coloanei vertebrale. Termenul desemnezi
o

malformafie,

un

defect

al

coloanei vertebmle.

Se

caracteizeaz| prin lipsa de suduri a arcurilor vertebrale.

Aceaste malfomatie se situeaza de obicei in regiunea
lombari sau sacrali a coloanei vertebrale.
SDermatogeneza = este procesul de formare a celulelor
reproducitoarc bArbetetti spermatozoizii, din celulele numite
spermarogonii. care se desli$oara in trei faze:
laza de
multp care. in care sperrnalogoniile se divid repetat
,i
lbnneaz6 spemalogonii mici: laza de creSrere, in care
spenncrogoniile mici cresc 5i se formeaza celule mai marinumite spermatocilc de ordinul l. care au 2n cromozomii
faza
cle maturalie. in care au loc diviziuni de maturalie. p;ima
diyiziune este divizitne reducyionald in care din
spermatocitele de ordinul I se formeazi celule cu %
din

de cromozomi, adice n=23

se numesc
spermatocite de ordinul II. in a doua diviziune de
maturatr.e
ecvalionald se formeazd speftkatide din care se diferentiazh
spermatozoizii. Existi deosebiri lntre maturatia ovulului gi
numtrrul

$i

82

cea importantt a

spermatozoidului.
Gatul e o po4iune ce leagd capul de piesa intermediara

Piesa intamediara este formati dintr-un minunchi de

fibrile fine inconjurate de o teaca de citoplasm[ peste care
elemente mitocofldriale sunt dispuse in forma unui filament
spiral. Coada este cea mai lunga pade a spermatozoidului, are
rol in mi$carea spermatozoidului.
fie produsi de
substanfd ce incepe
Surfactart
siptimana a-24-a de dezvoltate
plimenii frtului
intauterina (luna a-6-a) gi impiedici sacii de aer pulmonari
sA intre in colaps, sau si se lipeasc[ unul de altul c6nd vor
inhala aer, imediat ce se va na$te Iet .
Teratoeen = agent din mediul extem (care poate ajmge 9i
in mediul intem uman) ce aclioneaza in mod distructiv asupra
aparatului genetic (cromozomi qi gene) modificdnd structura
acestom, Rezultatul este aparitia malformaliilor qi a bolilor

in

s[

genetice. Exemplu de factori teratogeni sunt: radialiile

ionizante $i neionizante, diverse substanle chimice, anumite
virusuri qi chiar medicamente. Aceqti factori teratogeni pot
produce cancer gi alte boli chinuitoare qi au capacitate mare
de a afecta embrionul sau fitul.
TeraDia eenici = este transferul de gene normale in
celulele umane care sd inlocuiasca genele mutante, care

determini numercase maladii metabolice

ereditarc.

de

eene se realizeaza fie in celutele

Irl?:f:nll
ln zrgotul hmpuriu.
afectat.

germinale

fie in celulele somatice ale orpanism

Primele experienle clinice de terapie genica

umand
-rearrzat
rn 1990 la doi copii ce areau o imunode{ic
seved $i.nu puteau supravie(ui dec6t in
condilii de mr

steril. Prin transferul unei gene normale

in limfoci
ia copiii. respecrivi. se reinrroduc periodic

f:l.lif
ii se restabilegte acri\ilalea sislemul
i1 copiii au inceput sa duca o viala normala.
D
lT,ii*.cop t cu imunodeficiente se\ era
oorcel.
1"atecrate
org,lnrsmele

mor inainte de 2 ani.

