Facultatile de jurnalism fabrici de

mediocritate
Cu toate ca a devenit evidenta o lipsa acuta de
jurnalisti pe piata, din cauza pregatirii universitare
precare si a lipsei de abilitati, absolventii nu sunt
doriti la angajare
Cosmin Pacuraru
|nmultirea canalelor media a generat, in ultimul timp,
o foame de jurnalisti asemanatoare cu cea din anii
90. Piata a dictat invatamantului superior sa se
adapteze, iar acesta si-a propus sa formeze
profesionisti pentru media aflata in expansiune. Nu a
reusit fiindca nivelul profesional este dat de
cunostinte, abilitati si atitudine. Abilitatile si
atitudinea se formeaza in practica, iar aceasta
dimensiune lipseste la majoritatea facultatilor. Pe de
alta parte, sefii de redactii reclama lipsa
cunostintelor pe care absolventii ar fi trebuit sa le fi
acumulat in timpul studiilor.
Cohorte de absolventi ...
|n Romania, exista 18 facultati care ofera specializare
in jurnalism. Din acestea, 12 functioneaza in cadrul
unor universitati de stat. |n Bucuresti, se regasesc 4,
dintre care una este parte a Universitatii Bucuresti.
Ministerul Educatiei si Cercetarii nu are o evidenta a
numarului de absolventi si nici posibilitatea de a
influenta felul obiectelor de studiu din aceste
facultati, deoarece legislatia consfinteste autonomia
universitara. Nici facultatile nu au o evidenta a
studentilor care, dupa absolvire, au inceput o cariera
in presa sau in comunicare. Probabil ca nici nu sunt

interesate, deoarece o astfel de statistica nu le-ar fi

tocmai favorabila. La un calcul aproximativ,
constatam ca o promotie nationala numara
aproximativ 2000 de absolventi, care nu se regasesc
nici macar in proportie de 10% in redactii. Acestia se
impart in doua categorii: cei care practicau deja
meseria, avand un contract cu o redactie si au
absolvit jurnalismul pentru a se perfectiona, si
pustanii care, in timpul facultatii, constatand ca nu
se invata mare lucru, s-au lipit pe langa vreo
redactie, au invatat si au fost angajati. Alexandra
Stanescu, reporter la Europa FM, este un caz fericit:
acum trei ani, dupa ce a simtit ca nu se va alege cu
nimic de pe urma cursurilor facultatii de profil din
cadrul Universitatii Spiru Haret, s-a inscris la
trainingul de {tiri Radio de la Centrul de Jurnalism
Independent, a muncit cateva luni fara bani ca
reporter si apoi ca redactor la Radio Mix, dupa care a
fost anagajata. Dupa cateva luni, i s-a oferit
oportunitatea de a concura pe un post la Europa FM.
Anul acesta a absolvit dar este foarte nemultumita:
Cum este posibil ca sa nu se mai realizeze un
proiect la sfarsitul facultatii, unde sa se vada ce a
invatat si cum scrie un sudent dupa toti acesti ani?
Noi am avut la sfarsit un test grila care este complet
neconcludent.
... care nu stiu limba romana ...
Experientele sefilor de redactii cu studentii si
proaspetii absolventi sunt naucitoare. Laura Gafencu,
editor la Stort Total FM, post ce isi construieste in
acest moment echipa redactionala, spune ca au
trecut prin redactie cateva zeci de pretendenti pentru
postul de redactor si am constatat ca ei nu cunosc

