Tematica i bibliografia pentru examenul de licen la Facultatea De Stomatologie

Discipline Generale Lito U.M.F.T. 1999

1. Originea real a nervului trigemen este n:
A) ganglionul trigeminal
B) nucleul motor al nervului trigemen
C) nucelu pontin al nervului trigemen
D) nucleul spinal al nervului trigemen
E) nucleul facialului
2. Nervul maxilar strbate urmtoarele regiuni:
A) fosa zigomatic
B) fosa pterigopalatin
C) fisura sfenomaxilar
D) anul infraorbitar
E) fosa pterigoidian
3. Din nervul mandibular se desprind urmtoarele ramuri:
A) nervul pterigoidian medial
B) nervul auriculotemporal
C) nervul lingual
D) nervul alveolar inferior
E) nervul timpanic
4. Nervul mandibular inerveaz prin intermediul ramurilor sale:
A) muchiul maseter
B) muchiul temporal
C) muchiul buccinator
D) muchiul milohiloidian
E) muchiul stiloglos
5. n glandele salivare se gsesc urmtoarele tipuri de receptori:
A) colinergici de tip nicotinic
B) colinergici de tip muscarinic
C) adrenergici
D) dopaminergici
E) purinergici
6. Saliva primar este:
A) este hiperton
B) este izoton
C) conine ioni de potasiu mai puin dect n plsm
D) se mbogete n ioni de potasiu carew migraz paracelular din interstiiu
spre lumen
E) conine amilaz i/sau mucin

7. Hipersalivaia:
A) nsoete erupia dinilor
B) apare n reflexul necondiionat la stimul vizual
C) se ntlnete fiziologic n sarcin
D) este un simptom de parazitoze intestinale
E) apare n intoxicaii cu Pb, Hg
8. Hiposalivaia:
A) nsoete intoxicaia tabagic
B) se ntlnete la menopauz
C) este un semn de deshidratare sever
D) apare dup consumul de opiacee
E) este indus de atropin
9. pH-ul salivar:
A) este mai acid la copii
B) depinde de concentraia dioxxidului de carbon sanguin
C) este influenat de alimentaie
D) variaz dependent de fluxul salivar
E) crete n diabetul zaharat
10. *Odontoblastele conin cantiti mari de:
A) amilaz
B) lipaz
C) fosfataz acid
D) tripsin
E) elastaz
11. Ce tipuri de fibre nervoase conine pulpa dentar:
A) A alfa
B) A beta
C) A delta
D) C
E) Toate cele 4 tipuri
12. *Dup maturarea complet a smalului ameloblastele sufer urmtoarele
modificri:
A) atrofie
B) degenerare ireversibil
C) hiperplazie
D) aplatizare
E) degenerare reversibil
13. n compoziia matricei dentinei intr:
A) proteoglicani
B) glicogen

C) colesterol
D) fosfoproteine
E) carboxiglutamat
14. *Smalul este format din:
A) odontoblaste
B) cementoblaste
C) ameloblaste
D) fibroblaste
E) mastocite
15. *Factorul etiologic primar n etiologia bolii parodontale este reprezentat de:
A) placa bacterian dentar
B) tartrul dentar
C) trauma ocluzal
D) caria dentarp
E) edentaia
16. *Formarea plcii dentare ncepe la:
A) 24 de ore dup periaj
B) 12 ore dup periaj
C) 90 de minute dup periaj
D) o or dup periaj
E) 30 de minute dup periaj
17. Din compoziia plcii dentare fac parte:
A) bacterii
B) fungi
C) virusuri
D) protozoare
E) mycoplasme
18. *Matricea interbacterian este alctuit din:
A) lipopolizaharide
B) complexe polizaharide-proteine
C) carbohidrai
D) substane minerale
E) exoenzime
19. Factorii de aprare prezeni la nivelul lichidului din anul gingival sunt:
A) complementul seric
B) anticorpi de tip IgG i IgM
C) anticorpi de tip IgE i IgD
D) macrofage
E) celule polimorfonucleare

20. Ptrunderea bacteriilor n esuturi poate fi favorizat chiar de unele manopere

terapeutice chirugicale:
A) detartrajul
B) chiuretajul gingival
C) netezirea cimentului
D) chiuretajul radicular
E) extracii
CHIRURGIE ORAL
Bibliografie:
BURLIBAA C. i colab, Chirurgie oral i maxilo-facial, Editura Medical 1999.
21. *n pungile parodontale supracrestale inseria epitelial:
A. nu prezint modificri
B. este migrat coronar prin creterea n volum a gingiei
C. este migrat apical ns osul alveolar nu prezint rezorbie
D. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie redus de tip orizontal
E. este migrat apical iar osul alveolar prezint rezorbie de tip vertical
22. Terapia iniial n boala parodontal cuprinde:
A. eliminarea pungilor parodontale
B. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mm
C. nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali
D. restabilirea raporturilor normale de ocluzie
E. imobilizarea dinilor
23. Gutiera ocluzal de imobilizare a dinilor:
A. este un mijloc de imobilizare temporar
B. asigur contacte ocluzale minime n timpul micrilor funcionale
C. este utilizat numai n timpul nopii
D. se poart perioade lungi de timp
E. respect parodoniul marginal i spaiile interproximale
24. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizeaz prin:
A. nlturarea obturaiilor ocluzale nalte
B. nlturarea obturaiilor care nu refac punctul de contact interdentar
C. obturarea corect a cariilor de colet
D. nlturarea coroanelor de nveli incorect adaptate cervical
E. tratament ortodontic al malpoziiilor dentare
25. n boala parodontal, nlturarea factorilor iritativi i infecioi locali se realizeaz
prin:

A. detartraj minuios efectuat cu ultrasunete i instrumente manuale

B. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care irit parodoniul marginal
C. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz raporturile de ocluzie i
suprasolicit parodoniul
D. corectarea malpoziiilor dentare
E. obturarea cariilor de colet i aproximale
26. Chiuretajul parodontal este indicat:
A. n tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartric
B. curativ n parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm
C. curativ n abcesul parodontal
D. paliativ n formele avansate de boal parodontal
E. n recidive postoperatorii dup alte intervenii
27. Indicaiile gingivectomiei sunt:
A. pungi gingivale supraosoase n gingivite tartrice
B. parodontopatii hiperplazice hidantoinice
C. parodontopatii hiperplazice ereditare
D. etap preliminar a gingivoplastiei
E. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dini
28. *Dup gingivectomie, periajul dentar normal i utilizarea unui stimulator
interdentar din cauciuc, sunt permise dup un interval de:
A. 48 ore postoperator
B. 5-7 zile postoperator
C. 12-14 zile postoperator
D. 30-40 zile postoparator
E. este interzis utilizarea unui stimulator interdentar
29. n chirurgia parodontal, operaiile cu lambou permit:
A. obturarea corect a cariilor, ndeosebi a celor de colet i aproximale
B. ndeprtarea esutului patologic din pungile parodontale
C. repoziionarea gingiei fixe
D. corectarea defectelor anfractuoase i a neregularitilor arhitecturale parodontale
E. mrirea zonei de gingie fix
30. Aplicaiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeele radiculare au ca obiective:
A. cauterizarea cementului necrotic
B. detoxifierea suprafeei radiculare
C. decalcifierea suprafeei radiculare
D. mpiedicarea proliferrii esutului de granulaie
E. favorizarea acolrii mucoasei de suportul dur osteoradicular
31. Chirurgia mucogingival const n corectarea conturului gingival prin:
A. gingivectomie
B. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral

C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical

D. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar
E. e gingivoplastie cu gref de mucoas liber
32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie n boala parodontal,
poate fi recoltat de la nivelul:
A. bolii palatine
B. alveolelor postextracionale recente
C. peretelui postero-extern al tuberozitilor maxilare
D. stern
E. crestei iliace antero-superioare
33. Urmtoarele afeciuni generale contraindic orice intervenie chirurgical
proprotetic:
A. hipertensiune arterial
B. sindrom Sjgren
C. hemofilie
D. insuficien renal cronic
E. alergie la procain i antibiotice din grupa penicilinelor
34. Urmtoarele afeciuni loco-regionale contraindic orice intervenie chirurgical
proprotetic:
A. despictura labio-maxilo-palatin
B. macroglosia
C. stomatita aftoas
D. eritroplazia
E. osteopetroza
35. *Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii
chirurgicale proprotetice:
A. prolapsul labial
B. hipertrofia plicilor sublinguale
C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
D. hiperplaziile epitelioconjunctive
E. papilomatoza oral
36. Creasta gingival balant poate fi consecina:
A. extraciilor laborioase cu pierdere de substan osoas
B. hiperplaziei glandelor salivare accesorii
C. neprotezrii ndelungate a unei edentaii frontale n prezena dinilor antagoniti
D. presiunilor inegal repartizate exercitate de o protez incorect adaptat
E. rezorbiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctiv sub aciunea prelungit a
unei proteze instabile
37. Frenoplastia se practic prin :

A. secionarea transversal a frenului

B. secionarea transversal a frenului i sutura perpendicular a marginilor plgii
C. secionarea transversal pn la periost a frenului, excizia esutului fibrocicatriceal i
sutura n form de Y
D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgii
E. excizia romboidal a frenului, decolarea, afrontarea i sutura longitudinal a
marginilor plgii
38. Plastia n Z este o tehnic aplicat n chirurgia proprotetic pentru:
A. alungirea frenurilor labiale
B. alungirea bridelor vestibulare
C. excizia crestelor balante
D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendente
E. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale
39. n vederea extinderii suprafeei osoase acoperite cu mucoas fix keratinizat i
cu rezilien normal se folosesc urmtoarele tehnici chirurgicale proprotetice:
A. plastia anurilor periosoase
B. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit cu un strat suficient de esut submucos
C. plastia frenurilor i bridelor cu inserie pe coama crestei alveolare
D. plastia submucoas a anurilor vestibulare
E. plastia de adiie a substratului osos al crestei alveolare
40. *Metoda Kazanjian de plastie a anurilor periosoase, se realizeaz prin:
A. dezinseria fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare
B. aplicarea direct a mucoasei pe periost dup decptuirea ei prin decolarea prilor moi
submucoase perimaxilare
C. deplasarea inseriei mucoasei i esutului celular subiacent spre marginea bazilar, la
mandibul sau ct mai n sus, la maxilar
D. deplasarea inseriei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare i acoperirea
periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch
E. decolarea mucoasei planeului oral mpreun cu muchii milohioidieni i geniogloi
41. Intervenia chirurgical proprotetic de plastie a anurilor paralinguale se
realizeaz prin:
A. incizie pe coama crestei alveolare ntre linia median i trigonul retromolar
B. incizie imediat nuntrul crestei alveolare laterale
C. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor buccinatori
D. coborrea planeului bucal i repoziionarea muchilor milohioidieni
E. extirparea glandelor salivare sublinguale
42. *Plastia anurilor paralinguale dup metoda Traunner, se realizeaz prin:
A. nlarea crestei alveolare prin diverse metode
B. rezecia torusului mandibular
C. deplasarea planeului oral spre marginea bazilar a mandibulei
D. decolarea submucoas a prilor moi de pe versantul lingual al crestei

E. deplasarea inseriei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilar a mandibulei i

aplicarea de grefe de mucoas liber
43. Metoda Celesnik de plastie a anurilor perituberozitare const din:
A. incizia i decolarea prilor moi perituberozitare
B. excizia proliferrii fibromatoase tuberozitare
C. regularizarea suprafeei tuberozitilor maxilare
D. dezinseria fibrelor musculare pterigoidiene
E. fracturarea poriunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide
44. Interveniile chirurgicale proprotetice de plastie a anurilor periosoase au ca scop:
A. obinerea unei limi suficiente a zonei de mucoas fix pe creasta alveolara
B. eliminarea zonelor de mucoas fix cu circulaie deficitar, expus tulburrilor trofice
C. distanarea structurilor mobile de creasta alveolar
D. adncirea anurilor vestibulare i linguale
E. reducerea aciunii de dislocare exercitat de frenuri i bride
45. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea:
A. indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolare
B. raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioar
C. formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoide
D. formei i dimensiunii torusului maxilar
E. prezenei unor procese patologice endoosoase
46. *Proeminenele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt:
A. urmare a rezorbiei osoase inegale sub aciunea unor proteze instabile
B. hiperostoze produse de presiunea prelungit a unor proteze incorect adaptate
C. consecina solicitrilor n exces exercitate de inseriile pe creast ale bridelor i
frenurilor
D. urmare a repetatelor complicaii inflamatorii osteoperiostale
E. consecina unor extracii dentare traumatizante
47. *Alveoloprotruzia frontal maxilar apare datorit:
A. atrofiei centripete a maxilarului superior
B. devierii frontale a crestei maxilare sub aciunea presiunilor exercitate de limb
C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul
dentar frontal inferior restant
D. edentaiilor terminale neprotezate
E. extraciilor traumatizante ale dinilor frontali superiori
48. *Hiperostozele tuberozitilor maxilare sunt:
A. proliferri fibromatoase care deformeaz tuberozitatea n sens transversal i vertical
B. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar
C. proliferri epitelioconjunctive cu aspect balant
D. neregulariti postextracionale ale tuberozitii maxilare
E. ngroare masiv a ntregii tuberoziti prin depunere exagerat de esut osos

49. Regularizarea crestei alveolare edentate const n:

A. excizia zonelor ngroate sau balante de mucoas
B. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare
C. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune
D. rezecia proeminenelor osoase cu dltia sau pensa ciupitoare de os i netezirea osului
cu chiureta sau freza
E. rezecia modelant a torusurilor palatinale
50. Interveniile chirurgicale de rezecie modelant a torusurilor palatinale:
A. se adreseaz planului osos al cmpului protetic maxilar
B. urmresc obinerea stabilitii protezei care ar bascula datorit prezenei torusului
palatin
C. utilizeaz 2 incizii eliptice supraperiostale
D. implic sutur etan pentru a preveni suprainfecia osoas
E. recomand aplicarea postoperatorie a unei plci palatinale sau a vechii proteze pentru
dirijarea vindecrii
51. *Torusurile mandibulare:
A. sunt formaiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar
B. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n vecintatea liniei mediane
C. sunt formaiuni osoase situate pe versantul lingual, n dreptul zonei premolar-molare
D. dau inserie muchilor geniogloi
E. dau inserie muchiului milohioidian
52. Prezena torusurilor mandibulare:
A. creaz dificulti n extracia premolarilor i molarilor inferiori
B. mobilizeaz proteza datorit inseriei muchiului milohioidian
C. creaz dificulti n fonaie i deglutiie
D. se nsoete de jen dureroas la masticaie
E. mpiedic extensia protezei pn la nivelul mucoasei planeului oral
53. Pentru a permite protezarea mobil n conditii optime, cmpul protetic edentat
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. creste alveolare edentate nalte, netede i acoperite de mucoas keratinizat
B. spina nazala anterioar apropiat de creasta i ct mai proeminent
C. torus palatin bine exprimat
D. fibromucoasa gingival mobil i cu rezilien mare
E. gurile mentoniere la distan de coama crestei alveolare
54. *Tehnica rezeciei torusului palatin,presupune urmtoarele variante de incizii:
A. incizie n"L"pentru crearea unui lambou triunghiular
B. incizie marginal, paralel cu festonul gingival pentru crearea unui cmp operator larg
C. incizie n baionet pe bombarea maxim a formaiunii
D. dou incizii eliptice care circumscriu formaiunea

E. incizie liniar cu cte dou incizii orizontale sau divergente de degajare la capete
55. *Rezecia apofizelor genii hipertrofiate necesit o anestezie:
A. troncular periferic la gaura mentonier bilateral
B. troncular periferic la Spix bilateral
C. troncular periferic a nervului lingual bilateral
D. local prin infiltraie n baraj
E. local plexal
56. *Autotransplantul cartilaginos are urmtoarele dezavantaje:
A. nu i pstreaz vitalitatea
B. sufer modificri structurale
C. poate fi respins datorit structurii antigenice diferite de a organismului receptor
D. se rezoarbe n proporie de peste 70%
E. se mobilizeaz de pe creast, ngreunnd protezarea
57. Ceramohidroxilapatita este un material de adiie care:
A. se amestec cu sngele pacientului
B. se amestec cu ser fiziologic
C. se amestec cu apa distilat
D. se prezint sub form de baghete
E. se prezint sub form de granule
58. *Protezarea cmpului protetic, dup o plastie de adiie a crestei alveolare cu
granule de ceramohidroxilapatita, este posibil:
A. imediat postoperator
B. la 5-7 zile postoperator
C. la 2-3 sptmni postoperator
D. 4-6 sptmni postoperator
E. la 2-3 luni postoperator
59. Osteotomia sagital a ramului orizontal mandibular implic:
A. abord exooral
B. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioare
C. secionarea orizontal a arcului mentonier ntre cele dou guri mentoniere
D. despicarea vertical a ramului orizontal mandibular i mobilizarea fragmentului
lingual
E. aplicarea de grefe osoase spongioase n decalajul creat prin ascensionarea versantului
lingual mandibular
60. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizeaz urmtoarele tehnici de
osteoplastie:
A. osteoplastia tip inlay
B. osteotomie sagital
C. osteotomie orizontal, tip LeFort I
D. osteotomie orizontal, tip LeFort II

E. osteotomie orizontal, tip LeFort III

61. *Dintele Turner este:
A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i
rdcin neformat
B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificri de volum, form, structur i
rdcin neformat
C. un dinte permanent complet format, care erupe precoce
D. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoce
E. caracteristic foliculitei expulzive
62. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin:
A. gingie roie edemaiat
B. adenopatie submandibular frecvent
C. hiposialie
D. insomnie
E. somnolen
63. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la pericoronarita acut congestiv la
nivelul molarului trei inferior sunt adevrate:
A. la inspecie se remarc congestie i edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. ntotdeauna este nsoit de trismus
C. cnd edemul este pronunat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe
suprafaa mucoasei
D. bolnavul acuz dureri vii n zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea general a pacientului poate fi uor alterat, cu indispoziie, subfebriliti,
fatigabilitate
64. Pericoronarita acut supurat
A. poate urma unei pericoronarite congestive
B. nu determin alterarea strii generale
C. poate determina dificulti masticatorii i disfagie ceea ce semnific extinderea
procesului inflamator n esuturile vecine
D. poate fi nsoit de trismus, care evolueaz odat cu procesul inflamator local
E. este constant nsoit de limfadenit subangulomandibular
65. Erupia dinilor temporari are loc:
A. de-a lungul unui interval de doi ani
B. ntre lunile a 6--a i a 30-a
C. ntre 6 i 12-13 ani
D. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziu
E. de la natere i pn la aproximativ 30 ani.
66. *Erupia dinilor permaneni, cu excepia molarilor de minte, are loc:
A. de-a lungul unui interval de opt ani
B. ntre lunile a 6-a i a 30-a

C. ntre 6 i 12 ani
D. ntre 18 ani i 25-30 ani sau chiar mai tirziu
E. de la natere i pn la aproximativ 18 ani
67. *Erupia molarilor de minte are loc:
A. de-a lungul unui interval de doi ani
B. intre lunile a 6-a i a 30-a
C. ntre 6 i 12-13 ani
D. dup 18 ani
E. de la natere i pn la aproximativ 30 ani
68. Erupia precoce a dinilor temporari este:
A. apariia anticipat pe arcad a unor dini normal conformai
B. consecina unor carene vitaminice
C. apariia pe arcad nainte de termen a unor dini insuficient formai
D. ntlnit n disendocrinii
E. cauzat de extracia precoce a unui dinte temporar.
69. Accidentele i incidentele locale ale erupiei dinilor temporari sunt:
A. gingivostomatita
B. pericoronarita supurat
C. anorexie, vom
D. manifestri febrile
E. hematomul de erupie
70. Foliculita expulziv Capdepont:
A. apare la nou-nscut
B. este o infecie grefat la nivelul gingiei mugurilor dentari permaneni
C. se caracterizeaz prin ulceraii atone cu tendin la supuraie
D. duce la mobilizarea i eliminarea dinilor afectai de pe arcad
E. se nsoete de limfadenopatie regional.
71. Chistul de erupie:
A. se prezint ca o tumefacie gingival de coloraie albstruie
B. se nsoete de stare febril
C. cuprinde un molar temporar
D. se caracterizeaz prin roea vie local
E. este fluctuent la palpare.
72. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi:
A. manifestri febrile
B. tulburri digestive
C. tulburri respiratorii
D. tulburri urinare
E. tulburri de cretere

73. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt:

A. incluzia dentar
B. erupia tardiv
C. sialoree, hipersecreie conjunctival
D. fotofobie
E. chistul de erupie cutanat
74. Complicaiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori
sunt:
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul lingual
C. abcesul vestibular
D. abcesul migrator
E. flegmonul difuz al planeului oral.
75. Accidentele mecanice ale erupiei molarului de minte inferior sunt:
A. nevralgii dentare
B. ulceraii jugale sau linguale
C. resorbii radiculare ale molarului doi
D. tulburri de ocluzie
E. trismus
76. Decapionarea este indicat la dinii care ndeplinesc urmtoarele condiii:
A. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre mezial
B. s prezinte o orientare vertical cu rdacini drepte sau curbate spre distal
C. s fie erupt din structura osoas cel pin pn la ecuatorul anatomic
D. fibromucoasa care acoper molarul n erupie s fie dispus n cortin
E. s existe spaiu suficient ntre molarul doi i ramul ascendent.
77. Pentru a mpiedica formarea esutului de granulaie dup decapionare se
cauterizeaz cu:
A. ap oxigenat
B. acid tricloracetic
C. clorur de zinc 30%
D. azotat de argint
E. acid citric 30%
78. Pericoronarita acut supurat se manifest prin:
A. jen dureroas
B. durere vie, pulsatil
C. eliminare de secreie sero-sanghinolent de sub capionul mucos
D. eliminare de secreie purulent de sub capionul mucos
E. trismus
79. Complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior
sunt:

A. abcesul vlului palatin

B. sinuzita maxilar
C. sinuzita frontala
D. osteomielita maxilar
E. celulita maseterin.
80. *Anclavarea dentar reprezint:
A. incluzia parial a unui dinte
B. incluzia superficial a unui dinte
C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical
D. mpiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupiei unui dinte al crui sac pericoronar
comunic cu cavitatea oral.
E. situaia n care se afl un dinte dup decapuonare
81. Cauzele locale incriminate n patogenia incluziilor dentare sunt:
A. sediul sau forma mugurelui dentar
B. lipsa de spaiu
C. tumori benigne localizate n zona respectiv
D. tulburri de dezvoltare a maxilarelor
E. radiaiile ionizante aplicate n scop terapeutic maxilarelor
82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:
A. ereditate
B. hipertiroidism
C. sifilis
D. rahitism
E. hipovitaminoze
83. Incluzia dentar:
A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar
B. reprezint rmnerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,dup
perioada sa normal de erupie,sacul pericoronar fiind integru
C. poate fi complet sau total, cnd dintele se afl n ntregime intraosos
D. poate fi partial, cnd coroana dintelui, inconjurat parial de os, este separat de
fibromucoas numai prin sacul pericoronar inchis
E. se refer la un dinte a crui coroana, parial degajat de os, se afl sub fibromucoasa
gingival i a crui sac pericoronar comunic cu cavitatea oral,dar care nu-i poate
continua erupia datorit unui obstacol mecanic.
84. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive const n:
A. vitaminoterapie
B. incizia capionului
C. cauterizarea chimic a capionului
D. tratament antibiotic general
E. tratament antialgic

85. Decapionarea se contraindic n urmtoarele cazuri:

A. recidivele infeciei sunt frecvente
B. mucoasa cade ca o cortin pe suprafaa ocluzal a molarului de minte
C. mucoasa este subire i dispus ca o fa de mas pe suprafaa ocluzal a molarului de
minte
D. erupia dintelui are loc n afara sau nuntrul curburii arcadei dentare
E. dintele s fie erupt din os cel puin pn la ecuatorul coronar.
86. Accidentele intraoperatorii ce pot surveni n cursul odontectomiei molarului de
minte inferior sunt:
A. fractura rdcinilor molarului trei inferior,cnd sunt lungi, efilate, divergente
B. fractura sau luxaia molarului doi inferior
C. deschiderea canalului mandibular i lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea
nervului lingual prin fractura tablei osoase interne
D. fractura mandibulei
E. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar.
87. Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt:
A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin
B. luxaia unui dinte vecin
C. fractura crestei alveolare
D. deschiderea sinusului maxilar
E. perforarea planeului nazal
88. Conditiile necesare redresrii chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus
sunt:
A. existena unui spaiu suficient alinierii caninului pe arcada dentar
B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare
C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii
D. sa fie instituit o antibioterpie riguroas, atat pre- cat si postoperator
E. axul longitudinal s fie vertical sau puin oblic
89. Dezinfecia sacului folicular n pericoronarita congestiv a dinilor temporari se
realizeaz cu urmtoarele soluii:
A. DAlibour
B. de cloramin
C. de permanganat de potasiu 1/10000
D. Dakin
E. nici un rspuns nu este corect.
90. *Diagnosticul diferenial al foliculitei expulzive capdepont se face cu:
A. herpangina
B. erupia precoce
C. hematomul de erupie
D. aftoza bucal izolat
E. impetigo

91. Gingivostomatita ulcero-necrotic se caracterizeaz prin:

A. hiposialie
B. ulceraii acoperite de depozite necrotice
C. halen
D. mobilitate dentar
E. stare general nealterat
92. Infecia sacului folicular n pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza
prin urmtoarele ci:
A. limfatic
B. vascular-sanguin
C. transosoas
D. de la un proces septic periapical al premolarului 2
E. de la alveolita postextracional a molarului 2.
93. Ulceraia mucoasei obrazului provocat de erupia vestibularizat a molarului de
minte superior:
A. este mai rar dect cea produs de erupia molarului de minte inferior
B. are caracter aftoid
C. este nsoit de alterarea strii generale
D. ntreine i agraveaz leucoplazia
E. ntreine i agraveaz lichenul plan.
94. Gingivostomatita odontiazic se caracterizeaz prin:
A. ulceraii acoperite cu un depozit glbui sau chiar pseudomembrane
B. ulceraii extinse la ntreaga mucoas oral
C. limfadenopatie loco-regional
D. dureri spontane sau povocate de masticaie
E. ulceraii localizate n jurul molarului de minte,cu intensitate maxim la acest nivel.
95. Complicaiile erupiei molarului de minte inferior sunt:
A. mecanice
B. inflamatorii
C. trofice
D. pulmonare
E. tumorale
96. Accidentele i incidentele de erupie la edentai:
A. au la origine incluziile caninilor i molarilor
B. nu prezint simptomatologie subiectiv
C. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomatic
D. mucoasa adiacent se ulcereaz i se infecteaz
E. pot duce la complicaii ca osteita, osteomielita sau fractura osului.

