Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

Proiect Teoria Navei

TEMA DE PROIECT
Pentru o nava cu urmatoarele caracteristici principale:
Lpp = 80 - 130 m
L/B = 6 7.5
B/T = 2.5 - 3.25
CB = 0.700; 0.750; 0.825,
utilizand ca date initiale planul de forme AN-100-16-6, se vor efectua urmatoarele calcule si
desene:
1. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei
2. Tabelul de trasaj al navei de proiectat
3. Selatura longitudinala a puntii principale
4. Calculele hidrostatice pe plutiri drepte
5. Trasarea diagramei de carene drepte
6. Calculul ariilor transversale imerse
7. Trasarea diagramei Bonjean
8. Evaluarea principalelor grupe de mase
9. Calculul stabilitatii initiale in cazuri tipice de incarcare
10. Sustinerea si predarea proiectului
Mod de evaluare: nota la proiect constituie 20 - 25 % din nota de la examen
Instrumente de lucru editor text; calcul tabelar; Rhinoceros
Forma de prezentare: document transmis prin e-mail: adrian.caramatescu@ugal.ro
Conditii de intrare in examen:
Termen de predare a proiectului - saptamana 14
Frecventa - obligatorie (max 2 absente) frecventa nesatisfacatoare conduce la
respingerea proiectului
Nerezolvarea unui punct din proiect conduce la respingerea proiectului
Predarea proiectului conditioneaza admiterea la sustinerea examenului

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

1. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei

Date intrare:
Plan de forme de baza numeric, tabel de semilatimi

Lppnava

L/B

B/T

Inlocuind Lppnava (dat) in rapoartele L/B si B/T se obtine Bnava si Tnava. Aceste dimensiuni
vor fi rotunjite cu 0.1 m.
Inalimea de construcie are expresia:

D T F , unde

F bordul liber
T pescajul
Pentru aflarea inaltimii de costructie se va alege mai intai F0 - bordul liber de baza
(anexa din tabelul 3.2 pag. 52 indrumar - nave de tip B), iar acesta va fi majorat cu 125%
pentru a determina bordul liber.
F F0 1,25
2
Dimensiuni principale
Dimensiunea

Simbol

Lungime
Latime
Inaltime de constructie
Pescaj de calcul
Distanta intre cuple intregi
Distanta intre plutiri intregi

Valoarea
[m]
Lpp
B
D
T
L
T

Lpp/20
T/6

2. Alegerea sistemului de referinta al navei

Se stabileste originea sistemului de coordonate (punctul O) la intersectia dintre planele
PD, PB si planul transversal care determina cupla 0.
Directiile pozitive ale axelor sistemului de referinta sunt:
Ox spre prova
Oy spre babord
Oz spre punte
3. Derivarea planului de forme
Determinarea coeficientilor de derivare a planului de baz necesari obinerii navei reale:
- Kx = Lpp nava / Lpp baza (100 m)
- Ky = B nava / B baza (16 m)
- Kz = T nava / T baza (6 m)
2

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
Tabelul de trasaj
Abscisele cuplelor
Cupla
-1/2
0
1/2
1
...
10
...
19 1/2
20
20 1/2

X
[m]

0
+

Cotele plutirilor
WL

Z
[m]

0
0.25
0.5
1
1,5
2
3

10
...

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
Tabelul de semilatimi pe cuple (Semilatimi in metri de la PD)
WL
Cupla
-1/2
0
1/2
1
...
10
...
19 1/2
20

0.25

0.5

...

...

Extremitatile plutirilor
WL

Pupa
Xpp

Prova
Y

0
1
2
...
10
...

Xpv

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
4. Selatura longitudinala a puntii principale

Jumatatea pupa

Jumatatea prova

Pozitia pe axa X (m)

Perpendiculara pupa
1/6 L de la perpendiculara pupa
1/3 L de la perpendiculara pupa
Cupla 10
Cupla 10
1/3 L de la perpendiculara prova
1/6 L de la perpendiculara prova
Perpendiculara prova

Ordonata (mm)
25(L/3+10)
11.1(L/3+10)
2.8(L/3+10)
0
0
5.6(L/3+10)
22.2(L/3+10)
50(L/3+10)

