Batalia pe radiofrecvente

Licente mai multe, inseamna audienta mai mare, inseamna venituri la

mari
In acest an s-au inregistrat tranzactii cu doua mari retele nationale de
radio si cu o retea regionala. Doua trusturi media acapareaza spectrul
hertian national, apropiindu-se de cota de 30%, permisa de legea
audiovizualui. Consiliul National al Audiovizualului si Consiliul
Concurentei vor trebui sa stabileasca daca se respecta legislatia si
daca s-a depasit cota dominanta de 25% in anumite regiuni sau
localitati. Deja cele Lagardere si SBS au inceput sa se reclame reciproc
ca au incalcat legislatia.
Cosmin Pacuraru
Oficial ne merge bine
O statistica recenta CNA spune ca radioul romanesc este foarte
dezvoltat, existand 662 de licente terestre acordate, din care 567 sunt
functionale in 166 de localitati, operate de 182 de societati comerciale.
Numai anul acesta au fost acordate 43 de licente, pentru 29 de firme in
40 de localitati, din care 30 sunt deja in stare de functionare. La
acestea mai adaugam 35 de licente radio pentru satelit, din care 29
functioneaza, acordate catre 28 de firme, cu emisie din 8 locatii. Pe
langa licentele Societatii Romane de Radio, mai exista doua frecvente
nationale terestre: Europa FM, cu un pachet de 44 de statii de emisie si
InfoPro cu 36 de statii de emisie.
Drumul de la Geneva la infint
Exista o reglementare internationala ce se numeste Planul de
frecvente de la Geneva, care a fost secreta pana acum doi ani,
moment cand au fost epuizate aproape toate frecventele disponibile
ale patrimoniului national hertzian. Acum o frecventa apare prin
calcule prestigitative din jobenul Autoritatii Nationale de Reglementare
in Comunicatii. Exemplul este dat de cei interesati pentru obtinerea
unei frecvente pe Bucuresti. De trei ani se stie ca nu mai exista
frecvente in capitala. Acum un an, la comanda lui Zolt Noghi, pe atunci
Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, autoritatea din
subordine, elibereaza, dintr-o data doua frecvente. Se anunta Consiliul
National al Audiovizualului care le scoate la concurs. Sunt adjudecate
deabia in ianuarie si sunt acordate licentele audiovizuale. Dupa
obtinerea acestora, viitoarele radiouri au trebuit sa-si obtina si licentele
de emisie de la ANRC, care impun caracteristicile tehnice de emisie:
frecventa, polarizarea, locatia si inaltimea antenei. Dupa masuratori,
verificari si aprobari, posturile pot intra in emisie. O licenta este
valabila 9 ani, dupa care aceasta se prelungeste automat.

Lagardere vs. SBS

In 2007 business-ul radio a inregistrat cateva tranzactii rasunatoare: in
luna aprilie a fost definitivata achizitionarea de catre SBS Broadcasting
Media a 24 licente de la Reteaua Mix FM. La CNA nu s-a inregistrat
decat trecerea a 18 licente deoarece o prevedere a legii audiovizualului
nu permite vanzarea decat numai dupa 6 luni de la intrarea in emisie.
Cele 24 radiouri sunt amplasate in cele mai importante orase si pretul
de tranzactie a fost cu putin sub 6 milioane de euro. Aristotel
Cancescu, propietarul Mix FM, l-a acuzat pe Presedintele CNA de
atunci, Ralu Filip, ca a intervenit ca vanzarea sa se faca catre
Lagardere. Reprezentantii Trustului Lagardere au depus o contestatie la
CNA, prin care se arata ca vanzarea este ilegala, precizand in acelasi
timp ca trustul a oferit mai mult. Decesul lui Ralu Filip, de la inceputul
verii, a inchis conflictul. In aceasta situatie Lagardere, aflandu-se in
inferioritate la numarul de localitati acoperite, a inceput si finalizat
negocierile cu Reteaua regionala, din Moldova de nord, Radio AS si cu
Reteaua Radio Deea. Preturile de tranzactionare nu sunt cunoscute,
dar in piata se vehiculeaza o suma cu putin sub 5 milioane de euro,
informatie confirmata de Ilie Nastase, presedintele EDI Romania, in
carei actionariat este Lagardere.
Vara asta se numara bobocii
In Bucuresti sunt in emisie 35 de licente, din care 7 apartin Societatii
Romane de Radio si 3 sunt impartite pe o singura frecventa de
bisericile neoprotestante. Restul se impart dupa cum urmeaza: 4 la
Trustul Lagardere ( Radio 21, Deea, Smart si Europa FM), 4 la Trustul
Media Pro ( Pro FM, Campus Pro, Civic viitorul Dance FM, si Info Pro), 3
la Trustul SBS (Kiss, Magic si One fostul Mix), 2 la Trustul Realitatea
Catavencu (Guerilla, Total si Realitatea FM), 2 la Trustul Intact
( Romantic si News FM), una la Trustul National. Restul apartin
independentilor. Am numarat Smart FM in ograda Trustului Lagardere,
deoarece propietarul acestui radio nu este altul decat Valentin Nicolau,
printre altele si director de dezvoltare in respectivul trust.
Pe plan national, situatia este foarte asemanatoare, aceeasi jucatori,
detinand mai mult de jumatate din numarul total de licente, din care
le-am scazut pe cele detinute de SRR si radiourile confesionale.
Bubele radiourilor
Motivele pentru care s-au vandut foarte multe radiouri locale catre
retele sunt lipsa de resurse umane, managementul prost si
comportamentul neprofesionist al agentiilor de publicitate. Astfel in
ultimii trei ani, la CNA s-au inregistrat peste 100 de cesionari de
frecvente sau de actiuni sau parti sociale la societati care detin licente
de emisie. Lipsa resurselor umane face ca produsele media oferite de
radiourile locale independente sa lase de dorit. Singurele atuuri ale

