Stapnii Frecventelor

CNA-ul, numarul limitat de frecvente si batalia dintre trusturi duc la

lipsa de optiune a consumatorului de media
|n legea Audiovizualului se definesc clar atribuiile Consiliul National al
Audiovizualului. Fiind o autoritate public autonom sub control
parlamentar, CNA-ul este garantul interesului public n domeniul
comunicarii audiovizuale (Art. 10 din legea 504/2002). Majoritatea
frecvenelor terestre sunt operate de marile trusturi de pres. Ce este
o licen? Cum se obine aceasta? Cine domin piata audiovizualului?
Cum s-a ajuns n aceasta situaie de oligopol? Care sunt drepturile
consumatorului de media si dac acestea au fost inclcate? O serie de
ntrebri care pan azi nu au fost puse.

Ce zice legea?
n Legea Audiovizualului exist i atribuii ale Ministerului Comunicaiilor
si Tehnologiei: acesta elaboreaza Planul Naional al frecvenelor
radioelectrice. Trebuie s menionam c numarul frecvenelor terestre
este limitat pe o arie geografic si se calculeaz dup o metodologie
complicat aprobat de Acordul de la Geneva din 1984. Printre
caracteristicile unei licene audiovizuale (conform cu Art 54) se numr:
tipul serviciului de programe (adic radio sau televiziune), formatul de
principiu al serviciului de programe si structura programelor
(majoritatea celor existente sunt generaliste), zona de acoperire
(majoritatea licenelor au acoperire local), frecvena de emisie (cu
caracteristici polarizare a semnalului si nalimea antenei) si perioada
de valabilitate a licenei (care de 7 ani pentru radio si 9 ani pentru
televiziuni).
n prima variant de lege a audiovizualului, cea din 1993, se definea
clar c acordarea unei licene terestre de radio sau televiziune nu este
altceva dect acordarea unei concesiunii asupra unei frecvene (avand
exact caracteristicile de mai sus) din Patrimoniul Naional de Frecvene.
n buna tradiie a Parlamentului, aceea de a elabora legi incomplete si
uneori n folosul unor grupuri de interese, n legea din 2003, nca n
vigoare, termenul de concesiune a fost uitat cu toate c acordarea
unei licene de emisie terestr a rmas n continuare o concesionare.
Gabriela Stoica, Directoarea Direciei de Comunicare din CNA si fost
membru al Consiliului, la o discuie organizat de Asociaia
Consumatorilor de Media a negat c din punct de vedere juridic
acordarea unei licene de emisie ar fi echivalentul concesionrii unei
frecvene.
Orice jurist tie c o concesiune se acorda dac se indeplinesc anumite
condiii si acestea trebuie sa fie pstrate pe toata durata concesionrii.
Condiiile de obinere a unei licene audiodizuale la CNA sunt de
bonitate financiar (concesionarul s poat investii n aparatura

necesara si s poat s susin funcionarea pe o perioada de timp pn

la intrarea n piaa de reclam a canalului media) si respectarea unei
grile de programe n care s se specifice procentele de programe
proprii si retransmisii si procentele pe tipuri de programe: informative,
educative si de divertisment. n variantele vechi ale legii
audiovizualului mai aparea la capitolul bonitate si prezentarea unei
echipe ce garanteaz capacitatea de realizare a grilei de emisie. Destul
de normal am zice, cunoscnd faptul ca resursa uman este cel mai
important capital media.
Din pcate n acest moment sunt foarte puine canale media care ii
respect grila procentual iniiala de acordare a licenei de emisie
audiovizual, adic de concesionare. Este adevarat c n nici o variant
de lege care a funcionat pn acum, nu a fost prevazut
obligativitatea difuzorului de a respecta condiiile iniiale de obinere a
concesionrii licenei de emisie. Trebuie s menionm c pentru
licenele audiovizuale pentru transminsia de programe prin satelit nu
sunt valabile aceste reguli, deoarece frecvenele folosite nu fac parte
din patrimoniul naional hertzian.

Din preistoria audiovizualului

n perioada de la infiinarea CNA si pn n 1995 licenele au fost
ctigate n marea majoritate fr intervenii politice sau sindicale,
oricine a dorit s realizeze un post local de radio sau televiziune a avut
ansa de a opera o frecvena. ncepnd cu anii urmatori au nceput s
se dezvolte concernele media, obinand din ce n ce mai multe
frecvene. Reelele Contact (vndut la SBS Broadcasting si transformat
n Kiss FM), Pro FM (deinut de MediaPro), Uniplus (vandut la SBS
Broadcasting si transformat n Magic FM), Radio 21 (deinator
Lagardere), Mix FM (vandut la SBS Broadcasting), Alfa TV si Alfa FM
(neclar n a cui proprietate este dar care reprezint nceputurile
construciei concernului media SOV).
Acordarea licenelor pe criterii politice ctre societi comerciale care nu
puteau ndeplinii condiiile iniiale de liceniere cu manageri nepregtii
a dus la fenomenul dintre 2000 si 2007: vnzarea acestora ctre marile
reele media. Sunt exemple multiple n provincie. Iat unul: Radio DollyDo Brila, ce funcioneaz din 1993, a schimbat proprietarul prima dat
n 1999, fiind preluat atunci de un potenat local al PNL. Cumprat n
2006 de MIX FM, zilele trecute a fost tranzacionat ctre SBS. n
Bucuresti alt exemplu ar fi Radio Fan, cesionat n 2004 catre micul trust
de presa al Academiei Catavencu, ajuns n mana lui Sorin Ovidiu Vantu
n 2006.
La capitolul lips de strategie a Ministerului Comunicatiilor si a CNA-ului
putem sa venim cu exemplul frecvenei de 97.9 MHz din Bucuresti ce a
aparinut Radio Romania Muzical, ajuns n acest momet la InfoPro.