97. Hematomul de erupie se deosebete de chistul de erupie prin:

A. culoare
B. dimensiune
C. consisten
D. evoluie
E. prezena durerii.
98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se
face la:
A. 12 de zile dupa interventie;
B. 20 de zile dupa interventie;
C. doua saptamni de la interventie;
D. 10 zile dupa interventie;
E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost mpinsa n plina
cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri :
A. se efectueaza un examen radiografic;
B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamna;
D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
100.
*Hemoragia tardiva postextractionala apare la :
A. 15 - 20 de minute de la extractie;
B. 1 ora dupa extractie;
C. o zi dupa extractie;
D. cateva zile zile postextractional;
E. 2 saptamani dupa extractie;
101.
Caracteristicile clinice ale alveolitei umede snt :
A. gingia este palida, atona;
B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;
C. marginile alveolei snt tumefiate, turgescente;
D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;
E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;
102.
In alveolita uscata tratamentul consta n :
A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);
B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;
C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint n alveola;
D. analgezice pe cale generala;
E. chiuretajul alveolar, pentru ndepartarea sechestrelor lameliforme;
103.
Indicatiile drenajului transmaxilar:
A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu

este posibil sau nu este eficient

B.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau
expune la complicatii
C.abcesul vestibular
D.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori
E.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul
maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera
104.
Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele cazuri: :
A. cnd materialul de obturaie a canalului a depsit foramenul apical
B. cnd procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical
C. n cazul chisturilor maxilare
D. n cazul fistulelor oro-antrale
E. n cazul rdcinilor scurte
105.
Contraindicatiile rezectiei apicale:
A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte
B. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii
C. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult
implantarea radacinii
D. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii
E. pacient cu afectiuni cardiace decompensate
106.
Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de
tehnica operatorie:
A. rezectia insuficienta a apexului
B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
C. largirea exagerata a canalului radicular
D. chiuretajul incomplet
E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
107.
Indicatiile rezectiei apicale :
A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect
B. cai false in treimea apicala a radacinii
C. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular
D. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara
E. obturatii radiculare incomplete
108.
Osteotomia transmaxilar este indicat atunci cnd:
A. drenajul endodontic nu este posibil
B. procesul inflamator este in stadiul submucos
C. tratamentul endodontic nu este suficient
D. tabla osoasa vestibular este subire i lizat de procesul periapical
E. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar

109.
Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care:
A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat
B. au coroana integra si canalul radicular neobturat
C. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate
D. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate
E. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase
110.
Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt:
A. hemofilia
B. nefritele cronice severe
C. toxicozele grave
D. osteoporoza senila
E. starile febrile
111.
Tehnica replantrii dentare terapeutice presupune urmtoarele manopere:
A. extracia dentar cat mai putin traumatizant, att pentru rdcin, ct i pentru
peretele alveolar
B. dintele extras trebuie pastrat ntr-o soluie iodoformat
C. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic
D. dintele extras trebuie inut n clete, nvelit cu comprese cu ser fiziologic
E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze
parodontiul marginal al dintelui transplantat
112.
Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii:
A. paroodontita apicala cronica granulomatoasa
B. chisturi radiculare mici si mijlocii
C. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular
D. esecuri ale tratamentului endodontic
E. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii
113.
Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere:
A. incizia
B. decolarea lamboului muco-periostic
C. reperarea zonei de trepanare si trepanarea
D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical
E. prepararea cavitatii radiculare
114.
Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea
patologica locala:
A. parodontita apicala acuta
B. osteita periapicala cronica, trenanta
C. canale obstruate de procese dentinare
D. cai false in treimea apicala
E. procese inflamatorii ale varfului radacinii
115.

Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor

superiori, pot fi date de:

A. anchiloza temporo-mandibular
B. bridele cicatriceale
C. sindromul algodisfuncional
D. laxitatea ligamentar
E. sclerodermie
116.
Amputaia radicular este indicat la urmatorii dini:
A. molar 1 superior
B. premolar 1 inferior
C. molar 2 superior
D. molar 3 superior
E. molarii 1 si 2 inferiori
117.
Metode de chirurgie endodontica sunt:
A. Chiuretajul periapical
B. Replantarea dentara
C. Rezectia apicala
D. Amputatia radiculara
E. Drenajul transosos juxtaapical
118.
Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:
A. hemoragia spongioasa
B. perforarea planseului foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier
E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
119.
*Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:
A. inainte de operatie
B. intraoperator
C. dupa operatie
D. cu 30 minute inainte de interventie
E. nu are importanta
120.
Particularitile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care
se tine cont sunt:
A. gaura mentoniera
B. canalul mandibular cu continutul sau
C. corticala vestibulara deosebit de groasa
D. numarul radacinilor
E. corticala linguala subtire
121.
Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:
A. hemoragia spongioasa
B. perforarea planseului foselor nazale

C. deschiderea sinusului maxilar

D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier
E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
122.
Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt:
A. sectionarea coroanei
B. rezectia apexului
C. extractia radacinii bolnave
D. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii
E. obturatia retrograda a canalului radicular
123.
n cursul amputaiei rdcinii vestibulare la molarii superiori, incizia
mucoperiostului va fi:
A. curb, la 0,5 cm de marginea gingivala
B. circumferenial
C. in trapez cu baza mica in sus
D. in L
E. in V
124.
*Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu:
A. freze sferice nr. 4-6 de pies dreapt
B. dispozitivul Brosch-Traunner
C. chiureta alveolar
D. ciupitorul de os
E. elevatorul
125.
*Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea
apicala a dintilor frontali este:
A. extractia dentara
B. rezectia apicala
C. chiuretajul periapical
D. drenajul transosos
E. extractia alveoloplastica
126.
*Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se
faca:
A. la 2 saptamani dupa rezectie
B. dupa suprimarea firelor de sutura
C. la 4-6 saptamani
D. dupa 8 saptamani
E. la 3 luni postoperator
127.
*Premolarizarea inseamna:
A. rezectia apicala a premolarilor
B. amputatia radiculara a premolarilor superiori
C. amputatia radiculara a molarilor superiori

D. amputatia radiculara a molarilor inferiori

E. amputatia radiculara a premolarilor inferiori
128.
Dupa rezectia apicala, umbra reziduala Hammer reprezinta:
A. recidiva a procesului periapical
B. osificare incomplet
C. imaginea radiologica post rezectie apicala
D. osteita postoperatorie
E. esec al rezectiei apicale
129.
*Alveolita umed se caracterizeaz prin:
A. prezena unui cheag murdar acoperit de depozite purulente
B. dureri iradiante imediat postextracional
C. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detaseaz cu usurin
D. sngerare abundent
E. absena complet a cheagului intraalveolar
130.
*Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este:
A. mesarea iodoformata
B. cheagul sangvin endoalveolar
C. materialele de aditie osoasa
D. conurile cu antibiotice
E. mesarea cu substante antiseptice
131.
Extracia alveoloplastic presupune:
A. sutura plgii
B. protezarea imediat
C. protezarea tardiv
D. regularizarea osoas
E. antibioterapie obligatorie
132.
Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:
A. momentul producerii
B. felul vasului lezat
C. metoda de tratament
D. cauza care le-a generat
E. afectiunile generale ale pacientului
133.
Extracia dentar poate induce:
A. Bacteriemie tranzitorie.
B. Ascensiuni termice.
C. Leucocitoz .
D. Creterea VSH.
E. Leucopenie.

134.
Extracia dinilor temporari este indicat n urmtoarele situaii:
A. Dini cu carie dentar.
B. Dini cu fracturi coronare.
C. Dini cu luxaii incomplete.
D. Dini care produc malpoziii ale dinilor permaneni.
E. Dini care mpiedic erupia fiziologic a dinilor permaneni.
135.
n cazul extraciei dinilor temporari:
A. Se folosesc elvatoare cu lam fin.
B. Se aplic deprttoare de arcade.
C. Se practic chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta.
D. Se aplic tamponament de protecie meninut 30 de minute.
E. se recomand dispozitive menintoare de spaiu.
136.
Indicaiile majore ale extraciei dentare sunt determinate de:
A. Complicaiile cariilor dentare.
B. Complicaiile parodontopatiilor marginale.
C. Riscul unei bacteriemii postextracionale.
D. Traumatismele dento-parodontale.
E. Afeciuni generale.
137.
*La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant
de organ, extractia dentara se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
138.
*In sarcin este de preferat s se evite extraciile dentare:
A. n prima si ultima lun
B. n primele 3 luni i ultimele 2 luni
C. numai n ultima lun
D. pe toata perioada
E. in primele 3 luni i ultimele 3 luni
139.
Pregtirile pentru extracia dentar includ:
A. Antibioterapie parenteral
B. Pregtirea instrumentarului.
C. Eventual premedicaie sedativ.
D. Anestezie loco-regional.
E. Detartraj.
140.
Instrumentarul auxiliar pentru extracia dentar cuprinde:
A. Bisturiu.
B. Deprttor tip Langenbeck.

C. Oglind dentar.
D. Pense ciupitoare de os.
E. Cleti i elevatoare.
141.
La extracia cu cletele amplitudinea micrilor de basculare va fi mai
mare vestibular:
A. n cazul arcadei superioare cu excepia molarilor unu
B. n cazul dinilor arcadei superioare
C. n cazul dinilor arcadei inferioare
D. n cazul molarilor inferiori
E. n cazul dinilor arcadei inferioare cu excepia molarilor
142.
Pentru extractia caninilor superiori:
A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinal
B. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibular
C. miscarile de rotatie sunt contraindicate
D. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusa
E. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica
143.
Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt
adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact
144.
Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse se face in
urmatoarele conditii:
A. molar de minte cu coroana integra
B. cnd lipsete molarul 2
C. molari 3 cu rdcini recurbate distal
D. molari 3 rdcini drepte
E. molari 1 si 2 integri prezeni
145.
In locul elevatorului in limba de crap (Lecluse), pentru extractia
molarilor de minte inferiori integri se poate folosi:
A. elevatorul drept mai lat in jgheab
B. elevatorul drept in flacara
C. elevatoarele cu cioc lateral
D. elevatorul picior de ciuta
E. elevatorul in baioneta
146.
Extractia cu separarea radacinilor este indicata cand:
A. radacinile sunt unite in bloc
B. radacinile sunt inclavate

C. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea
alveolei
D. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept osos
E. radacinile s-au fracturat
147.
*La molarii superiori, sectiunea pentru separarea radacinilor va fi:
A. in forma de V
B. in forma de Y
C. in forma de T
D. mezio-distala
E. vestibulo-orala
148.
Alveolotomia este indicata in cazul:
A. radacinilor ramase intraalveolar
B. radacini care nu pot fi extrase cu clestele
C. radacinilor luxate total
D. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoarele
E. anchiloze temporo-mandibulare
149.
Tehnica extractiei alveoloplastice cuprinde urmatorii timpi operatori:
A. incizia si decolarea mucoperiostului
B. trepanarea osoasa
C. extractia dentara
D. regularizarea osoasa
E. sutura postextractionala
150.
Postextractional, bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:
A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de ore
B. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 ore
C. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zile
D. va evita fumatul cel putin 24 de ore
E. sa nu suga plaga alveolara
151.
Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:
A. alveolita umeda
B. fracturarea unor instrumente
C. inghitirea unor corpi straini
D. aspirarea unor fragmente dentare
E. luxatii ale dintilor vecini
152.
Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:
A. fractura crestei zigomato-alveolare
B. fractura mandibulei
C. deschiderea antrumului
D. fractura tuberozitatii maxilare
E. alveolotomia

153.
In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se
recomanda:
A. asezarea pacientului in decubit ventral
B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie
C. examen radiologic
D. dieta bogata in fibre
E. intubatie oro-traheala
154.
Extracia dinilor temporari cu carii complicate este indicat n
urmtoarele situaii:
A. dini cu carii profunde
B. dintii care ntrein procese de osteomielit
C. dinti care ntrein procese de osteit
D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare
E. dinti cu distructie coronara
155.
Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:
A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala
B. dinti cu tulburari severe de eruptie
C. dinti fracturati nerecuperabili
D. dinti cu distructii coronoradiculare intinse
E. dinti cu gangrena
156.
*Luxaia dentar se face prin:
A. miscri de basculare vestibulo-orale, amplitudinea micrii fiind mai mare palatinal la
dinii arcadei superioare, cu excepia molarilor unu
B. miscri de basculare vestibulo-orale combinate cu miscri de rotaie n ax la dinii
pluriradiculari
C. miscri de basculare vestibulo-orale, cu amplitudine mrit spre oral, la molarul unu
superior
D. miscri numai de roatie n ax la caninii superiori
E. miscri de basculare vestibulo-orale i de rotaie n ax la premolarii primi superiori.
157.
n timpul extraciei cu cleele a molarilor de minte superiori:
A. gura pacientului va fi larg deschis pentru a avea vizibilitate optim
B. se va utiliza cletele cu dubl curbur, care se aplic in axul dintelui
C. priza clestelui va fi verificat prin control palpatoriu
D. in cazul rdcinilor divergente, miscrile de basculare vor fi lente, pentru a evita
fracturarea rdcinilor
E. micrile de basculare spre napoi sunt indicate n cazul molarului de minte superior,
pozitia sa pe arcada superioar permitnd acest lucru.
158.
Extracia dentar poate induce:
A. ascensiuni termice

B. leucopenie
C. limfocitoz
D. bacteriemie tranzitorie
E. modificari cardio-vasculare
159.
Bacteriemia tranzitorie:
A. apare in special in parodontite apicale acute
B. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicale
C. apare in special in angina pectorala
D. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococului
E. apare in special in stomatite aftoase
160.
n plaga alveolar postextracional normal se indic:
A. chiuretajul energic al alveolei
B. chiuretajul marginal al alveolei
C. strngerea marginilor alveolei intre index i police
D. aplicarea de mee iodoformate intraalveolar
E. pansament simplu supraalveolar
161.
Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:
A. dureri
B. edem
C. trismus
D. anchiloza
E. emfizem subcutanat
162.
In cursul extractiei dentare se pot produce leyiuni ale nervilor:
A. alveolar supero-anterior
B. alveolar inferior
C. mentonier
D. lingual
E. nazo-incisiv
163.
Complicatiile extractiei dentare sunt:
A. fracturarea mandibulei
B. luxatia mandibulei
C. sinusita postextractionala
D. hemoragia postextractionala
E. alveolita postextractionla
164.
Factori locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:
A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare
B. vasodilatatia secundara postanestezica
C. hemofilia
D. plagile osoase intinse
E. clatitul puternic

165.
Hemoragia postextractionala imediata apare:
A. la o jumatate de ora de la extractie
B. la 3-4 zile de la extractie
C. de obicei dupa extractii traumatizante
D. la hemofilici
E. la 24 de ore de la extractie
166.
Tratamentul preventiv al alveolitei postextracionale presupune:
A. alegerea momentului potrivit pentru extracie
B. toaleta ingrijit a plgii n timpul extraciilor traumatizante
C. tratament preventiv antibiotic cnd evoluia postextracional ar putea fi nefavorabil
D. tratament general de stimulare a cicatrizarii
E. tratament antibiotic intraalveolar

CHIRURGIE MAXILOFACIAL
NTREBRI DE CHIRUGIE ORAL I MAXILO-FACIAL
Bibliografie:
BURLIBAA, C. i colab, Chirugie oral i maxilo-facial, Editura Medical, 1999.
167.
*Seromul este:
A. O acumulare de snge n esuturi
B. Un revrsat limfatic traumatic cu aspect seros, vscos, glbui
C. Un revrsat sanguin localizat n strict vecintate a unei artere
D. O pat congestiv a pielii
E. O contuzie muscular
168.
Plgile nepate:
A. Sunt produse de un instrument neptor
B. Se prezint sub forma unor mici orificii, cu margini nete, sngernde
C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascuite la capete
D. Se produc prin glon, schije
E. Pot fi urmate de reacii alergice grave
169.
Plgile nepate:
A. Se prezint sub forma unor orificii largi, cu marginile anfractoase;
B. Sunt nsoite adesea de retenia corpului strin care le-a generat;
C. Pot fi produse de insecte;
D. Determina un aspect mutilant, cu desfigurri importante;
E. Pot fi produse de animale slbatice.
170.
*Camera de explozie intratisular a plgilor prin glon poate ntrece
diametrul proiectilului de pn la:
A. 2 ori
B. 10 ori
C. 5 ori
D. 27 ori
E. 13 ori
171.
Dintre semnele i simptomele obligatorii ale unei plgi menionm:
A. Durerea
B. Hemoragia
C. Anestezia
D. Paralizia
E. Fistula salivar

172.
Plgile cu secionarea urmtoarelor vase pot determina hemoragii mortale
fr asisten de specialitate:
A. Artera carotid primitiv
B. Artera jugular intern
C. Artera maxilar intern
D. Artera jugular extern
E. Artera alveolar supero-posterioar
173.
Complicaiile imediate ale unei plgi pot fi:
A. Blocarea cilor aeriene cu snge
B. Turbarea
C. Hemoragiile fudroaiante
D. Zdrobirile majore tisulare
E. Tetanosul
174.
Complicaiile secundare generale ale unei plgi pot fi:
A. Turbarea
B. Tetanosul
C. Limforeticuloza benign de inoculare
D. Hemoragia
E. Cicatrizrile vicioase
175.
Complicaiile tardive ale unei plgi pot fi:
A. Constricia de mandibul
B. Incontinena bucal
C. Fistulele cavitii orale
D. Fistulele salivare
E. Tetanosul
A.
B.
C.
D.
E.

176.
*Cicatricea cheloid se datorete:
tratamentului inadecvat al plgilor canalelor excretoare ale glandelor salivare mari;
secionrii filetelor nervoase senzitive;
unei proliferri excesive a esutului conjunctiv;
pierderilor de substan ale prilor moi;
unei suturi care nu a inut cont de principiile chirurgiei plastice.

F.
G.
H.
I.
J.

177.
Dup natura agentului traumatizant, plgile pot fi:
plgi tiate;
plgi superficiale;
plgi nepate;
plgi mucate;
plgi profunde.

178.
Care din urmtoarele situaii sunt extrem de rar ntlnite n traumatismele
dinilor temporari:
A. Avulsiile

B. Luxaii cu intruzie
C. Fracturi coronare
D. Fracturi radiculare
E. Contuzii
179.
Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dinilor permaneni include:
A. Presiune digital
B. Examen radiografic n dou incidene
C. Testarea vitalitii dentare
D. Teste biologice sanguine
E. Tomografie computerizat
180.
Tratamentul fracturilor radiculare ale dinilor permaneni se impune n
urmtoarele situaii:
A. Spaiu de fractur lrgit
B. Semne de inflamaie
C. Mobilitate dentar crescut
D. Rspuns la teste de vitalitate
E. Fractura procesului alveolar
181.
Printre factorii favorizani ai traumatismului dento-parodontal menionm:
A. Cariile profunde
B. Dispozitivele corono-radiculare
C. Tulburrile de mineralizare
D. Accidentele de circulaie
E. Afeciunile dento-parodontale
182.
*Dup Onetto i Flores, grupa de risc cel mai ridicat n producerea
traumatismului dento-parodontal este:
A. 2-4 ani
B. 4-6 ani
C. 6-8 ani
D. 10-12 ani
E. 12-14 ani
183.
Dup OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:
A. Fisura smalului
B. Contuzia
C. Subluxaia
D. Fractura coronar fr complicaii
E. Fractura coronar cu complicaii
184.
Dup OMS, clasificarea luxaiilor cuprinde:
A. Contuzia
B. Subluxaia
C. Luxaia cu intruzie

D. Luxaia cu extruzie
E. Fisura smalului
185.
Tabloul clinic al unui abces de loj submandibular cuprinde urmtoarele
simptome:
A. Tumefacia umple sacul vestibular, bombnd, de obicei, n dreptul dintelui cauzal
B. Tumefacia bombeaz submandibular, mascnd relieful marginii bazilare a mandibulei
C. Congestie i edem al mucoasei planeului bucal i pilierului amigdalian anterior
D. Torticolis
E. Trismus
186.
Diagnosticul diferenial al abcesului palatinal se face cu:
A. Chistul maxilar suprainfectat
B. Abcesul parodontal marginal
C. Goma luetic
D. Adenomul de glanda salivar
E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare
187.
Imaginea radiologic n osteomielita maxilarelor prezint aspecte de:
A. Os marmorat
B. Os ros de oareci
C. Os ciuruit
D. Os ptat
E. Fagure de miere
188.
Tratamentul chirurgical al supuraiilor de groap zigomatic const n
efectuarea de:
A. Incizii endoorale n dreptul dintelui cauzal
B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioar a ramului mandibular (incizii
pterigomandibulare
C. Incizii cutanate retromandibulare
D. Incizii cutanate submandibulare
E. Incizii zigomatice
189.
*Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se
caracterizeaz prin:
A. Buza de tapir
B. Tumefacia marcat a buzei superioare
C. Tumefacia marcat a buzei inferioare
D. Tumefacia pleoapei inferioare i a regiunii geniene
E. Tumefacie genian
190.
Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale
esuturilor moi urmeaz anumite ci:
A. Calea transosoas
B. Calea submucoas

C. Calea limfatic
D. Calea direct
E. Calea transjugal
191.
*Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontal este:
A. Abcesul palatinal
B. Abcesul vestibular
C. Abcesul parodontal marginal
D. Abcesul maseterin
E. Abcesul submandibular
192.
Loja sublingual conine:
A. Glanda sublingual
B. Canalul Wharton
C. Nervul i vasele linguale
D. Glanda submandibular
E. Nervul maseterin
193.
n flegmonul difuz al planeului oral sunt prezente urmtoarele tulburri
funcionale:
A. trismus moderat
B. deglutiie dureroas
C. tulburri vizuale
D. tulburri de fonaie
E. respiraie dificil
194.
Diagnosticul diferenial al abcesului latero-faringian se va face cu:
A. Flegmonul amigdalian
B. Litiazele submandibulare suprainfectate
C. Abcesul de loj submandibular
D. Adenopatiile metastatice submandibulare
E. Tumorile latero-faringiene
195.
Pentru adenita acut n faza de "cruditate" se recomand urmtorul
tratament:
A. Antibiotice
B. Vitamine
C. Prinie
D. Incizie-drenaj
E. Suprimarea factorului cauzal
196.
Luxaiile temporomandibulare anterioare sunt favorizate de:
A. o adncime redus a cavitii glenoide
B. prezena unui condil temporal cu o pant tears
C. laxitatea ligamentelor periarticulare
D. scderea tonicitii muchilor temporali

E. prezena fenomenelor inflamatorii la nivelul articulaiei

197.
Simptomele luxaiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt:
A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. incontinena salivar
C. devierea mentonului de partea sntoas
D. la palpare n conductul auditiv extern nu se percep micrile condilului
E. obrajii tumefiai
198.
Tratamentul luxaiilor temporomandibulare anterioare:
A. este de regul chirurgical
B. urmrete reducerea luxaiei i imobilizarea temporar a mandibulei
C. necesit infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridictoare a mandibulei
D. se face prin coborrea condilului temporal i trecerea sa pe sub condilul mandibular
E. implic antibioterapie aplicat ct mai precoce
199.
Luxaiile temporomandibulare posterioare:
A. se produc foarte rar
B. se nsoesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern
C. se produc prin lovituri pe brbie cu gura nchis
D. se manifest clinic prin tulburri de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori
E. n cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze
200.
n cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative
de tip artrozic, ntlnim:
A. semne de inflamaie (tumefacie, congestia tegumentelor)
B. dureri locale i iradiate extrem de variate
C. cracmente
D. dureri la presiune pe articulaia temporo-mandibular
E. semne neurologice (cefalee, migren)
201.
Anchiloza temporomandibular:
A. este o limitare permanent a micrilor mandibulei
B. se caracterizeaz prin dispariia articulaiei temporo-mandibulare, prin sudura
mandibulei de osul temporal
C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare n zona corpului mandibular
D. este mai grav n cazul instalrii n perioada adult
E. se trateaz de preferin conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de
redresare
202.
Fracturile mandibulei n os patologic se pot produce n urmtoarele
situaii:
A. osteodistrofii
B. tumori benigne sau maligne osoase
C. osteocondensri
D. osteomielite

E. displazii osoase
203.
Factorii care influeneaz deplasarea fragmentelor osoase mandibulare
fracturate sunt:
A. sediul i direcia liniei de fractur
B. contracia muchilor inserai pe mandibul
C. dinii implantai pe fragmentele fracturate
D. vrsta pacientului
E. dinii implantai pe arcada antagonist
204.
Fracturile mediane mandibulare:
A. sunt cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare
B. se nsoesc de ocluzie n armonic
C. cel mai frecvent linia de fractur trece chiar prin simfiza mentonier
D. determin absena transmiterii micrilor la nivelul condilului mandibular
E. sunt evideniate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaz cel
mai mare numr de informaii
205.
Fracturile unghiului mandibulei:
A. producerea lor este favorizat de curbura osului la nivelul gonionului
B. sunt favorizate de incluzia molarului de minte
C. nu sunt nsoite de deplasri dac linia de fractur trece naintea inseriei musculare
maseterine
D. se observ cel mai bine n radiografiile n incidena SAF
E. se manifest clinic prin tumefacia regiunii parotideomaseterine
206.
Fracturile ramului ascendent mandibular:
A. sunt localizate ntre canini i premolari
B. sunt lipsite de deplasri ale fragmentelor fracturate n cazul fracturilor verticale, situate
n plin mas muscular
C. pot fi oblice, linia de fractura mergnd de la incizura sigmoid la menton
D. fracturile orizontale sunt nsoite de scurtri ale ramului ascendent prin tracionarea n
sus de ctre maseter i pterigoidian intern a fragmentului inferior
E. fracturile orizontale sunt caracterizate de "ocluzia n doi timpi"
207.
Fracturile apofizei coronoide:
A. se asociaz cu fracturile arcadei zigomatice
B. se pot produce excepional prin mecanismul de smulgere de ctre muchiul temporal
C. se produc de regul prin mecanism indirect
D. n cazurile n care sunt nsoite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce
limitarea dureroas a deschiderii gurii
E. radiografiile indicate sunt cele n inciden defilat sau Hirtz
208.
Imobilizarea fracturilor mandibulare:
A. este urmat de reducerea fracturii
B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale i chirurgical ortopedice