5.1 Definiii
Puntea principl este o suprafa cu dubla curbur: una n sens longitudinal
(concav) numit selatura i una n sens transversal (convex) numit curbura punii
(f=B/48, in m)
Curbura punii n plan longitudinal se numeste selatur.
Linia punii in PD (LPPD) reprezint intersectia dintre PD i faa inferioara a
nveliului puntii.
Linia punii in bord (LPB)se afla la intersecia punii cu bordajul, este o curba
spaiala cu dubl curbur. Aceasta se proiecteaz n PD dup o curb plan.
Observatie: curba puntii in bord este o curba spatiala, ea va fi reprezentata in toate cele trei
proiectii.
5.2 Construirea curbelor LPB si LPPD
Trasarea LPB
0. Trasarea in longitudinalul planului de forme a unei drepte paralele cu linia se baza la o
distanta egala inaltimea de constructie
1. Calcularea punctelor de definire a LPB
2. Trasarea curbei LPB n longitudinalul planului de forme prin punctele determinate (curb
spline observatii: capetele si aliura curbei)
3. Proiectarea LPB (din longitudinalul planului de forme) in transversal (figura) fiecare
punct de intersecie ntre cupl i LPB se proiecta pe cupla corespunztoare din trasversal.
Curba ce trece prin toate aceste puncte de intersecie din transversal va fi reprezentarea LPB
n transversal.
4. Proiectarea LPB (din transversalul planului de forme) in orizontal. (figura)
Fiecare punct de intersectie dintre LPB in transversal si fiecare cupla se va proiecta pe dreapta
ce reprezinta cupla respective in orizontal (curba va avea aliura unei plutiri).
5. Trasarea proiectiei oglinzii in plan transversal
Trasarea LPPD:
1. determinarea punctelor de definire a LPPD (z(punct de intersectie cupla i LPB) +f)
2. trasarea LPPD
Observatie: LPPD a intersecteaza LPB in extremitatea prova, iar in pupa cele doua curbe nu
se intersecteaza deoarece i oglinda are curbur transversal.

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

Cupla
X

Puntea in bord
Y

PD
Z

Sageata
f

6. Calculele hidrostatice pe plutiri drepte

Obiectivul seminarului il reprezinta calcularea elementelor unei plutiri (ariile
plutirilor, a absciselor centrului plutirilor, momentul de inerie ale ariei plutirii fata de axa ox,
momentul de inerie ale ariei plutirii fa de axa Oy, momentul de inerie al ariei plutirii fa
de axa FyF ) si ale carenei (volumul carenei, coordonatele centrului de carena si razele
metacentrice) in functie de pescajul navei.
Calcularea acestora este necesara pentru a construi diagrama de carene drepte.
Ipoteza de lucru: se presupune c nava se afl pe caren dreapt, planul de baz fiind paralel
cu planul plutirii.
6.1. Fundamente teoretice
Calculul unei plutiri
Aria plutirii (AWL) se calculeaz cu relaia:
A WL 2 y dx ,

(1)

L WL

unde LWL este lungimea navei la plutire. In Fig.1 sunt prezentate elementele de calcul a
plutirii.
x

P.D.

dx

y
xF
yF

y
LWL

Fig.1 Elementele calculului plutirii

Observatie: Verificarea ariei plutirilor se poate face in doua moduri: direct pe planul de
forme cu ajutorul comenzii Analyze>MassProperties>AREA din Rhino sau prin comparatie
cu produsul LWLB.

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

Abscisa centrului de plutire (xF), se determin pe baza momentului static M y L al

ariei suprafeei plutirii n raport cu axa Oy:
M y L (2y dx) x 2 x y dx
L WL

xF

L WL

2 x y dx

MyL
A WL

x y dx

L WL

2 y dx

L WL

y dx

L WL

(2)
.

L WL

Momentul de inerie ale ariei plutirii fa de axa Ox se calculeaz cu relaia:

1
2
3
Ix
(2y)3 dx
y dx .
(3)
3L
L 12
WL

WL

Momentul de inerie ale ariei plutirii fa de axa Oy se calculeaz cu relaia:

I y ( 2 y dx ) x 2 I y 2 x 2 y dx .
(4)
L
L

Momentul de inerie al ariei plutirii fa de axa Fy F , care trece prin centrul plutirii
(F) se determin cu relaia lui Steiner:

WL

WL

I y F I y A WL x 2F .

