13 – capitolul: linii de arbori;
32 – subcapitolul: lagăre de sprijin;
19. ELEMENTE DE DESEN NAVAL
Planul de forme. Structuri navale
19.1 Consideraţii generale
Desenul în construcţiile navale respectă toate regulile generale ale
desenului tehnic, prin specificul obiectelor pe care le reprezintă, dar
avînd în vedere reprezentarea navelor de mari dimensiuni cu structuri
complexe s-a simţit nevoia emiterii de reguli suplimentare de desenare.
Desenele de execuţie sunt elemente de bază după care se execută
piesele şi subansamblele ce compun corpul navei. În plus, după aceste
desene se elaborează documentaţia tehnologică (de evidenţă şi
planificare), normarea şi recepţia lucrărilor.
După valoarea lor ca document, desenele de execuţie navale se
împart în:
- desene originale, elaborate de proiectant pe hârtie de calc şi care
servesc la avizarea de către beneficiar şi RNR, precum şi la executarea
copiilor. Aceste desene poartă în original, semnăturile legale;
- desene duplicat care sunt predate şantierului constructor;
-copia, reprezintă reproducerea prin diferite sisteme de multiplicare
a desenului de bază şi sunt folosite la execuţie şi celelalte operaţiuni
menţionate.
Numerotarea desenelor se face în mod unitar pe toată industria
navală, după un nomenclator unificat de elemente şi lucrări din
industria navală pe baza căruia au fost clasificate în sistem zecimal
toate reperele şi lucrările care concură la realizarea navei, după
specificul meseriei, după materialele utilizate, după tehnologia de
execuţie şi după locul pa care-l ocupă fiecare reper pe navă.
În acest sistem unitar de numerotare a desenelor, toate lucrările
navale s-au împărţit în 20 de capitole, începând cu calculele teoretice
preliminare şi terminând cu probele de predare ale navei către
beneficiar. La rândul lor, aceste capitole s-au divizat în subcapitole şi
acestea în repere.
De exemplu: numărul 560.3-13.32-05 are următoarea semnificaţie:
560 – numărul proiectului;
3 – faza PE;
05 – numărul de ordine al reperului.
Toate desenele executate în cadrul unui proiect se înseriază într-un
borderou de desene. Desenele de execuţie pentru corpul metalic al navei se
elaborează pe subansambluri de corp: fund sau dublu fund, borduri,
extremităţi, pereţi, punţi, platforme etc.
În câmpul desenelor de execuţie adesea se înscriu date cu caracter
tehnologic, indicându-se secţiile sau liniile specializate unde trebuie
executate.
Cea mai mare parte a construcţiilor de corp se execută din table şi
profiluri, fapt care diferenţiază oarecum desenele navale de desenele folosite
în construcţiile de maşini.
Desenele de execuţie ale construcţiilor de corp cuprind un mare număr
de reprezentări convenţionale, denumiri prescurtate ale elementelor
constructive, indicaţii speciale de prelucrare, asamblare ori sudare. Notaţiile
şi reprezentările sunt stabilite prin reguli, standarde sau norme interne. Foarte
multe notaţii şi reprezentări convenţionale se folosesc pentru indicarea
îmbinărilor sudate ( cap. 20).
19.2. Planul de forme al navei
19.2.1. Trasarea planului de forme
Suprafaţa exterioară a corpului navei este foarte complicată şi nu poate fi
determinată analitic. Ea reprezintă o suprafaţă complexă cu dublă curbură
putând fi reprezentată în mod grafic prin planul de forme.
Planul de forme este deci reprezentarea grafică a formei navei prin
secţiuni longitudinale, transversale şi orizontale a suprafeţei teoretice a
corpului navei. Planul de forme foloseşte pentru efectuarea calculelor
necesare în procesul de proiectare, dar şi în timpul exploatării.
Planul de forme se reprezintă pe trei plane principale de proiecţie (Fig.
19.1):
- planul vertical longitudinal I trece prin priva navei, împărţind nava în
două părţi longitudinal simetrice. Acest plan poartă numele de plan
diametral şi se notează cu P.D.;
- planul transversal II este perpendicular pe planul diametral şi trece
prin mijlocul lungimii navei. Acest plan se numeşte planul cuplului
maestru sau planul transversal;
221
 - planul orizontal III, perpendicular pe primele două plane,
coincide cu planul de bază al navei.
P. d.
Cw L
Fig.19.1 Planele principale de proiecţie
Intersecţiile navei cu aceste plane se reprezintă în două plane de
proiecţie prin linii drepte, reciproc perpendiculare. Reprezentarea în
desen a acestor linii drepte în cele trei proiecţii formează caroiajul
planului de forme. Caroiajul reprezintă urmele planelor proiectate care
intersectează nava în sens longitudinal, transversal sau orizontal.
În planul longitudinal (Fig. 19.2.a) caroiajul este format din urmele
planelor liniilor de apă şi ale celor transversale (de la 0 la 10); caroiajul
orizontal (Fig. 19.2.b) este format din urmele planelor longitudinale (I,
II) şi ale celor transversale (de la 0 la 10); în planul transversal (Fig.
19.2.c), caroiajul este format din urmele planelor de plutire L.A. şi ale
celor longitudinale (Fig. 19.2. I, II);
Planul de forme cuprinde proiecţia pe trei plane ortogonale a unor
secţiuni efectuate în corpul navei ce definesc trei familii de curbe
cunoscute sub denumirile date în continuare.
Fig. 19.2 Caroiajul planului de forme
a- caroiajul în planul longitudinal; b- caroiajul în planul orizontal;
c- caroiajul în planul transversal; d- vedere generală
Planul de forme (Fig. 19.3) se obţine făcându-se prin navă secţiuni
paralele cu planele principale şi proiectându-se aceste secţiuni pe cele trei
pane principale. Se obţin astfel trei proiecţii:
- proiecţia longitudinală
- proiecţia orizontală
- proiecţia transversală
Proiecţia longitudinală sau longitudinalul planului de forme este format
din curbele definite de intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu
planuri paralele cu PD. Curbele astfel obţinute se numesc longitudinale şi se
notează de la PD spre borduri cu: I, II, III,..........longitudinalele
caracterizează forma corpului în direcţie longitudinală.
222
 Dispunerea normală a proiecţiilor se face astfel: longitudinalul sus,
orizontalul sub longitudinal, iar transversalul în dreapta longitudinalului, în
corespondenţă de vederi (Fig.19.4). Uneori din motive de economie,
transversalul se aşează peste longitudinal, cu linia PD în dreptul cuplului
maestru. În acest caz, în longitudinal se reprezintă numai extremităţile prova
şi pupă. Reprezentarea planului de forme pentru diverse tipuri de nave sunt
date în Planşele ......!!!!!!!