acestora: stirile locale si interactivitatea cetateanului cu administratia

locala, sunt neglijate de managementul neprofesionist. Acest fapt face
ca audienta unui astfel de post sa fie destul de mica, neurmand trendul
din presa scrisa, care se vinde mai bine decat presa nationala. Un alt
rezultat al neprofesionalismului este neglijarea comunitatii locale de
afaceri a acestui tip de canal de comunicare, fiind considerat ca fiind
de distractie si nu de informare sau de opinie, publicitatea ocolindu-l.
Cu toate acestea, radiourile locale au o cota de piata de 15,1%, adica
peste 2.720.000 de persoane asculta intr-o zi un radio local, conform
ultimei masuratori din primavara. Acest lucru nu a directionat decat
foarte rar si in valori foarte mici publicitatea nationala in aceste posturi
de radio. Cornel Tudose, directorul Radio Express FM din Ramnicu
Sarat, spune ca nu a primit niciodata reclama de la agentiile de
publicitate din Bucuresti, cu toate ca le-am ofertat, noi fiind singurul
radio cu program propriu din oras, cu program realizat serios si cu o
echipa destul de mare in care am investit pentru pregatirea
profesionala in capitala. Pe plan local nu sunt bugete de publicitate
care sa ne permita sa traim. Daca patronatul nu ar sustine, radioul s-ar
inchide, el avand afaceri carora le facem publicitate.
Retele care au dezamagit
La un moment dat cel mai mare numar de licente a fost in posesia
Retelei Mix FM. De fapt pana in 2005, aceasta retea nu a fost decat o
gramada de posturi de radio locale, date in management contra unei
redevente lunare unor societati comerciale din localitatea statiei de
emisie. Nici macar toate posturile de radio nu aveau acelasi nume.
Cele care se numeau Mix aveau aceleasi jingles si fiecare avea propria
politica muzicala si de stiri. Acest fapt a dus la imposibilitatea de a
contracta reclama nationala. Dupa inceperea emisiei pe satelit,
reteaua s-a confruntat in continuare cu imposibilitatea de a atrage
reclama datorita lipsei de disciplina a posturilor locale. Inca din 2005,
lipsit de rabdare, Aristotel Cancescu, a declarat ca daca nu merge
inchid si vand. M-am saturat de probleme, sa tot dau bani ca sa tin
reteaua. Ulterior, fratele acestuia, actionar minoritar si cunoscator al
problemelor postului cap de retea din capitala, Aurelian Cancescu, a
spus ca lipsa profesionalismului celor care au condus reteaua, lipsa de
oameni de cuvant si de incredere, lipsa unor departamente de
marketing si vanzari l-a facut pe fratele meu sa ia decizia sa vanda.
Nici Radio Deea nu a performat. Aparuta in 2005 si targhetata pe un
segment foarte tanar, deci neinteresant pentru agentiile de publicitate,
nu a reusit sa se impuna pe piata. Totusi la ultima masuratoare a
dovedit ca numai in Bucuresti are 66.000 de ascultatori, cu mult mai
mult decat radiourile consacrate.
Cifre si pareri care pun pe ganduri

Agentiile de publicitate nu tin cont de audientele pe tipurile de canale

media. Putem afirma ca radioul nu a reusit sa le convinga de eficienta
campaniilor cu preturi de pana la 100 de ori mai mici decat
televiziunea. Daca peste 11.000.000 de persoane asculta intr-o zi
radioul, ceea ce reprezinta peste 54% din populatia tarii, numai 15%
din bugetele nationale de publicitate sunt destinate acestuia. Acesta
este unul din motivele pentru care posturile de radio mai mici si
targhetate nu pot sa-si asigure existenta, ducand la vanzarea lor.
Confirmari vin de la doua posturi de radio exclusiv bucurestene. Alina
Dimitriu, PR manager la Radio Total afirma: Nu suntem extrem de
multumiti de sistemul cu care se lucreaza in agentii. Nu ne place ca
avem de a face cu 1000 de sfinti care nu prea stiu ce fac ei si ce facem
noi. Uneori avem impresia ca intermediarii pervertesc si imaginea
clientului si imaginea postului de radio, pentru asta suferim cu totii.
In competare, Gabriel Oprea, directorul. City FM, este de parere ca:
inca cei din agentiile de publicitate nu stiu care sunt avantajele unei
nise. O alta problema este cu esantionarea necorespunzatoare facuta
de IMAS, cei care au facut masuratorile de audienta. Nu reiese clar
care este calitatea audientei unui post de radio si din acest motiv
media-planerii nu reactioneaza corespunzator.