(5)

6.2 Calculul efectiv

Pentru fiecare plutire se intocmeste si se calculeaza urmatorul tabel:
WL ... la z=...[m]
Cupla

X
[m]

extr. Pp
-0.5
0

10

19.5
20
20.25

dx
-

extr.Pv
sume
Awl= 2S1
Myw= 2S2
Myw/
Xf =
Awl
Ix=
2/3S3
Iy=
2S4
Iy( Xf)2A
IyF=
w

S(Y) Awl XY S(XY) My

-

S1

S2

m2
m3
m
m4
m4
m4

y3

S(Y3)

Ix

S3

x^2y

S(x2y)

Iy

S4

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
Obs.:
dxi = xi-xi-1
sumele partiale si(f) = (fi+fi-1)
sumele totale: suma produselor S= si(f)dxi

Tabelul centralizator pentru calculul pe plutiri

WL
z
Aw
XF
IX
0
0.25

Iy

MYW

IyF

6.3. Metodologie de calcul

Metode de integrare:
Metoda dreptunghiurilor
Metoda trapezelor
Metoda Simpson
Metoda de integrare folosita - metoda trapezelor. Prin metoda trapezelor (Fig.2) aria de
sub curba f(x) se aproximeaz cu o suma de trapeze dreptunghice, in care trapezul are ca baze
ordonatele a doua puncte consecutive (yi si yi+1) si ca inaltime pasul de integrare, diferena a
doua abscise consecutive (x=xi+1-xi). Pentru integrarea cu pas variabil se va folosi formula:
b

n 1

f ( x) dx xi
i 1

f i f i 1
2

(15)

y
yi+1

yi

f(x)

Ai

xi

Xi+1

Fig.3 Metoda trapezelor reprezentarea grafica

6.4 Exemplu calcul

Calculul ariei unei plutiri cu ajutorul metodei trapezelor:
A WL 2 y dx
L WL

Se va aplica formula (15) in care f(x)=y. Mai jos este prezentat exemplu de calcul
tabelar al ariei unei plutiri (Tabelul 1).

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
b

n 1

f ( x) dx 2 x
i 1

y i y i 1
2

(16)

Tabelul 1 Calculul tabelar al unei plutiri

Cupla

dx

(y)

aria

-0.5
0
0.5
1

x-0.5
x0
x0.5
x1

y-0.5
y0
y0.5
y1

y0+y-0.5
y0.5+y0
y1+y0.5

(x0--x-0.5)* (y0+y-0.5)/2

x0- x-0.5
x0.5 -x0
x1- x0.5

Aria= [dx*(yi+yi+1)/2]

6.5 Calculul caracteristicilor de volum

Volumul carenei
Pentru plutiri succesive situate la cote variabile z [0,T] cuprinse ntre planul de baz i
un pescaj oarecare T, volumul teoretic al carenei se poate calcula folosind integrala:
z

WL

dz .

(7)

A T (x)

dz

F
AWL(z)

k
xF

dx

y
Fig. 4 Elemente de calcul pentru volumul teoretic al carenei
Observatie: Volumul se poate verifica prin comparare cu produsul LWLBT.

Coordonatele centrului de carena

9

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
Pentru determinarea coordonatelor centrului de caren (xB, yB, zB) se vor calcula momentele
statice ale volumului V n raport cu planele sistemului de coordonate:
T

M yz (A WL dz) x F x F A WL dz
T

(10)

M xy (A WL dz) z z A WL dz .

(11)

Coordonatele centrului de caren se calculeaz cu relaiile:

xB

M yz
V

1
x F A WL dz
V 0

M xz
0
V
T
M xy
1
zB
z A WL dz.
V
V0
yB

(12)

Observatie: Ordinul de marime al cotei centrului de carena: T/2<ZB<2/3T

Razele metacentrice se vor calcula cu urmatoarele formule:
I
r x .
V

(13)

IyF

.
V
Observatie: Razele metacentrice sunt comparabile ca ordin de marime cu:
r~B/4
R~L

(14)

6.6 Calculul caracteristicilor de volum

WL
0
0.25
0.5

8
9

dz
-

AW s(AW)
-

vi

XF

XFAWL s(XFAWL) myoz

-

unde dzi = zi-zi-1

sumele partiale si(f) = (fi+fi-1)
Vi = Vi-1 +si(Aw)dzi
(MxOy)i = (MxOy)i-1+ si(zAw)dzi

10

MyOz zAWL s(zAWL) mxOy MxOy

0

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
(MyOz)i = (MyOz)i-1+ si(zAw)dzi

Tabelul centralizator alcalculului de carene drepte

Coiefcient de invelis si apendici (1+k)=1.006
Densitatea apei 1.025 t/m3
WL
0
0.25
0.5