Fig.19.3 Secţiuni paralele cu planele principale

În celelalte proiecţii longitudinalele se reprezintă prin linii drepte.

Numărul de longitudinale în fiecare bord este de 2-3; ele sunt situate la
distanţe egale, fiind numerotate de la planul diametral spre borduri.
În afara longitudinalelor, în proiecţie longitudinală se mai
reprezintă şi proiecţia liniei punţii în bord (linia de intersecţie dintre
suprafaţa punţii şi a bordajului).
Proiecţia transversală sau transversalul planului de forme este format
din curbele definite de intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei
cu planuri echidistante paralele cu planul transversal. Curbele astfel
obţinute se numesc cuple teoretice sau coaste teoretice şi se notează de
la pupă spre provă cu: 0, 1, 2,....., n (n = 10.....20).
În transversal, cuplele se proiectează în adevărata formă, iar pe

Fig. 19.4 Planul de forme

celelalte plane, sub formă de linii drepte. Din motive de simetrie,
cuplele nu se reprezintă decât pe jumătate în transversal, ele fiind
dispuse astfel: cuplele din provă în partea dreaptă, iar cele din pupă în
partea stângă. Cupla corespunzătoare cuplului maestru se reprezintă în
întregime. În afară de forma cuplelor, în transversal se trasează şi curba
transversală a punţii.
Proiecţia orizontală sau orizontalul planului de forme este format
din curbele definite de intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei
cu planuri paralele cu planul plutirii sau planul de bază. Curbele astfel
obţinute se numesc linii de plutire sau plutiri şi se notează de la
PB spre PL cu: 0, 1, 2,.......m (m = 4.......10). Deoarece formele navei
sunt simetrice în raport cu PD, în orizontal se reprezintă plutirile numai
pe un bord. De obicei, secţiunile paralele cu planul de bază se aleg
echidistante.
În orizontal, plutirile sunt reprezentate în adevărata lor formă, iar
pe celelalte plane sub formă de linii drepte.