Cine sunt stpnii licenelor?

Lum n discuie numai frecvenele radio. n Romania sunt acordate 694
de licene terestre de radio conform informaiilor de pe siteul CNA, n
Bucureti fiind 28 de licene de radio.
S-a ajuns la concentrri aberante a frecvenelor. Exemple:
n Bucuresti grupul Media Pro deine 4 antene (InfoPro licen
naional, ProFm, Civic FM, si Campus ProFM), grupul Realitatea
deine 3 antene (Guerrilla, Total si Realitatea FM), grupul
Lagardere o licen local (Radio 21) si o licen naional (Europa
FM), grupul SBS 3 licene (KissFM, Magic FM si MixFM) si grupul
Intact deine 2 licene (Romantic FM si News FM)
n Braov grupul MIX FM (deinut de Aristotel Cancescu
presedintele CJ Brasov) deine 3 licene din 7
n Focani Realitatea Media are 2 licente din 6
n Sulina Realitatea Media are 2 licente din 3
n Sfntu Gheorghe grupul Mix FM deine 4 licente din 6
Majoritatea frecvenelor sunt distribuite marilor trusturi de pres:
Trustul Media Pro - 62 licene locale si una naional, Trustul Lagardere 68 licene locale si una naional, Trustul Naional - 38 frecvene locale
n 2 retele: National FM si Favorit FM, Trustul Realitatea Media - 37
licene, Trustul SBS (Prima Kiss Magic) 52 licene, Trustul MIX FM - 40
licene, Trustul Intact - 23 licene, Trustul Deea 21, Trustul LBM 15. De
asemenea mai exist cteva mici reele regionale (Minisat, Galaxy, care
impreun mai acoper la un loc 50 de licene. De curand a fost vndut
trustul MIX ctre SBS. n acest moment acest trust deine aproape 90
de licene, adic aproape 15% din totalitatea frecvenelor terestre radio.
Trebuie sa menionam c preul tranzaciei a fost de aproximativ 6
milioane de euro. Cu alte cuvinte fotii acionari au castigat o mare
suma de bani de pe urma traficului de influen politic, tranzacionand
un bun din Patrimoniul Naional.
Mai adugm c au fost acordate mai mult de 10% din totalul de licene
(89) unor posturi de radio confesionale din care numai 40 licente
apartin Bisericii Ortodoxe. Dac scdem si licentele SRR rezult c n
acest moment numai vreo 100 de licene sunt detinue de micii
difuzori locali.

Unde sufera consumatorul de media?

Majoritatea radiourilor si televiziunilor din provincie, n original, difuzau

un anumit procent de informaie local. Acestea ajungnd n posesia
marilor reele nu mai difuzeaza informaie local. Cel mai bun exemplu
este din Reteaua Kiss FM, si ne reintoarcem la exemplul brilean : Cel
mai ascultat post de radio a fost Radio Mix Brila deoarece acesta
transmitea numai informatie local. Postul a fost vandut n 2000 Retelei
Contact, actuala Kiss FM. Singura informaie locala ce se transmite n
acest moment este reclama. Ioana Avadanei, directorul Centrului de

Jurnalism Independent crede c acest lucru este inacceptabil pentru o

comunitate local creia i-au fost alocate cteva frecvene pentru a-i
pentru a-i satisface nevoiele de informare i nu beneficiaza de nici un
canal de comunicare. Exemple putem gasi mai multe dar cel din
Slatina este edificator: Aici sunt alocate 6 licene locale, din acestea
nici una nu furnizeaz informaie locala, deoarece aparin reelelor. i
daca tot avem acest exemplu trebuie s spunem ca toate aceste
radiouri sunt generaliste si au o politica muzicala asemanatoare,
consumatorul de media neavand nici mcar opiunea de a-i alege
muzica.

CNA o noua strategie!

Discuia avut cu Rzvan Frnculescu, Directorul Direciei de
Licene Control din CNA, clarific situaia existent. Acesta
spune c n acest moment, Consiliul are definitivat o nou
strategie pentru a nu se mai ajunge n astfel de cazuri nefireti,
specificnd c toate tranzaciile realizate sunt legale,
respectnduse legislaia n vigoare. Motivele pentru care s-a
ajuns la o astfel de situaie sunt aezarea pieei de media si
legislaia nvechit.
Consiliul ateapt viitoarea Lege a Audiovizualului, la care a participat
la elaborare i care se afl pe masa Comisiei pentru cultur, art i
mijloace de informare n mas din Senat i care va fi mult mai clar n
problema concentrrilor locale de frecvene n mna unui singur
operator. Rzvan Frnculescu a mai precizat c in viitor, CNA-ul va ine
cont de targhetarea fiecrui post i va obliga minim un deinator de
licen s furnizeze informaie local comunitii din care face parte.