Sunteți pe pagina 1din 6

4.1.

Tratarea combustibilului

1. i. Care este eonstituenta instalatiei de alimentare eu eombustibil


a motoarelor navale?
R. Instalatia de alimentare cu combustibil a motoarelor este formaHi
din urmatoarele sectiuni:
- sectiunea de depozitare a combustibilului - cu rol de depozitare,
pastrare ~i manipulare a combustibilului Ia bordul navei;
- sectiunea de tratare a combustibilului - are rolul de a trata ~i
transporta combustibilul trata, de Ia tancul de zi (serviciu) Ia
echipamentul de injectie. Este considerata sectiunea de joasa presiune a
sistemului.
- sectiunea de Inalta presiune - are rolul de a doza, pulveriza ~i
introduce sub aceasta forma, cantitati exacte de combustibil In cilindrii
motorului. .

2. i. Care este eomponenta ~i rolul sectiunii de depozitare a


eombustibilului?
R. Combustibilul Imbarcat se depoziteaza In tancurile inferioare
(dublu fund) ~i In cele superioare, Ia navele care dispun ~i de astfel de
tancuri. Combustibilul din tancurile superioare se consuma ultimul,
pentru a preveni pierderea Intregii cantitati, In eventualitatea unei avarii
In zona fundului navei.
La ambarcarea se va avea In vedere ca depozitarea coinbustibilului cu
punct de aprindere situat sub 60°C sa nu se fad In tancurile care fac parte
'din structura navei.
Tancurile dublu fund dispun de echipamentele de sondare pentru
masurarea cantitatii de combustibil din tanc. Tancurile pot dispune ~i de
indicatoare pneumatice de niveI, uzual montate In sala de ma~ini, formate
dintr-un manometru ~i 0 pompamanuala de comprimare care, printr-un
sistem de valvule, pot fi conectate Ia toate tancurile de combustibil. I
In realitate, acest sistem de masurare este conectat Ia sistemul de aer
compri mat pentru ca acuratetea masurarii depinde de alimentarea
constanta cu aero
Tancurile pentru combustibil greu sunt prevazute cu serpentine de
Incalzire pentru mentinerea combustibilului la 0 viscozitate care sa
permita 0 aspiratie u~oara pentru pompele de transfer.

133
3. i. Ce rol are secpunea de curatire a combustibilului?
R. Are rolul de a pregati combustibilul pentru ardere ~i de a-I
transporta la echipamentul de injectie. Separatoarele pentru combustibil
greu ~i cele pentru motorina pot . aspira lichidul direct din tancurile de
depozitare sau din tancurile de decantare. Dupa separare, combustibilul
este pompat direct in tancurile de consum zilnic.
Separatoarele sunt reglate sa livreze 0 cantitate de combustibil bine
curatat echivalenta cu consumul motorului principal.
Prin separare, din combustibil sunt indepartate atilt impuritatile lichide
cat ~i cele solide. Impuritati din combustibil pot genera deranjamente in
functionarea motoarelor cum sunt:
infundarea pompelor de inalta presiune;
avarierea injectoarelor; Fi~. 1. Vas ~Iorentin pentru decantarea continua naturala
ancrasarea sistemului de evacuare; vas~i~~~':e~~;~e;tc~e;,n:~':n:n~~:bustibilUIU!; 2. compartfn:entul p~incipal al
avarierea paletelor turbosuflantelor, etc. z §i Zo -distanta fata de ~/anul de ref:r~:t~u(a;= :)'. combustlbll curat; 5., ~e~ire apa;
Curatirea efectiva a combustibilului se realizeaza prin centrifugare, , , Ya - greutatea speclflca a apei'
Y - fJreutate~ specifica a combustibilului curat; Y < Ya '
cand combustibilul trebuie sa aiM 0 vascozitate cat mai mica. d - dlstanta dmtre sup~af~ta de separatie §i planul x - 'x;
Vascozitatea dorita se obtine prin preincalzir~a combustibilului pana la D, e, eo - dlmenslUn/ caracteristice aparatului.
lO00C, dnd vascozitatea ajunge la 180 cSt la 50°C (1500 Sec.
Reeadwood 1 la lOO"F - 37,8°C) se considera ca s-a ajunsla viscozitate 5. i. Cum areloc se~ararea prin gravitape?
optima pentru injectie. R: Deplasarea parttculelor
sub mfluent " .
solide sau lichide printr-un medl'
U vascos
A