C. se realizeaz prin fixare mandibulo-cranian, intermaxilar sau monomaxilar

D. are ca scop punerea n repaus a fragmentelor osoase reduse n poziie corect
E. se menine la adult 8-9 sptmni
209.
Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:
A. accidentele de circulaie
B. accidentele de erupie ale dinilor permaneni
C. loviturile produse de animale
D. agresiuni interumane
E. traumatisme de intensitate redus, repetate
210.
*Fractura de tip Le Fort II este :
A. fractura parial ocluzo-facial
B. fractura mixt latero-facial
C. fractura transversal centro-facial
D. fractura total transversal ocluzo-facial
E. fractura parial transversal ocluzo-facial
211.
Fractura de tip Le Fort III intereseaz urmtoarele structuri osoase:
A. vomerul
B. apofiza ascendent a maxilarului
C. planeul orbitei
D. tuberozitatea maxilar
E. apertura piriform
212.
Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:
A. echimoze n anurile nazo i labio-geniene
B. chemozisul
C. emfizemul subcutanat
D. rinolicvoreea
E. tulburri de ocluzie moderate
213.
n fracturile transversale nalte, apar urmtoarele semne clinice:
A. echimoze palpebrale bilaterale
B. deformaia feei
C. absena tulburrilor de ocluzie
D. edemul etajului mijlociu
E. tulburri funcionale importante
214.
n fracturile anterioare latero-faciale, apar urmtoarele tulburri
funcionale:
A. tulburri oculare
B. tulburri ocluzale
C. tulburri nervoase
D. limitarea mobilitii mandibulare
E. tulburri de masticaie

215.
n cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmtoarele semne domin
tabloul clinic:
A. tulburrile ocluzale
B. leziunile encefalice
C. leziunile meningeale
D. sindromul de compresiune encefalic post-traumatic
E. leziunile neurologice
216.
Dintre complicaiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:
A. asfixia
B. ocul traumatic
C. infecia
D. ocul hemoragic
E. edemul cerebral
217.
Tratamentul n "Urgen imediat" al fracturilor de masiv facial, const n
reducerea i imobilizarea prin urmtoarele metode:
A. mijloace intercraniomaxilare
B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare
C. mijloace interdentare monomaxilare
D. mijloace ortopedice
E. mijloace chirurgicale
218.
Consecinele consolidrii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt:
A. tulburri de ocluzie
B. diplopia
C. sialoreea
D. rinoreea
E. deviaii de sept nazal
219.
Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauz dentar sunt:
A. durere cu caracter pulsatil
B. senzaie de tensiune n regiunea genian
C. edem i hiperemia mucoasei nazale
D. prezena puroiului n fosa nazal, unilateral
E. presiune digital dureroas pe peretele anterior sinusal
220.
*Radiografia n sinuzita cronic maxilar de cauz dentar evideniaz:
A. opacifiere unilateral a sinusului maxilar
B. opacifiere bilateral a sinusurilor maxilare
C. opacifiere parial cu contur net i convexitate superioar
D. radiotransparena unilateral a sinusului maxilar
E. ntreruperea continuitii conturului osos sinusal

221.
Diagnosticul diferenial al sinuzitei acute de cauz dentar se face cu:
A. sinuzita acut rinogen
B. osteomielita maxilarului
C. chistul mucos intrasinuzal
D. tumori chistice dentare (chisturile radiculare, foliculare, rezidual)
E. carcinomul de mezostructur al maxilarului
222.
Diagnosticul diferenial al sinuzitei cronice de cauz dentar se face cu:
A. celulita genian de cauz dentar
B. osteomielita maxilarului
C. tumorile chistice dentare n faza de complicaie septic
D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoas,luetic, actinomicotic)
E. mucocelul sinuzal
223.
Complicaiile sinuzitei cronice sunt:
A. extinderea infeciei la cellalte sinusuri
B. osteita pereilor sinuzali
C. abcesul fosei zigomatice
D. carcinomul de mezostructur al maxilarului
E. boala de focar
224.
Cura radical Caldwell-Luc a sinusului maxilar const n:
A. ndeprtarea mucoasei sinusale care prezint fenomene inflamatorii ireversibile
B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitii sinuzale
C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare
D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale
E. nchiderea orificiului de comunicare oro-antral
225.
Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicri oro-sinuzale sunt:
A. refluarea lichidelor prin fosa nazal
B. proba Valsalva pozitiv
C. scurgeri de secreii purulente prin fosa nazal,unilateral
D. deformaia regiunii geniene
E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic
226.
Coninutul chistului radicular poate fi:
A. lichid sero-citrin
B. lichid clar, ca apa de stnc
C. lichid de aspect lptos
D. lichid ocolatiu
E. lichid purulent
227.
*Chistul rezidual ia natere din:
A. chist radicular restant, dup extracia dintelui
B. sacul folicular al unui dinte rmas n incluzie
C. lama adamantin a unui dinte supranumerar

D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare

E. degenerescena chistic a resturilor epiteliale parodontale
228.
*Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:
A. unei infecii pulpare cronice extinse n esutul periapical
B. unei pungi parodontale cu evoluie spre apexul radicular
C. unui chist folicular care nglobeaz i rdcina dintelui
D. degenerescenei chistice a resturilor epiteliale din parodoniu
E. extinderii unui chist rezidual din vecintate
229.
n perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constat:
A. deformarea tablei osoase vestibulare
B. bombare osoas cu senzaia de minge de celuloid
C. zon de fluctuen delimitat de o margine osoas dur
D. infiltrarea i aderena prilor moi nvecinate
E. creterea n volum i consisten a ganglionilor regionali
230.
Diagnosticul diferenial al chisturilor de maxilar se face cu:
A. tumora cu mieloplaxe
B. chistul sebaceu
C. lipomul
D. condromul maxilarului
E. carcinomul maxilarului
231.
Chisturile de maxilar se pot complica n evoluia lor cu:
A. osteomielita maxilarului
B. fractura spontan n os patologic
C. sinuzita maxilar
D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine
E. degenerescen malign
232.
*Prin cura radical a chistului de maxilar se realizeaz:
A. evacuarea coninutului chistic prin puncie
B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma ntr-o cavitate anexa oral
C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de soluii antiseptice
D. extirparea chirurgical a membranei chistice
E. extracia dinilor adiaceni
233.
*Discheratozele orale considerate carcinom in situ sunt:
A. eritroplaziile
B. leucoplaziile
C. manifestrile orale ale lichenului plan
D. manifestrile orale ale lupusului eritematos
E. papilomatoza fluorid a cavitii orale
234.

Diagnosticul diferenial al eritroplaziei se face cu:

A.
B.
C.
D.
E.

stomatitele infecioase;
enantemele medicamentoase;
carcinomul adenoid-chistic;
leziunile specifice ale mucoasei orale;
lichenul plan forma eroziv.

235.
Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu:
A. stomatitele aftoase
B. candidoza oral cronic
C. papilomatoza oral
D. leucedemul
E. lichenul plan
A.
B.
C.
D.
E.

236.
Leucoplazia are urmtoarele caracteristici:
apare ca o pat sau plac alb;
este mai mic de 5 mm diametru;
nu poate fi nlturat prin tergere;
poate fi ndeprtat prin tergere;
este foarte dureroas nc de la debut.

237.
Leucoplazia beneficiaz de urmtoarele msuri terapeutice:
A. suprimarea factorilor presupui cauzali
B. cauterizarea leziunilor cu substane astringente
C. medicaie de protecie cu vitamina A
D. administrare de Tetraciclin i Griseofulvin
E. excizie chirurgical
A.
B.
C.
D.
E.

238.
n tratamentul medicamentos al lichenului plan se utilizeaz:
prednison;
oxacilin 1g/6h timp de 4 sptmni;
tetraciclin 1-2 g/zi timp de 3-4 sptmni;
griseofulvin 500 mg/zi timp de 4-5 sptmni;
proteinat de argint.

A.
B.
C.
D.
E.

239.
Lichenul plan oral are drept simptome subiective:
senzaia de asprime a mucoasei;
senzaia de prurit;
senzaia de iritaie;
senzaia de arsur;
senzaia de anestezie mucoas.

240.
*Radiodermitele cronice sunt provocate de:
A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor
B. expunerea prelungit la aciunea razelor solare
C. factori genetici
D. factori neuro-distrofici

E. factori imunitari
241.
*Nevii reprezint:
A. carcinoame in situ ale tegumentelor
B. dermatoze precanceroase
C. tumori cutanate de natur virotic
D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare brun
E. keratoze senile
242.
Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei i crestei alveolare
se pot manifesta ca:
A. ulceraii
B. gingivit hiperplazic
C. epulis
D. nodul interstiial
E. fisuri n foaie de carte
243.
Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin:
A. recoltarea unui fragment de esut din leziunea suspect
B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm
C. prin raclarea celulelor de pe zona suspect
D. prin puncie aspirativ a coninutului tumoral dintr-o leziunea suspect
E. determinarea markerilor tumorali
244.
*Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate n spaiile
profunde oro-maxilo-faciale pot fi:
A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive
B. paralizia unor ramuri nervoase motorii
C. odontalgia i mobilitatea dentar
D. trismusul
E. tota raspunsurile de mai sus
245.
Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:
A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm
B. T3 inseamna tumora peste 4 cm
C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale
D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm
E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili
246.
Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. nici un raspuns nu este corect

247.
*Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin
A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar
B. edemul pleoapei superioare
C. edemul unghiului extern al ochiului
D. chemozis superior
E. nici un raspuns nu e corect
248.
*Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase
de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale.
Specificati despre care fosa cerebrala este vorba:
A. mica
B. mijlocie
C. mare
D. anterioara
E. posterioara
249.
Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigomaxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmic
B. dureri in teritoriul nervului maxilar
C. trismus
D. torus
E. nici un raspuns
250.
Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin
A. anoftalmie
B. hipermetropie
C. anestezie corneeana
D. astigmatism
E. alterarea acuitatii vizuale
251.
Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial:
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. toate raspunsurile sunt corecte
252.
*Sindromul Sjogren apare mai frecvent la:
A. Copii intre 10-14 ani
B. Femei dupa varsta de 40-45 ani
C. Barbati intre 50-55 ani
D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati
E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine

253.
Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt:
A. Keratoconjunctivita umeda
B. Senzatie de arsura oculara
C. Secretie lacrimala abundenta
D. Fotofobie
E. Senzatie de corpi straini intraoculari
254.
Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:
A. Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor
B. Anchiloza temporo-mandibulara
C. Constrictia mandibulei
D. Artrite subacute ale articulatiilor mari
E. Pseudoartroza
255.
Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt:
A. Anosmie
B. Obstructia trompei lui Eustachio
C. Hipertrofia mucoasei gastrice
D. Hiperclorhidrie gastrica
E. Cacosmie
256.
Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:
A. Evolutie rapida si maligna
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale
D. Evolutie indelungata si benigna
E. Adenopatie cervicala
257.
In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea
de:
A. Lacrimi artificiale
B. Sucuri gastrice artificiale
C. Saliva artificiala
D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza
E. Toate raspunsurile sunt corecte
258.
Carcinoamele mandibulare:
A. Se intalnesc mai frecvent la barbati
B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani
C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei
D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei
E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.
259.
In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt
limfonodulii:
A. Sublinguali

B. Submandibulari
C. Submentonieri
D. Laterocervicali
E. toate raspunsurile sunt corecte
260.
*In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de:
A. Os "poros"
B. Os "ros de soareci"
C. Os "muscat"
D. Os "ciuruit"
E. Toate raspunsurile sunt corecte
261.
A. 10 mg/zi
B. 15 mg/zi
C. 20 mg/zi
D. 25 mg/zi
E. 30 mg/zi

*In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de:

262.
*Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot
administra saruri de:
A. cupru
B. zinc
C. mercur
D. aur
E. argint
263.
Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna:
A. limfatica
B. sanguina
C. epiteliala
D. conjunctivala
E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza
264.
In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu:
A. litiaza parotidiana
B. hipertrofiile de muschi maseter
C. adenopatiile intraparotidiene
D. nevralgia esentiala de trigemen
E. toate raspunsurile sunt corecte
265.
*In carcinoamele de mandibula, diagnosticul diferential se face cu:
A. ulceratiile banale
B. osteite
C. osteomielite
D. tumori benigne

E. toate raspunsurile sunt corecte

266.
*Precursorii sarcoamelor de mandibula se presupun a fi:
A. tumori benigne osoase
B. traumatisme
C. boala Paget
D. dispazia fibroasa
E. toate raspunsurile sunt corecte
267.
*Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a
limfoamelor maligne?
A. 4 la 5
B. 3 la 2
C. 2 la 3
D. 5 la 4
E. 1 la 1
268.
*Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:
A. "os ciupit"
B. "os mancat de soareci"
C. "os compact"
D. "os pieptanat"
E. "rasarit de soare"
269.
*Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:
A. tumora ulcerovegetanta
B. tumora pediculata
C. tumora ulceroinfiltrativa
D. toate raspunsurile de mai sus
E. nici un raspuns
270.
*Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:
A. Hematom difuz
B. Hematom inchistat
C. Hematom pulsatil
D. Serom
E. Contuzie
271.
*Compresiunea arterei faciale se realizeaza:
A. Pe ramul ascendent al mandibulei
B. Pe fata externa a mandibulei
C. Pe arcada zigomatica
D. Pe scuama temporalului
E. Pe planul traheal

272.
*Care din urmtoarele forme de luxaie a dinilor permaneni nu necesit
tratament:
A. Subluxatia
B. Luxatia cu intruzie
C. Luxatia cu extruzie
D. Luxatia laterala
E. Contuzia
273.
Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal
cuprinde:
A. Condilii mandibulari
B. Contururile osoase mandibulare
C. Maxilarul
D. Oasele malare
E. Apofizele pterigoide
274.
*Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale
a dintilor temporari se produce dupa:
A. Caderi pe podea, strada, sau bazin
B. Lovitura a unui coleg de joaca
C. Alte cauze
D. Caderea de pe banca sau pat
E. Lovire de marginile mesei
275.
*Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din:
A. tesuturile conjunctive
B. tesuturile mugurelui dentar
C. tesutul osos alveolar
D. ligamentele dento-alveolare
E. resturile epiteliale Malassesz
276.
Tumorile odontogene mezenchimale cuprind:
A. fibromul odontogen
B. ameloblastomul
C. dentinomul
D. odontomul
E. cementomul
277.
Din tumorile odontogene maligne fac parte:
A. carcinomul odontogen
B. ameloblastomul malign
C. sarcomul odontogen
D. fibrosarcomul ameloblastic
E. displazia periapicala a cementului
278.

Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma:

A. ulcerativa
B. proliferativa
C. solida
D. chistica
E. mixta
279.
Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu:
A. chisturi odontogene
B. keratochisturi
C. tumori benigne maxilare
D. tumora cu mieloplaxe
E. ameloblastomul
280.
Tratamentul chirurgical al ameloblastomului cuprinde:
A. chiuretajul
B. rezectia in bloc
C. rezectia segmentara
D. cauterizarea
E. excizia
281.
Clinic, odontomul se caracterizeaza prin:
A. crestere rapida
B. este invaziv
C. consistenta dura
D. incapsulat
E. asimptomatic
282.
Fibromixomul odontogen este o tumora:
A. de origine epiteliala
B. cu crestere invaziva
C. mai ales la mandibula
D. agresiva
E. cu tendinta la recidiva
283.
Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare sunt:
A. deformarea tabliei osoase
B. dureri dentare
C. consistenta inegala
D. adenopatie satelita
E. tulburari de sensibilitate
284.
Dentinomul este o tumora odontogena, compusa din:
A. tesut osos
B. smalt dentar
C. tesut moale
D. cement

E. dentina
285.
Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica:
A. starea afectiva sau emotionala
B. perceptia senzoriala sau somatica
C. reactia vegetativa si musculara
D. terenul ereditar
E. varsta bolnavului
286.
Durerile oro-faciale sunt grupate in:
A. nevralgii
B. mialgii
C. somatice
D. neurogene
E. psihogene
287.
Durerea dento-parodontala este::
A. rar intalnita
B. de tip somatic
C. poate fi insotita de adenopatie regionala
D. iradiaza
E. influentata de stimuli termici
288.
In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere:
A. debut insidios
B. intensitate maxima
C. perioade interparoxistice linistite
D. localizare stricta
E. perioda refractara dupa crize
289.
Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind:
A. medicatie orala
B. blocaje anestezice
C. terapia tisulara
D. fitoterapia
E. terapia chirurgicala
290.
Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au
dovedit a fi:
A. fenitoina
B. prednison
C. carbamazepina
D. tramal
E. baclofen

291.
Neuroliza trigeminala se realizeaza prin:
A. alcoolizare
B. crioterapie
C. termocoagulare
D. compresiune
E. decompresiune
292.
*Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de:
A. psihalgie
B. durere faciala atipica
C. cefalgie
D. ticul dureros al fetei
E. durerea cronica faciala
293.
Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind:
A. hiposalivatie
B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii
C. pareza de facial
D. dureri vii, pulsatile
E. trismus
294.
Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu:
A. parotidita epidemica
B. abcesul lojei parotidiene
C. adenita acuta intraparotidiana
D. litiaza parotidiana
E. parodontitele apicale
295.
Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu:
A. antibiotice
B. incizie si drenaj
C. instilatii endocanaliculare
D. vitamine A, C, PP
E. vaccinoterapie nespecifica
296.
Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde:
A. Durerea vie
B. Colica salivara
C. Abcesul salivar
D. Tumora salivara
E. Disfagie
297.
Factori favorizani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi:
A. modificri de tip alergic ale mucoasei sinusale
B. inflamaia cronic a mucoasei nazosinusale

C. deviaia de sept nazal

D. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori
E. eatrofia marcat a crestelor alveolare maxilare superioare
298.
*Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi:
A. rinita alergic
B. deviaia de sept nazal
C. osteita procesului alveolar
D. chisturi radiculare suprainfectate
E. cacinomul maxilarului superior
299.
*Empiemul sinusal este:
A. faza cataral a sinuzitei acute
B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute
C. retenionarea secreiilor n sinus prin nchiderea orifiicilor de drenaj
D. durerea pulsatil din faza purulent a sinuzitei acute
E. proliferarea de polipi n cavitate sinusal
300.
*Chistul nazo-palatin se localizeaz:
A. n jurul coroanei unui canin superior inclus
B. lateral de rdcina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale
C. n locul unui dinte care nu a reuit s se dezvolte
D. ntre rdcinile incisivilor centrali superiori
E. ntre incisivii laterali i caninii superiori
301.
n perioada de laten a unui chist radicular, n zona lui de evoluie,
examenul clinic evideniaz:
A. prezena unui dinte cu necroz sau gangren pulpar
B. absena dintelui de pe arcad
C. persistena unui dinte temporar
D. dureri cu caracter de parodontit apical
E. deformarea reliefului osos
302.
*Examenul radiografic al chistului radicular arat:
A. imagine de radiotransparen net delimitat n dreptul rdcinii unuia sau mai multor
dini
B. imagine de radioopacitate net delimitat n dreptul rdcinii unuia sau mai multor dini
C. imagine de radiotransparen n form de inim cu vrful situat ntre cei doi incisivi
centrali superiori
D. imagine de radiotransparen neregulat cu insule calcificare de os
E. imagine de radiotransparen net circumscris multilocular
303.
*Leucoplazia se manifest clinic prin:
A. pete catifelate de culoare roie
B. plac alb-sidefie, translucid ca fumul alb, lptoase sau alb-glbui
C. reea ramificat cu arborizaii ca nervurile unei frunze de ferig

D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice

E. viloziti fine, albe, cenuii sau roze
304.
*Keratoza actinic este consecina:
A. expunerii prelungite la razele solare
B. transformrii maligne a unor cicatrici postcombustionale
C. arsurilor provocate de mucul de igar la marii fumtori
D. aciunii unor ageni poluani industriali
E. radiochimioterapiei
305.
*Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului:
A. in T2, tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia
peretilor ososi
B. in T0, tumora este evidentiabila clinic
C. in T3, tumora invadeaza peretii maxilarului inferior
D. in N0, limfonodulii sunt palpabili
E. toate raspunsurile sunt corecte
306.
*Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1
inseamna:
A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal,
orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa
B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar,
etc) fara eroziune sau distructie osoasa
C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar,
etc) fara eroziune sau distructie osoasa
D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal,
orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa
E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar,
etc) cu eroziune sau distructie osoasa
307.
*Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale
sunt reprezentate de melanomul malign:
A. 0%
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
308.
*Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze:
A. hepatice
B. pulmonare
C. renale
D. cerebrale
E. nu metastazeaza

309.
*Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:
A. radioterapie
B. chimioterapie
C. tratament chirurgical
D. tratament antibiotic
E. radioterapie combinata cu chimioterapie
310.
Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:
A. canalul de excretie
B. limfatica
C. articulara
D. hematogena
E. directa
311.
La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra:
A. pilocarpina
B. alimente uscate
C. bai de gura alcaline
D. masaje ale parotidei
E. atropina
312.
Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin:
A. Dureri moderate
B. Tumefactie ritmata de mese
C. Canal Stenon ingrosat
D. Tumefierea plicii sublinguale
E. Hipersalivatie
313.
Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin:
A. Radiografii simple
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Ecografie glandulara
D. Explorarea cailor salivare
E. Sialografie
314.
Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:
A. Adenomul pleomorf
B. Cilindromul
C. Sialoza
D. Metaplazia oncocitara
E. Limfomul
315.
Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt:
A. Stare generala neinfluentata
B. Adenopatia regionala

C. Pareza de facial
D. Accelerarea cresterii tumorii
E. Desen vascular cutanat

A.
B.
C.
D.
E.

316.
Care dintre urmtoarele formaiuni anatomice se regsesc n coninutul
lojii sublinguale:
Canalul Stenon
Nervul i vasele linguale
Glanda sublingual
Glanda submandibular
Nervul dentar inferior

TESTE PROTEZA TOTAL

HUTU EMILIAN EDENTAIA TOTAL, ED. A III-A, ED. DIDACTIC I
PEDAGOGIC BUCURETI, 1998
297.

Ce va cuprinde cmpul protetic edentat total?

A. zona de adeziune a protezei totale
B. zona de sprijin
C. zona periferic celei de sprijin, n care mucoasa vine n contact cu marginile
protezei realiznd succiunea
D. zona de meninere a protezei
E. zona de stabilizare

298.
*Dup Nagle, Sears, suprafaa de sprijin maxilar poate suporta urmtoarele
presiuni transmise prin intermediul protezelor totale:
A. 1,820 2 kg/ cm
B. 2 -5 kg/ cm
C. 1,265 1,687 kg/ cm
D. nu suport presiuni
E. suport orice presiune
299.
Care din afirmaiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos
al edentatului total sunt adevrate?
A. evoluia osului este condiionat de interaciunea protez - cmp
B. presiunea continu duce la stimularea creterii osoase
C. presiunea discontinu cu intervale scurte de repaus favorizeaz rezorbia osoas
D. presiunea discontinu cu perioade lungi de repaus favorizeaz osteogeneza
E. evoluia osului este condiionat de vrsta pacientului
300.

*Unde este diminuat rezorbia osoas a crestelor edentate la maxilarul superior?

A. la nivelul fundului de sac vestibular
B. la nivelul rugilor palatine
C. la nivelul crestei alveolare frontale
D. la nivelul inseriei frenurilor median i laterale, ceea ce determin forma de
pentagon a arcadei superioare
E. nu este nici unde diminuat, ci se pstreaz mult timp n condiii optime

301. *Care din elementele cmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la
dispariia spaiul protetic:
A. creasta alveolar retentiv din zona frontal
B. bolta palatin ogival
C. retentivitatea vestibulo oral a tuberozitilor maxilare
D. volumul crescut al tuberozitii n plan sagital
E. procidena polului inferior al tuberozitilor
302.

Ce reprezint tuberozitatea maxilar la edentatul total?

A. zon biodinamic
B. proeminen osoas ovalar situat la maxilar, distal de crestele alveolare
C. zon pe care se monteaz dinii artificiali n protezarea total
D. zon frecvent remodelat chirurgical
E. zon a cmpului protetic maxilar ce poate fi retentiv sau neutr sau tears,
neretentiv
303.

*Torusul palatin are rol negativ asupra protezrii totale maxilare atunci cnd:
A. este mare, de form ovalar, plasat n 1/3 posterioar a palatului dur i
intersecteaz linia Ah
B. este de form rotund, situat n 1/3 anterioar a palatului dur
C. cnd trece dincolo de vlul palatin
D. este plasat n 1/3 medie a bolii palatine
E. mpiedic totdeauna o bun protezare mandibular

304. *Conform clasificrii lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi

urmtoarea:
A. n 1/3 anterolateral sau posterioar a bolii palatine
B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median
C. Doar n cele 2/3 anterioare
D. Doar n 1/3 posterioar
E. n 1/3 posterioar, 2/3 posterioar, 2/3 antero median, 1/3 anterioar, antero
posterior
305.
*Care este ntinderea protezei totale maxilare n funcie de spina nazal
posterioar?
A. pn la aceast margine, depind-o maximum cu 1 - 1,5 mm
B. depind o constant cu 3 - 5 mm
C. depind o uneori cu 5-7 mm
D. oprindu-se cu 1 mm naintea acestei formaiuni anatomice
E. nu are importan pentru nchiderea marginal distal a protezei totale
306.
Cror cauze li se atribuie cmpurile protetice (edentate total) deformabile
moi?
A. aderenei la structurile osoase
B. grosimii mari a epiteliului i corionului determinate genetic
C. purtrii ndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite
D. utilizarea inadecvat a unor mijloace excepionale de meninere
E. conceperea i montarea incorect a arcadelor dentare i realizarea unor relaii
ocluzale necorespunztoare
307.

Care este limita distal pn la care se ntinde proteza total mandibular?

A. pn la marginea anterioar a tuberculului piriform
B. pn n 1/3 anterioar a tuberculului piriform
C. pn n 1/3 posterioar a tuberculului piriform
D. pn la baza inseriei ligamentului pterigo mandibular

E. se acoper n totalitate tuberculul piriform

308.
Care sunt muchii, care dein o inserie perpendicular pe periferia distal a
cmpului protetic edentat total de la maxilar ?
A. muchii canini (stng i drept)
B. muchii orbiculari ai buzelor
C. muchiul rizorius
D. muchii ridictori i tensori ai vlului palatin
E. muchii cobortori ai vlului palatin
309.
*Cum se comport muchiul buccinator cnd gura este nchis (la edentatul
total)?
A. ca o perdea bine ntins
B. ca un muchi cu fibre perpendiculare pe periferia cmpului protetic
C. ca un muchi ce formeaz n vestibul dou spaii ampulare utilizate pentru
obinerea succiunii totale
D. ca un muchi rdictor al mandibulei
E. ca un muchi ce determin mimica facial
310.
*Cnd muchii ridictori i tensori ai vlului palatin contribuie la modificarea
poziiei palatului moale la edentatul total?
A. cnd proteza total maxilar are camere de vid
B. cnd se pronun foneme cu litera S
C. cnd se emit dentale i siflante
D. cnd se emite vocala A
E. cnd pacientul nghite
311.
Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legat de
aciunea:
A. muchilor cobortori ai vlului palatin
B. muchii ridictori ai vlului palatin
C. muchii tensori ai vlului palatin
D. de manevra Valsalva
E. de stimularea reflexului de grea sau vom
312.

*Care sunt limitele spaiului retrozigomatic la edentatul total ?

