Retetele banoase ale muzicii undelor

A fost publicata masuratoarea de primavara a

audientelor posturilor de radio care arata ca
invingatorii sunt cei care respecta srict formate de
import
Radioul romanesc a evoluat foarte mult in ultimii ani, trecand prin
toate fazele de dezvoltare pana in 1995 cand a fost introdusa pentru
prima data o reteta de succes. Concurenta s-a trezit si a inceput sa
copieze sau sa inventeze formate. Au ramas lideri de piata numai cei
care au avut know-how strain. Radio Romania Actualitati a ramas in
top numai datorita orei exacte si timpului mai mare alocat stirilor.
Lipsesc de pe piata romaneasca cateva formate de radio care probabil
ar avea succes.
O poveste americana
|n anii 30 majoritatea familiilor americane detineau un aparat de
radio. Atunci s-a constat ca acesta este cea mai facila cale de
comunicare si cea mai ieftina cale de distractie. Familiile sarace se
adunau in fata aparatului de radio al vecinului mai avut pentru a se
delecta cu transmisii live din studiourile posturilor. |n acea perioada s-a
inventat targhetarea. Bineinteles ca muzica alba nu avea ce cauta pe o
frecventa dedicata muzii negrilor. {i tot atunci s-au dezvoltat domeniile
sondarii pietei, marketingului si publicitatii. |n timp si muzica a evoluat
si s-a diversificat, astazi ajungandu-se la o mare varietate de genuri si
stiluri muzicale. Acest fapt a dus si la diversificarea tipurilor de radio in
special in functie de muzica. Prin definitie radio inseamna muzica si
stiri, unele posturi ajungand sa reduca stirile pana la zero, altele pana
la a avea stiri non stop.
Teoria spune ca un format de radio este un instrument de marketing
prin care ajungi cu reclama la un public tinta, tinad cont de preferintele
si stilul de viata al acestuia.
Cele mai mari audiente in Statele Unite le inregistreaza posturile
comerciale cu formatul CHR (Contemporary Hit muzic Radio), adica
radiourile care au ca baza maxim 300 de piese muzicale noi care se
difuzeaza, unele din ora in ora, in functie de studiile calitative facute
asupra audientei. Bineinteles ca un astfel de post de radio apartine
celor sub 30 de ani. Pe locul doi sunt posturile de radio country cu
targhet marea masa de cumparatori de bunuri de larg consum. |n topul
audientei americane, pe locul trei se claseaza formatul AC (adult
contemporary) ce se bazeaza pe hiturile ascultate de cei trecuti de 30
de ani. |n cazul de fata, muzica anilor 80 si 90 se inscrie in acest