invesrigalie n.irruztua
poane
aceasla
"^ *lgtls+r-salej[a
oenumtre penfu ce.- determine rei parametri ""
se
,i mai
nume$te testul markerilor serici matemi.
Ac"$i
q-feloproteina. estriolul
neconjugat. gonadoropinele
corionice. Esle o analiza specialA ce
ofera lnformafii j..nr"
o-ezvolarea congenitale
ftlului. Se efectueaza inrie
saptamana a-15-a $i a-lg-a de sarcina
9i aeplsteaza anornaiii
de tub neural $i anomalii cromozomiale (trisomia
Zl, trisomia
etct. Se recolteaz.a sange venos matem
carc se .Illalizeazd.
18.
Ler Ier parametnr din sangele mamei D.ebuie
sa fie in limite
n-ormale.
sunr_mai mici sau mai mari, atunci
.L,aca
se lac
rnveslrgalll pentru eliminarea suspiciunilor
de anomalii. Nu
ruarc. anomatlrje telale pol fi depistare
cu ajutorul triplului
stru(urilor $i tuncliilor ce nu sunl tegare de
:.,",r:y:j:T",
n"1t o, nu pol fi descoperire cu aceasra
invesiigalie.
:,::::r,.
oeoarcce ete apar dupa srprdmdna
a_20_a
suiclna.
slglranla acestei invesligalii esle de g0oo,
. esre un marker
ecografic de
.r
^ig$Erla_IgqafE
olagnostrc
prenatal care mAsoani spaliul ..transi-ucent..
al
lelului (regiune anaromica cuprinsi inrre
:"gt:-lll
,
.
regumenl ":t"i
St^coloana vertebrale cervical6), Acest
ufil pentru.iormularea diagnosricului de sindrommarker esle
Down sau
arre anomat . cum ar fi: malformaliile
inimii, Se lace inne

."d;.i ,;;;

a.

84

sAptAmanile a-11-a 6i a-14-a de sarcine, optim

in

sdptamAna

a-12-a, niciodati dupe saptimana a-14-a. Valorile normale

ale spaliului nucal sunt pani ln 3 mm, dar nici prea mici nu
sunt bune.

Analiza aceasta ln termeni simpli se referi la misurarea

stratului de gdsime de la ceafa Ibtului (pliul nucal).
Tub neural si neurulatie = tubul neural este o structura
embrionari ce se fonneazi din ectodem prin fenomenul de
neululatie inhe saptamena a-3-a gi a-S-a incepandu-qi
zira a-20-a. EI va da nagtere sistemului
difrenlierea
nervos al fitului,
Vemix caseosa = este o substanlA ceroasi carc apare pe
5uprafala corpului - bebelugu lu in saptamana a-lo-17-a de
\iala inraulerina. in saptamana a-14-a stralul de vemix se
sub[iaze dmanand pana la nastere foarte pulifl, mai ales la
plici.
Vezica vitelintr = se mai numeste veziculi ombilicali qi
este o anexi embdonari foaxte redusi la om. La inceput ea
comunici larg cu intestinul, iar apoi aceasti comunicare se
tot reduce luand forma unui canal vitelin. Are importanla in
primele stadii de dezvoltare c6nd rezervele ei asigur[
hdnirea, intucat nu s-au stabilit hca alte mijloace de hr[nire.
Ea are dezvoltare maximl in a-2-a luna a embrionului,
apoi se micqoreazi treptat, incat in momentul nagterii este
complet dispiruti.
Vilozititile ute ne = in dreptul cordonului ombilical,
corionul rrimite spre exterior niste prelungiri ramificale care
se numesc vilozirali coriale ce parund in peretele uterin. In
inte orul vilozitdtilor pitxund ramuri ale arterelor $i venei
ombilicale care se capilarizeazd qi realizeMA circuiatia fetalA
la acest nivel. (vezi Corion)
Ziggj = se mai numegte celulS-ou gi se fomeazi in Luma
fecundafiei, din contopirea confinutului ovulului cu cel al
spermatozoidului (vezi Fecundafia).

ir

85

DE $TruT CA

-.Gregor Mendel este considerar parintele geneticii. El

de -facrori eredirari..qi , a.-."op.iii
r.e
:::::11._^r:]i-r*"
d-upd
care se lransmir
aceqrl tacrori ae ia

ia;r;il;il.

obsenat ca in unere familii. barbal;i

iu

ll")1.,11^r.l
fo-arle Iung in urechi. Acesl

";;i;;;;i;';;#;i:

oe Pe cromo"zomul Y tcromozomul
masculiniUlii).

Jecundate dau na5rere Ia copii

,ii, iu. o,
""""^i,,"lill,[?
l:::lj:: ::in prjma -,.ri"
H.,:I
eliminale
perioade
--y]y,:r"

p,-,a

" .*"il;;';r"#.,.ul"Il

seleclie naturala.