223
 La trasarea liniilor curbe se va avea în vedere ca forma lor să fie
aviată, pentru aceasta se vor folosi şipci flexibile care trebuie să treacă
prin toate punctele fără discontinuităţi.
Întotdeauna, pe planul de forme se mai trasează conturul
longitudinal al navei format din linia chilei, etravă, etambou şi linia
punţii. Fig.19.6 Trasarea curburii transversale prin metoda parabolei
Puntea principală a navelor este o suprafaţă cu dublă curbură în
spaţiul longitudinal şi transversal. Una din metode este indicată prin reguli de bord liber (Fig.19.7), se
Curba transversală este de formă parabolică şi se trasează utilizând împarte lungimea navei în şase părţi egale ţi în dreptul fiecărei diviziuni se
două metode: însemnează săgeţile calculate cu relaţiile date de R.N.R.
- metoda arcului de cerc pe semilăţimea navei AB (Fig. 19.5) se
trasează din punctul A un arc de cerc de rază egală cu săgeata
curburii AC. Se împarte semilăţimea, arcul de cerc şi raza
cercului în acelaşi număr de părţi egale, notându-se punctele de
diviziune ca în Fig.19.5. Se unesc punctele de diviziune Fig.19.7 Trasarea selaturii după regulile de bord liber
corespondente de pe cerc cu cele de pe rază. Segmentele
O altă metodă grafică de construcţie a selaturii punţii este indicată în
obţinute (1′1′′, 2′2′′ etc.) se transpun pe dreptele perpendiculare Fig.19.7, unde se reprezintă lungimea navei, ducându-se săgeata selaturii la
ridicate în punctele de diviziune ale semilăţimii AB. Unind pupa şi la prova pe perpendiculara prova respectiv perpendiculara pupa. Atât
punctele obţinute rezultă curbura transversală a punţii. săgeata cât şi lungimea corespunzătoare până la punctul de săgeată nulă se
împart în acelaşi număr de părţi egale. Se unesc diviziunile pe săgeţile pupa
- metoda parabolei (Fig.19.6), semilăţimea navei şi săgeata şi prova cu punctul de săgeată nulă. Aceste drepte se intersectează cu
maximă se împart în acelaşi număr de părţi egale, obţinîndu-se perpendicularele duse în punctele de diviziune de pe orizontală. Punctele
punctele de diviziune (1, 2, 3, …respectiv 1′,2′,3′ …). Se ridică găsite se unesc printr-o curbă aviată care dă tocmai forma selaturii.
perpendiculare pe punctele de diviziune de pe AB şi unde se
întâlnesc aceste drepte cu dreptele care pornesc din punctele 1′,
2′, 3′ către C – se determină punctele care, unite printr-o curbă
aviată, dau curbura transversală CB a punţii.

Fig.19.8 Trasarea selaturii după metoda parabolei

În Fig.19.9 este reprezentată o altă metodă grafică utilizată la navele cu

Fig.19.5 Trasarea curburii transversale cu ajutorul unui arc de cerc
Curbura longitudinală, sau selatura punţii, poate avea concavitatea
în sus, cu săgeată minimă la mijlocul navei, deplasată către pupa, sau
în jos numită selatură negativă. Trasarea selaturii se poate face prin
mai multe metode.
săgeată nulă la mijlocul navei. Se fixează la pupa şi la prova săgeata
respectivă, se divid în acelaşi număr de părţi egale săgeţile prova şi pupa cât
şi semilungimile navei. Se unesc punctele corespondente de pe săgeţi.
Ridicând perpendiculare pe punctele de diviziune de pe orizontală, acestea se
intersectează cu dreptele anterioare. Punctele de intersecţie unite prin curbe
aviate dau selatura punţii.

224
 verificare se folosesc două plane diagonale A şi B (Fig.19.11 şi 19.12) ale
căror urme se duc iniţial în planul transversal. Se iau apoi semilăţimile la
fiecare linie de plutire şi se însemnează pe cuplă, obţinându-se punctele
necesare trasării fiecărei linii curbe diagonale în planul orizontal.

Fig.19.9. Trasarea selaturii la navele cu săgeată nulă la mijloc

Pentru mărirea rezistenţei corpului în zona pupa, la navele cu pupa

tip crucişător, se dispune osatura transversală în plane înclinate faţă de
P.D., osatură cunoscută sub denumirea de coaste radiale. Trasarea lor
se face ca în Fig.19.10, se începe cu trasarea în planul orizontal, a
coastelor I-II-III-IV, sub forma unor drepte perpendiculare pe liniile de
apă (LA5, LA6, …). Punctele de intersecţie ale coastelor radiale cu
liniile de apă din proiecţia orizontală se transpun pe liniile de apă din
celelalte două plane de proiecţie. Unindu-se punctele găsite, se obţin
proiecţiile coastelor radiale în planul vertical şi transversal. Fig.19.11 Verificarea balansării planului de forme în pupa

Dacă curbele diagonale sunt aviate, rezultă că balansarea planului a fost

corectă şi formele navei sunt corespunzătoare.