. . a gravlt~p~l p~mantuluiatinge 0 viteza constanta dupa un


A '

4. i. Cum se face epurarea combustibilului gre~? . a?uIll1t lImp: ~eeas~a vlteza este numita de sedimentare, este notata eu V
R. Prin decantarea ~i filtrarea combustibilului. Decantarea poate fi: ~l se detefIlllna eu aJutonil relatiei: ' g
a) _ discontinua - combustibilul este introdus intr-o .recipisa cu 2( ,
suprafata mare, inaltime mica ~i fund u~or tronconic In centrul caruia este Vg =d \Pp - PI) . g = d2 . Llp
18 . g [mls]
montat un robinet de evacuare. Sub actiunea gravitatiei impuritatile cu . . 11 18 . 11
greutate specifica mai mare decat a combustibilului se depun la fundul d =diametrul particulei [m]
recipi~ntului. Depunerea se face relativ repede in cazul particulelor mari, Pp = densitatea particulei [Kg/m3]
foarte lent in cazul particulelor fine ~i nu se produce deloc in cazul PI = ~ensit~tea fazei continue [Kg/m3]
suspensiilor coloidale sau a emulsiilor. 11 = vascozlt~tea fazei continue [Kg/m.s]
b) - natural a continua - se face in vasul florentin - fig. 1. ~ = ac~eleratla gravitationala [9,81 mls 2]
Combustibilul este introdus in vas prin ,sectiunea 1, iar separarea se . Daca densltate~ particulelor este mai mica decat aceea a fazei continue
face in sectiunea 2, unde amestecul solide-apa cu greutatea specific a mai d~fer:nta d: densltate este negativa, adica particulele se deplaseaza cu 0'
mare (Ya) se depune pe fund, iar combustibilul curat - cu greutate vlt~za Vg ~catre suprafata lichidului, adica in directie opusa aceleia in care
specific a mai mica (y) se ridica la suprafata . actloneaza forta de gravitatie.
Suprafata de separatie dintre acestea y - y ~i planul de referinta x - x Llp = (pp - PI)
se gase~te la distanta - d. Apa se ridica in sectiunea 3: iar suprafetele
libere in 2 ~i 3 se gasesc la distantele - Z ~i Zo - fata de planul x - x, pe
baza relatiei: (d - z) . y = (d - zo) . Yo

134 135
6. i. Cum are loc separarea in camp centrifugal?
R. Acceleratia centrifugaHi (a) nu este constanta, ea cre~te odati'i cu ·Combustibilul greu poate fi suptis~i numai operatiei de imrificare _
cre~terea distantei particulelor fata de axa de rotatie ' ~i cu viteza fi'ira 0 cIarificare ulterioara, Insa calitatea separarii va fl· mult irlferioara.
unghiulara, astfel ca acceleratia este data de relatia: a = r . o}.
Inlocuind aceasta valoare viteza de sedimentare va fi 8. i. Cum se face alegerea discului gravitational?
2 R. Alegerea corecta a diametrului interior al discului gravitational
d .llp 2 '
V = . ·r,co poate .fi Iacuta, analitic, din tabele, din diagrame sau prin lncercari
18·" s~cceslve. La alegerea analitica a discului se va avea In vedere faptul ta
Prin combinarea
, ..
relatiilor obtinem: smgurul element variabil din formula de calcul este diametrul discului
2 gravitational. Pentru determinarea discului cu ajutorul diagramelor se
v·co
V=Vg . _ - - = Vg ·2 folose~te di~grama livrata de catre firma constructoare ~i instructiunile de
g exploatare. In figura 3, este prezentata 0 astfel de diagrama.
Factorul Z = v . co 2/g este numit - valoare gravitational a - ~i arata cat . ~~nsi~erand cunoscute valorile y = 0,87 la 15°C; tsep = 55°C (130"F), se
de mare este viteza de sedimentare a particulelor Intr-un camp centrifugal mtra m dlagramii cu acestea ~i la intersectia liniilor punctate se obtine punctul
comparativ cu un camp gravitational. .. care ine atata ce disc trebuie sa folosim. In cazul dat, intersectia punctului se
afla In zona lO9, deci va fl folosit discul marcat cu aceasta valoare.
7. i. Cum se face 0 buna separare a combustibilului greu?
R. Prin supunerea acestuia la operatiunile de purificare ~i clarificare.
Pe timpul purificarii are loc separarea integrala a apei ~i a particulelor
formate din impuritatile mecanice grosiere pe baza diferentelor de
greutati specifice.
Operatiunea de clarificare este una de continuare a operatiei de
purifiC.a re cand sunt eliminate impuritatile de mici dimensiuni aflate In
campul centrifugal, ca urmare a fortelor de frecarece se manifesta Intre
talere. Cele doua operatiuni au loc In doua separatoare cuplate In serie;
unul cu rol de purificator, iar celalalt cu rol de clarificator - fig. 2.