A. ntre bride i frenul buzei superioare
B. ntre apofiza zigomatoalveolar i anul pterigoamxilar
C. ntre anul pterigomaxilar i creasta zigomato- temporal
D. ntre creasta alveolar i fundul de sac oral
E. este un spaiu virtual

313.
Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar edentat total cuprind
urmtoarele regiuni:
A. zona vestibular cu spaiul vestibular lateral i labial
B. punga FISH

C. zonele SCHRDER
D. spaiul retrozigomatic, zona distal Ah
E. punga EISENRING i zona lingual central
314.

Dup Landa, la edentatul total poziiile vlului palatin, n repaus, sunt:

A. orizontal, ca o prelungire a palatului dur
B. oblic, abrupt, ca o demarcaie liniar
C. perfect plan, paralel cu formaiunile grsoase ale palatului
D. neclar, neprecizabil
E. cu aspect intermediar

315.

Care este caracteristica nchiderii marginale a protezei totale din zona Ah?
A. Este zona esenial de realizare a posterior damming-ului
B. Este zona n care etaneizarea se face pe faa extern a protezei
C. Este zona n care etaeizarea se face pe faa mucozal a protezei
D. Este zona n care etaneizarea se face doar cnd pronunm vocala A
E. Este zona n care nu are importan nchiderea marginal

316.

Care este importana zonei tuberculului piriform pentru protezarea total ?

A. este zona prin care se poate face deglutiia optim
B. este zona esenial pentru sprijin i nchidere marginal
C. este o zon estetic esenial
D. este zona care particip la stabilizarea i meninerea protezei totale
E. este o zon care poate fi ocolit n mod frecvent de proteza total

317. *Delimitarea posterioar a zonei tuberculului piriform la edentatul total se

realizeaz:
A. printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II superior
B. la zona de inserie a muchiului constrictor superior al faringelui
C. Printr-o linie imaginar care trece napoia feei distale a molarului II inferior
D. standard de cele 2/3 posterioare ale crestelor edentate
E. la nivelul inseriei ligamentului pterigomandibular
318.

*Aripioarele paralinguale ale protezei totale mandibulare sunt plasate:

A. pe faa oral a corpului mandibular
B. n zona lingual lateral n dreptul zonei canin - premolar
C. sunt prelungite totdeauna i sublingual
D. ntre apofizele genii
E. nu se pot realiza dect excepional de ctre cei experimentai

319. Ce probleme pune muchiul genioglos n evaluarea zonei linguale centrale, la

edentatul total mandibular?
A. acest muchi modific mrimea fundului de sac n timpul diferitelor micri ale
limbii
B. asigur buna meninere a protezei mandibulare cnd exist un contact sporadic
al protezei cu planeul bucal

C. pune probleme de meninere a protezei cnd fundul de sac oral nu este evaluat n
repaus i n protracia limbii
D. nu are implicaii n dinamica protezei
E. este un muchi a crui funcie nu se poate controla
320. Cnd se poate obine o nchidere marginal bun la proteza total mandibular n
zona lingual central?
A. cnd exist un fund de sac suficient de larg, ca s cuprind confortabil marginea
protezei totale
B. cnd poziia limbii n dinamic este posterioar
C. cnd poziia limbii n repaus este posterioar
D. cnd poziia limbii este n repaus este anterioar
E. cnd fundul de sac oral prezint minime modificri n repaus i protracia limbii
321.
Ce probleme apar n tehnologia protezelor totale cnd evalum conturul
obrajilor?
A. probleme de alegere a dinilor artificiali
B. probleme de adaptare la proteza total maxilar
C. probleme de adaptare a lingurii individuale
D. probleme de montare a dinilor laterali
E. probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor
322. Cnd apreciem ca necesare unele intervenii chirurgicale preprotetice la edentatul
total?
A. Cnd creasta alveolar frontal este foarte retentiv frontal i asociat cu
tuberozitate retentiv distal
B. Cnd tuberozitile sunt procidente i determin lipsa spaiului protetic
C. Cnd dorim s relizm simetria crestelor alveolare
D. Cnd exist torus mandidular este proeminent uni -sau bilateral
E. Cnd bolta palatin este plat.
323. nchiderea marginal a protezei totale mandibulare se poate modela n funcie de
poziia limbii (dup tehnica colii de Protetic Dentar Bucureti):
A. prin protracia limbii, cnd inseria ei este anterioar
B. prin protracia maxim a limbii cnd aceasta are o inserie posterioar
C. prin balansarea lateral a limbii
D. prin umezirea mnerului lingurii cnd inseria limbii este posterioar
E. nu are importan
324.

*Ce este amprentarea cmpului protetic edentat total?

A. faz clinic prin care se reproduce n vitro doar imaginea componentei osteo
periostale a cmpului protetic
B. faz clinic prin care se reproduce n vitro imaginea suprafeei esuturilor moipe
care se va sprijini proteza

C. faz clinic prin care se reproduce n vitro aspectul suprafeei esuturilor

cmpului protetic cu suprafaa de sprijin i zonele marginale ale viitoarei
proteze
D. faz clinic, prin care se reproduce n vitro imaginea reliefului osos i a
vestibulului bucal
E. faz clinic prin care se reproduce n vivo imaginea componentei osteo
periostale i fibromucoase a cmpului protetic
325. *Care din principiile formulate de fraii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. prin amprentare se determin nlimea i forma marginilor protezelor totale
C. prin amprentare se determin grosimea fundurilor de sac necesare conformrii
marginilor protezelor totale
D. prin amprentare trebuie s se respecte libertatea de micare a muchilor
periprotetici
E. prin amprentare trebuie s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor
asupra zonei labiale n scopuri estetice
326.

*n ce situaii se utilizeaz procedeul de amprent compresiv la edentatul total?

A. cnd vrem s transmitem uniform presiunile pe ntreaga suprafa osoas a zonei
de sprijin
B. cnd exist rezorbii i atrofii marcate
C. cnd avem un cmp protetic cu mucoas subire, puin deformabil
D. cnd utilizm siliconi de condensare de consisten medie
E. cnd amprentm suprafaa maxim accesibil a cmpului protetic cu siliconi de
adiie

327. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
A. prin relevarea detaliilor retentivitilor anatomice din zona de sprijin a cmpului
protetic
B. prin plasarea lingurii i amprentei ntr-o zon funcional neutr a cmpului
protetic
C. prin plasarea amprentei ntre chingile musculare ce nconjoar cmpul protetic
D. prin extinderea amprentei n scopul mririi suprafeei de sprijin
E. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprent
328. Problemele de meninere ale protezei totale, care se pot rezolva odat cu
amprentarea ar fi legate de:
A. Reliefarea retentivitilor anatomice din spaiul retrozigomatic i conturarea
zonei Ah
B. Exactitatea amprentei i ntinderea suprafeei plane orizontale cu care vine n
contact proteza
C. ntinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcionalitii prilor
moi periprotetice

D. Tonicitatea muscular
E. Fora elastic, capilaritate, adeziune la interfaa protez cmp protetic
329.

Care sunt etapele amprentrii preliminare, la edentatul total?

A. pregtirea ambientului pentru amprentare
B. pregtirea amprentrii, deci a pacientului
C. alegerea i verificarea lingurii individuale
D. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare i a lingurilor
universale
E. proiectarea lingurii individuale i indicaii pentru laborator

330. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminar
la edentatul total?
A. gradul de retentivitate a reliefului cmpului protetic
B. calitatea i grosime fibromucoasei
C. sistemul de amprentare: cu lingura universal sau cu vechea protez
D. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare
E. firma productoare, dac este de rsunet.
331.
Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminar la edentatul total, se
face:
A. n cabinet, comparnd datele de pe amprent cu cele ale cavitii bucale
B. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia
cmpului protetic
C. se fac analize secveniale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la
periferia cmpului protetic
D. nu se practic o astfel de delimitare n cabinet
E. se face n laborator
332. Dup Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor cmpului protetic
maxilar edentat total?
A. marcarea punctiform a foveelor palatine i a plicilor pterigopalatine
B. limita vestibular este marcat la 3 mm n interiorul amprentei preliminare
C. limita vestibular este marcat la 1 mm n interiorul amprentei preliminare
D. linie convex situat posterior de foveele palatine ce se unete cu alte dou curbe
convexe spre distal, ce marcheaz anurile pterigopalatine
E. linie continu a celui mai mare contur al amprentei preliminare
333.
Dup metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
A. linia median
B. convexitatea maxim a marginii amprentei n zona lingual central
C. curba cu concavitatea posterioar pe parcursul a 3 cm stnga i 3 cm dreapta n
fundul de sac lingual
D. curb cu concavitatea posterioar la mijlocul versantului oral al crestei alveolare,
pe parcursul a 1,5 cm stnga i 1,5 cm dreapta

E. linia curb cu concavitatea posterioar din fundul sac oral de o parte i alta a
liniei mediene pe parcursul total a 3 cm
334. Care sunt recomandrile fcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor n
amprentarea preliminar la edentatul total?
A. la pacienii care au hipersalivaie
B. la pacienii cu o saliv redus cantitativ
C. la pacienii care dein cmpuri retentive
D. la pacienii cu probleme psihice
E. la pacienii cu reflexe exagerate pentru c materialele au timp de priz redus
335. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent urmtoarele defecte:
A. neaderena marginilor amprentei de lingura universal
B. reprezentarea parial a zonei de sprijin a cmpului protetic i a conturului
marginal
C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subiri i balante, nesusinute de lingura
standard
D. centrarea defectuoas a lingurii i distribuia asimetric de material de
amprentare
E. materialul de amprent fisurat
336. Care este grosimea marginilor amprentei prefuncionale cu siliconi, la edentatul
total?
A. 2 3 mm n medie
B. 1 2 mm n punga buccinatoare maxilar i 3 4 mm sublingual
C. 5 - 6 mm n punga buccinatoare maxilar i 2 -4 mm sublingual
D. 3 4 mm n punga buccinatoare maxilar i 1 2 mm sublingual
E. 5 6 mm n medie
337. Ce indicaii poate avea amprenta preliminar la edentatul total cu materiale cu
vscozitate lent progresiv?
A. la pacienii foarte sensibili la durere
B. la pacienii purttori de proteze parial, imediat dup extracia ultimilor dini
C. dac exist o protez total veche, care poate fi utilizat ca de rezerv
D. acest gen de amprent nu se practic
E. materialul este utilizat doar pentru cptuiri de protez
338.

339.

Obiectivele amprentrii finale la edentatul total sunt:

A. adaptarea lingurii individuale
B. respectarea libertii de micare a musculaturii periorale
C. obinerea nlimii corecte i a extinderi maxime a bazei protezei
D. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului
E. repartizarea unor presiuni egale pe structurile cmpului protetic
Modelarea marginal executat de medic la amprentarea edentatului total const

n:
A. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring i Fish
B. traciuni ale limbii
C. traciuni ale buzelor
D. traciuni i rotaii ale nodului comisural
E. presiuni cu degetul acolo unde trebuie
340. *Testele pentru funcionalizarea amprentei la mandibula edentat, comandate de
medic vor cuprinde:
A. ntredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracia maxim a limbii,
deglutiia
B. deschiderea treptat a gurii pn la valoare medie, umezirea buzelor, mimatul
rsului, cntatului, protracia limbii la nas
C. mimarea sursului forat, retracia limbii, sugerea degetului, deglutiia
D. deschiderea treptat a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea
limbii pe mucoasa jugal i comisuri, protracia limbii spre vrful nasului,
mimarea fluieratului, suptului i deglutiiei
E. deschiderea larg a gurii, surs forat, fluierat, supt i mimarea tusei
341. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei funcionale la edentatul total
presupun:
A. utilizarea de linguri individuale din rini fotopolimerizabile
B. utilizarea de linguri individuale din rini autopolimerizabile
C. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie
D. modelaje realizate fonetic
E. modelaje realizate prin micri efectuate de medic
342. Amprenta final a cmpului protetic edentat dup metoda Schreinemakers va avea
urmtorii parametrii obligatorii:
A. amprenta maxilar se ia dup cea mandibular
B. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin fonaie
C. amprenta final se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura nchis
D. pacientul va funcionaliza marginal amprenta prin uguierea buzelor
E. pacientul nu va funcionaliza marginal amprenta
343. Dup Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcional, la edentatul total,
la deschiderea moderat a gurii ?
A. n zona premolarilor
B. n zona tuberculului piriform
C. n zona vestibular central
D. n zona caninilor
E. n zona molarilor primi
344. Cum se modeleaz zona lingual central a amprentei funcionale la edentatul
total, dup concepia Clinicii de Protetic Dentar din Bucureti?
A. prin micrile lente ale muchilor periprotetici

B. prin micri de protracie i retracie maxim a limbii

C. prin micri de umezire a buzei inferioare i palpare a mnerului lingurii
D. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planeului bucal n
poziia de repaus a limbii
E. prin mobilizarea lingurii la micrile comandate de medic
345. Efectuarea nchiderii marginale la nivelul tuberculului piriform dup cola
bucuretean se va face dup secvena:
A. aplicarea de material bucoplastic pe faa vestibular extern a lingurii modelat
prin deschiderea i nchiderea gurii
B. materialul termoplastic aplicat pe faa mucozal a zonei tuberculului piriform n
grosime de 3 4 mm n faz plastic, dinamizat prin compresiune i deschidere
maxim a gurii
C. materialul termoplastic aplicat i comprimat pe faa mucozal a zonei
tuberculului piriform n grosime de 1 2 mm n faz plastic, dinamizat prin
deschiderea maxim a gurii, nchidere
D. modelarea vestibular a zonei este reglat de aceleai micri doar c este
necesar opunerea medicului la micri
E. lingual sunt necesare micrile de protracie a limbii i deglutiie
346. Dup HUTU, amprenta final la edentatul total are trei etape ce urmresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
A. timpul I de realizare a nchiderii marginale
B. timpul III de obinere a tonicitii musculare favorabile
C. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie i fonaie
D. timpul I de realizare a sprijinului i adeziunii
E. timpul II de realizare a funcionalizrii marginale
347. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la abloanele de ocluzie utilizate n
tehnologia protezelor totale este adevrat ?
A. baza ablonului trebuie s fie rigid, nedeformabil la temperatura cavitii
bucale i s fie stabil pe cmpul protetic
B. baza ablonului trebuie s aib contact intim cu modelul, indiferent de mrimea
retentivitilor din zonele laterale
C. regiunile laterale ale bordurilor de ocluzie pot fi vestibularizate
D. bordurile de ocluzie trebuie s aib suprafaa liber neted i simetric
tridimensional
E. abloanele de ocluzie sunt necesare pentru determinarea propulsiei i lateraliti
micrilor mandibulare
348. Caracteristicile bordurilor de ocluzie utilizate la determinarea relaiilor
intermaxilare ale edentatului total sunt:
A. S imite forma, mrimea i poziia aproximativ a arcadelor naturale
B. S aib limita posterioar pe tuberculul piriform sau tuberozitate
C. S aib suprafee libere plane i s se opreasc naintea zonelor biostatice ale
maxilarelor la 2,5 cm

D. S fie montate strict pe creasta alveolar n zonele laterale i frontal conform

curburii arcadei
E. S ocoleasc bridele i frenurile
349. Stabilirea nivelului i direciei planului de orientare ocluzal la edentatul total ine
cont de trei curbe caracteristice:
A. curba descris de conul lui Villain
B. curba incizal n plan transversal pentru dinii frontali superiori
C. curbura furcii arcului facial n concordan cu planul CAMPER
D. curba lui von Spee n plan sagital
E. curba lui Wilson n plan transversal perntru dinii zonei laterale
350. Determinarea curburii vestibulare a ablonului de ocluzie superior, la edentatul
total, este necesar pentru:
A. montarea viitorilor dini frontali de ctre tehnicianul dentar
B. pentru aprecierea dezideratelor estetice de umplere a buzelor i poziionare a
viitorilor dini artificiali
C. pentru evaluri fonetice
D. pentru a delimita aria de ntindere a arcadei dentare n zona de curbur
E. nu este totdeauna necesar
351. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei la edentatul total se
realizeaz cu:
A. planul lui ENE
B. cu metode funcionale sau electromiografice
C. cu taturi intraorale i msurtori antropometrice
D. prin tehnica numrului de aur APPENRODT sau cu ocluzometrul WILLIS
E. prin evaluarea comparativ a unor repere antropometrice faciale tatuate
352.

Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin:

A. teste antropometrice
B. metode fizico - chimice
C. teste fizionomice
D. teste fonetice
E. metode proprii ale fiecrui medic

353. n ce const metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul

total?
A. n memorarea procedurii de poziionare a mandibulei prin metoda Dawson
B. provocarea de ctre medic cu oglinda a unei senzaii uoare de vom prin
atingerea vlului palatin sau a luetei
C. dirijarea pacientului s ridice limba spre zona Ah
D. limba plasat cu vrful spre zona posterioar, trage mandibula napoi
E. prin utilizarea unor abloane pe care pacientul s poat nchide gura confortabil
354.

Determinarea relaiei centrice - RC cu ajutorul abloanelor de ocluzie la edentatul

total se poate realiza prin urmtoarele teste funcionale:

A. homotropia linguo-mandibular, extensia forat a extremitii cefalice
B. degutiia, reflexul molar, oboseala muscular
C. momentul psihologic
D. masticaie i fonaie
E. teste de inteligen
355. Care sunt dificultile aprute n poziionarea abloanelor pentru determinarea RC
la edentatul total?
A. derapajul anterior al ablonului inferior
B. corespondena dintre valurile de ocluzie ale celor dou abloane
C. derapajul antero lateral al ablonului de ocluzie inferior
D. incorectitudinea montrii valurilor de ocluzie
E. arcul maxilar prea mic, fa de cel mandibular unde bordurile frontal nu se ating
356. Consecinele erorilor aprute la nregistrarea grafic intraoral a RC la edentatul
total ar fi:
A. instabilitatea parial sau permanent a abloanelor, recte a protezelor totale
B. leziunile mucoasei, durerile musculare
C. proba spatulei pozitiv
D. dificulti de adaptare la purtarea protezelor
E. modificarea defavorabil a engramei de masticaie
357. Ce se specific n scris n fia de laborator a edentatului total, cu privire la
alegerea i montarea dinilor artificiali, odat cu abloanele de ocluzie?
A. gradul de supraocluzie n zona frontal
B. forma i culoarea dinilor, eventuale artificii de montare
C. aspectul feelor orale ale dinilor frontali
D. date despre regulile lui Pound
E. nu se scrie nimic, pentru c tehnicianul tie s fac montarea dinilor
358.

Verificarea exooral a machetelor cu dini la edentatul total va avea n vedere:

A. verificarea ansamblului de modele n raport cu axa balama a ocluzorului
B. verificarea montrii dinilor artificiali n raport cu reperele nscrise pe soclurile
modelelor
C. verificarea ocluziei n propulsie
D. verificarea contactelor tripodice distale
E. verificarea stabilitii machetelor pe cmpul protetic

359. n ce const controlul bazelor de cear, la verificarea machetelor unui edentat

total ce urmeaz a fi protezat?
A. papilele interdentare s fie modelate concav i cu spaii
B. versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concave
C. versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concav
D. versantele vestibulare vor fi modelate convex
E. s se respecte limitele funcionale ale cmpului protetic

360. Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dini n etapa de

verificare intrabucal a acestora?
A. machetele aezate pe modele sunt pstrate la frigider
B. machetele situate pe modele se rcesc cu cuburi de ghia
C. machetele situate pe modele se rcesc sub jet de ap rece
D. pacientul mnnc o ngheat nainte de prob
E. pacientul cltete gura cu ap rece i nu ine macheta mai mult de 2 minute n
gur
361.

Controlul estetic al machetelor cu dini la edentatul total, va aprecia:

A. asimetria static i dinamic a buzelor;
B. invaginarea roului buzelor
C. treapta de sub pragul narinar realizat de marginea machetei
D. simetria dinilor frontali n culoarul bucal n funcie de linia median
E. curba vestibular a frontalilor cu aspect simetric

362. Controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, n cazul unei DVO

mrite se refer la:
A. anurile periorale ale feei sunt accentuate
B. buzele nu intr n contact sau fac acest contact cu efort
C. dinii sunt vizibili
D. facies crispat
E. spaiul de inocluzie vizibil micorat
363. Alterrile fonetice percepute la verificarea machetei cu dini a edentatului total
bimaxilar n cazul fonemei "S"se refer la:
A. montarea unor frontali prea scuri
B. existena unei machete prea extinse la maxilar, sau ngroate posterior
C. montarea dinilor frontali cu treme i diastem
D. spaiu ntre regiunea retroincisiv i vrful limbii prea mare deci frontali
superiori prea vestibularizai i inferiori prea lingualizai
E. frontali superiori i inferiori prea oralizai
364. Ce se transmite obligatoriu tehnicianului dentar dup proba machetei n cear la
edentatul total?
A. zonele pe care nu se face gravajul pentru liniile americane
B. zonele de despovrare
C. zonele retentive care creaz probleme de inserie a protezei
D. forma i profunzimea zonei de nchidere marginal palatinal posterioar
E. materialul din care se face baza protezei
365.

Aplicarea protezelor totale n cavitatea bucal este condiionat de:

A. adaptarea mecanic la proteze
B. adaptarea biologic la proteza total
C. autoritatea medicului

D. execuia tehnic ireproabil a pieselor protetice

E. eforturile de autoeducare ale pacientului
366. Ce aspecte negative se pot decela n etapa de verificare a polimerizrii i
prelucrrii bazei protezei totale ?
A. conturul neregulat al marginilor protezei totale
B. lustruirea perfect a feei externe a protezei
C. prezena bulelor de aer nglobate n baza protezei
D. schimbarea poziiei unor dini artificiali
E. prezena de incluzii de gips interdentar, lipsa prelucrrii protezei
367. Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspecia i palparea feei
mucozale a unei proteze totale noi ?
A. prezena unor poroziti acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabil
B. prezena unor muchii i / sau margini ascuite, care pot provoca soluii de
continuitate
C. prezena unor vinioare n grosimea acrilatului
D. asperiti ale suprafeelor mucozale, chiar cu mici achii proeminente
E. nu poate exist nimic nociv dac proteza este polimerizat termic
368.

*Cum se va termina limita posterioar a protezei totale maxilare?

A. grosimea acesteia se va pierde treptat spre capt
B. grosimea acesteia se ngroa substanial n zona de gravaj
C. grosimea protezei n aceast zon va fi mai mare n anurile perituberozitare i
mai mic n dreptul foveelor palatine
D. grosimea protezei totale n zona Ah nu difer de restul bazei protezei pentru a
realiza o rezisten mecanic sporit
E. limita posterioar a protezei maxilare o face tehnicianul dup imaginaie

369. Care sunt cauzele basculrii unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci
cnd se verific stabilitatea acesteia?
A. reziliena sporit a fibromucoasei;
B. montarea dinilor frontali se situeaz n afara crestei alveolare
C. montarea dinilor artificiali laterali s-a realizat n afara mijlocului crestelor
D. marginile protezei sunt greit conformate, fiind prea subiri
E. existena unei atrofii marcate a crestelor alveolare
370.

Lipsa de meninere a protezei totale mandibulare noi este determinat de:

A. montarea prea oralizat a dinilor frontali
B. montarea frontalilor prea vestibularizat
C. existena unor margini funcionalizate
D. lipsa de degajare a bridelor i frenurilor
E. margini prea lungi i prea groase ale protezei

371. *Care este metoda recomandat de HUTU pentru atenuarea reflexului de vom la
inseria unei proteze noi maxilare?

A. inspiraii profunde, urmate de expiraii profunde

B. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distal Ah
C. presopunctur n zona mentonier
D. medicaie antiemetic
E. lsarea forat a umerilor n jos sau tragerea genunchiului flectat cu amndou
minile ctre piept
372. Cnd apare lipsa de meninere a protezei totale maxilare n poziia de deschidere
uoar a gurii ?
A. cnd nu exist congruen ntre faa mucozal a protezei i relieful cmpului
protetic
B. cnd apar tensiuni n prile moi periprotetice
C. cnd exist o lips de adeziune cauzat de xerostomie
D. cnd pacientul casc
E. cnd pacientul are ticuri nervoase
373.

*Cum se verific succiunea protezei totale maxilare din zona distal Ah ?

A. presnd alternativ pe dinii zonei laterale
B. presnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor
C. mprimnd cu degetul aplicat pe treimea incizal a feei palatinale a incisivilor o
micare de mpingere oro vestibular
D. efectund traciuni vericale ale protezei pn se desprinde de pe cmp
E. nu trebuie verificat succiunea total pentru c exist adezivi

374. *n cazul existenei unui contact prematur n RC (la protezatul total), care duce la
devierea rectilinie, sagital spre anterior de pn la 1mm, lefuirea acestuia se face
dup tehnica:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. IMRC
E. DUML
375. *Dac devierea protezei este oblic spre limb, contactul prematur, care trebuie
lefuit, se va adresa urmtoarelor reliefuri ale suprafeelor ocluzale ale dinilor
artificiali ai protezatului total:
A. versantelor meziale maxilare i distale mandibulare
B. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibul
C. cuspizilor vestibulari superiori
D. cuspizilor vestibulari inferiori i linguali superiori
E. cuspizilor vestibulari superiori i linguali inferiori
376. *n vederea suprimrii contactelor premature n RC (la protezatul total), cnd se
reduce cuspidul activ?
A. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii opuse
B. cnd n diducie va jena contactul bicuspidian al prii active

C. cnd n propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele laterale

D. nu se reduce niciodat cuspidul activ
E. cnd dintele este n afara crestei
377. *Dup SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei
totale ?
A. pacienii cu vrst biologic mult mai tnr dect cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 60 de ani
B. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 40 de ani
C. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic i cu vrst
psihologic n jur de 70 de ani
D. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 5 ani i cu
vrst psihologic cam cu 10 ani fa de cea cronologic
E. pacienii cu vrst biologic mai apropiat de cea cronologic 10 ani i cu
vrst psihologic cam cu 5 ani fa de cea cronologic
378.

Neadaptarea la protezele totale poate fi cauzat de:

A. anxietatea fa de medic
B. intolerana la durere, ce sporete anxietatea pacientului
C. slaba comunicare medic pacient
D. experiene negative ale pacientului vis a vis de tratamentele stomatologice
E. pretenii nerealiste ale pacientuluii chiar dorina de eec

379. Ce recomand VINTON, GRIEDER i CINOTTI pacienilor care primesc proteze

totale?
A. s reduc mesele ca volum, dar ele s fie mai dese
B. s mnnce tot ce le place
C. s bea i cte un pahar de vin rou, la mas
D. s fac o masticaie ct mai perfect pentru a realiza o digestie bun
E. S se descurce n privina consistenei alimentelor
380. *n ce interval de timp de la inseria protezelor totale n cavitatea bucal, reapare
gustul?
A. a doua zi
B. dup o sptmn, cel mult dou
C. dup 2 luni
D. dup un an
E. niciodat
381.

*Ce recomand HUTU pentru igienizarea obinuit, zilnic a protezelor totale?

