Cu toate ca 87% dintre romani sunt ortodocsi, majoritatea
titlurilor din presa religioasa tine de alte confesiuni. Audientele acestui segment targhetat de presa sunt imense pe posturile publice si foarte mici pentru restul canalelor. Publicatiile au o difuzare deficitara, nefiind prezente in locasurile de cult sau pe tarabele din vecinatatea acestora, nici macar in locurile de pelerinaj. Editiile on line sunt incomplete si foarte neprietenoase, fapt ce duce la un numar mic de vizitatori. Radiourile confesionale au peste 10% din numarul de antene, nu sunt masurate si conform studiilor de audienta, aceasta este nesemnificativa. Pana acum a existat proiectul PAX TV care a fost vandut si de putin timp exista Speranta TV care are distibutie proasta. Cosmin Pacuraru Presa confesionala de la stat Ministerul Culturii si Cultelor finanteaza destul de multe publicatii religioase. 41 din acestea apartin Bisericii Ortodoxe Romane, din care una este adresata enoriasilor basarabeni, doua diasporei si una este in limba engleza. Biserica Romano Catolica beneficiaza de sprijinul financiar pentru 5 publicatii, Biserica Greco Catolica pentru 6 publicatii, Bisericile Protestante pentru 7, niciuna nefiind in limba romana, Bisericile NeoProtestante de 4, iar Cultul Mozaic si Uniunea Armenilor au subventionate cate o publicatie fiecare. Bilunarul "Vestitorul Ortodoxiei Romnesti", editat de Patriarhie, are tirajul cel mai mare, de 10.500 de exemplare pe aparitie, potrivit purtatorului de cuvnt al Patriarhiei Romne, parintele Constantin Stoica. Cu un tiraj de 10.000 de exemplare, "Revista Bisericii Ortodoxe Romne", este de fapt buletinul oficial al Patriarhiei, ce are 4 aparitii pe an, iar in 2007 a implinit 25 de ani de la primul numar. n rndul publicatiilor catolice cel mai mare tiraj l are revista lunara "Lumina crestinului": 17.000 - 20.000 de exemplare pe aparitie. Aceasta a fost lansat n 1913, si in prezent este editata de Dieceza Romano-Catolica Iasi. Un tiraj de 9500 de exemplare il are revista saptamanala de limba maghiara "Vasarnap", fiind editata de Diecezele Romano-Catolice de Alba-Iulia, Satu Mare si Timioara. Un cotidian cu sprijinul bisericii Lumina, singurul cotidian cu profil ortodox, este o initiativa a laicatului ortodox din Iasi, este editat de Golia SRL si beneficiaz de sprijinul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Cu un titaj de 5.000 de exemplare este distribuit n judeele Iasi, Botosani si Neamt. Lumina este un cotidian care poate fi consumat de orice cetatean, numai patru
pagini fiind dedicate subiectelor religioase, restul materialelor fiind
ancorate in actualitatea regionala si nationala, atingand inclusiv zona politica si economica. De apreciat este faptul ca acesta emana un profesionalism care lipseste majoritatii cotidianelor locale sau regionale. |ntalnim genurile ancheta si reportaj, care au disparut chiar si din presa centrala. Oferte diverse pe unde radio fara audienta Consiliul National al Audiovizualului a acordat mai mult de 10%, adica 89 din totalul de licente, unor posturi de radio confesionale din care numai 40 de licente apartin Bisericii Ortodoxe Romane. Mai precis, in Romania sunt 10 posturi si retele de radio cu profil religios, potrivit datelor de pe site-ul CNA. Cea mai buna acoperire teritoriala o au Radio Micul Samaritean, detinut de Asociatia Misiunea Micul Samaritean si Radio Trinitas, detinuta de Mitropolia Moldovei si Bucovinei spune Razvan Frnculescu, directorul Directiei Licente din cadrul CNA. Printre posturile si retelele de radio ortodoxe cu mare acoperire se mai afla Radio Rentregirea, a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne de Alba Iulia, Radio Renasterea, a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romna a Vadului, Feleacului si Clujului si Radio Lumina, a carui licenta apartine unei societati ce are ca asociat unic Episcopia Severinului si Strehaiei. Printre posturile catolice cu mare acoperire se numara Radio Blaj si Media 3. Cel mai prietenos program este realizat de Radio Trinitas! ar putea fi sloganul publicitar al acestui post de radio. Phil Collins, ABBA, Janis Joplin, Bob Dylan, Neil Diamond, Barbara Steisand este probabil muzica cea mai buna ce se poate asculta in Romania pe un post de radio. Pe langa muzica de calitate putem accesa si jurnalism radio