Genotipul este tolalitatea lactorilor

eredimri (gene) din
organismul uman

Fenoripr-rl reprezinta jnreracliunea

dinlre
de mediu.

genolip,i laclorii

Dominanla factorilor

eredilari se exprime in lenotip (se

vede cu ochiul liber caraclerul
delerminat de acesri facrorir
se retere ta l""r".ii .r"ai,rri-p"l""il"ij.riir"r

_.IoT9r,ro1,t
rrtre
er (ex. AA;

BB;bb;etc).
jlozieotia*se referd la perechile de facrori eredirari
;,l_e,
drlerr(r (ex. Aal Bb; AaBb),
somalice. sunt celute din
tesururite corpului gi au
_::1.1.1"
rn
cromozomi (2n=46, Ia om).
se refera Ia celulele ce au in nucleul
lor doua
:,r..j|,:].!
seru'r oe cromozomi: unul malem
$i unul patem ("=rj
mamd.$i.n 23 de la mra). C.lrl"l. jiploid"'r.
aa;

J;l;
no,.-*rln.'

desemneazA celule in ,i aaro.

nu"l", ." ,fla rn
_-IlapJoidia,
srngr sel.de cromozomi. Exemplu. gamelii
au cdre 2J de
cromozomi in cazul specjei umane
- Cromozomii.omologi reprezinti perechea de cromozomi cu
o secvent6 simjla16 de gene.

85

Genomul este gamitua de cromozomi de la un parinte,

n-13,
- Una dinte cele mai interesante gene legati de sex este gena
care provoaci chelia prematui h om. La bArbat aceasti gena
este dominantd (se manifesti), iar la femei este recesivi
(ascuns6), dar chelia poate fi 9i neereditari prcvocaG de
anumite boli.

Radia{iile detemini aparitia a numeroase anomalii

cromozomiale gi genice ce se numesc mutalii, Mutatiile
genice sunt cele mai importante consecinle ale radiatiilor.
- orice mulalie genica modifice sinteza unei proteine $i apoi

afecteaza un caracter (se schimba insu$irea).

in 16rile dezvoltate sunt iradiali, probabil toti oamenii, ceea

ce inseamni ci fiecare dintre noi poate sa aibe tm numir

oarecare de celule anomale.

Microcefalia este o tulburare gmve a dezvoltirii copilului $i

a creierului Si a fost frecventa la copiii ce s-au niscut din
mame caxe in momentul iradierii erau la o distanld mai mica
de 1.200 m.
- Leucemia apaxe de 26 de ori mai ftecvent printrc copiii ce
sunt la mai putin de 1.500 m de sursa de iradierc.
- Uneori, num[rul degetelor la miini 5i la picioare poate h
mai mare qi acest fenomen este denumit polidactilie, sau
degetele pot fi tmite c6te 2, 3,4 sau toate 5, fenomen numit
sindactilie (vezi planqa).
Defomarea picioarelor (varus equin) ce se constanta la
na$terea unui copil se trateazd prin masaj, gimnastice qi
pozilionaxe corecti a picioarelor incepind din primele zile
dupA naltere.
Sin&omu1 Down (trisomia 2l) e provocat de un mic
cromozom in plus la perechea 21. Acegti indivizi posede in
nucleul celular 47 de cromozomi (2n=47, vezi plan$a).

87

Singulele trisomii care pemit dezvoltarea intauterini,

cu aparilia unor tulburdxi grave ale fAtului sunt trisomiile D
E.
- Albinismul este o boaltr provocatl de o genl recesiv5 de
autozomi $i se manifesti prin lipsa totald a pigmentului
coloteazA pielea, ochii, p6rul. persoanele care au ace
boal6 au ochi albi, la fel pirul qi pielea.
DacE trisomia se localizeaza
perechile 17 qi 18 de
autozomi vor apirea atat tulbudri ale dezvoltirii psihice, c6t
qi malformalii ale inimii gi ale urechii inteme,
- Trisomia localizati la perechile 13 Si 15 de autozomi va fi
urmati de inapoiere mintaltr fi malformatii ale inimii asociate
cu malformatia "buza de iepure".
Sindromul Down a fost descris prima dattr in lg66 in

Anglia de citre englezul John Logdan Down $i

,,idiolie

este

binecunoscut sub numele eronat de

mongoloid6,,.
Este una dintre cele mai frecvente tulburiri din patologia
umane,
Trisomia G este autozomalA $i este singura tisomie ce
permite supravietuirca.
De cauva ani in Europa, in ceteva firi s-a dovedit o
alarmanti cre$tere a numirului copiilor cu anomalii ale
membrelor. Aproximativ 10.000 de copii cu acest tip de
allomalie s-au tr[scut in Germania $i Anglia. S-a constatat cA
thalidomida administrata gravidelor pentru anumite tulburari
de sarcind a fost principala cauzi. Thalidomida este un
medicament administrat mamelor pentru diverse tulbudri ln
pdmele lurd de sarcin6. Acesta a dus la na$terea copiilor cu
anomalii a1e membrelor. Este deci un medicament pedculos,
care deja a fost scos din tatamentul gravidelor.
- Persoanele care nu pot distinge anumite culori (ro6u, verde)
au mai multe $anse de a deveni alcoolici. Nu se cunoagte
relalia dintre un defect ereditar ti alcoolism.

