Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La inceputul operei sale, sculpturile lui Brancusi sunt reprezentari clasice ale formei
umane. Dar structura operei sale are o evolutia rapida astfel ca inca din 1907 aceasta estetica
realista nu i-a mai convenit. Perioada 1989 - 1907 este caracterizata de o acumulare de cunostinte
si indemanare dar si de cautaea unor solutii in modelarea materialelor. Dupa 1905 viziunea
tanarului artist devine mai clara si mai puternica, incercand sa redea trairile modelelor sale
In aceasta perioada realizeaza operele:
1897 - Craiova - bustul lui Gheorghe Chitu
1898 - Bucuresi - Vitellius
1906 - Paris - Copil - bronz
1900 - Bucuresti - Capul lui Laocoon
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1902 - Bucuresti - Ecorseul
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1902/1/24 - Bucuresti - statueta simbolizand muzica corala romaneasca.
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1902/10 - Craiova - bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1906 - Paris - bustul Victoriei Vaschide
1903 - Bucuresti - bustul Generalului dr. Carol Davila
1906 - Paris - bustu doctorului Zaharia Samfirescu
1905 - Paris- Orgoliu
1906 - Paris - Sulpiciu - piatra
1906 - Paris - portretul pictorului Darascu
Masa tacerii
Prima varianta a Mesei avea un diametru de 200 cm; dar Brancusi comanda o a
doua, cu un diametru de 215 cm, pe care o aseza peste cea dintai,
renuntand la socluri circulare ce formau baza.
Masa sugereaza aparenta aspra a doua pietre de moara suprapuse.
Sculptorul spunea ... linia Mesei Tacerii sugereaza curbura inchisa a cercului care
aduna, apropie si uneste.
Cioplita la alte proportii sau din alte materiale, folosita ca postament, sau in alte
scopuri utilitare, acest tip de masa rotunda facea parte din chiar decorul
familiar al atelierului lui Brancusi.