Profitul din spatele ratingului

Orice program al unei televiziuni comerciale trebuie vazut in

primul rand ca un generator de profit si mai apoi ca un serviciu
adresat comunitatii.
Lunea trecuta, s-a desfasurat conferinta Omul din spatele ratingului,
prima etapa a programului Consolidarea si dezvolaterea expertizei
profesionale in sectorul audiovizual din Romania. Acesta este
administrat de Internews Europe in parteneriat cu Consiliul National al
Audiovizualului, Centru de Jurnalism Independent si Agentia de
Monitorizare a Presei. Principalii beneficiari ai programului sunt
membrii si personalul CNA, precum si jurnalistii romani. |n afara
conferintelor si meselor rotunde vor fi realizate cateva studii de interes
care sa releve obiceiurile si atitudinile publicului de radio si televiziune,
influientele media asupra comportamentului electoral, modelele
culturale de consum ale media si influienta acesteia asupra copiilor.
CNA-ul se profesionalizeaza
La conferinta au participat majoritatea membrilor Consiliului National
al Audiovizualului, si directori din directiile acestei institutii, jurnalisti si
reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale cu activitate in
media. Invitatul special a fost Owen Bennett-Jones, reputat jurnalist la
BBC World Service. Moderatorul discutiei a fost Ioana Avadani, Director
Executiv al Centrului de Jurnalism Independent.
Dezbaterea de la Palatul Parlamentului poate fi sintetizata in spusele
Cristinei Trepcea, membru CNA: "Se poate afirma ca oamenii spun prin
ratinguri ce vor sa vada. Din ratingurile pe care le au anumite emisiuni,
se poate spune ca oamenii vor sa vada violenta, accidente, intruziune
n viata personala a oamenilor. {i trebuie sa ne intrebam: Care este
interesul publicului si ce este interesul public.
Studiul de caz al unui CAZ
Agentia de Monitorizare a Presei a prezentat la aceasta intalnire
raportul Vanatoare de Profesoare, realizat in intervalul 24 mai 2
iulie, raport ce a analizat comportamentul a sase televiziuni: Antena 1,
Pro Tv si Prima (televiziuni comerciale), Antena 3 si Realitatea
(televiziuni de stiri) si TVR (televiziunea de stat). |n raport se arata ca,
OTV-ul, principalul actor mediatic implicat n dezvoltarea acestei
drame cu succes de casa, nu a fost inclus n analiza. Att specificul
editorial al emisiunilor ce au avut ca subiect cazul profesoara ct si
zecile de ore de emisie ce i-au fost dedicate necesita o analiza
separata care, pentru a fi relevanta, nu trebuie sa piarda din vedere
absurdul, logica aiuritoare, ncalcarile repetate ale bunului simt.
Partea economica este uitata

La intalnire au fost prezenti numai coordonatorii stirilor de la Antena 1

si Antena 3, Vlad Petreanu si de la TVR, Rodica Culcer. Televiziunea
Romana nu a tratat subiectul, datorita profilului de televiziune publica,
dar Rodica Culcer a marturisit ca au plans oamenii in redactia de stiri
TVR ca nu a intrat acest subiect.
Abia dupa doua ore de dezbateri in jurul deontologiei, valorilor si
interesului publicului, Vlad Petreanu a punctat faptul ca o televiziune
comerciala functioneaza pentru un rating cat mai mare si patronul se
intereseaza de maximizarea profitului. "Frenezia este determinat de
lider, care in cazul de fata a fost OTV. Nu cred ca are rost sa
descoperim acum comportamentul de haita al jurnalistilor din presa
comerciala. Noi am dramatizat, am hartuit dar n-am inventat nimic",
Advertiserii au fost uitati
Trebuie mentionat faptul ca pe tot parcursul conferintei s-a discutat
foarte putin despre schema de functionare a unei societati comerciale
de media: patronatul a investit pentru profit, ce este dat de audienta,
ce este adusa prin metodele consacrate de marketing, care genereaza
formatele emisiunilor de stiri, jurnalistii tratand stirile in primul rand in
scopul unei audiente cat mai mari si fiind ghidati mai putin de un cod
deontologic.
Un repros ce trebuie facut organizatorilor este acela ca de la masa de
discutie au lipsit agentiile de publicitate si platitorii de reclama pentru
a se consemna si parerea celor care chetuiesc sme importante pe
punctele de rating castigate de televiziuni prin oameni lipsiti de
responsabilitate (Mircea Toma) si transformate in lipsa de educatie a
publicului (Atilla Gasparik) ce se uita la dezbateri cu invitati
nelegitimi (Horea Badau).