88

- in Japonia sunt cele mai multe carcere de stomBor dl!

lipsegte cancelul de saq iar in Euopa cancerul de sen ocupl
primul loc.
- Se cunosc boli ereditarc care nu apar decat dupA 30-40 do

ani. Foarte multe mutalii ale materialului genetic pot fi

descoperite inainte de nagtere sau in momentul naqterii'

Ingineria dezvolttuii umane (eufenia) este

parte

inqineriei mediului ce va compensa multe delecte genetice

19s7. in Scolia s-a oblinut primul animal clonat-oaia
Dolly dup6 urmitorul procedeu: de la o oaie s-a extras ovulul
nefecundat gi apoi nucleul 1ui a fost lnlocuit cu u[ nucleu
dint-o celdA somaticA din ugerul oii. A rezultat un fel de

-ln

embrion care pus in mediul de culturA s-a divizat, s-a

dezvoltat. Acest embrion a fost implaotat in uterul altei oi,
acolo s-a dezvoltat, rezultand clona. Clona era de aceeapi
vaNtS cu oaia de la care s-a recoltat nucleul celulei somatice
din uger, cu toate ci parea "nou-nescuta". Clona nu poate
mogteni anumite camctere ale mamelor qi imbatrane$te
repede, Dolly nu era mai tan6re decat mama donatoare de
nucleu, deoarece in nucleul oricirei celule somatice pe l6ngA
alte informalii ereditare este gi aceea care marcheaza varsta
individului: clona are acee$i varste genetice ca 9i donatorul de
nucleu.

Indivizii care constituie clona sunt uliformi din punct

de

vedere genetic.

Oaia care a donat nucleul din celula somatica este

considemti a fi clonate, iar oita Dolly rezultatd in urma
acestei manipuliri este considerati clona oii donatoare de

nucleu.
- Factoml ereditar este factor intem din cromozomii fiecirei
celule, care determind caracterele unui organism $i este
prezent in doui exemplare: unul este dominant, e cel care se
exprima in fenotip, iar altul este recesiv, cel cElre nu se
exprimi ln fenotip.
89

Sindromul este un conplex de fenomene patologice

caracterizeazi anumite maladii.
- Malformafia este o anomalie morfologice inniscuti a
organ, a unui aparat, a unui sistem sau a unei pd4i a corp
- S--a constatat camcterul cancerigen al unor substanle
inte in compozilia unor vopsele $i lacuri de ptrr modeme.
- A fost realizatd clonarea genei umane pentru interferon
celula bacte ana gi astfel s-au oblinut bicterii producator
de interferon uman care a devenit mult mai ieftin in
unor boli virale, infeclioase gi a unor cancere.
- Inlerferonul esle repretental de o grupA de proteine, cu rol
de proreclie imponiva infecliilor qi dezvoltarii tumorilor.
- Prin inginerie genetictr s-a reusit sA se tansfere la o bactede
gena ce determina sinteza insulinei umane, care este
atat de
necesari persoanelor cu diabet. Aceastl insulinA se
comercializeazl sub denumiea de humulini.
- Maladia Tay-Sachs provoaci orbire, intarziere mintali,
deces inainte de 3-4 ani. Boala e determinat[ de o geni
autozomalA recesivd, care a suferit mutalii. Se p-oate
identifi ca prin amniocentezA.
- Inteligenla umand e un caracter poligenic (determinat de
mai multe gene de pe cromozomi diferili).
- Cu ajurorul ingineriei genetice se spera realizarea rerapiei
genice la om prin care se vor elimina unele maladii ereditare.
- S-a calculat c6, daca s-ar putea extrage din celulele unui om
toate filamentele moleculare de ADN pi s_ar lega unele de
altele intr-un singur lant, cu el s-ar putea inconj;a sistemul

nostru solar.
- Toate moleculele de ADN dintr-o celuli-mam6, desfd$uate
intr-un singur filamenl au o lungime de aproape I m. Rasucit

in spirali filamentul este cuprins in 46 de cromozomi,

lungimea fiectrruia nefiind mai maxe de cefiva microni,
Preformismul este teoria conform cixeia odce copil este
deja format in miniaturi in celule germinale ale tatllui.