suficient limba romana. Mai mult, au deficiente in a

se exprima atat oral, cat si in scris. Am gasit pana la
urma doi studenti care doresc cu orice pret sa faca
aceasta meserie si i-am cooptat in echipa. Restul
credeau ca de aici se pot lansa in a citi stirile la
televiziune. Horia Badau, asistent universitar la
Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii
Hyparion Bucuresti, crede ca lipsa gramaticii din
curricula este regretabila si daca inainte se dadea
examen la gramatica, acum cel putin, ar trebui sa fie
introdusa in studiu
La universitatile private, admiterea se face pe baza
de dosar, fara nici o examinare, iar locurile sunt
nelimitate. Dupa cei trei sau patru ani de studii,
termina mai putin de jumatate din cei admisi initial.
... si care nu au o cultura generala minimala
Sabina Fati, editorialist si sef de sectie la Romania
Libera, spune ca absolventii de la jurnalism nu au nici
cel mai firav back-ground iar pregatirea din facultate
este deficitara. Oricum, si in Statele Unite sub 10%
din absolventi reusesc in bransa. |n general, sunt cei
gata formati in alte facultati. Cei de la jurnalism
habar nu au despre stiinte politice sau despre
economie. |n Romania, facultatea de jurnalism este
un fel de scoala post-liceala. |n nici o redactie
serioasa nu exista absolventii din ultimii doi-trei ani.
La TVR sau Antena 3, la Romania Libera sau la
Gandul, se confirma faptul ca absolventii de
jurnalism nu sunt doriti. Acum cateva saptamani, la
Salonul Moderatorilor, organizat de CNA, in
colaborare cu Agentia de Monitorizare a Presei si
Centrul de Jurnalism Independent, majoritatea
jurnalistilor prezenti s-au plans de lipsa

profesionistilor pe piata. Andreea Cretulescu, de la

Realitatea TV, spunea atunci: nici macar un
documentarist bun nu gasim. Jurnalistii sunt destul
de revoltati din cauza ca nevoia de reporteri sau
redactori este reala, se ofera salarii motivante si nu
se gasesc absolventi care sa corespunda cerintelor
minimale. Bogdan Pitaru, redactorul sef al site-ului
Antenei 3 si absolvent al unei scoli de jurnalism, este
dezamagit de calitatea invatamantului din domeniu
si spune ca in acest moment aceste facultati scot
cele mai multe rebuturi. Am o experienta: cand o fata
a venit sa se angajeze, nu invatase sa scrie, nu stia
sa faca nimic si nici nu vroia sa invete dar isi dorea
sa ajunga pe sticla, sa prezinte stiri. {i Dumitrina
Galantonu, editor la Hotnews.ro, este critica fata de
fostii studenti la jurnalism: Cand ies din scoala au
obraznicia si speranta de a ajunge ca modelele pe
care le au, gen Oana Zavoranu. Jurnalistii seriosi au
absolvit facultati serioase. |ntai trebuie sa-si
mobileze mansarda si apoi trebuie sa se apuce de
jurnalism! Actualele facultati pregatesc culegatori de
litere la tipar.
La Evenimentul Zilei, politica de resurse umane este
alta. Grigore Cartianu, redactor sef adjunct, spune ca
au trecut pe-acolo multi studenti si absolventi dar,
daca avem nevoie de 7-8 jurnalisti, anuntam, luam
in probe vreo 20-25 oameni si, in cateva zile, ne dam
seama daca pot face parte din redactia noastra.
Oricum, multi nu sunt facuti pentru aceasta
meserie!.
Universitarii contraataca
Provincia considera ca invatamantul universitar
bucurestean este cel mai bun. Lucru care nu se

dovedeste prin declaratiile consemnate de la colegi

si care se refera numai la facultatile din Capitala.
Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si
{tiintele Comunicarii din cadrul Universitatii
Bucuresti, ne-a declarat: Suntem facultatea fara
someri, cu toate ca piata muncii din domeniu este
mobila si versatila. Daca absolventii nu profeseaza
jurnalismul, sigur ii gasim in firmele de PR si de
publicitate. La FJSC, nu se studiaza limba romana
dar exista cursuri de tehnici de redactare si
structura a limbajului jurnalistic, unde se pica din
cauza greselilor de exprimare. Se face si practica,
mai ales ca, de trei saptamani, exista o lege a
practicii. Avem contracte cu institutii media iar
studentii sunt obligati sa prezinte un dosar de
practica. |n general, studentii nostri incep sa lucreze
cu contract incepand din anul al doilea. |n ultimul an,
toti au deja un loc de munca.
Tot Mihai Coman considera ca universitatile din
provincie sunt iresponsabile, pregatind sute de
jurnalisti care nu au unde sa se angajeze. Acolo sunt
putine locuri de munca in comparatie cu cifrele de
scolarizare si nu se poate vorbi despre calitatea
actului academic.
Cristina Nistor, purtatorul de cuvant al Universitatii
Babes - Boliay din Cluj, afirma ca aproximativ 70%
din absolventii facultatii clujene lucreaza in presa.
Este foarte greu sa tinem legatura cu ei deoarece
peste 75% din studenti sunt din alte localitati si,
dupa ce termina facultatea, se intorc acasa. Daca
mai socotim si dinamica pietei muncii, unde exista o
mare fluctuatie de oameni in redactii, este clar ca
emitem un procent relativ. Mai sunt si cei care au
plecat din tara ... La noi, se studiaza temeinic