de top: emisiuni despre istorie si cultura sau radiojurnale de un inalt profesionalism. Problema este ca exista si timpi neatractivi pentru consumatorii unor asfel de programe: slujbele de Utrenie si Vecernie sau rugciuni si cntri bisericeti in diverse momente ale zilei, sunt constrangerile pe care le are acest post de radio. Televiziunea confesionala - deocamdata experiment Prima incercare i-a apartinut binecunoscutului antrenor de gimnastica Bella Karolly, care a infiintat PAX TV. L-a vandut in 2005 Ancai Vlad, cea care detine si Grupul Fildas si care l-a rebranduit in Senso TV. Pe 30 aprilie 2007 a aparut Speranta TV, al saptelea post din reteaua mondiala Hope Channels, licenta ce apartine S.C.Dinamic Audio Serv S.R.L, detintoare si a licenelor Radio Vocea Sperantei. Adrian Bocaneanu, directorul postului, spune: Proiectul de televiziune s-a dezvoltat treptat, incepand cu emisiunea "|n Centrul Atentiei" produsa pentru Realitatea TV intre 2002 si 2004. De asemenea au fost produse emisiuni difuzate pe canalele B1TV sau National TV. Investitia in televiziune este de doua milioane de lei, postul fiind deservit de patru
persoane in redactie si opt in productie. Avem cheltuieli lunare de
120.000 de lei, din care o treime reprezinta cheltuielile cu inchirierea segmentului spatial pe satelitul Thor III. O parte importanta a fondurilor este reprezentata de donatii din partea ascultatorilor/telespectatorilor, in acest scop infiintandu-se Asociatia Sustinatorilor Centrului Media Adventist. Emisiunile Radio Vocea Sperantei si SperantaTV reflecta o filosofie comuna, si anume reflectarea realitatii dintr-o perspectiva cretina, biblica. TVR-ul isi indeplineste misiunea cu succes Au intrat oarecum in constiinta colectiva emisiunile religioase de la Televiziunea Romana. Imediat dupa decembrie 1989, transmisiile in direct de la slujbe si emisiunile confesionale au fost introduse in grila TVR. Azi spatiul destinat acestui tip de emisiuni este destul de mic. Razvan Bucuroiu, Editor Coordonator religie, istorie, minoritati, spune ca: Adunate, spatiile destinate emisiunilor de religie nsumeaza peste 330 de minute saptamnal. Minutele alocate reflecta, n general, algoritmul de calcul al ponderii cultelor din Romnia, conform ultimului recensamnt al populatiei. n totalul programelor TVR 1, religia ocupa aproximativ 1% din timpul de emisie; n cazul TVR 2 si TVR Cultural, procentul este n jurul valorii de 0,5%, dar aici trebuie sa tinem cont si de targetul acestor posturi. |n producerea emisiunilor de religie, pe toate canalele TVR, sunt angrenati 18-20 ziaristi, plus colaboratori. Pentru a avea o imagine corect asupra audientelor, ma voi referi la productiile cu traditie" ale TVR: Universul Credintei" si Semne" (restul sunt producii relativ noi, intrate de curnd n grila). Universul Creditei" si Semne" au un rating (la nivel naional) de 1,3%, respectiv 1,6%, iar share-ul (cota de pia) este de 12,8%, respectiv 16,3%. Aceste emisiuni sunt urmrite n medie de 255.000 de ascultatori, respectiv 305.000 telespectatori pe ediie. Recorduri de audienta pentru Radio Romania Cu doar 4 jurnalisti si 3 colaboratori ai sectiei "Viata religioasa", Societatea Roman de Radio obtine audiente fabuloase fata de orice alt canal pe toate programele confesionale. Astfel Radio Romania Actualitati are in segmentul orar 20.40 20.50 din timpul saptamanii, cand se difuzeaza emisiunea Actualitatea Credintei, o audienta masurata in primavara de peste 513.000 de asculttori. Recordul de audient a emisiunilor confesionale pe Radio Romania Actualitati este inregistrat duminica in timpul emisiunii Luminile nopii cultur si spiritualitate de la ora 23, avnd 760.000 de ascultatori. Recordul de audienta inregistrat pentru o emisiune religioasa este dat de Canalul Antena Satelor: Lumina Credintei Chilia Duhovnicului, difuzata in fiecare miercuri de la ora 18.00 are aproape 822.000 de ascultatori. Razvan Stamatescu, coordonator comunicare in SRR, afirma ca
reflectarea activitatii tuturor cultelor recunoscute din Romania cu
accent pe evenimentele ce pun in evidenta colaborarea dintre culte, reflectarea implicarii in proiecte de asistenta sociala a cultelor din Romania si popularizarea principalelor concepte pe care se intemeiaza credinta religioasa au adus Radio Romania aceste recorduri de audienta.