90

Hemofilia este cea mai ftecventa boal[ orudllnrl

condiriona6 de o gena mutanla rece8iv[ rltuftl tl
cromo/omul X al iexului Boala se manifratl Prln
incapacitatea sdngelui de a se coagula, aclctmlqln{
hemoragii externe $i inteme grave prelungite chiar,dupl
usoare louiruri. Boala are doud forme. dintre care hemofilia A

mri grave ti [rec\enla Regina Vicloria a Angliei ora

nufldtoare a senei recesi\e a hemofi liei-( xhx ). dar fertr a
manife"ra boa'ia. Ea a transmis gena la amutte generalii aie
lamiliilor regale europene (vezi plan$a).
- Daci o maladie este sexlinkatE, dar deteminati de o gena
domimrta, atet birbafii, cat Si femeile manifesta tulburaxea $i
.sr"

""u

o transmit la ulma$i.

Sunt purine maladiile ereditare determinate de gene de pe

cromozomul Y, pentru ce acest cromozom arc putine gene'
Sunt puline gene active pe acesl cromozom. dintre core cea
mai imponante este aceea care detennind sexul masculin
(gena masculinitdlii).
Manifestarea unei gene tecesive, preponderent la unul
dintre sexe, denota ca ea este localizata in cromozomul X,
manifestdnd fenomenul de xJinkage.
o geni
- Daltonismul este o maladie ereditara determinati de
recesivi de pe cromozomul X. Ea se poate expdma numai in

dozi dubli xdxd la femeie qi in dozi simpld la bdrbat xdy.

Femeia cu dozi simpla xdx este putitoare de boald, o poate
ftansmite la fel ca hemofiiia.
- Cemenii. se pot I-orma in doua moduri:
prin ovulalie sunt eliberate dou6 ovule, care sunt
fecundate in acela$i timp de doi spermatozoizi qi aqa apar
gemenii dizigoli (pot avea caracte stici morfofunclionale 9i
sexe diferite);

pdma segementare a zigotului in doui celule,

care se despat fi se dezvoltl separat, astfel rezultend gemenii
monozigoli (au acelaqi sex 9i sunt aproape identici);
9l
1a

cand celulele ini{iale nu se despart tolal

gemenii siamezi, unili intre ei, de obicei prin iorace sau
Separarea gemenilor siamezi este posibili numai daca
dintre copii are toate organele inteme 9i scheletul complet.
- Determinarea patemitifii urlui copil se bazeai pe tr;i til
de probe:

expertiza serologicd, prin care sunt

sistemele eritocitarc, limfocitare Fi enzimatice, prccum
analiza transmiterii gmpelor sanguine. Grupele saaguine
transmil conform Iegilor mendeliene gi prin aceaste
se poate exclude paternitatea unui bArbat fali de un anumit
copil, dar niciodati nu o poate confirma. De exemplu, un
bilbat cu grupa sanguini O nu poate avea copii cu gnrpa
sanguind

AB;

examenul antropologic al caracteristicilor somatice,

in special al hAsiturilor fizionomice ale copilului, comparativ
cu pirinfii: forma fefei, a urechilor, a nasului, culoarea
ochilor, pigmentalia pielii, etc.;
. examinarca amprentelor, prin care se studiazE
dispozilia $i forma desenelor complexe ale crestelor papilare,

palmare $i plantare,
Cele mdi prccise rezuhate sunt date de studiul ADN_ului
copilului ii al pdrinlilor.