Fig.19.10 Trasarea coastelor radiale

După ce au fost trasate toate liniile planului de forme se verifică

corespondenţa punctelor de intersecţie în cele trei plane de proiecţie.
Această operaţie se numeşte balansarea planului de forme. Pentru Fig.19.12 Verificarea balansării planului de forme în prova

225
 19.2.2 Etapele trasării panului de forme Toate curbele conţinute în planul de forme trebuie să fie continue. Se va
verifica atent punctele de intersecţie a curbelor în cele trei plane de proiecţie.
1. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiect. Planul de forme este documentul principal al navei după care se
În acest scop se utilizează coeficientul k care reprezintă coeficientul de întocmeşte toată documentaţia de construcţie a corpului şi de exploatare a
majorare sau micşorare a dimensiunilor principale ale navei. navei.
Coeficientul k se calculează în funcţie de dimensiunile navei de
referinţă sau a unor modele de nave astfel: se consideră V0 volumul
carenei navei de referinţă şi V1 volumul carenei navei de proiectat. 19.3 Reprezentarea structurilor navale
∇ ∇
k3 = ; k= 3 atunci: Corpul navei reprezintă o construcţie rigidă, rezistentă şi etanşă care
∇ ∇
asigură menţinerea formei navei. Rezistenţa şi forma corpului navei este dată
LCWL1 = k LCWL0
de un sistem de grinzi încrucişate dispuse longitudinal şi transversal pe navă
B1 = k B0
formând osatura corpului navei. În funcţie de tipul navei de modul cum sunt
dispuse elementele de osatură, la construcţia navei se întâlnesc următoarele
unde se cunosc:
sisteme de osatură:
V0, V1, LCWL0, B0, T0, D0
- sistem de osatură transversal;
- sistem de osatură longitudinal;
T1 = k T0; D1 = k D0
- sistem de osatură combinat;
- sistem de osatură mixt;
2. Alegerea scării .Scările utilizate la trasarea planului de forme
În Fig.19.13 sunt reprezentate secţiuni transversale printr-un petrolier,
sunt: 1:1, 1:101:25, 1:50, 1:100, 1:200.
vrachier şi un cargou transport mărfuri generale.
3. Trasarea caroiajului.
4. Trasarea cuplelor teoretice până la CWL. Pentru a
simplifica reprezentarea, cuplele teoretice din zona pupa se raportează
19.3.1 Reprezentarea structurilor de punte
la jumătate stânga, iar cele din zona prova la jumătatea dreaptă a
caroiajului transversalului. Din motive de simetrie ele se trasează
Planşeul de punte construit în sistem transversal de osatură (Fig.19.6,
numai într-un bord, mai puţin cupla maestră care se trasează în
planşa B.P.6 !!!!!!!!) are ca elemente principale de întărire:
întregime.
- traversa de punte (Fig.19.15);
5. Trasarea liniei punţii în bord.
- semitraversa de punte;
6. Trasarea liniilor etravei şi etamboului.
- curentul de punte (Fig.19.14).
7. Trasarea cuplelor teoretice până la nivelul liniei punţii în bord şi
proiecţiei acestei linii pe transversalul planului de forme.
8. Trasarea liniei punţii în planul diametral.
9. Trasarea plutirilor şi a proiecţiei liniei punţii în bord pe
orizontalul planului de forme.
10. Trasarea longitudinalelor în longitudinalul planului de forme.
11. Trasarea curbei de balansare sub orizontalul planului de forme.
În acest scop se folosesc diagonalele de balansare din transversalul
planului de forme. Fig.19.14 Structura curenţilor de punte
Pentru definirea cât mai veridică a formelor navei, planul de forme 1-punte; 2- curent de punte; 3- traverse; 4- nervuri de rigidizare a curentului;
conţine de obicei 21 de cuple, 4 -10 planuri de plutire 2 -5 verticale. 5- bracheţi

226
 a. b.