gramatica limbii romane inca din 1993 si avem

peste 15 jurnalisti cu experienta care sunt cadre
didactice asociate a UBB.
Doua ingrediente fundamentale: abilitati si
atitudine
Absolventii braileni de la jurnalism ai Universitatii
Constantin Brancoveanu, lucreaza in presa in
proportie de 50%, apreciaza Dorian Rais, decanul
Facultatii de {tiinte Administrative si ale Comunicarii.
La FSAC, se studiaza riguros gramatica, dar nu prea
exista jurnalisti profesionisti care sa activeze drept
cadre universitare sau asociate. Practica se
realizeaza in redactiile locale, care nu sunt tocmai
competitive, jurnalistii valorosi fiind de multi ani
plecati in Bucuresti.
Cel mai mare procent de jurnalisti desantati inca
din primul an in presa nationala provin de la
Departamentul de Jurnalistica si {tiintele Comunicarii
a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Numai
anul trecut au plecat in redactia din Bucuresti a
Evenimentului Zilei sapte absolventi. Anul acesta,
patru s-au dus la Edipresse. Oricum, stiu ca in jur de
30% din absolventi raman in presa, spune Daniel
Condurache, coordonatorul acestui departament. La
Iasi, accentul se pune pe crearea de abilitati si a unei
atitudini realiste si pozitive fata de meserie. Au si
unde: Opinia Studenteasca, cea mai buna publicatie
studenteasca de 30 de ani incoace, Radio Nord Est si
Agentia de Presa Cuza-Net sunt canale media vii
care functioneaza inclusiv in weekend, pentru ca
studentii sa inteleaga ce inseamna presa. Acum
functioneaza si Studioul Audio-Video Ringier, care
reprezinta o donatie a trustului cu acelasi nume, in

valoare de 50.000 de euro si in care studentii

lucreaza tot in conditii reale, spune Daniel
Condurache.
Cat si pentru ce ...
Autonomia universitatilor ofera posibilitatea acestora
sa-si stabileasca propriile venituri. Astfel s-au instituit
taxele de admitere. Acestea variaza intre 70 si 200
de lei, in acesti bani intrand o taxa de procesare si o
taxa de admintere.
La facultatile de stat, de cativa ani s-au inventat
locurile cu plata. |n situatia in care un student nu
se numara printre cei carora li se plateste
scolarizarea de la buget dar au nota la examen
peste 5, li se percepe o taxa anuala. Aceasta variaza
de la un centru universitar la altul. Astfel la Bucuresti
se percepe 1800 de lei pentru un an universitar, la
Iasi 350 de lei, la Cluj si Oradea, un student trebuind
sa plateasca echivalentul a 400 de euro. Facultatile
private au taxe asemanatoare dar cea mai mare taxa
existenta fiind la Universitatea Media din Bucuresti,
de 1000 de USD.
Obiectele de studiu sunt in primul rand in functie de
specializare, de exemplu, la Spirul Haret aceasta este
de filozofie si jurnalism, la FJSC Bucuresti, UCB Braila
si UBB Cluj de comunicare si jurnalism si la Iasi
curricula fiind mai aproape de Limba Romana,
deoarece aceasta specializare functioneaza sub
Facultatea de Litere.