Razvan Popescu: Romania nu va deveni o

uriasa peluza!
Agenda noului Presedinte CNA, este cat se poate de vasta: limba
romana se fie corect vorbita, sa se implementeze digitalizarea in 5 ani
si sa se comunice mai mult cu consumatorul de media care va fi mai
bine protejat.
Razvan Popescu este al cincilea presedinte CNA, avand calitatea de
membru al Consiliului din 2000. Meritele din primul mandat l-au
recomandat Senatului sa i-l reinoiasca anul acesta. Presa a relatat la
timpul potrivit despre incoerenta Parlamentului in alegerea
Presedintelui CNA, acuzand politicienii de troc politic: Razvan
Popescu ca reprezentand PNL-ul si Alexandru Sassu, Presedintele TVR,
din partea PSD-ului. Greutatea acestei functii nu consta in regulile pe
care CNA-ul le-ar putea face in campania electorala ci in coordonarea
politicilor pietei audiovizuale care gestioneaza anul acesta aproape
400 de milioane de euro.
Cosmin Pacuraru
Un CV de invidiat.
Pana la 45 de ani, a schimbat cateva meserii, in toate avand succes.
Dupa ce a absolvit facultatea de Geologie si Geofizica a Universitatii
din Bucuresti in 1987, si-a facut stagiul de geolog in Valea Jiului si
Valea Prahovei. Revolutia i-a schimbat destinul: s-a angajat la
saptamanalul Expres, pe atunci una din cele mai vandute publicatii si o
mare scoala de presa. In acest timp a absolvit California State
University, devenind licentiat in jurnalism. Din 1992 a fost
corespondent la Radio BBC. Castigarea alegerilor de catre Conventia
Democrata a adus un suflu nou in Televiziunea Romana, devenind
redactor sef si coordonatorul dezbaterii Editie Speciala. Sticla i-a
schimbat iar cariera si l-a recomandat pentru functia de Purtator de
Cuvant al Guvernului Radu Vasile. Din 1999 a fost purtatorul de cuvant
al Presedintelui Emil Constantinescu. Cu doua luni inainte de alegerile
din 2000, acesta l-a desemnat membru al Consiliului National al
Audiovizualului, caruia de catreva zile i-a devenit presedinte. Intre timp
a avut timp sa scrie sase volume si sase scenarii de film, ecranizate de
regizori renumiti: Lucian Pintilie (Prea trziu, Terminus paradis si
Femeia visurilor), Marcus Barna (Razboi in bucatarie), Nicolae
Margineanu (Faimosul Paparazzo) si Radu Gabrea (Noro).
Inca din perioada interimatului, Razvan Popescu si-a trasat targhetul
pentru actuala functie. Si-a propus o schimbare in abordarea
problemelor institutiei si a politicilor din audiovizual. Incoerenta

Parlamentului din ultimile luni il dezavantajeaza, cu toate ca pana

acum profesionalismul de care a dat dovada il face cunoscut in
domeniu ca un om integru. Printre intalniri si semnaturi a raspuns
intrebarilor puse de Saptamana Financiara timp de o jumatate de
ora, cu toate ca timpul acordat a fost de 10 minute.
Fiecare membru CNA trebuie sa se integreze intr-ul proiect
Reporter: Zilele trecute au aparut in presa afirmatii din partea PLD,
precum CNA-ul este mai politizat ca oricand, urmad ca reprezentantii
acestui partid sa monitorizeze activitatea consiliului. Cat de politizat
este CNA-ul?
Razvan Popescu: Nu-mi ramane decat sa abordez aceste afirmatii cel
mai tehnic posibil, asa incat sa conving ca nu este vorba de nici o
politizare. Oricare din noi, cei alesi in consiliu si in aceasta functie,
duce in spate aceasta cocoasa a politizarii deoarece suntem propusi
fie de catre grupuri parlamentare, fie de catre institutii eminamente
politice.
R. Ce trebuie schimbat in activitatea institutiei pe care o conduceti?
RP. Ce avem de facut, este pe de o parte sa schimbam modul de lucru
de pana acum in asa fel in care membrii Consiliului care vor sa se
angajeze in cate un proiect sa poata sa faca acest lucru, pentru ca
fiecare se simte mai aproape de o anumita zona de probleme din
audiovizual, avand o anumita expertiza. Fiecare incearca sa se
integreze in proiectul de reforma institutionala, asa cum l-am conturat.
R. Concret, in ce consta acest proiect?
RP. De exeplu, domnul Grigore Zanc, se ocupa de protectia limbii
romane, acum demaram un proiect cu Academia Romana, proiect care
are deja finantarea asigurata in asa fel incat sa avem o monitorizare de
calitate privind modul in care se vorbeste limba romana in audiovizual
si la capatul acestui studiu sa vedem ce masuri putem sa luam pentru
ca sa nu mai avem de a face cu tot felul de agramatisme, de devieri de
la o limba corect vorbita la televizor sau la radio. Domnul Radu
Teodorel va prelua problema digitalizarii audiovizualului ...
R. ... care trebuie implementata in Uniunea Europeana pana in 2012 ...
RP. ... si care va lucra intr-un grup de lucru cu reprezentanti de la
Ministerul Comunicatiilor si Agentia Nationala de Radiocomunicatii si
Tehnologiei Informatiei pentru a putea sa incepem sa deschidem si
acest capitol si in Romania, astfel ca pana in 2012 sa avem
posibilitatea de a avea cateva zeci de canale audiovizuale in transmisie
digitala.
Domnul Attila Gasparik, coordoneaza un proiect PHARE, in momentul
de fata, care are ca obiectiv imediat organizarea unei conferinte
internationale, saptamana viitoare, privind media si alegerile
europarlamentare.