A. splarea cu ap i detergent
B. fierberea protezelor
C. splarea cu periua de dini i past de dini
D. splarea cu peria de unghii cu spun, sub jet de ap
E. protezele nu se cur dect profesional

382. *Pentru curirea, cu efort minim a protezelor totale i chiar dezinfectarea lor cele
mai utilizate produse ar fi din categoria:
A. hipocloriilor acizi
B. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor
C. EDTA
D. Acizii diluai: acid clorhidric, fosforic, acetic
E. Peroxizii alcalini sub form de comprimate
383.

Care ar fi unele cauze ale fracturrii protezelor totale?

A. montarea frontalilor superiori fr diastem;
B. masticaia viguroas dezvoltat de o musculatur foarte puternic;
C. existena unor parafuncii;
D. existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe;
E. planul de ocluzie denivelat.

384.

De cte categorii poate fi cptuirea protezei totale efectuate curent?

A. doar marginal pe zonele cu succiune deficitar
B. doar pe suprafaa de sprijin a protezei
C. pe faa extern a protezei
D. pe versantele eilor, de pe faa mucozal a protezei
E. total, interesnd faa intern a protezei i marginile ei

385.

Care ar fi contraindicaiile cptuirii protezelor totale ?

A. DV subevaluat;
B. proteze cu reparaii multiple, vechi, cu acrilatul mbtrnit;
C. cmpuri protetice cu stomatopatii, pn la vindecarea acestora;
D. instabilitatea protezelor cauzat de atrofii i rezorbii marcate, unde nu se poate
aduce nici o mbuntire;
E. ocluzie dezechilibrat, cu imposibilitare de reabilitare.

386.

Care sunt modalitile de cptuire a protezelor totale ?

A. cptuirile n serie
B. cptuirile cu un caracter rigid
C. cptuirile reziliente temporare
D. cptuirile reziliente definitive
E. cptuirile retentive

387. Care este metoda HUTU de abolire a reaciei termice de priz a acrilatului
autopolimerizabil n cazul cptuirii directe?
A. dac senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul cltete cu ceai de
mueel n timp de ce proteza rmne pe cmp
B. dac creterea termic este insuportabil se practic o analgezie prealabil
C. dac la priza acrilatului senzaia de usturime este foarte puternic, pacientul
cltete cu ap, iar proteza rmne pe cmp
D. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur i se las s fac

priz n ap cald
E. la creterea termic insuportabil se detaeaz proteza din gur, se cltete cu
ap i se reinser proteza repede n gur, dup care se nchide n ocluzie
388.

*Ce este Hydroflask-ul i la ce este utilizat?

A. un aparat utilizat n cabinete, care permite prelucrarea protezei totale
B. un aparat utilizat pentru termopolimerizarea rinilor acrilice, utilizabil i pentru
cptuirea direct a protezelor
C. un aparat de fotopolimerizare a unor rini, utilizate pentru cptuire
D. un aparat pentru polimerizarea relativ rapid a rinilor sub presiune, la 40 C,
utilizabil n cptuirile indirecte
E. un aparat performant utilizat la Centrul de Sudur

389.

*Ce este duplicatorul BOREL?

A. un model performant de simulator
B. pres mobil, n care se situeaz proteza total ce se cptuete indirect pentru o
polimerizare optim a rinii acrilice cu iniiere chimic
C. un aparat asistat pe calculator, care permite realizarea automatizat a cptuirii
protezelor totale
D. un aparat de duplicare a protezelor totale
E. un aparat de rebazare a protezelor totale

390. *Care este amprenta funcional cea mai eficient n cazul cptuirilor temporare
la edentatul total protezat, cu materiale reziliente?
A. amprenta funcional cu gura nchis
B. amprenta funcional cu gura deschis
C. amprenta mucostatic
D. amprenta compus
E. amprenta fonetic
391. Care sunt factorii generali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la
edentatul total?
A. unele hemopatii
B. lambliaza
C. diabetul zaharat
D. demena senil
E. insuficiena renal cronic
392. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariia stomatitelor protetice la
edentatul total?
A. creterea temperaturii atmosferice
B. microporozitile acrilatului
C. dizarmonii ocluzale, ce creaz instabilitatea protezelor
D. igiena deficitar a protezelor
E. scderea fluxului salivar

393. *Care este teoria etiopatogenic a stomatopatiilor protetice la edentatul total,

fundamentat de IEREMIA?
A. teoria alergic
B. teoria chimicotoxic
C. teoria interdependenei i intercondiionrii factorilor
D. teoria mecano traumatic
E. teoria bacteriotoxic
394. Care este clasificarea de Bucureti a stomatopatiilor protetice la edentatul total,
dup topografia leziunilor?
A. leziuni totale
B. tulburri vasculare sau eroziuni in situ
C. leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceraii, hiperplazii
D. leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceraii, hipertrofii, hiperplazii
E. leziuni de iritaie traumatic
395. Care sunt reaciile tardive ale protezelor totale asupra esuturilor suprafeei de
sprijin?
A. apariia de leziuni precanceroase
B. apariia unor hiperplazii cauzate de aspiraia esuturilor
C. eroziuni ale mucoasei mobile
D. leziuni eritemato congestive, ulceraii bazale
E. hipertrofii ale mucoasei
396. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile
protezelor totale?
A. perituberozitar, datorit gravrii;
B. pe linia oblic intern, mai frecvent n zona posterioar;
C. la frenuri i bride nedegajate;
D. n zona vestibular frontal la maxilar;
E. n dreptul crestei zigomato alveolare.

TESTE PROTEZA PARIAL MOBILIZABIL

ANDREI IONESCU CLINICA I TEHNICA DE LABORATOR A
PROTEZEI SCHELETATE, ED. CERMA, BUCURETI - 1997

397. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite
astfel:
A. la canini pe feele vestibulare
B. la premolari pe feele vestibulare
C. la molari pe feele vestibulare
D. la premolari i molari pe feele linguale
E. la molari pe feele linguale
398.

*Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de:

A. tuberozitile maxilare
B. zonele de sarcin primar
C. tuberculii piriformi
D. zonele de sarcin secundar
E. bolta palatin

399.

*Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este:

A. plat, cu torus de mrime medie
B. plat, fr torus
C. ogival, fr torus
D. ogival, cu torus situat anterior
E. adnc, fr torus

400.

Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la:

A. diagnosticul clinic al edentaiei
B. stabilirea planului de tratament preprotetic
C. analiza dinilor restani i a crestelor alveolare
D. analiza la paralelograf
E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

401. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se

ncadreaz n:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a II-a cu o modificare
402. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor
frontalilor se ncadreaz clasei:

A. I -a
B. a II-a
C. a III-a
D. a IV-a
E. a VI-a
403.

*Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este:

A. edentaie distal unilateral
B. edentaie distal bilateral
C. edentaie anterioar
D. edentaie lateral care se trateaz adjunct
E. edentaie lateral care se trateaz conjunct

404.

*Componentele paralelografului Ney sunt:

A. soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical
accesoriile
B. soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical,
accesoriile
C. soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical,
accesoriile
D. masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul
E. un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile

405.

Accesoriile paralelografului sunt:

A. tija detectoare
B. reteniometre
C. spatule de cear sau joje
D. dispozitivul Gysi
E. tija portmin de grafit

406. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n

ordine, urmtorii timpi:
A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
B. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic,
stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului,
tripodarea
C. fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului
retentiv al croetului, stabilirea zonelor de interferen mucoosoase
D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor
secundari i a braelor retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic,
tripodarea
E. specifici fiecrei forme de edentaie parial
407.

Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori:

A. trasarea ecuatorului protetic i tripodare
B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi

C. zonele de interferen dentare i mucoosoase

D. fizionomie
E. stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului
408.

*Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de:

A. zona cervical a dinilor stlpi;
B. suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor
C. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate
D. toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi
E. suprafele ocluzale ale dinilor stlpi

409.

Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n:

A. zona lingual lateral
B. zona retromilohioidian
C. zona retrotemporal
D. zona tuberculului piriform
E. zona torusului maxilar

410. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate

Roach este necesar o retenie subecuatorial a dinilor stlpi de:
A. 0,25 mm
B. 0,30 mm
C. 0,50 mm
D. 0,75 mm
E. 1 mm
411.

*Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni:

A. zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive
B. zonele vestibulare laterale i zona Ah
C. punga lui Eisenring i zonele Schrder
D. la nivelul bolii palatine
E. n anurile pterigopalatine

412.

Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este:

A. se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate
B. schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici
C. folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor
alveolare
D. scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele
retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare
E. se intervine chirurgical n toate cazurile

413.

Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi:

A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului
B. ecuatorul de malpoziie secundar
C. axul de implantare

D. ecuatorul protetic
E. curbura arcadei
414.

*Tripodarea mai poart numele de:

A. fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat
B. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf
C. fixarea tijei de reperaj
D. fixarea poziiei conectorului principal i secundar
E. B + C

415. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al

edentaiei pariale sunt:
A. realizarea planurilor de ghidare
B. remodelarea dinilor stlpi
C. echilibrarea ocluzal
D. prepararea lcaurilor pentru pinteni externi
E. realizarea lcaurilor pentru pinteni interni
416. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii
dini:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
417.

Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de:

A. dinii restani
B. torusurile mandibulare
C. crestele alveolare
D. tuberoziti
E. tuberculii piriformi

418. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial
scheletat maxilar sunt:
A. mijlocul crestelor alveolare
B. bridele
C. parodoniul marginal
D. torusul
E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
419.

Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de:

A. despovrare prin foliere 0,50 mm
B. ocolire
C. despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm
D. gravare

E. despovrare prin foliere 2 mm

420. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul
conectorului principal, este cuprins n urmtorul interval:
A. 0,10-0,20 mm
B. 0,30-0,40 mm
C. 0,30-2 mm
D. 1-2 mm
E. 1-5 mm
421. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze
scheletate elaborat pentru o edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor
frontalilor, este de:
A. dou
B. trei
C. patru
D. cinci
E. ase
422.

Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt:

A. retentivitile anatomice
B. croetele turnate
C. tonicitatea muscular
D. adeziunea dintre mucoas i baza protezei
E. B + D

423. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor
pariale se numesc:
A. elemente de meninere indirect
B. elemente de meninere direct
C. elemente de sprijin
D. elemente de stabilizare
E. elemente contrabasculante
424. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale
scheletate (n edentaii clasa I i a II-a Kennedy) este cauzat de:
A. exostozele cmpului protetic
B. topografia i ntinderea edentaiei
C. supraextinderea eilor
D. actele reflexe
E. gravitaie la mandibul
425. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I
i a II-a Kennedy se realizeaz dup:
A. axa de rotaie primar
B. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior

C. linia care unete marginea distal a eilor

D. linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior
E. linia fulcrum secundar
426.

Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de:

A. eficacitatea meninerii directe
B. distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare
C. numrul de elemente contrabasculante
D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat
E. existena unui lca special preparat

427.

Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi:

A. pintenii ocluzali
B. pintenii supracingulari
C. croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti
D. retentivitile protezei
E. conectorii secundari

428.

Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare:

A. imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact
B. transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci
C. realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital
D. stabilizarea protezei;
E. rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate

429. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un

element protetic sunt:
A. deplasrile laterale
B. bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor
C. bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor
D. mezializarea protezelor
E. distalizarea protezelor
430. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale
a eilor protezelor pariale scheletate trece prin:
A. vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
B. vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior
C. pintenii cei mai meziali
D. printenii cei mai apropiai de edentaie
E. extremitile distale ale eilor
431. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor
scheletate se poate realiza prin urmtoarele metode:
A. amprente de compresiune, mai ales la mandibul
B. cptuirea i rebazarea eilor
C. plasarea unor elemente contrabasculante adiionale

D. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice

E. B + C
432. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de
clasa II-a Kennedy sunt cauzate de :
A. plasarea greit a conectorilor secundari
B. montarea greit a dinilor artificiali
C. dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor
D. eile protezei prea scurte
E. eile protezei prea extinse
433.

Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi:

A. bruxism
B. afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi
C. efecte disortodontice
D. carii
E. inconfort pentru pacient

434.

*Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt:

A. capsele
B. conectorii secundari
C. elementele de meninere, sprijin i stabilizare
D. croetele
E. conectorii principali

435. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt

reprezentate de:
A. profilaxia esuturilor cmpului protetic
B. rigiditate
C. elasticitate
D. creaz condiii de confort pentru pacient
E. se distaneaz de mucoas
436. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel
puin:
A. 3 mm
B. 9 mm
C. 16 mm
D. 4 5 mm
E. 10 mm
437.

*Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:

A. 5 mm
B. 1 cm
C. 3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar
D. 1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar

E. 4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar

438. Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular
sunt:
A. jonciunea ei cu conectorul principal
B. mijlocul barei
C. jonciunea ei cu conectorii secundari
D. unirea ei cu eile
E. A + B
439.

Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:

A. a devia mandibula n poziie excentric
B. a rigidiza bara lingual
C. a solidariza dinii restani
D. a avea efecte disortodontice
E. a lega eile protezelor

440. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este
de:
A. Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei
B. croet continuu
C. bare
D. conector principal dentar
E. A + B
441.

*Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este:

A. 0,40 mm
B. 0,60 mm
C. egal cu mrimea spaiului edentat
D. 1 mm
E. 2 mm

442.

*Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:

A. plcua mucozal cu lime redus
B. plcua mucozal cu lime mare
C. plcua mucozal n form de U
D. plcua mucozal fenestrat
E. plcua dentomucozal

443.

*Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:

A. 0,4-0,6 mm
B. 2 mm
C. 4-5 mm
D. 6-9 mm
E. 10 mm

444. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei

scheletate maxilare este:
A. 0,20 mm
B. 0,40 mm
C. 0,60 mm
D. 1 mm
E. 2 mm
445. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu
proteze scheletate sunt:
A. ancorarea
B. pasivitatea;
C. friciunea
D. meninerea indirect
E. desprinderea voluntar a protezei
446.

Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori:

A. sprijinul parodontal
B. mrimea retentivitii subecuatoriale
C. numrul de croete utilizate
D. tipul de croet ales
E. poziia pintenilor ocluzali

447.

*Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este:

A. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie
trece n diagonal i se apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus
edentaiei
B. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie
trece n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei
C. de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece
n diagonal i se apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei
D. din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i
se apropie de suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei
E. n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral

448. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz

uniform ctre vrf, ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este,
comparativ cu cea a unuia nesubiat:
A. egal
B. de dou ori mai mic
C. de dou ori mai mare
D. de patru ori mai mare
E. de opt ori mai mare
449.

Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici:

A. transmit forele paralel cu axul lung al dinilor

B. elasticitate
C. sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic
D. sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic
E. prezint rigiditate absolut
450.

ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n:

A. Stabilizarea orizontal a protezei
B. sprijin
C. meninere
D. reciprocitate
E. pasivitate

451.

Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode:

A. utilizarea croetului Ackers
B. utilizarea croetului Ney I
C. utilizarea croetului Ney II
D. utilizarea croetului Fehr
E. utilizarea croetului de srm

452. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui

stlp determin:
A. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I
B. ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea
C. micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a
eilor
D. mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
E. transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare
453.

Caracteristicile croetelor circulare sunt:

A. braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal
B. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra
retentivitii dintelui stlp
C. poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra
retentivitii dintelui stlp
D. dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria
E. inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria

454.

Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat:

A. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm
B. dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm
C. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal
D. dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-mezial
E. n edentaii clasa a III-a Kennedy

455. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular
Ackers deschis posterior este dispus:

A. vestibulo-distal
B. oro-mezial
C. mezial
D. distal
E. vestibulo-mezial
456. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu
4 brae, trebuie s fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolari
B. maxim 0,50 mm pe premolari
C. maxim 0,25 mm pe molari
D. maxim 0,50 mm pe molari
E. maxim 0,50 mm pe premolari i molari
457.

*Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini:

A. molari maxilari nclinai mezial
B. molari mandibulari nclinai mezial
C. premolari maxilari
D. premolari mandibulari
E. canini

458.

Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii:

A. edentaii clasa I Kennedy
B. edentaii clasa a II-a Kennedy
C. edentaii clasa a III-a Kennedy
D. edentaii clasa a IV-a Kennedy
E. A + B

459.

*Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din:

A. conectorul principal
B. aua scheletului metalic
C. pintenul ocluzal
D. croetul continuu
E. corpul croetului

460.

Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii:

A. n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial
B. n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt
C. edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal
D. cnd exist o zon retentiv muco-osoas n dreptul conectorului secundar al
braului retentiv
E. cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm

461.

Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial:

A. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic
vestibular i oral spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei

B. cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp

C. traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp
D. cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd
oblic vestibular i oral spre cervical pe faa proximal opus edentaiei
E. numit ecuator protetic Nr.1
462.

Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete:

A. croetul mixt biactiv
B. croetul cu aciune posterioar
C. croetul cu aciune posterioar invers
D. croetul unibar
E. croetul inelar

463. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are
urmtoarele componente:
A. bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar
B. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal
C. bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual
D. bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal
E. plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector
principal
464.

*Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial:
A. tipic
B. n diagonal
C. numit ecuator protetic Nr.2
D. nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal
E. cobort

465.

Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt:

A. reparaii uoare
B. pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm
C. contact liniar cu dintele stlp
D. vizibilitate redus
E. se dezactiveaz n timp

466.

La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune:

A. rotund
B. ptrat
C. dreptunghiular
D. oval
E. semipiriform

467.

Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte:

A. ruptorii de fore
B. capsele

C. amortizorii de fore
D. balamalele
E. culisele
468. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate
sunt:
A. rigiditate
B. traiect vertical
C. jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic
D. traiect sinuos
E. utilizare rar
469.

Tipurile de conectori secundari sunt:

A. monoactivi
B. proximali
C. interdentari
D. ai braelor elastice ale croetelor divizate
E. elastici

470. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc

urmtoarele condiii:
A. rigiditate
B. elasticitate
C. conductibilitate termic redus
D. adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact
E. s permit efectuarea cptuirilor
471. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea
subecuatorial este plasat vestibulo-distal, sunt indicate urmtoarele croete:
A. divizat n T
B. Ackers deschis edental
C. Ackers deschis dental
D. circular cu bra ntors
E. divizat n semiT
472.

Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II-a Kennedy sunt:

A. extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre
B. elementul contrabasculant este unilateral
C. elementul contrabasculant nu este necesar
D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei
E. elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii

473. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale

scheletizate este:
A. n prima edin de prezentare a pacientului
B. dup realizarea tratamentelor preprotetice

C. dup realizarea tratamentelor proprotetice

D. nainte de orice fel de tratament
E. dependent de tipul de edentaie
474.

*Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea:

A. modelului documentar
B. modelului funcional
C. modelului de studiu i diagnostic
D. modelului de lucru
E. modelului final

475.
Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil
sunt legate de:
A. tratamentele preprotetice
B. amprenta preliminar
C. clasa de edentaie
D. tipul de sprijin al protezei
E. vechimea edentaiei
476. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele
funcionale, n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy are ca scop realizarea:
A. sprijinului parodontal
B. sprijinului muco-osos
C. meninerii protezei
D. stabilizrii protezei
E. protecia esuturilor mucozale
477. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu
proteze scheletate sunt:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare
B. s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare
C. marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice
D. s asigure modelarea marginal funcional
E. s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare
478. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este
indicat n urmtoarele cazuri:
A. clasa I Kennedy la maxilar
B. clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore
C. clasa a II-a Kennedy la maxilar
D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore
E. clasa a IV-a Kennedy la mandibul
479.
n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal, scopul amprentei funcionale este:
A. reproducerea anatomic perfect a dinilor restani

B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare

C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcional
E. marginile amprentei s fie modelate funcional
480. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor
scheletate n urmtoarele tipuri de edentaii:
A. clasa I Kennedy la mandibul
B. clasa a II-a Kennedy la mandibul
C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
D. clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular
E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
481.

*Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este:

A. n maxim 1-2 minute
B. n maxim 15 minute
C. n maxim o or
D. n maxim 24 de ore
E. dependent de tehnica de amprentare

482.

Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi:

A. bule de aer
B. lipsuri
C. desprinderea parial a alginatului din lingur
D. imprecizii la nivelul bolii palatine
E. imprecizii la nivelul dinilor restani

483. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia

parial tratat cu proteze scheletate sunt:
A. dependente de situaia clinic
B. independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie
C. poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim
D. poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de
intercuspidare maxim
E. cu ajutorul abloanelor de ocluzie
484. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea
confecionrii unor proteze scheletate se face n urmtoarele situaii:
A. n orice situaie
B. n nici o situaie
C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral
D. n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie
pstrat sau redus
E. n funcie de vrsta pacientului
485.

Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu

proteze scheletate se face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii:

A. ntotdeauna
B. n nici o situaie
C. n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie
suficiente
D. n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei
pariale se afl o edentaie parial sau total
E. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral
486. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu
proteze scheletate nu poate fi utilizat n urmtoarele situaii:
A. edentaii clasa I Kennedy
B. edentaii clasa a II-a Kennedy
C. edentaii clasa a III-a Kennedy
D. edentaii clasa a IV-a Kennedy
E. n nici o situaie
487.

Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific:

A. fizionomia
B. fonaia
C. meninerea i stabilitatea protezelot
D. gradul de finisare al protezelor
E. ocluzia

488.

Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la:

A. verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare
B. verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere
C. verificarea dac proteza basculeaz vestibulo-oral
D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele
contrabasculante
E. aplicarea de traciuni verticale asupra protezei

489.

*Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin:

A. presiuni alternative pe dinii stlpi
B. presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni
C. existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate
D. traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor
retentive ale croetelor
E. testul de rotaie al protezei

490. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul
crestelor poate fi cauzat de:
A. exostoze
B. conectori principali elastici
C. mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei
D. ei supraextinse

E. contacte premature i interferene

491. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze
pariale sunt:
A. tonusul sczut al muchiului buccinator
B. tonusul crescut al orbicularului buzelor
C. ocluzie lateral cap la cap
D. comportamentul propulsiv al limbii
E. nu exist
492.

Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi:

A. lipsa de meninere a protezei
B. dini artificiali abrazai
C. dureri
D. introducerea unor cantiti prea mari de alimente n gur
E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate

493.

Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd:

A. scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani
B. dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect
C. croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm
D. extinderea eilor este prea mare
E. ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri

494. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II-a Kennedy se

apreciaz prin:
A. inocluzia lateral
B. lipsa eficienei masticatorii
C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele
contrabasculante, la care aceasta se mobilizeaz
D. testul de rotaie al protezei este pozitiv
E. abrazia dinilor artificiali
495.

Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii:

A. dini artificiali abrazai
B. dini artificiali nedeteriorai
C. schelet integru i bine adaptat pe dini
D. ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echilibrare
E. scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi

496.

Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd:

A. dinii artificiali sunt nedeteriorai
B. proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri
C. scheletul metalic nu se mai adapteaz
D. dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
E. apar atrofii galopante de creast alveolar

ntrebri Protetic Fix

Tema 47. Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed.
Signata, Timioara, 2001
Complement simplu:
497.
A.
B.
C.
D.
E.

*Restaurrile unidentare intracoronare indirecte:

se realizeaz n laborator n urma amprentrii
se realizeaz n cabinet de ctre medicul dentist
se pot realiza i fr amrentarea prealabil
se realizeaz doar din aliaje nobile
nici un rspuns corect

498.
A.
B.
C.
D.
E.

*Incrustaiile sunt:
coroane de nveli realizate din aliaje nobile
restaurri unidentare extracoronare
o alternativ la obturaiile plastice
realizate numai din aliaje de Cr-Co
nefizionomice

499.
A.
B.
C.
D.
E.

*Incrustaiile metalice:
se realizeaz din aliaje de Cr-Co
se realizeaz din aliaje nobile i titan
din aur se fractureaz dac solicitarea aplicat depete limita elastic
se bruniseaz nainte de cimentare
nu pot reface punctele de contact.

500.
A.
B.
C.
D.
E.

*Avantajele incrustaiilor din aliaje nobile fa de obturaiile din amalgam sunt:

coloreaz esuturile dentare
modelarea extrabucal permite refacerea unei bune morfologii ocluzale
pot fi realizate de ctre medicul dentist
sensibilitatea tehnologic privind turnarea i prelucrarea
nici un rspuns corect.

501. *Pinlay-urile sunt:

A. dispozitive corono-radiculare
B. coroane de substituie
C. incrustaii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retenie
D. bonturi mobilizabile
E. restaurri protetice mobilizabile
502.

*Onlay-urile se indic:

A. la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile
restante trebuie protejate
B. la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant
C. ca elemente de agregare n edentaii ntinse
D. cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali
E. variantele A i C.
503. *Tehnicile directe fa de cele indirecte de realizare a incrustaiilor prezint
urmtoarele avantaje:
A. adaptare marginal mbuntit
B. realizarea n condiii optime a ariei de contact
C. realizarea unei suprafee optime de contact
D. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime
E. nici un rspuns corect
504.
A.
B.
C.
D.
E.

*Obturaiile de baz n cazul incrustaiilor din rsini compozite:

nu sunt necesare
asigur protecia pulpar n cazul cavitilor profunde
se realizeaz naintea preparrii cavittii pentru incrustaie
trebuie extinse pn la nivelul marginilor cavitii
se realizeaz din amalgam.

505.
A.
B.
C.
D.
E.

*Amprentarea n cazul incrustaiilor din rini compozite se realizeaz cu:

acrilate termo-baro polimerizabile
alginate
ploieteri sau siliconi cu recie de adiie
gutaperc
hidrocoloizi ireversibili

506.
A.
B.
C.
D.

*Incrustaiile ceramice sunt contraindicate n:

parafuncii
leziuni carioase mici sau moderate
leziuni carioase mari cu margini de smal nesusinute
dini cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistena i
prognosticul dintelui
E. caitile n care nu se poate obine o form retentiv

507.
A.
B.
C.
D.
E.

*Grosimea inlay-urilor
ceramice crete rezistena
metalice scade rezistena
ceramice ofer rezisten acceptabil cnd este de 1-2,5 mm
nu are relevan
variantele A i B sunt corecte

508. *La inlay-urile compozite

A. prepararea cavitii este mutilant

B.
C.
D.
E.

limita poate fi subgingival

se bizoteaz marginile
fixarea este adeziv cu cimenturi diacrilice
amprenta se realizeaz cu hidrocoloizi ireversibili

509.
A.
B.
C.

*Pregtirea dintelui n vederea cimentrii prevede:

curarea cavitii dup gravare
gravarea cavitii cu acid fluorhidric 37%
degresarea cu alcool a cavitii urmat de o uscare cu un jet de aer timp de 10
secunde
D. aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumin (lamp halogen, cu
plasm, diod sau laser)
E. izolarea cmpului operator

510.
A.
B.
C.
D.
E.

*Restaurrile extracoronare:
nu implic laboratorul de tehnic dentar
necesit sacrificii mai importante de esuturi dure
sunt dominate de onlay-uri
sunt nefizionomice
nici o variant corect

511.
A.
B.
C.
D.
E.

*Prin procedeul de faetare:

se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-ceramice
se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-acrilice
se urmrete schimbarea faetelor coroanelor metalo-diacrilice
variantele A, B i C
se urmrete sacrificiul minim de esut dentar sntos.