7
8
9

unde

AW

XF

XB

ZB

IX

IyF

Deplasamentul in apa sarata =(1+k)V

Abscisa centrului de volum xB= MyOz/V
Cota centrului de volum
xB= MxOy/V
I
Raza metacentrica transversala r x
V
Iy
Raza metacentrica transversala R F
V

7. Coeficienti de finete
L=m (Lpp)
B=m
WL
0
0.25
0.5

7
8
9

AW

AM

CW

CB

CM

CPL

CPV

Unde:
CW= AW/LB
CB= V/LBT
CM= AM/BT
CPL= CB / CM
CPV= CB / CW
Observatie: Aria transversala la cuplu maestru (AM), CM si CPL se vor completa dupa calculul
Bonjean
11

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

Diagrama de carene drepte

Diagrama de carene drepte este reprezentarea grafica a marimilor hidrostatice(AWL, V,
, Ix, IyF, zB, r, R, xF, xB) pe plutiri drepte in functie de pescajul navei. Urmtoarele curbe se
traseaz la scri diferite de reprezentare:
- curba ariilor plutirilor AWL(z);
- curba volumului teoretic V(z) i curba deplasamentului (z);
- curbele momentelor de inerie ale plutirilor Ix(z) i IyF(z);
- curba cotelor centrelor de caren zB(z);
- curbele razelor metacentrice r(z) i R(z);
- curba absciselor centrelor de plutire xF(z);
- curba absciselor centrelor de caren xB(z).

Utilitatea diagramei este exemplificat prin urmtoarele aplicaii:

n proiectare, se folosete pentru extragerea mrimilor necesare determinrii stabilitii
iniiale a navei i asietei;
n exploatare, se utilizeaz pentru determinarea cantitii de marf ncrcat precum i
pentru determinarea dispunerii acesteia n vederea asigurrii asietei drepte.
Constructia diagramei:
format de reprezentare A3: 420 x 297 (mm) + chenar la 10 mm in interior + indicator
185 x 40
trasarea celor doua axe
se aleg scarile de reprezentare din trei considerente:
- claritatea curbelor
- evitarea aglomerarii curbelor
- scarile trebuie sa fie rotunde: 1:10,1:15, 1:20, 1:50, 1:100, 1:150
trasarea plutirilor se traseaza in mod explicit plutirea de plina incarcare
trasarea dreptelor paralele cu axa pescajelor (la 5 cm )
se reprezinta marca de bord liber
axa pescajelor se gradeaza in metri
trasarea curbelor:
curbele trec prin punctele de definitie
curbele sunt aviate
curbele continua si deasupra plutirii de plina incarcare cu inca o plutire
curbele se inscriptioneaza

12

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro
-

se traseaza o origine speciala pentru xF, xB. Curbele xF, xB se pozitioneaza in tr-o zona in
care celelate curbe sunt rarefiate.

Diagrama Bonjean
Este reprezentarea curbelor ariilor transversale imerse AT (z) si a momentului My
pentru sectiunile transversale. Permite calculul volumului carenei i coordonatelor centrului
de caren, pentru o plutire nclinat longitudinal, n ipoteza nclinrii transversale nule.
z

A T (z ) 2 y dz ; M y T ( z) 2 y z dz .
Pentru fiecare cupla se intocmeste si se calculeaza urmatorul tabel:
Cupla ... la x=...[m]
Plutiri
0
0.25
0.5
0.75

7
8
LPB
LPPD

Cupla
-0.5
0

z
0

dz
-

Puntea in bord
Y

S(y)
-

at
-

LPPD
Z

13

At
0

Sageata
f

zy
0

S(zy)
-

myT
-

MyT
0

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

LINIA PUNTII IN P.D.

AT (z)

LINIA PUNTII IN BORD

MyT (z)

12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Fig. 5 Diagrama Bonjean

Etapele construciei diagramei Bonjean sunt urmtoarele:
- se adopt scrile de reprezentare pentru lungimi, nlimi, arii i respectiv momente
- se traseaz caroiajul verticalului planului de forme;
- se traseaz conturul navei n P.D., linia punii n bord si in PD
- calculul curbelor AT(z)
- se traseaz curbele AT(z) i M y T ( z ) pentru fiecare cupl n parte tinand cont de :
- scara pentru arii
- faptul ca axa z a fiecarei curbe este AT este axa cuplei respective.

14

Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Arhitectura Navala

adrian.caramatescu@ugal.ro

Evaluarea principalelor grupe de mase

0 wt
0 wt

- deplasamentul
0 - deplasamentul navei goale
wt - deadweight masa incarcaturii navei

15