format. Un alt format de succes este reprezentat de news, talk and

sports, locul unde se vorbeste aproape non-stop.
Istoria-i aceeasi ... oriunde te-ai afla!
In 1993 se introduce pentru prima oara in Romania formatul CHR. DJ-ii
Radio Contact sunt nemultumiti de strictetea play-list-ului, deoarece nu
mai au posibilitatea de a propune ascultatorilor muzica ce le place si
nu mai au voie sa vorbeasca decat maxim 30 de secunde la doua
piese. Marile frustrari sunt de alta natura: in cele 40-60 de secunde pe
ora cat au voie sa vorbeasca nu-si mai pot arata personalitatea, aceste
secunde fiind destinate prezentarii vreunei piese, anuntarii
programului de peste o ora sau prezentarii buletinului meteo. La scurt
timp dupa organizarea grilei de programe la zecimi de secunda,
rezultatele sunt vizibile: audienta este maxima, profiturile sunt
maxime. Concurenta se sesizeaza: Radio Uniplus introduce reguli
asemanatoare ... Fara succes insa la numarul de ascultatori si in
contabilitate. Motivele sunt simple: nu poti sa adaptezi un format
verificat, neavand in spate analize calitative asupra preferintelor
muzicale, si de asemenea pe o piata cu putini competitori este bine sa
existe formate diverse.
Astazi s-a ajuns la o strictete maxima in aplicarea retetelor de
audienta. Polinomul este simplu: patronatul infiinteaza radioul pentru
profit, care trebuie maximizat, lucru care se face prin instrumente de
marketing, acestea maresc audienta ce va fi cumparata de publicitari.
Instrumente sofisticate de marketing au patruns de cativa ani si in
radiourile romanesti. Liderii pietei au un mic departament de sondare
calitativa a audientei. |n general ascultatorii doresc sa interactioneze
cu radioul. Se primesc cateva sute de telefoane pe zi, acestea
constituind cea mai buna baza de date pentru un feed-back calitativ.
Informatia se prelucreaza si se organizeaza studiul intern in privinta
vocilor ce se aud in eter, muzicii ce se difuzeaza si organizarii stirilor.
Astfel s-a ajuns ca departamentul de marketing, cu specialistii ce-l
compun, sa fie mult mai important decat redactia si jurnalistii ce o
populeaza. O alta consecinta este tabloidizarea stirilor.
Hitul de azi invinge clasicii de ieri
La mijlocul lunii iunie a fost dat publicitatii ultimul sondaj de marketing
comandat de Asociatia Romana pentru Radio Audienta, realizat in
perioada 5 martie 6 mai. Sondajul a fost realizat de catre IMAS si
Mercury Research. Eantionul national a avut un volum de 11.173 de
persoane. Marimea populatiei studiate, cea de peste11 ani, fiind de
19.185.351 persoane. Eroarea maxim de eantionare este de +/0.9%. |n Bucureti s-au realizat 2.016 interviuri, cu eroarea maxima de
eantionare de +/- 2.2%. Consumul de bunuri carora li se face
publicitate este al populatiei urbane, cel mai mult contand pentru
advertiseri studiul pe Bucuresti, deoarece aceasta piata este cea mai

importanta din Romania. Studiind graficul alaturat, putem sa tragem o

singura concluzie: conform topului formatelor radio, audienta isi
doreste sa asculte pana la exasperare aceeasi muzica si
aceleasi reclame, neavand nevoie de stiri serioase.

Clasamen
tul
formatelo
r in
Bucuresti
Din clasament reiese ca echivalentul formatului tabloid in radio (CHR)
este cel mai ascultat, avand o cota de piata zdrobitoare: 53%. {i in
targhetul premium tot acest format este cel mai ascultat, explicatia
fiind ca acest public isi ia informatia din alte surse.
Formatul de post public, ce cuprinde o cantitate mult mai mare de stiri
explica clasarea pe locul doi si cresterea cu cateva mii a audientei.
Potentialul acestui format este mult mai mare, si o politica muzicala
nedefinita trage in jos postul national, fiind inacceptabil in orice alt
post de radio ca realizatorii sa difuzeze muzica adusa de acasa, cum se
practica destul de des in SRR. O alta greseala manageriala ce se
perpetua de multi ani este aceea ca de politica muzicala a canalelor
publice se ocupa un departament suprapopulat de specialisti, in timp
ce la un post privat exista doar o singura persoana care se ocupa de
rotatia muzicii si acest lucru numai dupa sondaje calitative facute in
audienta.
... ne reauzim la toamna!
Explicatia cresterilor substantiale, pe national, de ascultatori ai
retelelor, este simpla: acestea in ultima perioada au achizitionat
posturi de radio locale, au castigat frecvente noi sau si-au marit
puterile de emisie. |n Bucuresti este alt fenomen: folosirea
marketingului si publicitatii in orice mediu (de la cel mai targhetat print
pana la cel mai vandut tabloid, de la cele mai mari panouri pana la
telefoanele de sondare a audientei).
Aparitia posturilor targhetate a marit audienta generala si a muscat
din ascultatorii radiourilor Adult Contemporary. Se observa o crestere a
numarului de ascultatori Radio Romantic, ce este definit ca un post de
oldies. De asemenea, intratea in emisie a Itsy Bitsy a creeat
posibilitatea aparitiei unui public nou copii care pana acum nu erau
clientii nimanui. Probabil la viitoarea masuratoare, lucrurile se vor
schimba: aparitia de doua luni pe piata a formatului sports & news

(Sport Total FM) si preconizata lansare a unui post de news & talk sigur
vor mai ciupi din ascultatorii de AC si va educa ascultatorii de CHR ca
informatia de calitate poate fi accesata si prin radio.