512.
A.
B.
C.
D.
E.

*Avantajele faetelor sunt:

economie de esuturi dentare
corecteaz bruxismul
reaslizeaz stopuri ocluzale stabile
retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl
se realizeaz din aliaje de Cr-Co.

513.
A.
B.
C.
D.
E.

*Coroanele pariale:
necesit preparaii intempestive
permit verificarea ulterioar a vitalitii dintelui
acoper faa vestibular i jumtate din feele proximale
adaptarea pe bont se face mai greu datorit efectului hidraulic
au retenie i rezisten mecanic sporit fa de coroana total

514.
A.
B.
C.

*Coroanele pariale :
se folosesc mai ales la dinii frontali
acoper marginea ocluzal a suprafeei vestibulare
are marginile preparaiei la nivelul punctelor de contact

D. permit meninerea vitalitii pulpare

E. acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei vestibulare
515. *Coroanele de nveli:
A. metalice acoper toate feele dintelui cu excepia celei vestibulare care se
realizeaz din acrilat (coroane din dou buci)
B. nemetalice se realizeaz prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanic sau
computerizat)
C. se agreg la preparaiile dentare prin cimentarea sau nurubare
D. metalice cu grosime dirijat au perei de grosime inegal
E. se folosesc pe dini cu modificri de poziie de peste 300 fa de cmpul ocluzal.
516.
A.
B.
C.
D.
E.

*Indicaiile coroanelor de nveli:

ca elemente de agregare n protezarea fix
pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical
pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical
pe dini foarte scuri
variantele B i C

517.
A.
B.
C.
D.
E.

*Coroanele turnate cu grosime total:

au perei laterali de dimensiuni egale
contactul cu bontul se realizeaz doar n zona coletului
contactul cu bontul se realizeaz i pe faa vestibular
nu se utilizeaz foarte frecvent
necesit tehnologii i aliaje speciale.

518. *Coroanele de nveli nemetalice

A. mai sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice sau fizionomice
B. folosesc aliaje de Cr-Co
C. nu se pot realiza din rini compozite datorit contracie la polimerizare
D. sunt nefizionomice
E. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare
519. *Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt:
A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de
restaurare coronar
B. anomalii de form i de poziie
C. discromiile
D. pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei
E. nici o variant corect
520. *Coroanele Jacket din rini compozite
A. se realizeaz prin sinterizare
B. la realizarea preparaiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru
coroanele de acoperire
C. este recomandat terminaia n lam de cuit la nivel cervical

D. variantele B i C
E. se realizeaz din rini cu umplutur anorganic redus
521. *Coroanele mixte:
A. nu trebuie s satisfac funcia de sprijin datorit funciei sale mai mult
fizionomice
B. metalo-ceramice utilizeaz polimetilmetacrilatul ca material de placare
C. trebuie s evite modificarea raporturilor ocluzale
D. coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizare
E. nu trebuie s menin neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutiiei
522.
A.
B.
C.
D.
E.

Incrustaiile :
sunt proteze unidentare care se folosesc n tratamentul leziunilor coronare
sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare
acoper faa vestibular a dinilor frontali
au indicaii protetice
metalice se realizeaz din aliaje nobile i titan

523.
A.
B.
C.
D.
E.

Incrustaiile se clasific n:
coroane pariale
inlay sau incrustaie intracoronar
pinlay
pinlay (sau incrustaie extracoronar)
onlay (numit i inlay cu crampoane)

524.
A.
B.
C.
D.
E.

Pinlay-urile:
sunt incrustaii cu crampoane
utilizeaz elemente suplimentare de retenie
sunt incrustaii extracoronare
se mai numesc i inlay-uri cu crampoane
variantele B i C

525.
A.
B.
C.

Onlay-urile se indic :
n leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intaci
la pacieni cu igien deficitar
cnd istmul reprezint jumtate sau mai mult din dimensiunea coronar vestibulooral
D. la tineri cnd exist pericolul deschiderii camerei pulpare
E. ca element de agreagare n edentaii ntinse

526.
A.
B.
C.
D.
E.

Contraindicaiile incrustaiilor sunt

elemente de agregare n edentaii reduse
igien deficitar
elemente de agregare n edentaii extinse
leziuni coronare reduse
variantele B i D

527. Incrustaiile din rini compozite realizate prin tehnicile indirecte au urmtoarele
avantaje fa de tehnicile directe:
A. timpul de lucru mai scurt
B. preul de cost mai redus
C. adaptare marginal mbuntit
D. realizarea n condiii optime a ariei de contact
E. posibilitatea unei prelucrri i lustruiri optime
528. Tehnica semidirect intraoral de realizare a incrustaiilor din rini compozite
prevd:
A. realizarea de ctre tehnician
B. fotopolimerizarea in situ
C. brunisarea incrustaiilor dup cimentare
D. aplicarea unui agent de izolare naintea inserrii i polimerizrii compozitului
E. prepararea cavitii i aplicarea obturaiei de baz
529.
A.
B.
C.
D.
E.

Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:

timp de lucru ndelungat
aspectul estetic las de dorit
posibilitatea fracturrii n timpul fazelor de laborator
posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
corecturile ocluzale dup cimentare pot duce la pierderea culorii iniiale

530.
A.
B.
C.
D.
E.

n vederea cimentrii incrustaiilor ceramice se fac urmtoarele pregtiri:

degresarea dintelui cu spirt
gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secunde
izolarea cmpului operator
se usuc cu jet de aer timp de 15 secunde
variantele A, B i C

531.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurrile extracoronare:
reclam sacrificii mai importante de esuturi dure
se realizeaz prin tehnici aproape exclusiv indirecte
sunt dominate de onlay-uri
sunt dominate de inlay-uri
sunt dominate de pinlay-uri

532.
A.
B.
C.
D.
E.

Faetele vestibulare
ceramice combin cerinele conservative cu cele de stabilitate cromatic
prezint risc mare de iritaie pulpar
pot fi realizate doar indirect de ctre medic
elimin prepararea circular de pe faa oral
se folosesc la dini cu anomalii de form

533.

Contraindicaiile faetelor sunt:

A.
B.
C.
D.
E.

prezena de fisuri amelare

anomaliile de form
predispoziii la carii dentare
igien bucal defectuoas
indicaii de diastem

534. Concluzia lui Chirstensen dup aplicarea a mii de faete a fost:

A. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul faetelor
dect cu ajutorul coroanelor de nveli
B. atunci cnd stigmatele distrofice afecteaz structural coroanele dentare, se obin
rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de nveli
C. n discromiile severe tetraciclinice se obin rezultate mai bune cu ajutorul
coroanelor de nveli dect cu ajutorul faetelor
D. n anomaliile dentare de form faetele trebuie plasate subgingival pentru a crete
rezistena i efectul estetic
E. variantele A i B
535.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele pariale:
sunt reprezentate de faete
pstreaz o bun parte din particularitile estetice ale dintelui natural
nu necesit preparaii intempestive
permit verificarea ulterioar a vitalitii
sunt reprezentate de onlay-uri.

536. Coroanele pariale:

A. 7/8 acoper toate suprafeele n afar de jumtatea mezial a suprafeei
vestibulare.
B. 4/5 acoper n plus fa de coroana marginea ocluzal a suprafeei vestibulare
C. 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind faa ocluzal pn la nivelul cuspizilor
vestibulari
D. pstreaz placajul natural al dintelui
E. permit testarea vitalitii dintelui
537.
A.
B.
C.
D.

Indicaiile coroanelor pariale sunt:

indice de carie crescut sau igien necorespunztoare
coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduse
elemente de ancorare n cadrul unor puni extinse
realizarea unor sisteme de contenie pentru imobilizarea dinilor n boala
parodontal
E. ancor n protezarea mobilizabil

538. Referitor la statica ancorrii coroanelor pariale

A. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anurile de
pe suprafaa ocluzal
B. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin pereii axiali
paraleli

C. retenia mpotriva forelor de desprindere ocluzal se realizeaz prin anuri i

puuri parapulpare
D. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin anurile de pe
faa ocluzal
E. retenia mpotriva forelor de desprindere orale se realizeaz prin rigidizare
mpotriva ncovoierii
539.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele de nveli
acoper n totalitate suprafeele preparate ale unui bont natural
metalice se pot confeciona prin turnare
metalice se pot confeciona prin polimerizare
metalice cu grosime dirijat are contact cu bontul doar la nivelul feei vestibulare
variantele B i C

540.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele de nveli
se folosesc la dini cu parodoniul afectai
se folosesc n scop de refacere morfofuncional
se folosesc n scop protetic
se folosesc n scop profilactic
se folosesc la pacieni cu afeciuni generale care nu suport edine lungi de
preparri.

541.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele metalice turnate:

pot fi cu grosime dirijat
pot fi cu grosime total
nu se pot confeciona din titan
cu grosime dirijat consum mai puin aliaj dect cele totale
variantele A i B

542. Adaptarea axial a coroanei:

A. la preparaia cu prag nu sunt permise discrepane marginale decelabile
macroscopic
B. se verific prin urmrirea punctelor de contact proximale i rezistena faetelor
vestibulare
C. se verific prin urmrirea nchiderii marginale n zona cervical
D. n preparaiile tangeniale, coroana nu trebuie s ptrund excesiv n anul
gingival
E. lungimea excesiv a coroanei se evideniaz prin ischemierea marginii gingivale
543.
A.
B.
C.

Deficienele n adaptarea marginal:

pot fi eliminate doar de ctre medic
pot apare i datorit greelilor de modelaj n laborator
macheta nu trebuie s prezinte o adaptare marginal perfect n zona marginal
deoarece n urma prelucrrii i finisrii poate rezulta o treapt pozitiv.
D. se datoreaz numai greelilor medicului
E. pot rezulta n urma unei amprentri greite

544.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele din dou buci

mai sunt cunoscute i coroane din inel i capac
mai sunt cunoscute i coroane cu fenestraie vestibular
se confecioneaz numai din aliaje nobile
capacul se modeleaz n cabinet
au fost folosite n trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet i
exactitatea reliefului ocluzal

545.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele de nveli nemetalice

nu se mai folosesc
se folosesc doar pentru restaurri provizorii
sunt cunoscute i sub numele de coroane estetice
se realizeaz i din polimeri
se realizeaz i din rini compozite

546.
A.
B.
C.
D.
E.

Defectele coroanelor de nveli din rini acrilice sunt:

dificultatea de realizare
contracie mare la polimerizare
rezisten slab la uzur
absorbie crescut de ap
polimerizarea reticulat a acrilatelor

547.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicaiile coroanelor Jacket ceramice sunt:

pacienii tineri cu camere pulpare voluminoase
discromii ale frontalilor
molarii
anomalii de form
anomalii de poziie

548.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele Jacket acrilice:

sunt folosite la ora actual doar ca restaurri provizorii
sunt folosite la ora actual doar ca restaurri permanente
sunt folosite ca restaurri permanente sau provizorii
pot fi utilizate la adolesceni ca restaurri de temporizare
nu se pot realiza n cabinet

549. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezint urmtoarele
avantaje:
A. relieful ocluzal corect realizat de ctre tehnician
B. scurtarea timpului de lucru
C. evitarea erorilor din cursul machetrii
D. adaptare marginal mbuntit
E. posibilitatea paralelizrii dinilor de ctre tehnician
550.

Coroanele mixte:

A.
B.
C.
D.
E.

asigur funcia de sprijin

se realizeaz din dou tipuri de ceramic feldspatic
evit modificarea raporturilor ocluzale
se realizeaz din dou buci
rezistena lor este asigurat de componenta metalic

551.
A.
B.
C.
D.
E.

Coroanele mixte:
pot fi metalo-ceramice
pot fi metalo-acrilice
componenta metalic se poate realiza prin galvanizare
componenta metalic se poate realiza prin termopolimerizare
componenta fizionomic poate s adere de componenta metalic i prin retenie
mecanic

552.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele coroanelor mixte sunt:

sunt identice cu ale coroanelor acrilice
combin rezistena mecanic cu aspectul fizionomic
rezistena n timp a placrii cu acrilat a ntregii suprafee coronare
aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurri
pot fi utilizate la dinii oralizai

553.
A.
B.
C.
D.
E.

Elementele componente ale coroanei mixte sunt:

bontul dentar
componenta metalic
componenta fizionomic
inelul ocluzal
faeta lingual

554.
A.
B.
C.
D.
E.

Componenta fizionomic a coroanei mixte:

confer un aspect estetic
asigur rezistena coroanei mixte
nu particip ntotdeauna la realizarea ariilor de contact proximale
se poate realiza din ceramic
se ralizeaz prin turnarea ceramicii

555.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea bontului pentru o coroan mixt trebuie s respecte:

condiiile biologice
condiiile mecanice
condiiile fizionomice
condiiile financiare
dorinele pacientului

556. Dezavantajele coroanelor mixte sunt:

A. sunt inestetice
B. agregare mai slab fa de cororanele de nveli metalice turnate datorit
sacrificiului mai mare substan dur de la nivelul dinilor

C. apariia uneori a fenomenului de separare la interfaa dintre cele dou materiale

D. nu pot fi utlizate ca element de agregare n cazul punilor
E. nu pot fi folosite individual
557.
A.
B.
C.
D.
E.

Componenta metalic a coroanei mixte:

asigur efectul estetic
se realizeaz din ceramic
delimiteaz componenta fizionomic
reconstituie ariile proximale de contact (cu unele excepii la CMMC)
acoper n totalitate bontul dentar, cu unele excepii pentru CMMC

558.
A.
B.
C.
D.
E.

Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ:

confecionarea modelului
realizarea machetei componentei metalice
indicaia de tratament i stabilirea planului terapeutic
prelucrarea final a CMMC
cimentarea provizorie (dac este cazul)

559.
Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ:
A. examenul clinic
B. amprentarea cmpului protetic
C. ambalarea, tiparul i turnarea componentei metalice
D. verificarea adaptrii protezei (n cele 3 sfere) pe cmpul protetic
E. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice
560. Dup procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM
al cror schelet rezult prin:
A. termopolimerizare
B. ambutisare
C. fotopolimerizare
D. sinterizare
E. galvanizare
561. Dup procedeul de realizare a componentei fizionomice, exist CM ale cror
componente se obin prin:
A. termopolimerizare
B. ambutisare
C. fotopolimerizare
D. sinterizare
E. galvanizare

Tema 69. Principiile preparrii dinilor n protezarea fix

Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed.
Signata, Timioara, 2001
562. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie
este de:
A) 2
B) 3
C) 6
D) 10
E) nici un rspuns nu este corect
563. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei
tangeniale a bontului:
A) fore de rotaie pure
B) fore de ncovoiere pure
C) fore de forfecare pure
D) fore de traciune pure
E) nici un rspuns nu este corect
564. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau
parafuncionale dac:
A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al
restaurrii n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii
n jurul unui punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii
n jurul unui punct care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse
D) rspunsurile b i c sunt corecte
E) nici un rspuns nu este corect
565. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat
acceptabil din punct de vedere clinic, este de:
A) 50 m
B) 0,50 m
C) 0,5 mm
D) 0,7 mm
E) 75 m
566. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un rspuns nu este corect

567. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere
biologic acceptat este de maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g
568. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand
A) prepararea fr prag
B) prepararea cu prag cu bizou
C) prepararea canelat
D) prepararea cu prag
E) nici un rspuns nu este adevrat
569. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet
dup:
A) 2 sptmni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un rspuns nu este corect
570. *n cazul smear layer-ului se indic:
A) pstrarea integral
B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri
C) ndeprtarea total
D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic
E) nici un rspuns nu este corect
571. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul
pulpei dup:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un rspuns nu este corect
572. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:
A) lungimea bontului
B) proprietile fizice ale cimentului
C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale
D) diametrul bontului
E) toate rspunsurile sunt corecte

573. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele

preparate pe bont) s fie eficiente ele trebuie s prezinte
A) directie paralel cu axul de inserie
B) unghiuri bine exprimate
C) unghiuri rotunjite
D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea
E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea
574. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de
dezinserie) se realizeaz prin:
A) eliminarea rotaiei n sens M-D
B) evitarea unui design exclusiv circular
C) eliminarea rotaiei n sens V-O
D) eliminarea translaiei n sens V-O
E) eliminarea translaiei n sens M-D
575. Rezistena structural a unui bont este dat de:
A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale
B) bizotarea cuspizilor de ghidaj
C) prepararea de anuri i casete
D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale
E) toate rspunsurile sunt corecte
576. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele
criterii:
A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei
B) s poat fi observat uor de ctre practician
C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii
D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
577. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:
A) cu prag
B) prag cu bizou
C) tangenial
D) chanfrein
E) chanfrein cu bizou
578. Avantajele preparaiei cu prag sunt:
A) limita de preparare este precis
B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului
C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim
D) ofer techicianului suficient spaiu
E) toate rspunsurile sunt corecte
579.

Dezavantajele preparaiei cu prag sunt:

A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii

B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu
cervical
C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale
D) sacrificiu mare de tesuturi dure
E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii
580. Indicaile preparaiei cu prag sunt:
A) restaurrile integral ceramice
B) evoluia unei carii n zona cervical
C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale
D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale
E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale
581. Avantajele pragului cu bizou sunt:
A) limita preparaiei este bine definit
B) spaiu suficient pentru technician
C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi
D) bizotarea elimin smalul nesusinut
E) toate rspunsurile sunt corecte
582. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:
A) este greu de realizat
B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie
D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii
E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma
583. Indicaile pragului cu bizou sunt:
A) zona vestibular i parial proximal a CMMC
B) n zona oral i parial proximal a CMMC
C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul
D) zona vestibular i parial proximal a CMMP
E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic
584. Avantajele chanfrein-ului sunt:
A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului
B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim
C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
D) cimentul are posibiliti de refluare
E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres
585. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:
A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
B) cimentul are posibiliti de refluare
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie

D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii

bacteriene
E) toate rspunsurile sunt corecte
586. Indicaile chanfrein-ului sunt:
A) onlay-urile MOD
B) coroanele metalice turnate
C) coroanele integral ceramice
D) zona lingual a CMMC
E) zonele proximale ale CMMC
587. Avantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit bine definit a preparaiei
B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare
C) preparare clinic simpl
D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete
E) toate rspunsuile sunt corecte
588. Dezavantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit de preparare imprecis
B) imposibilitatea de refluare a cimentului
C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene
cervicale
D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma
E) supraconturri din partea technicianului
589. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis):
A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali
B) dini cu diametre reduse
C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori
D) dini basculai
E) dini egresati
590. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori:
A) grosimea dentinei restante
B) traumatismul termic
C) traumatismul psihic
D) vibraii
E) expunerea pulpei dentare
591. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de:
A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat
B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii
C) amprentare
D) demineralizarea sau gravarea acid
E) toate rspunsurile sunt corecte

592. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar
D) eficiena rcirii cu ap
E) eficiena rcirii cu aer
593. Despre desicarea dentinei se poate afirma c:
A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul
B) dentina trebuie s rmn umed
C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare
D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare
E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari
594. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac:
A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou
B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului
pulpar
C) dorim o rezisten crescut a bontului
D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui
E) toate rspunsurile sunt corecte
595. Agenii de curire a dentinei conin:
A) acid citric
B) poliacid
C) agent de chelatare (EDTA)
D) acid tartric
E) acid tanic
596. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic:
A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare
B) trebuie indeprtat smear layer-ul
C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare
D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar
proaspt
E) evitarea desicrii suprafeei dentinare
597. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim:
A) 1 mm
B) 1.2 mm
C) 0,5 mm
D) 0.25 mm
E) 0,7 mm
598.

Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de:

A) ariile de contact interproximale

B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale
n treimea cervical
C) conturul de emergen
D) zona anului gingival
E) toate rspunsurile sunt corecte
599. Ariile de contact sunt poziionate astfel:
A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i
cea mezial a premolarilor secunzi
B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru
incisivi i canini
C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii
vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari
D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii
vestibulare cu cea mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari
E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea
mezial a molarilor secunzi
600. Impactul alimentar este favorizat de:
A) tabl ocluzal turtit(plan)
B) contacte intraarcadice prea strnse
C) cuspizi plonjani
D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar
E) toate rspunsurile sunt corecte
601. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele
circumstane:
A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie)
B) mbuntirea reteniei bontului coronar
C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite
D) cnd considerentele estetice nu primeaz
E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului
602. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor
fixe se manifest astel:
A) inlamaie gingival persistent
B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
603. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt:
A) protecia marginilor gingivale
B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei
C) stimularea gingival

D) contururi de autocurire
E) toate rspunsurile sunt corecte
604. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c:
A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza
anului gingival , trece de gingia liber i ptrunde n mediul bucal
B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i
ptrunde n mediul bucal
C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural
D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare
E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz
accesul mijloacelor de igienizare
605. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt:
A) pot fi finisate foarte bine
B) au aspect estetic superior
C) pot fi amprentate mai uor
D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular
E) pot fi preparate uor i cu precizie mare
606. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subgingival sunt:
A) cnd considerentele estetice nu primeaz
B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie)
C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar
D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia
E) toate rspunsurile sunt greite
607. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti:
A) alungirea coroanei clinice
B) diminuarea diametrului radicular
C) migrarea coletului clinic
D) modificarea anatomiei gingivale
E) mentinerea anatomiei gingivale
608. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand:
A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii
B) adaptare marginal foarte precis
C) prepararea fr prag a zonei terminale
D) prepararea n chanfrein a zonei terminale
E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii
609. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) conservarea esuturilor dure restante
B) suprafee ocluzale din ceramic
C) integritatea mainal
D) vizibilitate minim a metalului

E) rezistena structural
610. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) protecia psihicului pacientului
B) asigurarea formei de retenie i stabilitate
C) integrarea ocluzal a restaurrii
D) protecia biologiei pulpare
E) margini subgingivale
Tema 70. Planul de tratament n protezarea breelor edentate
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed.
Signata, Timioara, 2001
611.

*Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv:

A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic

612.

*Restaurrile hibride cuprind:

A. restaurare mobil
B. restaurare fix
C. restaurare fix plus mobilizabil
D. restaurare unidentar
E. restaurare pe implante

613.

*Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de:

A. implantarea dinilor
B. morfologia radicular
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,vrst
E. toate rspunsurile sunt corecte

614.

*Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale:

A. RDC
B. aliajele
C. polimeri
D. stents
E. FOZ

615.

*Breele edentate se pot localiza:

A. la maxilar
B. la mandibula
C. pe o hemiarcada

D. n zona frontal
E. toate rspunsurile sunt corecte
616.

*Edentaia subtotal rezult din :

A. absena 1-2 dini de pe arcad
B. absena 1-2 dini de pe ambele arcade
C. prezena a 10-12 dini pe arcad
D. prezena a 1-4 dini pe arcad
E. absena tuturor diniilor

617.

*Clasificarea lui Kennedy este:

A. clasificarea morfologiei dentare
B. a morfologiei radiculare
C. a formei arcadelor
D. a formei faciale
E. a edentaiilor pariale

618.

*Clasele lui Kennedy:

A. nu au modifcri
B. clasa III are doar o modificare
C. toate pot avea o singur modificare
D. clasa IV nu poate avea modificri
E. clasa IV are doua modificri

619.

*Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz:

A. prin incizie
B. pe ortopantomografie
C. cu ajutorul camerei intraorale
D. radiografic
E. palpatoriu

620.

*Molarii primi inferiori:

A. au trei rdcini robuste
B. au o implantare foarte sczut
C. sunt fr valoare protetic
D. au rdcinile foarte convergente
E. au rdcini robuste divergente

621.

*Raportul coroan-rdcin const n:

A. L dintelui msurat de la coroan la apex
B. L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase
C. L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar
D. limea coronara in raport cu lungimea coronar
E. nici un rspuns

622.

*Semn radiologic n cazul dinilor sntoi:

A.
B.
C.
D.
E.

spaiu periodontal mrit

camer pulpar fr radiotransparen
sept osos interradicular compact
sept osos alveolar discontinuu
compact osoas absent

623.

*Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand:

A. pentru prezena tuturor dinilor pe arcad
B. pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei
C. pn la vrsta de 17 ani
D. n cazul unei bree vechi nchis
E. toate

624.

*Elementele de agregare:
A. sunt alese de ctre pacient
B. numarul lor este independent de numrul stlpilor
C. acoper dinii stlpi
D. sunt nefuncionale
E. preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate

625.

*RPF monobloc au ctigat teren datorit:

A. consumului mai mare de materiale
B. pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician
C. scurtrii numrului de etape clinico-tehnice
D. mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari
E. se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente

626.

*Caracteristicile RPF:
A. sunt proteze elastice
B. sunt realizate direct n cabinetul stomatologic
C. volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali
D. sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare
E. nu transmit presiuni masticatorii stlpilor

627.

*Restaurrile protetice fixe cu extesie:

A. sunt nedemne de a fi luate n considerare
B. prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai
mic
C. este recomandat n zona lateral
D. este limitat att distal ct i mezial de dini
E. se folosesc n zona frontal

628.

*RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii:

A. s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate
B. relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor
C. s nu irite parodoniul marginal

D. s nu acumuleze plac
E. nici un raspuns
629.

*Care afirmaii sunt corecte:

A. RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii
naturali
B. amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil
C. folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este
favorabil
D. numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor
intermediari
E. nici un rspuns

630.

*Indicaiile RPF mobilizabile sunt:

A. pierderi mici de substan osoas
B. lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi
C. foarte rar n protetica implantologic
D. n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim
E. n special n zona frontal la cntrei

631. Breele edentate pot varia n funcie de:

A. topografie
B. ntindere
C. nlime
D. frecven
E. toate sunt corecte
632.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurrile protetice fixe au ca suport:

dinii
implante
mucoasa jugal
dini i implante (mixt)
dinii i palatul dur

633.
A.
B.
C.
D.
E.

Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul:

amprenta s fie luat cu un material de bun calitate
s redea detalii precise ale reliefului ocluzal
depozitare inadecvat
gipsuri de turnare inferioare calitativ
sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate

634.
A.
B.
C.

Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale:

poziia de repaus mandibular
poziia de cretere mandibular
poziia de intercuspidare maxim

D. ocluzia defectuoas
E. ocluzia de relaie centric
635.
A.
B.
C.
D.
E.

Norme care atest o ocluzie funcional optim:

nu exist faete de uzur
devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime
pacientul nu acuz parafuncii
n timpul PIM nu apar zgomote
liniile mediane coincid

636. Breele sunt intercalate dac:

A.
nu sunt delimitate de dini
B.
sunt delimitate de dini doar mezial
C.
este edentat total
D.
sunt delimitate de dini att mezial ct i distal
E.
exist dini restani la extremitile breei
637.
A.
B.
C.
D.
E.