Fig.19.15 Îmbinarea dintre traverse şi coaste

a. Prin gusee sudate cap la cap; b.Prin gusee sudate prin suprapunere
1-coastă; 2- traversă; 3- braţoli

Fig.19.17 Pontil tubular cu îmbinare la capete fără guseu

1- învelişul punţii; 2- inima curentului de punte; 3- traversă; 4- rama transversală a gurii
Fig.19.13 Secţiuni transversale prin nave
de magazie; 5- pontil tubular; 6- învelişul dublului fund; 7- varangă; 8- carlingă; 9-învelişul
fundului; 10- platbanda curentului de punte; 11- dublura de tablă
a- petrolier; b- vrachier; c- cargou pentru transport mărfuri general
A- Chilă plată; B-talele fundului; C-gurnă; D- tablele bordajului; E- centură; F-
lăcrimară; H-tablele dublului fund; I-marginale; J- tablele peretelui înclinat al
tancului lateral; L-tablele dublului bordaj;
1- punte; 2-suport central; 3-suport lateral;5- longitudinală de fund; 6- longitudinală
de gurnă; 7- longitudinală de dublu fund; 8- varangă etanşă; 9- varangă cu inimă; 10-
profil superior; 11- profil inferior; 12- brachet; 13- distanţier; 14- guseu la gurnă;17-
longitudinala tancului de gurnă; 18- cadru tancului de gurnă; 19- coastă simplă; 20-
coastă întărită; 21- carlingă centrală; 22- carlingă laterală;24- longitudinală de bordaj;
25- stringher de bordaj; 26- traversă simplă; 27-semitraversă; 28-traversă de capăt;
29- curent; 30- longitudinală de punte; 31- longitudinala peretelui tancului lateral
superior; 32- cadrul tancului lateral superior; 33- pontil; 34- traversă nepuntită; 45-
guseu; 46- brachet; 47- nervură de rigidizare; 50- tabla parapetului; 51- montant; 52-
copastie; 53- rama transversală a gurii de magazie; 54- rama longitudinală a gurii de
magazie; 55- capacele gurii de magazie; 56- tabla peretelui puţului; 57- montantul Fig.19.18 Îmbinările cu gusee ale capetelor de pontil
peretelui puţului; 58- rama spiraiului; 59- capacul spiraiului; 60- traversă întărită; 61- 1- punte; 2- traverse; 3- curent de punte; 4- bracheţi; 5- pontil tubular; 6,7,8- guseu; 9-
cornier lăcrimar; 62- gafră. puntea dublului fund; 10- varangă; 11- carlingă laterală; 12- învelişul fundului

227
 Planşeul de punte construit în sistem longitudinal de osatură (Fig. 19.20)
are ca elemente principale de întărire:
- traversa întărită de punte, (traversă cadru);
- semitraversa întărită de punte;
- curentul de punte.

Fig.19.16 Planşeu de punte construit în sistem transversal de osatură

1-traversa punţii; 2-traversa de capăt a punţii; 3-semitraversa punţii; 4-

semitraversă întărită; 5-nervură de rigidizare; 6-rama transversală a
gurii de magazie; 7-nervură orizontală de rigidizare; 8-curentul de
punte din PD; 9-nervură de rigidizare a curentului; 10-curentul de
punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de magazie; 11-rama
longitudinală a gurii de magazie;12-nervură orizontală de rigidizare a
ramei longitudinale a gurii de magazie; 13-tabla lăcrimară a punţii; 14-
învelişul punţii;15,16,17- gusee de legătură;18- coastă simplă;19-
coastă întărită; 20- nervură de rigidizare a coaste; 21- braţol; 22-
centura punţii; 23- cornier lăcrimar; 24- parapet; 25- guseul parapetulu;
26- copastie; 27- perete transversal etanş; 28- montantul întărit al
peretelui transversal etanş; 29- învelişul peretelui transversal etanş; 30-
pontil; 31- montant al peretelui longitudinal; 32- învelişul peretelui Fig.19.20 Planşeu de punte construit în sistem longitudinal
longitudinal; 33- guseu de legătură a pontilului de osatură pentru o navă de transport mărfuri uscate

