2574 de oameni scot din buzunarele noastre taxa radio

Parlamentarii sunt de acord ca Radio Romania cheltuieste pe

consumabile mai mult decat incaseaza din reclama. SRR versus BBC:
numar de angajati asemanator, SRR 15 programe de radio, BBC 20 de
televiziune si 10 de radio.
Parlamentul gestioneaza politicile nationale ale mediei romanesti prin
comisii specializate. Comisia pentru cultura, arta si mijloace de
informare n masa din Senat este importanta ,deorece Senatul este
camera decizonala. In total sunt 30 de parlamentari care controleaza
SRR, TVR, ROMPRES si CNA. La o analiza la rece a competentelor
constatam ca ar avea habar de ceea ce inseamna media numai 4
senatori si un deputat. Mai mult decat atat, seful comisiei de la
Camera, Catalin Micula, nici macar nu are studii superioare. Zilele
trecute, la o sedinta a comisiilor reunite, a fost infierata conducerea
TVR si aplaudata cea a SRR. Au participat numai 17 parlamentari.
Audienta Radio Romania pare nemultumita
Cei care cred ca stiu a citi un raport media in mod sigur au
legitimitatea data de lege, dar nu si competenta de a cantari starea
lucrurilor din televiziunea si radioul public. Criteriile de apreciere
folosite sunt date de conjunctura politica si relationarea dintre partide.
Facand comparatie cu rapoartele din anii trecuti, actualele conduceri
ale celor doua institutii, numite in iunie 2005, au oarece rezultate.
Problema este ca mai exista greseli manageriale mostenite si ne
indreptate.
Radio Romania Actualitati este media romaneasca cu cea mai mare
audienta: 2.700.000 de romani. Acesta este un motiv de batalie
politica. Este greu de apreciat cat isi indeplineste misiunea radioul
public, aceea de informare, educare si distrare, dar putem receptiona
mesajul ascultatorilor: in 2006 peste 200.000 de familii au renuntat la
abonamentele radio (ceea ce reprezinta 2,4% din totalul de
7.400.000). Nu comentam motivatia Mariei Toghina, Preedintele
Director General al SRR: Principalele motive pentru care multe familii
au renuntat in anul 2006 la abonamentul radio sunt legate de faptul ca
legislatia care se refera la colectarea acestor fonduri este foarte
permisiva dar si de faptul ca este foarte dificil sa controlezi declaratiile
pe proprie raspundere privind posesia aparatelor de radio.
Un alt semnal dat de audienta este scaderea numarului de ascultatori
Radio Romania Actualitati cu mai mult de un milion in ultimii 3 ani.
Rezulta ca cetatenii Romaniei nu sunt prea multumiti de echilibrul,
obiectivitatea, claritatea si relevanta informatiilor sau de
divertismentul oferit. In privinta celor 150.000 de ascultatori din
Republica Moldova, nici nu se pune problema de satisfactie deoarece
nu le este destinat nici un program. Exista o tendinta la nivel

european a ascultatorilor de radio de a se indrepta catre posturile de

nisa, motiveaza in continuare Toghina, problema este ca aceastea nu
au existat pana acum 2 luni in Romania.
Datele ultimului val de masuratori (toamna 2006) spun ca aproape 6
milioane de romani asculta un post al Societatii Romane de
Radiodifuziune (SRR), din totalul de 11 milioane de ascultatori de radio.
Am scris despre erorile de masurare a audientei radio si mai adaug ca
jumatate din suma platita de Asociatia pentru Radio Audienta IMAS-ului
provine de la SRR.
Stirile politice nu sunt dorite
Dupa impanarea noii organigrame din Radio Romania cu oameni de
incredere ai sistemului ticalosit al vechii conduceri Seuleanu, s-a trecut
la depolitizarea stirilor. Actualul director de productie editoriala, Doru
Vasile Ionescu, prefera promovarea stirilor sociale pentru a nu avea
niciun fel de probleme cu fortele politice din Parlament ce controleaza
radioul. In raportul inaintat Parlamentului, nu apar procentele alocate
emisiunilor informative si publicistice, dar la o ascultare mai atenta
constatam ca acestea au scazut in ultimii ani. Maria Toghina, PDG-ul
SRR, sustine ca in 2006 s-a ajuns la 215 minute de stiri, ceea ce
reprezinta aproape 15%. In Radio Romania Actualitati (RRA) nici nu se
pune problema de breaking-news, nu pentru ca nu ar avea cine sa le
faca ci pentru ca nimeni nu mai este in masura sa coordoneze un astfel
de program. Motivatia este frica si nesiguranta de a face stiri balansate
si echidistante. Pe fundalul tensiunilor politice actuale, Pavel Ionescu,
redactorul sef al Departamentului de Informatii, a afisat o circulara
interna in Camera Stirilor prin care se cere acordarea prioritatii stirilor
cu caracter social. In raportul aprobat de comisiile din Parlament se
aminteste de vizita domnului Bruno Denaes, Secretar General France
Info pentru consultanta Camera tirilor, dar nu se spune ca acesta a
realizat o expertiza destul de dura asupra functionarii acesteia, in care
se creioneaza problemele existente: obedienta jurnalistilor fata de sefi
si autocenzura impusa. La toate acestea se adauga lipsa culturii
corporatiste, o organizare redactionala slaba, lipsa unui stil radiofonic
propriu si inexistenta unui manual stilistic, neintroducerea manualelor
de proceduri si folosirea unor formate invechite de emisiuni.
Probleme nesemnalate
In RRA lucreaza peste 700 de jurnalisti si niciunul din generatiile de
dupa 1990 nu este cunoscut. SRR nu a lansat niciun nume de muli ani.
Explicatiile sunt simple: nu exista o emisiune fanion, care sa lanseze un
jurnalist ... sau nu se doreste acest lucru. Fenomenul este explicat si de
angajati prin impartirea timpilor de emisie intre mai multe clientele:
cea a lui Seuleanu, cea a lui Doru Ionescu si cea a Doinei Jalea,
redactorul sef RRA. Astfel s-a ajuns la imbucatirea programului in
emisiuni de 15 minute, timp insuficient pentru emisiuni de calibru.

