Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.3.minimizarea Unui Automat Finit
2.3.minimizarea Unui Automat Finit
x, y Si xRy
disjuncte S astfel nct
.
S Si
i
i
Observaia 2.3.3 Se poate construi un cel mai mic automat care accept un limbaj T(M),
prin eliminarea strilor inaccesibile i comasarea celor redundante. Strile redundante sunt
determinate prin partiionarea strilor automatului n clase de echivalen astfel nct
fiecare clas conine stri care nu se pot distinge ntre ele i este att de mare ct este
posibil.
Definiia 2.3.4 Fie M (Q, , , q 0 , F) un automat finit determinist i q1,q2 dou stri
distincte. Spunem c x distinge q1 de q2 dac:
(q1 , x) * (q 3 , )
(q 2 , x) * (q 4 , )
i una i numai una dintre strile q3 i q4 este stare final adic:
q3 F q4 F
i
q4 F q3 F.
k
(1)
k -1
k -1
q1 q q1 q 2 a , (q1 , a) (q 2 , a)
(2)
k 1
k 1
.
k
Alegem .
A.3 Se construiete M=(Q, , , q0, F) unde Q e mulimea claselor de echivalen
ale lui Q, astfel:
([q],a)=[p] dac (q,a)=p
q0=[q0]
F= [q] qF
(B) Algoritm de eliminare a strilor inaccesibile. Pentru eliminarea strilor inaccesibile
se poate folosi orice algoritm din teoria grafurilor de eliminare a nodurilor inaccesibiel din
nodul reprezentnd starea iniial, unde avem:
Intrare
- Graful (Q,) cu (q,p)=a (q,a)=p
- q0Q
Ieire
Mulimea de noduri QQ astfel nct exist un drum de la q0 la pQ.
Algoritmul marcheaz succesiv nodurile accesibile din q0 printr-un drum. Astfel, gsete
nodurile accesibile i le elimin pe celelalte. Prezentm n continuare dou variante ale
acestui algoritm:
Varianta I
BI.1 Iniializeaz Q={q0} i marcheaz q0 cu 0.
Exemplul 2.3.1
q0
q5
a
b
q3
b
a
b
q1
q4
a
Figura 2.4.1 .
q2
{q 0 , q 5 },{q 1 , q 2 , q 3 , q 4 }
Analizm 1-nedistinctibilitatea:
(q0,a) q5 0
(chiar egale)
(q5 ,a) q5
1
q0 q5 (rmn n aceeai clas)
(q0,b) q1 0
(q5 ,b) q4
(q1,a) q4 0
(q2,a) q2 1
q1 q2 (se vor separa n clase diferite)
(q1,b) q3 0
(q2,b) q5
b
Figura 2.4.1
(q1,a) q4 0
(q3,a) q3 1
q1 q3 (se vor separa n clase diferite)
(q1,b) q3 0
(q3,b) q0
tiind deja c q1 se separ de q2 i de q3, trebuie vzut dac q2 i q3 rmn totui mpreun:
(q2,a) q2 0
(q3,a) q3 1
q2 q3 (rmn n aceeai clas de echivalen)
(q2,b) q5 0
(q3,b) q0
Ultima stare neanalizat este q4; din cele vzute deja, aceasta ar putea aparine fie clasei
care conine pe q1, sau celei care conine pe q2 i q3, sau unei clase noi. n urmtorul calcul
se vede c prima este varianta valabil:
(q1,a) q4 0
(q4,a) q1 1
q1 q 4
(q1,b) q3 0
(q4,b) q2
{q 0 , q 5 },{q 1 , q 4 },{q 2 , q 3 }
S analizm 2-nedistinctibilitatea:
(q0,a) q5 1
(q5,a) q5 2
q0 q5
(q0,b) q1 1
(q5,b) q4
(q1,a) q4 1
(q4,a) q1 2
q1 q 4
(q1,b) q3 1
(q4,b) q2
(q2,a) q2 1
(q3,a) q3 2
q2 q3
(q2,b) q5 1
(q3,b) q0
Se observ c nici una dintre clasele 1-nedistinctibile nu s-a mprit n subclase. Deci
relaia s-a stabilizat i s-a obinut:
k2
1
{q 0 , q 5 },{q1 , q 4 },{q 2 , q 3 }
Start
q
0
b
b
q
Figura 2.4.2
a
b
0
1
2
1
3
4
2
4
3
3
5
5
4
5
5
5
5
5
C1. Toate nodurile sunt accesibile deci trecem la :
C2. Tabelul iniial este cu toate perechile nemarcate.
0
_
1
_ _
2
_ _ _
3
_ _ _ _
4
_ _ _ _ _
0
1
3
5
a
1
3
5
5
b
1
3
5
5