228
 19.3.2 Reprezentarea structurilor de bordaj
1- traversă întărită a punţii (traversă cadru);
2- nervură de rigidizare a traverse; Planşeul de bordaj construit în sistem transversal de osatură (Fig. 19.21)
3- traversă cadru din zona tancului lateral; are ca elemente principale de întărire:
4- nervură de rigidizare a traversei cadru; - coaste;
5- traversa de capăt a punţii; - stringheri de bordaj;
6- semitraversă întărită a punţii; Planşeul de bordaj construit în sistem longitudinal de osatură (Fig.19.22) are
7- nervură de rigidizare a semitraversei întărite; ca elemente principale de întărire:
8- rama transversală a gurii de magazie; - coaste;
9- nervură orizontală de rigidizare a ramei transversale a magaziei - stringheri de bordaj;
10- curentul de punte din PD; - longitudinalele de bordaj
11- nervură de rigidizare a curentului;
12- curentul de punte din dreptul ramei longitudinale a magaziei;
13- rama longitudinală a gurii de magazie;
14- nervură orizontală de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de
magazie;
15- longitudinală de punte;
16- tabla lăcrimară a punţii;
17- învelişul punţii;
18, 19, 20, 21- gusee de legătură;
22- coastă simplă;
23- coastă cadru;
24- nervură de rigidizare a coastei cadru;
25- braţol;
26- guseu de legătură între coasta simplă şi punte;
27- longitudinală de bordaj;
28- centura punţii;
30- parapet;
31- guseul parapetului;
32- copastie;
33- perete transversal etanş; Fig.19.22 Planşeu de bordaj construit în sistem longitudinal
34- montant întărit al peretelui transversal etanş; de osatură pentru o navă de transport mărfuri uscate
35- învelişul peretelui transversal etanş; 1-coastă cadru; 2-stringher de bordaj; 3-longitudinala de bordaj exterior; 4-longitudinala de
36- montant cadru al peretelui longitudinal; bordaj interior; 5-nervură de rigidizare a coastei cadru; 6-învelişul bordajului interior; 7-
centura punţii principale; 8-învelişul bordajului interior; 9-varangă cadru; 10-suport lateral
37- nervură de rigidizare a montantului cadru; (carlingă laterală); 11-longitudinală de fund; 12-longitudinală de dublu fund; 13- tabla
38- orizontală a peretelui longitudinal; marginală; 14-longitudinală de gurnă; 15-nervură de rigidizare a varangei; 16-învelişul
39- învelişul peretelui longitudinal; fundului; 17-învelişul gurnei; 18-învelişul dublului fund; 19-guseu de gurnă; 20-nervură de
40, 41, 42- gusee de legătură. rigidizare a guseului de gurnă; 21- traversă cadru a punţii principale; 22-longitudinală de
punte; 23- nervură de rigidizare a traversei cadru; 24- tabla lăcrimară a punţii principale ;
25- învelişul punţii principale; 26-guseu de legătură a traversei cu bordajul; 27-nervură de
rigidizare a guseului de legătură

229
Fig.19.21 Planşeu de bordaj construit în sistem transversal de osatură pentru
o navă de transport mărfuri uscate
1- coastă simplă sau coastă de cală;
2- coastă de interpunte;
3- coastă de suprastructură;
4- stringher de bordaj;
5- învelişul bordajului;
6- centura punţii intermediare;
7- centura punţii principale;
8- centura punţii suprastructurii;
9- nervură de rigidizare a stringherului de bordaj;
10- guseu de legătură între stringherul de bordaj şi coasta simplă;
11- varanga;
12- tabla marginală;
13- învelişul fundului şi dublului fund;
14- învelişul dublului fund;
15- învelişul gurnei;
16- guseu de gurnă;
17- rama;
18- longitudinală;
19- învelişul tancului de gurnă;
20- guseu de legătură;
21- traversa punţii intermediare;
22- tabla lăcrimară a punţii intermediare;
23- braţol;
24- traversa punţii principale;
25- tabla lăcrimară a punţii principale;
26- braţol al coastei simple;
27- guseu de legătură între între coasta de interpunte şi puntea intermediară;
28- rama tancului antiruliu;
29- longitudinala tancului antiruliu;
30- învelişul tancului antiruliu;
31- guseu de legătură între coasta de interpunte şi tancul antiruliu ;
32- traversa punţii suprastructurii;
33- tabla lăcrimară a punţii suprastructurii;
34- braţol al coastei suprastructurii;
35- guseu de legătură între coasta suprastructurii şi puntea principală;
36- montant al peretelui longitudinal;
37- orizontala peretelui longitudinal;
38- învelişul peretelui longitudinal;
39- guseu de legătură între orizontala peretelui longitudinal şi varangă;
40- guseu de legătură între montantul şi orizontala peretelui longitudinal ;
41- nervură de rigidizare a montantului peretelui longitudinal;
42- traversă legătură între stringherul de bordaj şi orizontala peretelui longitudinal;
43- cornier lăcrimar.