Bibliograrte

l.Raicu Pehe, "FatA sau biiaf', Ed. Albatros, Bucue$ti, 1970;

2,Mureiianu E., O.Bica Popii, C.Radu, I.Panfilie, "Anatomie,
histologie, embriologie", Ed. Didactici qi Pedagogici., Bucue$ti,
t979;
3.Mureqianu E., Duca Comelia, Coman T., "Curs de anatomie,
histologie ii emb ologie", Institutul A$onomic Cluj, 1975;
4.Zinca Yictoia, "Histologie", Ed. Didactica si Pedagogici,
Bucwe$ti, 1967;
5.Cri9an I. Si colaboratorii, "Histologie", Ed. Medicali,
Bucwe$ti;
6.Diculescu I., Onicescu D., Rimniceanu C , "Histologie", vol l
9i II, Ed. DidacticA $i Pedagogici, Bucueqti, 1975;
7.Pamfilie I., "CuIs de anatomie, histologie, embriologie", 1976;

8.Popa

M. Liviu, "Acizii nucleici", Ed.

$tiintifica

$i

Enciclopedic6, Bucuregti;
9.Ion Octav BiltSceanu, "Bazele biologice ale feminitatii", Ed.
Medicala, Bucue$ti, 1986;
10.D. Steflea, "Cronologia gi medicina", Ed. Medicald,
Bucure$ti, 1987;
actualitate", Ed.
ll.Raicu P., Bmtosin S., "Genetica
$tiintifi ca, Bucue$ti, I 986;
l2.Raicu P., "GeneticA", Ed. Didactica !i Pedagogici, Bucue$ti,

ir

t976\
13.Mincu Iuliarl "Orientari actuale in rutritie", Ed. Medicali,
Bucure$ti, 1989;
l4.Pavel Chiri16, "Alimentalia echilibmtd a omului senetos",
CNI Coresi SA, Bucureqti, 2003;
15.Cdciun Teofi 1, Paha$cu Minodora, "Mecanismele ereditaFi",
Ed. Albatros, Buculeiti, 1978;
16.Colecfia Revistei "Adevarul Sanitab", 2009-2010;

92

93

17.Lupa$cu Ivona, "Ecografia

Bucue$ti, 2010;

in

obstetrica", Ed, Medicaltr,

CUPRINS

l8.Cipraru Emil, Herta, "Mama $i copilul", Ed. Medicali,

Bucwe$ti, 2005;
lg.Coami 8., "Manual de obstehicA $i ginecologie pentu $coli
medii sanitare", Ed. MedicalS. Bucuretli:
20.Gh. Mecinicopschi, '}.loua ordine alimentard-$i noi ce mai
manctrm?, Ed. Coreus, Bucuegti, 2010.
2l.Nanu Dimitrie, "Esenlialul in obstetricA" Pentu studenti ti
medici rezidenli obstetrico-ginecologi, Ed. Amalteia, Bucwe$i,
2009;
22.V6rtej Pehache, "Ginecologie", Ed. All, Bucuregti, 2009;
23.Nifescu Vasile, "Obstetrici qi ginecologie", Ed. Didactica $i
Pedagogice, Bucwe$ti, 2000;

24.Dr. Stelian Pan6, Dr. Stelian PanI Jr., "Dic{ionar

obstetrici $i ginecologie", Univeff encicopedic, Bucure$ti;
25.Revista de obstetrici-ginecologie, 1995-1999;

Cuv6nt inainte
Introducere
Partea

Partea a-II-a

Jurnalul unui bebelu!..............................-.....,. 5

Despre anexele embrionare.........,.................... 29
Na$terea...........,......-. ....................-......-..... 32
Defectele geoetice madfestate dupi m$tere 34
Celule stem..,.....,..............,........................,..... 4l
Sdnge artificial peotru aansfuzii obfinut din 45
celule stem..........,.....
Celule stem
45
Tratamente dermatocosmetice cu celule stern. 46
Nofiuni de genetici umanI.,.................-.......-. 48
Despre cromo2omi..........,.,.,...,...................... 49
Morfologia cromo2omi1or,.............................. 53
Modifi cerile numirului de cromozomi.......... 55
Modificiri de structurd .a cromozomilor...... 58
Despre gene,..............,....,,...................,........., 59
Despre mutagenezi $i teratogene26........,...,... 62
Sumar diclionar de specia1ita1e..,..,,............... 68
De 9iu1ce........................-.......-.................-.... 86
Bibliogmfie.........................-.......................... 93
Plan9e....,................... ......,..,.,..............,..,,.,97 -115

vegetale.

de

Partea a-III-a

Partea a-IV-a

94

95

-:-i

Io

o
o
o o JL
+ + t+
I I

lt

&
\
,I 2ll. -]I

"rgg

' --'\
l\*j#/
S-?

globul
Polar

--*.=----.{s---

dts s&
r@@s
+s 9

))1( \l\r
23

r;#i

\zi,5 \rq

\\(\

'

SPElnA iczni
B.