Un alt lucru pe care trebuie sa-l semnalam este faptul ca grilele de

programe ale canalelor sunt necoordonate intre ele, existand in acelasi
timp emisiuni cu acelasi target. Acest lucru se poate observa alaturand
grilele Romania Cultural si Romania Muzical, vazand ca la aceeasi ora
se difuzeaza acelasi tip de emisiune sau muzica. Tragem concluzia ca
acestea se concureaza intre ele la aceeasi ore. Aceeasi greseala,
facuta de managerul de programme, se observa si in grilele posturilor
regionale care sunt uneori la concurenta cu Radio Romania Actualitati
din aceleasi motive.
Nimeni nu se intreaba care este rostul existentei celor doua posturi
Radio Romania International, unul dintre ele emitand in limba romana
si celalat fiind pentru vorbitori de limbi de circulatie internationala,
chipurile cu potential mai mare de ascultatori. Pentru aceste canale
lucreaza o multime de oameni si au o audienta incerta. Multi vor zice
ca se promoveaza valorile romanesti in lume, dar daca se doreste
acest lucru, calea este gresita: studii de specialitate arata ca numarul
ascultatorilor de radio pe unde scurte este foarte mic.
Multi bani pentru rezultate insuficiente
Daca tot s-au cheltuit o multime de bani pentru desfiintarea Radio
Romania Tineret si transformarea acestuia in Radio3Net, canal cu
emisie pe internet si cu un maxim de 2000 de ascultatori pe zi, de ce
nu sunt emise pe internet si celelalte canale? Ca am adus vorba de
Radio3Net: pentru un radio cu audienta minuscula nu se justifica
existenta unei echipe de 25 de oameni, in situatia in care un post de
radio cu program asemanator functioneaza cu maxim 7 angajati.
Privitor la Bugetul de venituri si cheltuieli se ridica cateva probleme.
Numarul angajatilor Directiei de Comunicare, Marketing si Publicitate
este aproximat de angajatii SRR, la 200, conducerea nedorind sa faca
publica aceasta cifra.
Incasarile realizate de acest departament sunt ridicol de mici, acest
departament consumand mai mult decat produce: 3.112.067 lei
vanzari de publicitate. Spre comparatie, aceasta suma este mai mica
decat cheltuielile cu materiale, piese de schimb, combustibil,
rechizite: 3.645.230 lei si apropiata de cheltuielile cu deplasarile in
strainatate: 2.798.136 de lei. Toghina crede ca Suma din 2006 este, in
termeni reali, cea mai mare suma incasata din publicitate de pana
acum. Avand insa in vedere cota de piata a postului public, calitatea
programelor si necesitatile financiare ale SRR consider ca a fost
nesatisfacatoare.
Un capitol care lipseste din raport este situatia audierilor de la Directia
Nationala Anticoruptie. Mai multi membrii ai conducerii actuale SRR,
care au facut parte si din conducerea Seuleanu, au dat cu subsemnatul
pentru ilegalitatile comise sub vechea conducere, devenite fapte
penale. Printre ei se numara Doru Vasile Ionescu, director al

Departamentului de Productie Editoriala, Constantin Puscas, director

general adjunct in mandatul Seuleanu, devenit acum director
economic, si Mihai Ilie, director general al departamentului Tehnic.