Domnul Gelu Trandafir a preluat problemele legate de relationare a

CNA cu societatea civila, Clubul Roman de Presa si organizatiile de
monitorizare a presei.
R. Se va marii organigrama ?
RP. La nivelul organizatiei, sper ca prin noul proiect de buget sa obtin
inca 10 posturi de inspectori judeteni, in asa fel incat sa putem acoperii
in conditii, cat mai aproape de ideal, teritoriul Romaniei, mai ales in
perspectiva alegerilor care urmeaza. In momentul de fata avem 25 de
inspectori, din care 4 pe Bucuresti, ideal ar fi ca in fiecare judet sa
avem unul.
R. Cati angajati sunt la CNA in acest moment?
RP. 160.
Cuvantul de ordine: Transparenta!
R. In mediile profesional si ONG se discuta tot mai mult despre
transparenta la nivelul patronatului de media. De asemeenea se
discuta despre transparenta fondurilor care sustin societatile
comerciale din media ... Saptamana Financiara a publicat zilele
acestea un top al pierderilor acestor canale, unele dintre ele avand
pierderi de milioane de euro. CNA are definita o politica fata de aceste
probleme?
RP. In primul rand sa discutam despre transparenta! De cateva zile am
infiintat un birou de relatii cu publicul. Aici oamenii se pot adresa
spunand ce nu le-a placut in programele radio tv, pot depune
reclamatii. Daca s-a incalcat legea, noi le discutam si luam masuri.
Daca se constata ca nu s-a incalcat nici o decizie, se explica pana unde
poate sa intervina CNA-ul, care ii sunt limitele legale de actiune. In
privinta propietatii media, domeniul de competenta al nostru, pe site-ul
CNA se gasesc toate datele, asa cum sunt depuse toate actele
societatilor la noi. In privinta fondurilor ce sustin societatile de media,
CNA-ul nu are nici un fel de atributii. Problema nostra este sa nu se
produca concentrari de proprietate mai mari decat permite legea.
R. Dar se pot produce anomalii: de exemplu intr-un oras, o societate sa
detina mai multe licente ...
RP. Este legal ca un propietar sa detina doua licente de acelasi tip in
aceeasi unitate teritoriala. Sigur ca nu este o situatie ideala, problema
este ca el sa aiba canale diferite, cu programe diferite. Ceea ce este
important este ca prin proiectul de lege al audiovizualului, care a trecut
de Camera Deputatilor si care acum se afla la Senat, cota de
participare a unui propietar, care are majoritate intr-o societate
audiovizuala, creste de la 20% la 40%.
O noua configuratie a retelelor si politicilor lor de programe
R. Consumatorul de media din provincie este frustrat de informatia
locala. Majoritatea posturilor de radio dintr-un oras sunt retelele

nationale care au cam acelasi tip de program. Cum ii aparati pe

acestia?
RP. In mod natural se va petrece o asezare a pietei, ca in Bucuresti.
Posturile se vor duce pe fel de fel de nise. Ceea ce este de remarcat,
este ca prin noul proiect de lege, se vor stabili retele nationale,
regionale si locale, ceea ce va schimba profilul posturilor pe care ei le
aud in momentul de fata. Cei care vor opta pentru o retea nationala,
este posibil sa nu mai realizeze programe locale si sa nu mai vanda
publicitate locala, cea ce schimba configuratia programelor. Problema
informatiilor locale ne preocupa. Exista posibilitatea ca retelele sa
opteze pentru o politica de statii locale, avand interesul de a atrage
reclama locala.
Presa sportiva o problema!
R. Revenim la Limba Romana. Exista o violenta a limbajului in presa
sportiva. Ce masuri ve-ti lua?
RP. Am avut o interventie in saptamanile trecute. Si vom intervenii din
nou acolo unde lucrurile degenereaza la nivelul limbajului. Nu putem sa
ne permitem ca aceste lucruri sa se intinda si Romania sa ajunga o
uriasa peluza. Prin noul proiect de lege, se prevede ca CNA-ul sa
intervina mai apasat, se vor dubla practic amenzile. Personal, nu sunt
un adept al retragerii licentelor, dar exista aceasta posibilitate legala in
ultima instanta ... oricum consiliul va hotara.