Fig. 2. Sistem de
separare combustibil
greu cu separatoare in
serie
1. intrare combustibil
din tancurile de
bunker; 2. tanc de "

decantare; Fig. 3. Diagrama Fig. 3.1. Verificarea practica a


3. serpentine de pentru alegerea discului gravitational
incalzire; 4. senzori de discurilor a - disc corect ales - linia de
temperatura §i control a temperaturii; 5. separatorul principal §i separatorul de separatie nu depa§e§te
rezerva; 6. tancuri pentru reziduri; 7. tanc de serviciu zilnic; 8. valvula de diametrul orificiilor;
presiune constanta; 9. valvula pentru regIa rea curgerii la separatoarele I §i /I. b - disc larg -linia de separatie
= =
Modul de ope rare: serie I §i /I - purificator urmat de clarificator; singur I sau /I sub diametrul orificii/or
- functionand ca purificator; paralel- separatoarele I §i 1/ functioneaza ca c - disc ingust - linia de
purificator cu 50% din capacitate. separatie peste diametrul
orificiilor. in interior
136 137
La selectarea prin incercari succesive se impun executarea de teste de
separare folosind disc uri cu diametre din ce in ce mai mari, pana cand in
racordul de evacuare a reziduurilor apare combustibil sau ulei. Pe timpul
probelor, parametrii care influenteaza separarea - temperatura
combustibilului, temperatura ~i cantitatea apei de spalare, etc. - vor fi
mentinuti constanti pentru a nu influenta rezultatele. In figura 3.1 este
prezentat modul in care se face verificarea practica a alegerii discului
gravitational, prin analiza pozitiei cilindrului de separatie fata de
diametrul gaurilor din talere.