Clasificarea lui Kennedy:

a mprit edentaiile n patru clase
a rezistat in timp pn n zilele noastre
este foarte complex
nu este practic
a mprit edentaiile n trei clase

638.
A.
B.
C.
D.
E.

Clasa I Kennedy cuprinde:

arcade edentate frontal
arcade edentate biterminal
arcade edentate marginite de dini restani doar mezial
arcade edentate doar pe o hemiarcad
nici un rspuns

639.
A.
B.
C.
D.
E.

Clasa III Kennedy cuprinde:

arcadele edentate terminal
arcade edentate n zona frontal
arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini
arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral
arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad

640.

Clasificarea lui Eicher:

are trei clase
are patru clase
pune accent pe rapoartele ocluzale
pune accent pe fizionomie
a fost modificat de E.Costa

A.
B.
C.
D.
E.

641.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurri protetice mobilizabile:

au sprijin muco-osos
au sprijin dento-parodontal
au retenie exclusiv muco-osoas
au sprijin mixt
nu au sprijin mixt

642.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurrile protetice mobilizabile:

sunt total inestetice
sunt contraindicate n toate cazurile
sunt soluii protetice universale
se aplic cu mare succes n perioada de cretere
pot fi asociate cu restaurri protetice fixe

643.
A.
B.
C.
D.
E.

Protezele mobilizabile se preteaz cnd:

avem dini cu coroane clinice scurte
pacieni n vrst
n special la persoane de sex feminin
stare general nu permite protezarea fix
numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix

644.

O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac:

cei doi stlpi au un parodoniu sntos
brea este de maximum doi dini
brea este de minimum 3 dini
direcia crestei edentate e rectilinie
nici un rspuns

A.
B.
C.
D.
E.
645.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurarea protetic fix se poate realiza dac:

brea nu este mai mare de doi,trei dini
brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani
este un suport bun al osului alveolar
este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi
este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25

646.

Restaurare adeziv se poate realiza :

A. dac este edentatie unidentar frontal
B. dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini
C. cnd este rezorbie exagerat a crestei
D. cu precdere la pacienii tineri
E. nu se poate realiza

647.

n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete:

A. statusul general al pacientului
B. gradul rezorbiei osoase
C. implantarea dinilor

D. raportul coroana-rdcin
E. rasa pacientului
648.
A.
B.
C.
D.
E.
649.

Rezistena uni dinte este mai mare cu ct:

lungimea rddcinii este mai mare
suprafaa rddcinii este mai mare
rdcina este mai dreapt si neted
rddcinile au implatare mai mic
rdcinile sunt mai divergente

A.
B.
C.
D.
E.

Caninul superior:
are o poziie vicioas pe arcad
este situat la intersecia celor dou planuri
are o rdcina lung de 11mm
este puternic
are o valoare protetic foarte mare

A.
B.
C.
D.
E.

Primul molar permanent superior:

are patru rdcini robuste
are trei rdcini cu implantare slaba
are o valoare protetic foarte bun
nu se include n proteze
rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta

650.

651.

Incisivii laterali superiori :

A. au rdcini robuste cilindrico-conice
B. au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari
C. au o rdcin uor curb spre distal la apex
D. au o valoare protetic redus
E. au o valoare protetic foarte mare

652.

Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix:

A. molarul prim
B. incisivii inferiori
C. caninul
D. incisivii laterali superiori
E. molarul doi

653.

Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde:

A. configuraia rdcinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor

654.

Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este:

A.
B.
C.
D.
E.
655.
A.
B.
C.
D.
E.

optim 2/3
minim 3/2
maxim 4/3
minim acceptat 1/1
nici un rspuns
Raportul coroan-rdcin se modific n caz de:
fracturi radiculare extratisulare
retraciei gingivale
luxaiilor dentare
n cazul rezeciilor apicale
uzurii coronare exagerate

656.

Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd:

A. pacientul este simptomatic ntr-o mic msur
B. nu exist radiotransparene periapicale
C. pacientul e asimptomatic
D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii
E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct

657.

Statusul parodontal se determin prin examinarea

A. culorii gingiei
B. mucoasei jugale
C. tendina la hemoragie a gingiei
D. pungilor parodontale
E. ocluziei

658.

Pungile parodontale:
A. apar prin creterea gingiei n sens coronar
B. sunt supraalveolare
C. sunt ocluzale
D. sunt infraalveolare
E. pot fi nguste sau largi

659.
A.
B.
C.
D.
E.
660.

Mobilitatea fiziologic poate fi

transversal
oblic
vertical
axial
nici un rspuns

Categoriile de mobiliti dentare:

A. pasiv
B. tranzitorie
C reversibil
D. activ-mobil

E. ireversibil
661.

Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz:

A. protetic
B. inflamatorie
C. ocluzal
D. sinusit
E. fiziologic

662.

Mobilitatea dentar se poate determina:

A. exclusiv radiografic
B. folosind o camer intraoral
C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST
D. clinic, manual
E. transluminare

663.

Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:

A. dou radiografii intraorale
B. radiografie panoramic
C. 4 radiografii posterioare mucate
D. dou radiografii de profil
E. patru radiografii intraorale

664.

n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n:

A. subgrupa A ntre 0-3 mm
B. subgrupa B ntre 4-7 mm
C. subgrupa C mai mare de 7mm
D. subgrupa D mai mic de 25 mm
E. subgrupa E mai mare de 25 mm

665.

Ligamentul parodontal:
A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari
B. este principalul element al parodoniului
C. se nlocuiete odat la ase luni
D. este format din fibre de colagen
E. este format din fibrele Sharpey

666.

Ligamentul parodontal:
A. sufer atrofie
B. este adaptabil la solicitrile la care este supus
C. susine dintele n alveol n timpul funciilor
D. este dispensabil dintelui
E. asupra lui acioneaz forele ocluzale

667.

RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor:

A. masticaie

B.
C.
D.
E.

igien bun
meninerea stopurilor ocluzale
tergerea stopurilor ocluzale
meninerea DVO

668.

Edentaia de premolar secund i molar prim superior

A. face parte din clasa I Kennedy
B. face parte din clasa III Kennedy
C. se rezolv exclusiv endodontic
D. poate fi prins i molarul trei n lucrare
E. nu se inser implante

669.

Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior

A. caninul se las neatins ct mai mult posibil
B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei
C. patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei
D. un implant n brea premolarului
E. doar molarul prim i premolarul cu extensie distal

670.

Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin:

A. punte de agregare pe canin cu extensie mezial
B. se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice
C. tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal
D. implant
E. nu se recomand implant datorit retraciei gingivale

671.

Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin

A. Protez scheletat
B. face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri
C. patru implante interforaminale
D. agregare pe canini
E. agregare pe canini i premolarii primi

672.

Elementele de agregare ale RPF pot fi:

A. coroane integral ceramice
B. coroane provizorii
C. incrustaiile
D. coroane de substituie
E. nici un rspuns

673.

Dup modalitatea de sprijin avem RPF:

A. cu sprijin mixt (dento-implantar)
B. numai cu sprijin mucos
C. cu sprijin mucos i dentar
D. cu sprijin pe dinii stlpi naturali
E. cu sprijin musculo-cutanat

674.

Protezele pariale fixe (RPF):

A. nu refac continuitatea arcadelor
B. mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei
C. refac ariile de contact
D. protejeaz parodoniul marginal
E. mpiedic extruzia dinilor antagoniti

675.

RPF cu extensie:
A. se folosesc n zona frontal
B. elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului
C. extensia poate fi srit peste mai muli dini
D. se indic folosirea protezelor din elemente separate
E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare

676.

RPF total:
A. se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau
secunzi
B. este foarte puin folosit n practic
C. reface o edentaie clasa I Kennedy
D. trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect
E. sa nu retenioneze alimente i plac dentar

677.

RPF cu agregare adeziv:

A. dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure
B. se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri
C. se practic pentru zona frontal
D. la pacienii tineri
E. se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect
diametrul MD al coroanei dintelui intermediar

678.

n cazul RPF pe implante avem:

A. implante de stadiu I ce se ncarc imediat
B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride
C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas
D. implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare
E. nici un raspuns corect

679.

Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea:

A. statusului pulpar
B. funciei masticatorii
C. dezvoltrii organismului
D. rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice
E. adncimii pungilor parodontale

680.

RPF demontabile:

A. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de pacient

B. sunt uor de montat
C. sistemul de solidarizare este urubul
D. domin protetica implantologic
E. pot fi ndeprtate de pe cmp doar de medic
Tema 72. Adaptarea i fixarea protezelor fixe
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed.
Signata, Timioara, 2001
681. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n:
A) prepararea bonturilor
B) proba scheletului
C) fixarea restaurrii
D) condiionarea anului gingival
E) nici un rspuns nu este correct
682. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde:
A) verificarea raporturilor interarcadice
B) verificarea raporturilor intraarcadice
C) verificarea adaptrii pe model
D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal
E) toate rspunsurile sunt corecte
683. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele:
A) proximal
B) ocluzal
C) cervical
D) toate rspunsurile sunt corecte
E) nici un rspuns nu este corect
684. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind:
A) sonda dentar rigid
B) acul Miller
C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm
D) mtasea dentar
E) toate rspunsurile sunt corecte
685. *Cotactele proximale prea strnse vor genera:
A) senzaia de tensiune n arcad
B) bruxism
C) miozit
D) contacte premature
E) interferene de partea lucrtoare
686.

*Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin:

A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi

B) brunisarea RPF din aliaje nobile
C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus
D) nici un rspuns nu este corect
E) toate rspunsurile sunt corecte
687. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de:
A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
B) inexistena arilor de contact
C) resturi din cimentul provizoriu
D) relaia dintre cuspizii antagoniti
E) toate rspunsurile sunt corecte
688. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind:
A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vscozitate mic
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) rspunsurile bi c sunt corecte
E) rspunsurile bi c sunt incorecte
689. *Verificarea raporturilor ocluzale se face:
A) n PIM
B) n ORC
C) n lateralitate
D) n protruzie
E) toate rspunsurile sunt corecte
690. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de:
A) 8 m
B) 8 nm
C) 8 mm
D) 18 m
E) 28 m
691. *Adaptarea ocluzal se verific folosind
A) hrtie de articulaie
B) folie de cear
C) rin
D) toate rspunsurile sunt corecte
E) rspunsurile a i b sunt corecte
692. *Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin:
A) lefuirea zonei care nal
B) slefuire selectiv
C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii
D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri

E) nici un rspuns nu este corect

693. *Lipirea RPF se face cu:
A) FOZ
B) ZOE
C) CSF
D) HV-EBA
E) CIS
694. *Fixarea RPF se face prin:
A) lipire
B) cimentare
C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez
D) frictiune
E) rspunsurile corecte sunt a i b
695. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:
A) s fie strmta
B) s se adapteze perfect
C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului
D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei
E) sunt corecte rspunsurile c i d
696. *Pentru ca n timpul cimentrii coroana s nu se distanteze de bont trebuie
respectat relaia, unde:
C=diametrul intern al coroanei
B=iametrul bontului
c=grosimea peliculei de ciment
A) C=B+2c
B) B=C+2c
C) 2c=B+c
D) B+c=C+c
E) nici un rspuns nu este corect
697. *Cimentarea provizoie se indic pentru:
A) proteze cu sprijin implantar
B) proteze metalo-ceramice
C) proteze integral ceramice
D) proteze unitare
E) unele RPF i aparate de imobilizare
698. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei:
A) cteva luni
B) 2-5 ani
C) 1-2 sptmni
D) 2 zile

E) nici un rspuns corect

699. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:
A) cimenturi ionomere
B) cimenturi adezive
C) compomeri
D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol
E) cimenturi pe baz de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice
700. *Urmtorul ciment este polielectrolitic:
A) CSF
B) HV-EBA
C) PCZ
D) CA
E) FOZ
701. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin:
A) lcuirea bontului pe model
B) eroziunea galvanic
C) lefuirea suprafeei interne a coroanei
D) subexpansiunea masei de ambalat
E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei
702. Grosimea filmului de ciment depinde de:
A) capacitatea de curgere a cimentului
B) posibilitile de refluare
C) orta aplicat
D) meninerea pasiv a protezei pe cmp n timpul prizei cimentului
E) orificiul efectuat n mijlocul feei ocluzale
703. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:
A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF
B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni
C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal
D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale
E) verificarea onaiei i fizionomiei
704. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie:
A) cimenturi adezive
B) FOZ
C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice
D) ZOE
E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai
705. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s:
A) fie toxic pentru pulp

B) nu favorizeze apariia cariilor

C) fie solubil
D) fie insolubil
E) nu fie potenial alergen
706. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt:
A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare
B) meninerea vitalitii pulpare
C) profilaxia parodontal
D) nici un rspuns corect
E) doar rspunsurile a i b sunt corecte
707. Cimentarea de durat:
A) este un act de rutin
B) nu ine cont de situaia clinic
C) se face in funcie de situaia clinic
D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei
E) se face doar cu FOZ
708. Fixarea de durat se poate face cu:
A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR)
B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)
C) cimenturi rini (diacrilice, adezive)
D) hibrizi RDC-CIS
E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)
709. Reacia de priz a FOZ este:
A) endoterm
B) de chelatare
C) acid-baz
D) de polimerizare
E) depinde de coninutul de ap
710. FOZ este:
A) flexibil
B) rigid
C) elastic
D) fragil
E) poros
711. Grosimea peliculei de FOZ este:
A) 25
B) 100
C) 45
D) depinde de reologia cimentului
E) depinde de conformaia suprafeelor ce urmeaz a fi cimentate

712. Avantajele FOZ sunt:

A) prepararea facil
B) rezistana clinic acceptabil
C) lipsa nocivitii pulpare
D) adeziune chimic la TDD
E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor
713. Dezavantajele ZOE sunt:
A) intolerana pulpar
B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal
C) potenial alergen
D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite
E) ZOE nu au dezavantaje
713. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de:
A) reducere a vscozitii acidului poliacrilic
B) prelungete timpul de priz
C) scade timpul de priz
D) agent cariostatic
E) cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile
714. PCZ proaspt preparat:
A) are vscozitate mai mic dect FOZ
B) este mai vscos dect FOZ
C) are timp de lucru lung
D) adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat
E) timpul de clucru este scurt
715. Avantajele PCZ sunt:
A) biocompatibilitatea excelent
B) adeziunea la dinte i aliaje nenobile
C) manipulare facil
D) posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid
E) posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari
716. Dezavantajele PCZ sunt:
A) timp de lucru scurt
B) necesitatea folosirii unor suprafee curate pentru a exploata la maximum potenialul
adeziv al cimentului
C) necesitatea respectrii stricte a raportului pulbere/lichid
D) rezisten mai sczut la compresiune
E) manipulare dificil
717. Absena nocivitii tisulare a PCZ se explic prin:
A) PH iniial crescut (+4,8)
B) creterea rapid a Ph spre zona neutral

C) dimensiunea sczut a moleculei de acid poliacrilic

D) mrimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limiteaz difuziunea
E) PH iniial foarte sczut (1,6)
718. CIS ader la:
A) smal
B) ceramic
C) dentin
D) aur i aliaje de aur
E) Co-Cr
719. Avantajele CIS sunt:
A) rata sczut de carie secundar
B) adeziunea la metale nobile
C) adeziunea bun la ceramic aluminoas
D) tolerana pulpar bun
E) adeziunea la suprafeee polare active
720. Cimenturile diacrilice conin urmtorii monomeri de baz:
A) BisGMA
B) TEGDMA
C) BUDMA
D) UDMA
E) CHMA
721. Cimenturile diacrilice conin:
A) faz continu (umpltura anorganic)
B) faz discontinu (umplutura anorganic)
C) faz continu (matricea de polimer)
D) ageni de cuplare
E) silani
722. Hibrizii RDC-CIS sunt:
A) COMPOMERII
B) CIMR
C) Dyract Cem Plus
D) PCZ
E) Vitremer
723. Avantajele CIMR fa de CIS sunt:
A) fragilitatea mai sczut
B) aciditatea iniial mai sczut
C) pH-ul crete rapid
D) eliberare ionic de ioni de F mai mare la CIMR
E) estetic superioar la CIMR

724. Criteriile de selecionare a cimenturilor sunt:

A) starea pulpei dinilor stlpi
B) retenia biomecanic a coroanei pe dinii stlpi
C) mrimea particulelor de umplutur
D) raportul pulbere/lichid
E) in funcie de indicaile i contrainicaile acestora
725. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu:
A) rulouri
B) aspirator uzual de saliv
C) aspirator chirurgical
D) automatom
E) diga
726. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu:
A) freze diamantate
B) pietre Arkansas
C) gume
D) pulbere de piatr ponce
E) alcool
727. Condiionarea bontului n vederea cimentrii se face cu:
A) ageni de mineralizare
B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale
C) Ca3(PO4)2
D) CaF2
E) acid tanic 25%
728. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine:
A) prin perforarea centrului feei vestibulare
B) prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de
marginea cervical
C) gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO3, HCl
D) electroeroziune
E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare
729. Cimentarea DCR presupune:
A) efectuarea anului pentru refluarea cimentului
B) consistena fluid a cimentului
C) gravarea cu HF a DCR metalic
D) meninerea pasiv a DCR
E) conistena chitoas a cimentului
730. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente:
A) fractura intermediarilor
B) fractura placajului

C) perforarea elementelor de agregare

D) decompensare parodonal
E) astfel de accidente sunt oarte rare
731. Dezavantajele RPF sunt:
A) sacrificiul de TDD
B) determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului
stomatognat
C) solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale
D) descimentrile
E) caracterul de fixitate
732. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de:
A) contacte premature
B) interferene
C) cmp masticator supra sau subdimensionat
D) protecia tesuturilor gingivale
E) contacte intraarcadice prea strnse
733. Senzaia de presiune poate apare datorit:
A) resturilor de ciment rmase sub intermediari
B) interfereninterfereelor n protruzie
C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi
D) resturilor de ciment rmase n anul gingival
E) rspunurile b i c sunt incorecte
734. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi
determinat de:
A) o implicaie pulpar
B) un contact prematur
C) necroza pulpei
D) respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice
E) toate rspunsurile sunt greite
735. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc:
A) adaptarea
B) amprentarea
C) inserarea
D) fixarea
E) prepararea bonturilor
736. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face:
A) tactil
B) cu vrful sondei dentare
C) doar pe model, nu i in cavitatea bucal
D) vizual

E) cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale

737. Pentru lipirea RPF se folosesc:
A) HV-EBA
B) PCZ
C) CIS
D) CSF
E) FOZ
738. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
A) rin compozit
B) spray ocluzal
C) Fit Checker
D) ruj+cloroform
E) silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus
739. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de:
A) plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
B) gingia marginal integr
C) resuri de ciment provizoriu
D) brunisarea RPF din aliaje nobile
E) arii de contact prea strnse
740. Urmtoarele afirmaii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevrate:
A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt
B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic
C) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de
mecanismul foto
D) pentru cimenturile dual cure polimerizarea n profunzime este asigurat de
mecanismul auto
E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile
741. Un contact proximal prea slab:
A) Poate mpiedica inseria restaurrii
B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
C) D senzaia de tensiune n arcad
D) D senzaia de presiune n ax la nivel cervical
E) Favorizeaz retenia alimentar
742. Un contact proximal prea strns:
A) Creeaz senzaia de tensiune n arcad
B) Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
C) Se verific folosind mtasea dentar
D) Poate mpiedica inseria restaurrii
E) Este de dorit un contact proximal ct mai strns

743. Proteza se inser pe bont:

A) n axul de inserie
B) ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie
C) Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate
D) Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme
E) Pn la adaptarea complet pe bont
744. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:
A) verificarea esteticii
B) verificarea foneticii
C) verificarea funciei ocluzale
D) verificarea funciei masticatorii
E) nici un rspuns nu este corect

ODONTOTERAPIE-ENDODONIE
Tema nr. 3
Semiologie dentar
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical,
Bucureti, 2001.
745. *Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
B. Teste de vitalitate negative
C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute
D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic
E. Sensibilitate la percutia transversala
746.

*La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:

A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus

747.

*Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:

A. Detectate usor prin palpare cu sonda
B. Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului
C. insotite de dureri acute
D. insotite de dentina alterata
E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate

748.

*Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea:

A. Suprafetelor ocluzale
B. Suprafetelor vestibulare
C. Suprafetelor netede aproximale
D. Muchiilor incizale
E. Zonei cervicale

749.

*Caria acuta:
A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numar mic de dinti
C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana
D. este mai frecventa la copii si tineri
E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"

750.

*Caria incipienta pe suprafetele dentare netede:

A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase
B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie

C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta

D. se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor
minerale
E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
751.

*Caria radiculara:
A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta
B. este usor de reconstituit
C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica
D. in faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului
E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate

752.

*Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:

A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite
obiecte externe
B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata
C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale
mandibulare
D. abrazia este o atriie mai erodata
E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca
urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense

753.

*Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:

A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei
B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului
C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt
deficitar ca forma sau calcefiere
D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in
timpul formarii smalului, rezultand un smal deficitar
E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri,
lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere

754.

*In ce const testul Fosdick de activitate a cariei :

A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei

755.

*In ce const testul Rickles de activitate a cariei :

A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei

756. *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor
de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
757.

*Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt:

A. reactia la un atac de intensitate medie
B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta
C. reactia la un atac de intensitate scazuta
D. reactia la un atac de intensitate crescuta
E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute

758.

*Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:

A. consistenta smaltului si dentinei
B. sonda agata
C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase
D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. coloratia brun-cenusie

759.

*Caria radiculara are urmatoarele caracteristici:

A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale
C. de obicei afecteaza smaltul
D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii
maxilari
E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta

760.

*Virusurile se izoleaza:
A. n perioada de convalescenta
B. pe culturi celulare
C. pe medii de cultura
D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator
E. numai pe celule embrionare

761. *Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor

nucleici:
A. prezinta sensibilitate scazuta
B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala n afara organismului
C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare
D. sunt accesibile oricarui laborator
E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila

762. *Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor

netede din zona coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
763.

*Diafanoscopia este un examen complementar indicat pentru:

A. Evidentierea cariilor incipiente
B. Evidentierea cariilor secundare marginale
C. Evidentierea cariilor radiculare
D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza
incipienta
E. Evidentierea cariilor complicate

764.

Caria primara poate fi localizata la nivelul:

A. fisurilor
B. fosetelor
C. fetelor proximale
D. fetelor vestibulara si orala
E. marginii gingivale

765.

Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici:

A. afecteaza smaltul
B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare
D. afecteaza frecvent molarii mandibulari
E. afecteaza frecvent caninii maxilari

766.

Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:

A. deschidere mica la suprafata
B. progresie in suprafata
C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara
D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in
profunzime cu varful spre camera pulpara
E. evolutia cariei este asimptomatica clinic

767.

Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin:

A. sunt extinse in suprafata
B. au forma de U
C. sunt extinse in profunzime
D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona
E. au evolutie rapida in dentina

768.

Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se caracterizeaza prin:

A. prezenta de gropite adanci
B. smalt cretos la nivelul gropitelor
C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent
D. sonda poate agata
E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal

769.

Cariile radiculare pot fi localizate:

A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala
B. vestibular
C. oral
D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie
E. circular

770.

Cariile radiculare se caracterizeaza prin:

A. au margini bine conturate
B. tind sa aiba forma de U
C. evolueaza rapid
D. sunt asimptomatice
E. nu sunt aproape de pulpa

771.

Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii:

A. localizarea cariei
B. extinderea cariei
C. afectarea pulpei
D. rata de evolutie a cariei
E. viteza de evolutie

772.

Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu:

A. gingivita marginala cronica
B. papilita
C. displaziile dentare
D. leziunile cuneiforme
E. caria complicata

773.

Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:

A. fracturile
B. atritia
C. abrazia
D. parodontita marginala cronica
E. amelogeneza imperfecta

774.

Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:

A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea
excitantului
B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului

C. prezenta dentinei alterate

D. integritatea camerei pulpare
E. teste de vitalitate negative
775.

Microorganismele implicate in caria de radacina sunt:

A. Actinomyces viscosus
B. Streptococus mutans
C. Streptococus viridans
D. Microorganisme difteroide aerobe
E. Lactobacili

776.

Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic:

A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare
progresiva a tesuturilor afectate
B. Aspect inchis maroniu al cementului
C. Dureri atenuate sau absente
D. Dureri intense cu perioade de remisiune
E. Umiditate scazuta

777.

Caria secundara si recidiva de carie apar:

A. La nivelul cuspizilor vestibulari
B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor
C. La marginea unei obturatii
D. La obturaiile din compozite
E. La baza obturatiei

778.

Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la:

A. Molari
B. Premolari
C. Frontali
D. Premolari temporari
E. Frontali mandibulari

779. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA

pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
780.

Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:

A. Leziuni dentare necarioase
B. Displaziile si distrofiile dentare
C. Necroza pulpara
D. Hiperestezia dentinara

E. Complicatiile cariei dentare

781. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda
B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si
marmoratiilor smaltului
C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare
D. Teste de vitalitate negative
E. Teste de vitalitate pozitive
782. In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare
asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafaa a cariei
E. Zonelor retentive
783.

Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin:

A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
B. Suprafata smaltului intrerupta
C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul
D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
E. Exista radiotransparenta

784.

Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt:

A. Tulburari fizionomice si fonetice
B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare
C. Tulburari masticatorii si de deglutitie
D. Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici
(dulce, acru)
E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de
resturi alimentare

785. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de

unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
786.

Caria profunda este:

A. carie reversibila
B. carie ireversibila

C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina

D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un
strat de dentina deasupra camerei pulpare
E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
787.

Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele:

A. Progresie foarte rapida
B. Deschidere limitata
C. Extindere in suprafata
D. Extindere paralela cu lamelele smaltului
E. Sunt asimtomatice

788.

Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara:

A. Carie serpiginoasa
B. Carie in croset
C. Carie senila
D. Atritie
E. Caria de biberon

789.

Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Este asimptomatica
B. Debuteaza cu dureri acute
C. Evolutie mai rapida
D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea
dentinei
E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa

790.

Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:

A. Evolutie in adancime
B. Extindere in suprafata
C. Deschidere mare la suprafata
D. Deschidere mica la suprafata
E. Manifestari minime in smalt

791.