Cametogeneza:

91

ovogenezi.

1ff url)
zt-q"*-{-\

^,n'- -'*'

\3 Cd*qrc;

-l

f*r-*

l..o@<i @@o ""1

10

15 20

Ciclul ovarian $i uterin

pcrioada dc iedilitalc ntaxitn,r).
reprczinti
iovulatia

qWlL

k[P/Jcbuc+ro4e[

4- petk^p,i'alaA B -o\r' uL
S

99

25 ?8

zite

U-r & uL

(],

o
o
o
@
o

*. dI.*':
!!a,/;/. ;100

morule (dup6 2-3 zile)

blastocist (dup6 4 zile)
nidalie (dupe &7 zile)

Nidatia.
ae z-ttt,.a.
101

,^--2"**i,#tr;

,v. ."':'

.::

e trl'q" f1

*",}r,,*"
I4fih'(mt

ue"t'*l*A

-,ttl,t

anl'.\

t^

ktl"
r"La.-c e
tne ",1 t,- h ,k.'t

2 e,l"nL-Z

tA,

E@hti. @a.t6 tubrta@.

,l

q4+elli!, ,,,*4.rt
"r o a.* t-ru ,"--.-

J,morlno,lz4t.d etubtto@)ut ta

t02

6:

t03

.*ci$. tondyltgn*

@&ffi

.l?zit 34zt 6lzt;pt;hft i

104

enbrton la dllEii.

ffiffi

Catiotipul unei fete = 22+XX.

a,
1..

lr
Ir tt

;{

e d /^/rR- o
ct.'t/NA bvl,N &.ar1: Wa. st,,/>.{,t,,a.
4) /n StO-la.!,1 Uat,,prb|btoe

bPlP.CA tNFoAn.+7/L/ GN.r/c

a.5

ti

107

ADN Ju|lu

qtenor

UrylrT$
u

,.i Il tt ilf tI

al
tl
B 14

ai
16,

l2

t0

lt

lt_r r_r

;T-6;:.:
\:3!=-:'
#

lltr
xx

5 iNlRct^4

bc'rrAl

6
a

dezoxiribozd
gruP .fosforic

-@guanind

.96

adenind

qg

(aspcct

O catend din
molecula de ADN

citoziid
timind
108

r09

Sindromul Down
clinic la dif.fi veBte)

Malformalie congelitala

Pa-t i54e-7;276Crit-du-chat

(iipltul Pisicii)

t..i.$i>-r

;1.
\r'
^!, l1t

i.. -o

:. C_
d-

{z

Hemofilie
(echimoze ale fe{ei)

Ie

0.

lo

.I

.A

rs"
l3R
ilg

i-+

;-f
i
-!

r9

e.

'.r

i,.r

6!

Slr

3E*

(i x9e=

:.
5

I
,'t.,^.lr

.l?)-t:-t.',-

Virsta Talia medie (cm) Crentller

itrtrruterin{
medie as)

3 luni

Staier dezvolltrrti

0,5

Mugwi ai mcmbrelor
Inima ndieentartr
S schileazZ organale

24

5-10

,12

20-30

luri

M
B

hteme

Mu$chii se co*ract6
Mcmbrele Drszii'tt hei

semete

Se forldeazi pkoapele

Membrele s6 EigcS
lncepe formarea orgalelor geaitale

sexut

. A.\L

Crrierul si organele de siml sclilate

hm,

2 luni

c,nr-,*-

lncl nn s. cnne.re

Se formeaztr srhelekrl, apar puncte de osificare

l6-20

120-170

Se

conthui dezvoltdea sistqlului lervos

Pleoaple suDt mobile

3e

lur:i
q

lun!

7luni
8 lutri

25,30

30,35
3540

M5

4;:O

300-500

distiig bitiilc ioimii

Orgaaele gedirale sunt difere$iate

sstul se podte recunoagle
Oasele de.lis rEai riside. ushiile se ia0iresc

700-900 cooot esEEopffi cuiE6

l300-1600 Fei,I ste rlrb[ hA r-dffi
2 300-l6U) Erd.rctsEhi
LL2

30-250

E=E-

---

A
T

s.c. TlP(rcn^Fta PtoD coM a.Rr.

A&su-ril. Gdj, d- I-t. Col. DrEiru P6t!@u: u-2o
t t. e253-2t2.99r, F6 t)2'3-2lA343

E--4t j Ftd.ixi@idddAdj$