9. i. Care este componenta unui separator ~i a unei instalatii de


separare?
R. Principalele componente ale unui separator sunt prezentate in fig.
4. .
- carcasa separatorului - confectionata prin turn are din fonta de buna Fig. 4; Componenta unui separator
calitate; 1. alim~n~are cu lichid de epurat; 2. valvula de inchidere §i reglaj; 3. tiltru;
- angrenajul de antrenare - format din melc - roata melcata; 4. combustibll murdar la incalzitor; 5. §urub tara staf§it; 6. roata melcata; 7. sticla
de nivel; 8. ambreiaj cu tricfiune; 9. bu§on pentru uleiul de ungere; 10. trana;
- sistemul de separare - la care parte a superioara ~i cea inferioara ~ 1. .contor de rot~f~i; 12. axul oalei; 13. combustibil murdar la separare;
este confectionata din otel inox de buna calitate; 14. le§trea combustlbllului epurat; 15. ie§irea apei; 16. oriticii pentru evacuare
- sistemele de distributie a apei de lucru ~i a fluidului de lucru; slop; 17. ie§ire pentru §Iam; 18. indicator de debit; 19. termometru; 20.
- aparatele de masura ~i control - manometre, vacuummetre, rn.ano'!'etru; 21. alimentarea cu apa de etim§are; 22. alimentarea cu apa de
termometre, tahometre; Inchldere; 2~. oala separatoare: 24. pompa de alimentare; 25. ie§ire apa.
A - capacul oalel; B - coroana de tlxare; C - tundul oalei mobile; 0 - corpul oalei;
- motorul electric de antrenare - la a carui alegere se .are in vedere E - stiva de discuri
faptul ca la pornirea separatorului are loc un consum mare de putere, care
scade cu circa li3 dupa atingerea turatiei de lucru. 10. i. Cum are loc purificarea ~i clarificarea la un separator Cara
Transmiterea mi~carii de la electromotor la roata melcata este fiicut autodescarcare?
printr-un cuplaj cu frictiune, care asigura 0 porriire lina ~i protectie la R. Dupa ce separatorul a atins turatia nominala, tamburul de separare
suprasarcina. se umple cu apa care asigura etan~area spatiului de reziduuri, inaintea
Pompele de combustibili u:lual sunt de tipul cu roti dintate ~i sunt adm.isiei lichidului de t~atat pentru a preveni refularea acestuia prin
folosite pentru alirhentarea sau desciircarea separatorului. s~at~ul de evaluare a apel murdare. Dupa umplerea tamburului cu apa a
Incalzitoarele pe apa ~i de combustibil sunt folosite ca instalatii carel temperatura este egaUi cu cea a lichidului de tratat, pe la partea
auxiliare. superioara a tamburului se introduce Iichidul de Batat (combustibil sau
Componenta unei instalatii de separare este prezentata in figura 4. ulei).
Lichidul de tratat disloca 0 anumita cantitate din apa existenta in oala
pana .ce intre ele se formeaza un anumit nivel ~i 0 zona de separatie, care
~rebU1e sa fie in dreptul orificiilor de pe discurile de separare.
Forta centrifuga imparte amestecul in doua componente:
a) - u~oara - formata din lichidul purificat care se deplaseaza pe
Suprafata superioara a discurilor;

138 139
b) - grea - formaHi din apa ~i sedi~ente - ~are .se deplaseaza pe 11. i. Care este principiul de funetionare al separatorului eu
suprafata inferioara a discurilor, spre ~pat~ul de rezlduun. _ . autodeseareare?
Lichidul purificat ~i apa extrasa dm a~esta SU?t desc~c~te prm R. Spre deosebire de separatoarele lara autodescarcare, la care
tubulaturi individuale in tancuri special destI~ate. - .flg. ~ - m tImp ce, curatirea oalei de separare ~i evacuarea reziduurilor se face manual, la
reziduurile solide raman depuse pe peretii vertIcah al oalel de separare. separatoarele cu autodescarcare descarcarea reziduurilor se face pe
timpul functionlirii separatorului la turatie nominala.
Separatorul cu autodescarcare poate fi folosit atat pentru purificare
cat ~i pentru clarificare, adaptarea fiind facuta prin schimbarea setului de
discuri. 0 sectiune printr-o oala de separare a unui separator cu
autocuratire este prezentata in figura 6.