230
 Fig.19.23 Structura bordajelor cu osatură în sistem transversal la un
petrolier cu doi pereţi longitudinali
1-bordaj; 2-pereţi longitudinali; 3- perete transversal; 4- coastă; 5-stringheri de
bordaj; 6-stringher de perete; 7- guseu; 8- bracheţi; 9- varange

Fig.19.25 Secţiune transversală printr-un cargou

de transport mărfuri generale

1-copastie; 2-montant parapet; 3-tabla lăcrimară;4-traversă cadru; 5-învelişul punţii; 6-

curent de punte; 7- longitudinală de perete; 8- rama gurii de magazie; 9-pontil; 10-traversă
de punte; 11- montant de perete; 12- perete transversal etanş; 13-puntea dublului fund; 14-
carlinga centrală; 15-chila plată; 16-longitudinală de fund; 17-învelişul fundului; 18-varangă
cu inimă; 19-tabla marginală; 20-gurnă; 21-tabla gurnei; 22-coastă de cală; 23-traversă; 24-
învelişul bordajului; 25-coasă de interpunte; 26-brachet; 27-centura punţii; 28-cornier
lăcrimar; 29-parapet

1- longitudinală de fund;
2- longitudinală de bordaj;
3- coastă;
4- stringher de perete; 19.3.3. Reprezentarea structurilor de fund
5- guseu;
6- guseu; Planşeul de fund construit în sistem transversal de osatură are ca
Fig.19.24 Secţiune transversală 7- nervuri de rigidizare a stringherului; elemente principale de întărire:
a bordajului unui petrolier 8- guseu;
- varanga;
- suporţi;
- carlinga;

231
 Fig.19.26 Fund simplu
1-carlingă centrală; 2- carlingă laterală; 3-varangă flanşată; 4- coastă; 5-chilă plată; 6-
tablele învelişului fundului; 7-pontili

Fig.19.28 Planşeu de fund central

1-varangă; 2-carlingă centrală; 3- longitudinală de fund;
4-pereţi transversali

Fig.19.27 Dublu fund

1-varangă; 2-carlingă laterală etanşă; 3-carlingă laterală neetanşă; 4-longitudinale de
fund; 5-tablele dublului fund; 6-tabla marginală; 7-fîşia centrală; 8-coastă; 9-brachet

Fig.19.30 Planşeu de dublu fund în sistem longitudinal de osatură

1-carlingă centrală; carlingă laterală; 3-varange; 4-bracheţi;
5-nervuri de rigidizare pe carlinga centrală; 6-nervuri de rigidizare pe carlinga laterală

Fig.19.28 Tabla marginală a dublului fund

1-învelişul bordajului; 2-marginală înclinată în sus; 3-învelişul gurnei;
4-guseu de gurnă

232
 1- varangă din tancul central;
2- varangă din tancul lateral;
3- carlingă centrală;
4- carlingă laterală;
5- longitudinală de fund;
6- longitudinală de gurnă;
7- chila;
8- învelişul fundului;
9- învelişul gurnei;
10- montant al varangei;
11- semimontant al varangei;
12- montant al carlingii centrale;
13- guseu de rigidizare a carlingii centrale;
14- plăcuţă de rigidizare a guseului;
15- guseu de legătură între carlinga centrală şi varangă;
16- coastă întărită;
17- guseu de gurnă;
18- longitudinală de bordaj;
19- învelişul bordajului;
20- nervură de rigidizare a coastei cadru,
21- seminervură de rigidizare a coastei cadru;
22- montant întărit al peretelui longitudinal;
23- longitudinala peretelui;
24- nervură de rigidizare a montantului cadru;
25- seminervură de rigidizare a montantului cadru;
26- învelişul peretelui longitudinal;
27- guseu de legătură între peretele longitudinal şi varanga din tancul central;
28- guseu de legătură între montantul întărit al peretelui longitudinal şi varanga din
tancul lateral;

Fig.19.29 Planşee de fund cu simplu fund în sistem de osatură Fig.19.34 Îmbinarea dintre carlingi şi peretele transversal
longitudinal 1-carlinga centrală; 2-platbandă carlingă; 3-perete transversal etanş;
4-gusee

233
 Fig.19.31 Planşeu de fund cu carlingă centrală întărită
1- varange în tancul de încărcare central; 2-varange în tancul de încărcare lateral; 3-
carlingă centrală întărită; 4-pereţi longitudinali; 5-pereţi transversali; 6-coaste întărite

Fig.19.32 Îmbinare prin guseu orizontal între guseul de gurnă

şi puntea dublului fund
1-guseu de gurnă; 2-puntea dublului fund; 3-guseu orizontal

Fig.19.33 Tipuri de varange

a. varange etanşă;
b. varange cu inimă;
c. varange schelet

234
1- varangă etanşă; 1- varangă etanşă; 2-varangă cu inimă; 3-suport central; 4-suport lateral; 5-longitudinală de
2- varangă cu inimă; fund; 6-longitudinala dublului fund; 7-tabla marginală; 8-chila; 9-învelişul fundului; 10-
3- varangă schelet; învelişul gurnei; 11-învelişul dublului fund;12-nervură de rigidizare a varangei cu inimă; 13-
4- suport central; montant; 14-brachet al tablei marginale; 15-brachet al suportului central; 16-brachet de
5- suport lateral; prindere a longitudinalelor de varanga etanşă; 17-coastă; 18-guseu de gurnă;
6- tabla marginală;
7- chila;
8- învelişul fundului;
9- învelişul gurnei;
10- învelişul dublului fund;
11- nervură de rigidizare a varangei etanşe;
12- nervură de rigidizare a varangei cu inimă; 19.3.4 Reprezentarea pereţilor navei
13- profilul superior al varangei schelet;
14- profilul inferior al varangei schelet;
15- montant al varangei schelet; Osatura pereţilor poate fi:
16- montant al suportului lateral; - tip transversal (Fig.19.36);
17- brachetul tablei marginale; - tip longitudinal (Fig.19.37).
18- brachetul suportului central;
19- coastă;
20- guseu de gurnă;
21- învelişul bordajului.

Fig.19.36 Structura unui perete transversal cu montanţi

Fig.19.35 Planşeu de fund cu dublu fund construit în sistem
longitudinal de osatură
a-varangă cu inimă; b. varangă dispusă în dreptul unei coaste intermediare;
c. varangă etanşă în corespondenţa pereţilor transversali etanşi;
d. varangă etanşă la separarea tancurilor din dublu fund
1- montanţi în cală; 2- montanţi în interpunte; 3- gusee de prindere; 4-
carlingă centrală; 5- carlingă laterală; 6- varangă etanşă; 7- varangă
schelet; 8- puntea inferioară; 9- puntea superioară; 10- traversele
punţii superioare; 11- traversele punţii inferioare

235
 19.3.5 Reprezentarea structurilor din pupa şi prova navei

Structura care închide extremitatea din faţă a navei se numeşte etravă

(Fig.19.39, Fig.19.40, Fig.19.41), structura care închide nava în spate se
numeşte etambou (Fig.19.42).

Fig.19.37 Structura unui perete transversal cu întărituri orizontale

1-întărituri orizontale; 2-montant întărit; 3,4-gusee; 5-varangă etanşă; 6-varangă plină

Fig.19.39 Etravă pentru o navă fără întărituri pentru gheţuri

1-învelişul etravei; 2-brachet orizontal; 3-brachet perpendicular pe învelişul etravei; 4-
nervură parţială de rigidizare longitudinală a etravei; 5-carlingă centrală; 6-varangă; 7-chilă;
8-coastă din picul prova; 9-guseu de legătură între coastă şi varangă; 10-învelişul exterior al
bordajului; 11-curentul platformei din picul prova; 12-învelişul platformei din picul prova;
13-curentul punţii principale; 14- învelişul punţii principale.
Fig.19.38 Structura pereţilor unui petrolier
1-stringheri de bordaj; 2-perete longitudinal; 3-montant; 4-perete transversal; 5-
montanţi; 6-stringheri de perete; 7- carlingă centrală

236
 Fig.19.40 Etrava unui cargou de 3250/44500tdw
1- etravă din table de oţel sudate; 2- nervură de întărire longitudinală;
3-bracheţi
Fig.19.42 Etambou masiv din oţel turnat
1-etamboul cârmei; 2,4-nervură transversală de rigidizare; 3-etamboul elicei;
5-talpa etamboului; 6-călcâiul etamboului cârmei; 7-balama de susţinerea
cârmei; 8-balama de ghidare; 9-butucul etamboului elicei; 10-camera de apă;
11-varanga etamboului cârmei; 12-varanga etamboului elicei; 13-varangă
suplimentară; 14-varanga tubului etambou; 15-învelişul exterior al pupei; 16-
traversă picul pupa; 17-învelişul picului pupa; 18-orizontala peretelui picului
pupa; 19-învelişul peretelui picului pupa;

Fig.19.41 Etravă dintr-o parte forjată şi alta turnată

1-partea forjată; 2-partea din oţel turnat; 3-tablele învelişului exterior

237