Fig. 6. Schema
separatorului eu
evaeuare automata a
sedimentelor
Fig. 5. Separatorul pentru eombustibil greu - eo~po~e~ta . .. 1. orificii de evacuare
1 separativ' 2. buton pentru stop de avarie; 3. sursa !?entru mcalzlre; 4. dlspozltlv a sedimentului;
.de pornir~; 5. unitate de reglaj; 6. alimentare cu apa dulce; 7. blocul ~~/vulelor 2. fundul rotorului;
solenoid; B. valvula solenoid pe circuitul de ,aer:. ~. actuator pne~matlc, 1O. ~er 3. spatiu cu apa sub
comprimat· 11. combustibil curat; 12. premcalzltor; 13. su,!~pa de reglare, pres;une;
14. indic~tor de presiune; 15. valvula pneumatica cu 3 cal; 16. traductor _. 4, 5. garnitur; de
pneumatic pentru apa; 17. ie§ire apa sarata; lB. ev~~uare §Iam; 19. drenare apa, etan§are.
20. recirculare combustlblf.
Operatiunile de purificare ~i cele de clarificare se desta~oara ca ~i la
~eparatoarele uzua.le (tara autodescarcare). Componentele lichide sunt
Adaosul de apa curata la inceputul procesului ~e purificare ~pa~a
particulele u~oare din componenta lichidului tratat ~l Ie evacue~za dl~ evacuate prin cele doua orificii superioare, iar cele solide sunt deversate
separator in acela~i timp cu apa murdar~, fapt ce mare~te d~rata tImpulUl periodic prin orificiile de evacuare - 1 - dispuse la periferia mediana a
?alei separatorului.
dintre doua spaliiri sau demontari succeSlVe ale. separator~IUl . _
Clarificarea se deosebe~te de purificare pnn faptul ca aceasta separa Uzual, aceste orificii sunt obturate prin fundul mobil al oalei - 2 _
in special impuritatile solide. La un separator clarificat?r se folose~te aflat, in acest caz, in pozitie superioara, ~i sunt eliberate atunci cand
acela~i tambur ~i acelea~i discuri ca la separatorul p~nficator dar, la fundul oalei se afla in pozitie inferioara. Deplasarea fundului oalei
partea superioara a tamburului acestuia este montat ~n l~el ~e etan~are, functioneaza ca un piston ~i este provocata de inchiderea sau deschiderea
care inchide' orificiul de evacuare a apei murdare ~l aSlgura etan~area unui circuit auxiliar de apa. Cand presiunea din spa~iul - 3 - inceteaza,
fundul oalei este impins in jos ~i se elibereaza orificiul de evacuare - 1 _
tamburului la inceputul separarii.

140 141
producand, sub efectul fortelor centrifuge, desciircarea sedimentelor.
Dupa golirea oalei se reia ciclul obi~nuit de separare:
- Inchiderea admisiei apei de comanda;
- refacerea pernei de apa de etan~are a tamburului (In cazul
purificarii);
- se admite lichidul de tratat;
- se continua procesul de separare pan a In momentul unei noi spalari
a separatorului.

12. i. Cum procedap pentru pornirea ~i oprirea unui separator?


R. Inaintea punerii In functiune se face un control amanuntit al starii
exterioare a separatorului ~i spatiului din incinta. Cu aceasta ocazie se
veri fica nivelul de ulei din baie, pozitia sabolilor de frana, temperatura
apei, etc. Se porne~te motorul electric pentru actionare, iar dupa atingerea
turaliei nominale se introduce apa in partea inferioara a oalei de separare.
Dupa ce apa apare in tubul de evacuare a reziduurilor se poate admite
lichidul pentru separare.
Pentru oprire se face descarcarea ~i spalarea separatorului dupa care
se opre~te motorul electric ~i se franeaza tamburul.
Pe timpul functionarii frecventa spalarii separatorului se alege functie
de starea reziduurilor evacuate. Daca acestea sunt prea fluide se 5. LINIA DE ARBORI ~I ELICEA
recornanda un timp mai lung intre doua spaliiri, iar in cazul un or
reziduuri cu consistenla mai mare timpul intre doua desciircari va fi mai
mic.
In cazul separatoarelor rara autodescarcare, spalarea manuala se va
face cel putin 0 data la 24 ore de functionare.
Atunci cand lichidul de separat este uleiul, temperatura acestuia la
intrarea in separator trebuie sa fie de 75-80°C, iar apa de spalare trebuie
sa fie putin mai calda. In cazul uleiului aditivat acesta nu trebuie sa fie
spaIat cu apa pentru a nu indepiirta aditivii din acesta ~i a forma emulsii
stabile.
Pentru a realiza 0 buna separare, uzual, separatorul trebuie sa lucreze
la 50-60% din debitul nominal ~i sa fie asigurata functionarea a doua
separatoare in serie - purificator ~i clarificator.
o

142