Caria primara este situata la nivelul:

A. Fetelor dentare netede
B. Fisurilor si fosetelor
C. Suprafetelor radiculare
D. Cementului
E. Marginilor incizale

792.

Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin:

A. Extindere in suprafata
B. Extindere in adancime
C. Extindere paralela cu lamelele smaltului
D. Evolutie rapida

E. Deschidere mica la suprafata

793.

Caria radiculara:
A. are o incidenta crescuta in ultimii ani
B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa
mediului bucal
C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential
D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala in 1/3 cervicala, de unde
se extinde spre gingie
E. uneori poate evolua circular

794.

Localizarea cariei:
A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete
netede si suprafete radiculare
B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata
C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata
D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse
E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica

795.

Localizarea cariei:
A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la
marginea fetei proximale
B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare
galben-bruna sau albicioasa
C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul
dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala
D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu
intrerup niciodata creasta marginala
E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului
din zona

796.

Localizarea cariei:
A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M
B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de
deschidere si cu apexul in forma de U
C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede
evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar
D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare
E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali

797.

Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin:

A. identificarea demineralizarii
B. testari psihologice
C. testul ADN comparat cu al parintilor
D. testari serologice
E. testari bacteriologice

798.

Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:

A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului
ortodontic
B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice
C. stabilirea sedintelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite

799.

Care este etiologia atriiei :

A. Micarea fiziologic a dinilor
B. Uzura funcional masticatorie
C. Uzura parafuncional
D. Idiopatic
E. Aciune chimico-mecanic

800.

Care este simptomatologia displaziei cronice primare :

A. Leziuni asimetrice
B. Leziuni simetrice
C. Lips de esut dur sub form de fagure de miere
D. Leziune posteruptiv
E. Leziune preeruptiv

801.

Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :

A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare
B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare
C. Localizare preferenial la frontali
D. Localizare preferenial la molarul de 6 ani
E. Localizare preferenial la molarii de minte

802.

Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:

A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera
pulpara
B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara
C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera
pulpara
D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara
E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera
pulpara

803.

Caria radiculara se caracterizeaza prin:

A. margini bine conturate
B. forma de U
C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector
D. forma de V
E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector

804.

Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:

A. caninilor
B. frontalilor
C. molari de minte
D. premolarilor
E. molarilor

805.

Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:

A. extinsa n suprafata
B. apexul n forma de V
C. perpendiculara pe lamelele smaltului
D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U

806.

Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:

A. caninii mandibulari
B. caninii maxilari
C. molarii mandibulari
D. incisivii maxilari
E. incisivii mandibulari

807.

Microorganismele implicate n caria radiculara sunt:

A. Actinomyces viscosus
B. Actinomyces odontolylicus
C. Streptococcus sanguis
D. Nocardia
E. Streptococcus mutans

808. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde
de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei n agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
809.

Caria reversibila poate fi:

A. caria superficiala
B. carie nepenetranta
C. carie medie
D. carie profunda
E. carie penetranta

810.

Semnele subiective ale cariei dentare sunt:

A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici

B.
C.
D.
E.

aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase

modificari de volum si culoare a papilelor interdentare
retentionarea de resturi alimentare
coloratie brun-maronie

811.

Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin:

A. prezenta de gropite adnci
B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. substata dentinara moale la baza gropitelor
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent

812.

Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:

A. lacune cuneiforme
B. abrazia
C. hiperplazia
D. eroziunea
E. fracturile

813.

Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin:

A. testari bacteriologice
B. identificarea demineralizarii
C. capacitatea de tamponare salivara
D. examen radiografic
E. examen citologic

814.

Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe:

A. integritatea camerei pulpare
B. teste de vitalitate negative
C. pierderea de substanta dura dentinara
D. dentina dura la palpare
E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor

815.

Leziunile dentare necarioase sunt:

A. Displaziile dentare
B. Distrofiile dentare
C. Abrazia dentar
D. Lacunele cuneiforme
E. Atriia

816.

Caracteristocile cariilor radiculare sunt:

A. Debuteaza in cementul radicular
B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale
C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii
maxilari si incisivi mandibulari

D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si
incisivi mandibulari
E. Sunt o consecinta a boli parodontale
817.

Caria cronica stationara se caracterizeaza prin:

A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii
artificiale
B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat
C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara
D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie
E. Este specifica persoanelor in varsta

818.

Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel:

A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului
B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza
demineralizari
C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita
D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata
E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda

819.

Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe:

A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului
B. Durere provocata la rece
C. Durere provocata la cald
D. Durere provocata la dulce
E. Durere provocata la percutie in axul dintelui

820.

Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu:

A. Displaziile dentare
B. Distrifiile dentare
C. Abrazia dentara
D. Hiperemia preinflamatorie
E. Pulpite cronice dschise

821.

Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede:

A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului
B. Analiza dietei
C. Analiza salivei
D. Evidentierea placi mucobacteriene
E. Intocmirea bilantului fluorului

822.

Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin:

A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil
B. Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului
C. Substanta dentinara moale la palparea cu sonda
D. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal

E. Dentina colorata brun cenusiu

823.

Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin:

A. Prezenta unor santuri si gropite adanci
B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal
D. La palpare cu sonda aceast poate agata
E. Necesita un tratament profilactic

824.

Caria incipienta reprezinta

A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt
B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime
C. pata alba cretoasa
D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice
immediate

825.

Caria cronica cu evolutie lenta este

A. mai frecventa la copii si tineri
B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna
C. mai frecventa la adulti si varstnici
D. carie incipienta oprita din evolutie
E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta

826.

Diafanoscopia evidentiaza:
A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali
B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali
C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase
D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios
E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare

827. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele

elemente:
A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului
B. teste de vitalitate negative
C. teste de vitalitate pozitive
D. deschiderea camerei pulpare
E. prezenta dentinei alterate
828. Pe ce suprafee ale dintelui apare mai des caria dentara?
A.meziale
B.distale
C. ocluzale
D. vestibulare
E. apicale

829. . Caria profund este:

A. carie reversibil
B. carie ireversibil
C. carie care se intinde pana la jonciunea smalt-dentin
D. carie ce intereseaza smalul si dentina aproape in totalitate, rmnnd doar un strat de
dentina deasupra camerei pulpare
E. carie n care se realizeaz comunicarea cu camera pulpar
830. Care sunt tipurile morfologice de carie primar ?
A. cariile recidivante
B. cariile de pe suprafeele radiculare
C. cariile de la nivelul feelor netede
D. cariile secundare marginale
E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
831. * n ce situaii caria la nivelul smalului are diametrul mai mare la jonciunea
smal dentina dect la suprafaa smalului?
A. caria radicular
B. caria suprafeelor netede
C. caria n anuri
D. caria pe vrful cuspizilor
E. caria de cement
832. Leziunea ce se formeaz pe suprafaa radicular denudat cu punct de plecare la
jonciunea smal-cement, colornd dentina n brun, mrginit de smal colorat, cu margini
neregulate se numete:
A.carie senil
B. eroziune
C. dentinogenez imperfect
D. carie serpiginoas
E. tartru
833.

Caracteristicile cariei acute sunt:

A. frecvent la aduli i vrstnici
B. evoluie rapid
C. umiditate crescut
D. deschisa la culoare
E. dentina alterat de consisten dur

834.

Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt:

A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspecie
D. radiografie
E. testri bacteriologice

835.

Mucoasele roii, uscate, lucioase indica:

A. flux salivar redus
B. inflamaie
C. sunt asociate riscului crescut de carie
D. igiena orala necorespunzatoare
E. pacient febril

836.

*Care din urmtoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:

A. sensibilitatea la agenii chimici
B. durere spontan
C. prezenta petelor cretoase i a marmoraiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive

837.

Colorarea cariilor radiculare este:

A. datorata expunerii suprafeelor radiculare la mediul oral
B. asociat cu remineralizarea
C. coloraie mai intens, remineralizare mai puternic
D. coloraie mai intens, carie evolutiv
E. indic prezena de dentin alterata

838.

Inspecia evideniaz:
A. modificrile de culoare
B. marmoraia anurilor
C. aspectul rugos al suprafeei cavitii carioase
D. consistena smalului i a dentinei
E. gradul de sensibilitate

839.

Pe feele ascunse n spaiile interdentare palparea se face cu sondele:

A. 9
B. 10
C. 17
D. 21
E. 25

840.

*Palparea suprafeelor dentare:

A. se efectueaz cu sonda dentar rigid
B. se efectueaz cu ace Miller
C. evideniaz marmoraia anurilor
D. se efectueaz cu sonda dentar flexibil
E. toate rspunsurile sunt corecte

841.

Examenele complementare cuprind:

A. palparea
B. percuia
C. examenul radiologic

D. diafanoscopia
E. inspecia
842.

Forma cavitar a cariei dentinare:

A. se refer la faptul c exist demineralizare masiv a smalului
B. presupune invazie bacterian
C. se manifest prin substan dentinar moale la baza gropielor
D. se manifest prin radiotransparen sub smalul ocluzal
E. nu se manifest prin smal cretos pe perei i la baza gropielor

843.

Abrazia se poate produce prin:

A. tehnic de periaj impropiu
B. inerea pipei ntre dini
C. masticaie de tutun
D. utilizarea prea riguroas a scobitorilor
E. invazie bacterian

844.

Lacuna cunieform:
A. este o eroziune idiopatic
B. este generat prin microfracturi cervicale
C. apare ca urmare a flectrii dinilor
D. apare prin aciunea unor fore ocluzale excentrice i intense
E. nu se difereniaz de caria de colet

845.

Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin:

A. aspect spat
B. forma de prism triunghiular
C. pereii netezi
D. pereii rugoi
E. sensibilitatea la palparea cu sonda

846.

Lacuna cuneiform se difereniaz de caria de colet prin:

A. apare dup vrsta de 40 de ani
B. forma de prism triunghiular
C. pereii netezi
D. pereii mai
E. aspect spat

847.

Elementele de diagnostic pentru fractur sunt:

A. antecedente traumatice
B. suprafaa neted
C. suprafaa lucioas
D. nu este sensibil
E. sensibilitatea scade cu timpul

Tema nr. 5
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti,
2001.
848.

*Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:

A. de 40
B. mai mare de 30
C. mai mica de 40
D. mai mica de 25
E. intre 25-35

849. *Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu

pana:
A. 30%
B. 35%
C. 72%
D. 69%
E. 40%
850.

*Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin:

A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
D. PH acid si efecte de iritaie pulpara
E. PH cu valori cuprinse intre 6-9

851.

*Cavitatile compuse implica afectarea a:

A. Trei suprafete dentare
B. Mai multe suprafete dentare
C. Doua suprafete dentare
D. singura suprafeta dentara
E. Patru suprafete dentare

852. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care
asigura protectia pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
853. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o
adancime de:

A.
B.
C.
D.
E.

0.5 micrometri
0.2 micrometri
0.7 micrometri
0.8 micrometri
0.3 micrometri

854. *Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele

proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
E. Toate de mai sus
855.

*Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:

A. Remineralizarea leziunilor incipiente
B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
C. Modificarea dietei
D. Folosirea fluorurilor
E. Toate de mai sus

856.

*Peretii unei cavitati:

A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de
catre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui

857.

*Planul de tratament in caria simpla:

A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se
obtureaza
B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza
de obturare, faza de intreinere si faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze

858. *Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei
caviti :
A. Indeprtarea complet a smalului subminat
B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite
C. Indeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezisten
E. Respectarea regulilor de retenie

859. *Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior

seamn cu un:
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coad de rndunic
E. Romb
860.

*Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:

A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
B. PH acid i efecte de iritaie pulpar
C. PH aproape neutru i efect sedativ pulpar
D. PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar
E. PH alcalin i efecte de iritaie pulpar

861. *Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd

adeziunea se compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent
B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent
C. In masa stratului hibrid
D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid
E. Intre compozit i adeziv
862.

*Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:

A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid
B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita
C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita
D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare
E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare

863.

*Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:

A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
C. intre adeziv si rasina compozita
D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
E. intre rasina compozita si stratul hibrid

864. *Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv

depinde de:
A. afinitatea pentru substratul tisular
B. gradul de deshidratare dentinara
C. tipul de monomer adeziv
D. tipul leziunii carioase
E. localizarea leziunii carioase

865. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe

suprafeele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
866.

*Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:

A. ameloplastia
B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si
dintele sa reziste fortelor ocluzale
C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
E. nici un raspuns corect

867. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt

adevarate:
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali
B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali
C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp
D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic
E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30"
868.

Avantajele lacurilor dentare sunt:

A. izoleaza termic
B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai
amalgamului
C. rezista in mediul oral
D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare
E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

869. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive

monocomponente:
A. Opti Bond
B. One Coat Bond
C. Clearfil Liner Bond2
D. Syntac Sprint
E. Tenure
870.

Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele:

A. izolare termica necorespunzatoare
B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
C. lipsa rezistentei mecanice semnificative
D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a
compozitelor

E. alcalinitatea crescuta
871.

Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul:

A. benzen
B. sandarac
C. copal
D. clorbutanol
E. colofoniu

872.

Primerii au rolul de:

A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
B. umectare intima a fibrelor de colagen
C. colabare a fibrelor de colagen, blocand permeabilitatea dentinei
D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii

873. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa

prin:
A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
B. raport marit pulbere/lichid
C. raport scazut pulbere/lichid
D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
E. contact prematur cu lichidele bucale
874.

Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla:

A. Biocompatibilitatea
B. Adezivitatea la dentina
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
D. Reducerea microinfiltraiei marginale
E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri

875. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga

dentinara recomanda:
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii
mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii
chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice
a pulpei dentare
D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice
a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii
dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm
876.

Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:

A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la

obtinerea unei consistente vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la
obtinerea unei consistente cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15
secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
877.

Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:

A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
B. Biocompatibilitatii pulpare
C. Efectului antibacterian
D. Obligativitatii condiionarii plagii dentinare
E. Capacitatii de izolare termica

878.

Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:

A. Obturatii coronare adezive cu compozit
B. Obturatii coronare adezive cu amalgam
C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare
E. Sigilarea curativa a plagii dentinare

879.

Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:

A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara
daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm
B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara
daca grosimea dentine restante este mai mica de 0,5-1 mm
C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint,
atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara
D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint,
atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare

880.

Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece:

A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce
confera rezistenta mai mare la fracturare
B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera
rezistenta mai mare la fracturare
C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride
D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de
obturaie de baza
E. Au contractie mare de priza

881. In ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea

cavitatii?
A. in cavitati profunde
B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cand se doreste realizarea controlului cariei
D. la dini cu leziune carioasa minima
E. in cavitati punctiforme
882. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii
factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rasinii adezive
883.

Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza
E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente

884. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau
fisuri pentru a putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
885.

Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:

A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale

886. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se

produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator

887.

Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:

A. Sub coafajele indirecte
B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite

888. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia

preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E. Tipul dietei
889.

Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:

A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat
B. Necesita o uscare moderata
C. Nu exista riscul de supraumectare
D. Marja foarte mica de toleranta tehnica
E. Larga utilizare

890.

Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate:

A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin
suprafata ocluzala
C. cavitati simple: implica o singura suprafata
D. cavitai compuse: implica doua suprafee
E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie
complicata

891. Compomerii:
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al
monomerului rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o
gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului
892. Lacurile dentare (varnish-urile):
A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul
nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s

D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele

dentinare
E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
893.
A.
B.
C.

Linerii:
in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
nu realizeaza o buna izolare termica
dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul
cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici

894.
A.
B.
C.
D.
E.

Obiectivele prepararii cavitatilor:

refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
indepartarea tuturor tesuturilor alterate
oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de
obturatie

895. Obturatia de baza:

A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de
baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga
dentinara
C. substituie dentina alterata
D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara
E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile
accidentale ale camerei pulpare
896. Prepararea cavitatilor:
A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale
ale frontalilor mandibulari
B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele
proximale ale molarilor si premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe
suprafaa vestibulara si orala
E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal
al dintilor frontali
897. Primeri autogravanti:
A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare
B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina
subiacenta

C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut

D. elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi
reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
898.
A.
B.
C.

Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura:

coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu
dentina
D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a
dintelui
E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")

899.
A.
B.
C.
D.
E.

Ce instrumentar este indicat pentru finisare :

Bizotatoare de prag gingival
Toporiti de smal
Freze fisur fr vrf i tietur transversal
Freze diamantate
Freze fisur cu tietur transversal

900.
A.
B.
C.
D.
E.

La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii :

Porelan
Acrilat
Compozite
Silicat
Incrustaii

901.
A.
B.
C.
D.
E.

Unde converg prismele de smal :

In fosete
In anuri
La cuspizi
La crestele marginale
In fisuri

902. Indicatiile lacurilor dentare:

A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci
cnd sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii
C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci
cnd sunt aplicate pe plaga dentinar
D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac
grosimea dentinei restante este mai mic de 0,5-1 mm
E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac
grosimea dentinei restante este mai mic de 2 mm

903.
A.
B.
C.

Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati:

Efect bacteriostatic
Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil
Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra
pulpei
D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra
pulpei
E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de
hidrogen

904.
A.
B.
C.
D.
E.

Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje:

rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
Reducerea microinfiltraiei marginale
Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite
Adezivitatea la dentin
Biocompatibilitatea

905. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele
etape:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la
obinerea unei consistene vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la
obinerea unei consistene cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15
secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
906. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana:
A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a
pulpei dentare
B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii
chimice a pulpei dentare
C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a
pulpei dentare
D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare
care acoper pulpa scade sub 1mm
E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii
mecanice a pulpei dentare
907.
A.
B.
C.
D.

Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:

Difuzivitatea termic
Conductivitatea termic
Biocompatibilitatea
Modulul de elasticitate

E. Rezistena mecanic
908.
A.
B.
C.
D.
E.

Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:

Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic
Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic
PH 6 dup 48 de ore
Modul de elasticitate crescut
Rezisten mecanic mare

909.
A.
B.
C.
D.
E.

Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele:

Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc
Adeziune chimic la smal i dentin
Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz
Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic
Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare

910. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati:

A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia
marginal
B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi
poliacrilici sau cristalizarea unor soluii de fosfat de calciu
C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat
D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit mrete rezistena la compresiune
permind includerea unei cantiti mai mari de pulbere
E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an
911. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece:
A. Au contracie mare de priz
B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie
de baz
C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride
D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer
rezisten mai mare la fracturare
E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer
rezisten mai mare la fracturare
912.
A.
B.
C.
D.
E.

Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita:

Capacitii de izolare termic
Obligativitatii condiionrii plgii dentinare
Efectului antibacterian
Biocompatibilitii pulpare
Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor

913. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele:

A. Sigilarea curativ a plgii dentinare
B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare

C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl

D. Obturaii coronare adezive cu amalgam
E. Obturaii coronare adezive cu compozit
914.
A.
B.
C.
D.
E.

Pentru o hibridizare optima sunt necesare:

Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde

915.
A.
B.
C.
D.
E.

Tehnicile de hibridizare includ:

Hibridizarea pe smalt
Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv

916.
A.
B.
C.
D.
E.

Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:

microinfiltratie
percolare
nanoinfiltratie
infiltratii marginale extinse
niciunul din raspunsurile de mai sus

917. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase

de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeelor vestibulare
E. Suprafeelor orale
918.
A.
B.
C.
D.
E.

Stabilirea conturului marginal reprezinta:

plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
se realizeaza cu instrumente de mana
marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a
marginilor viitoarei restauratii

919.
A.
B.
C.
D.

Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:

presiune minima
rapiditate
caldura frictionala aproape zero
control complet al instrumentului folosit

E. nici un raspuns corect

920.
A.
B.
C.
D.

Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:

sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
sub coafajele indirecte
sub bazele cu CIS
protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat
de ZN
E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite

921.

922.

*Cavitiile complexe:
A. implic doua suprafee ale dintelui
B. implica trei sau mai multe suprafee ale dintelui
C. implica o suprafa a dintelui
D. se refer la adncimea cavitilor
E. se refer la ariile anatomice implicate
Cavitiile de clasa l rezult n urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz:
A. n toate fosele i fisurile de pe suprafaa ocluzal a molarilor si
premolarilor
B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafaa palatinal a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor i caninilor cu pstarea unghiului
incizal
E. in 1/3incizala a feelor vestibulare si orale ale dinilor

923.

*n ce clas sunt incluse cavitile atipice de genul MOD?

A. clasa l
B. clasa a ll-a
C. clasa a V-a
D. clasa a Vl-a
E. clasa a lll-a

924.

Ameloplastia este indicat n:

A. n toate fosele i fisurile
B. fisura ce nu depete 1/3 din grosimea smalului
C. fisura superficial ce se apropie sau intercepteaz o creast (vestibular sau oral)
D. la dinii la care nu este anticipat o preparare
E. n zonele de contact centric

925.

Care este scopul i indicaia procedurii terapeutice numit controlul cariei?

A. n caviti profunde
B. n caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase
C. stopatea progresiei cariei cu mpiedicarea afectrii tuturor dinilor
D. la dini cu leziune carioas minim
E. n caviti punctiforme

926.

Avantajele preparrilor multiple sunt:

A. reduce numrul vizitelor pacientului la stomatolog
B. conduce la ctigare de timp
C. necesit un numr redus de instrumente
D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
E. scad preul de cost al tratamentului

927. Coafajul indirect este indicat in caviti cu dentin dur si mici zone de
dentin alterata, dac:
A. dentin alterat ocup o suprafaa punctiforma plasata strict n dreptul coarnelor
pulpare
B. dini ce au i alte restaurri corecte
C. accesibilitate direct
D. pacient tnr, sntos
E. dentin alterat ocup o suprafa de pn la 2mm diametru
928.

* Gravarea acid a dentinei se face maxim timp de:

A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde

929.

*Gravarea acida a smalului se face timp de :

A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde

930.

* Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare crete:

A. de la 1% la 13,4%
B. de la 1% la 1,9%
C. de la 1% la 28,6%
D. de la 1% la 6,8%
E. de la 2% la 13,4%

Tema nr. 9
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti,
2002
931. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmtoarelor
elemente:
A. Proces carios fr deschiderea camerei pulpare

B. Teste de vitalitate pozitive

C. Durerea persista cteva minute dup indepartarea excitantului
D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauza
E. Percuie in ax negativa
932. Indicaii de tratament in hiperemia preinflamatorie:
A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
C. Amputatia devitala
D. Extirparea vitala
E. Extracia dintelui
933. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa pariala:
A. Caracterul localizat al durerii
B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaz de la cteva minute la cteva ore
C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece
D. Carie profunda fr deschiderea camerei pulpare
E. Percuie in ax dureroasa
934.

Indicaii de tratament in pulpita acuta seroasa pariala:

A. Coafaj direct in dublu timp
B. Amputatie vitala
C. Amputatie devitala
D. Extirpare vitala
E. Extracia dintelui

935. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv:

A. Durere cu caracter continuu
B. Intensitate mare a durerii
C. Percuie in ax dureroasa
D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa
936.

Indicaii de tratament n pulpita acuta seroasa totala:

A. Amputaia vital
B. Amputaia devital
C. Extirparea vital
D. Extirpare devital (in mod excepional)
E. Extracia dintelui

937.

Pulpita acuta purulenta pariala - Diagnostic pozitiv

A. Durere pulsatila
B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece
C. Pictura de puroi la deschiderea camerei pulpare
D. Percuie in ax dureroasa
E. Durere iradianata

938.

Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv:

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Formaiune polipoasa in continuarea pulpei dentare
C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime
D. Durere spontana nocturna
E. Percuie in ax dureroasa

939.

Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv:

A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Lipsa durerii si apariia ei in anumite circumstane
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Teste de vitalitate negative
E. Percuia in ax dureroasa

940.
Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi - diagnostic
pozitiv
A. Testele de vitalitate releva sensibilitate sczuta a pulpei
B. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpare
C. Examenul radiologic este concludent pentru diagnostic
D. Durere provocata la rece
E. Percuia in ax dureroasa
Tema nr. 10
Necroza i gangrena pulpar
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
941. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:
A. Modificrilor de culoare a dintelui
B. Testelor de vitalitate negative
C.
Percuiei in ax negative
D. Mirosului fetid
E. Insamantarii bacteriene negative
942.

943.

Diagnosticul diferenial al necrozi se face cu:

A. Gangrena pulpar simpla
B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apicala cronica
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:
A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Fetiditate
C. Dureri la masticaie
D. Teste de vitalitate negative

E. Examen bacteriologic pozitiv

944.

945.

Evoluia si complicaiile necrozei pulpare sunt:

A. Necroza poate rmne o perioada in acest stadiu
B. Se produce infectarea pulpei necrozate
C. Provoac rizaliza
D. Duce la fractura dentara
E. Apariia chistului radicular
Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni provenii din:
A. Cavitatea bucala
B. Chiste de vecintate
C. Canal radicular lateral
D. Circulaia generala prin anacoreza
E. Osul alveolar

Tema nr. 4
Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i odontoterapie restauratoare, Ed. medicala,
Bucureti, 2001.
946.

*Freza cilindrica nr.58 are diametrul de:

A. 0,8 mm
B. 1,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 1,7 mm

947. *Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor

paralinguale este de:
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
948.

*Freza cilindrica nr.259 are diametrul de:

A. 1,0 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 0,8 mm
E. 1,7 mm

949.

*Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la:

A.
B.
C.
D.
E.

accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a

paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali
bizotarea smaltului
finisarea amalgamului

950.

Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de:

A. 0,8 mm
B. 0,5 mm
C. 0,3 mm
D. 0,7 mm
E. 1,0 mm

951.

*Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de:

A. 4,3 mm
B. 5,2 mm
C. 5,6 mm
D. 5,8 mm
E. 6,1 mm

952.

*Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de:

A. 0,3 mm
B. 0,05 mm
C. 0,5 mm
D. 0,6 mm
E. 0,8 mm

953. *Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smaltului si a

dentinei:
A. dalta
B. bizotatorul de prag gingival
C. lingura Black
D. sapaliga
E. excavatorul
954. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un
proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm

955.

*Freza para nr. 330 are diametrul capului de:

A. 0.80 mm
B. 0.70 mm
C. 1.0 mm
D. 1.20 mm
E. 3 mm

956.

*Lungimea rulorilor de vata variaza intre:

A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 3-4 cm
E. 5-6 cm

957.

*Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in:

A. Prepararea cavitatilor
B. in caz de urgenta
C. in manoperele sangerande
D. in manevrele executate la maxilar
E. in manevrele executate la mandibula

958. *Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii

cavitatilor:
A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin
piesa cot
B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate
scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul
"crampa scriitorului" sau sindromul Raynaud
E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
959.

*Mandrenul instrumentelor rotative:

A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si
turbina)
B. este partea activa a instrumentului
C. este partea pe care se infileteaza capul frezei
D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei
E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana

960.

*Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:

A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un
focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme

B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata
deoarece sunt mobilizate siaduse la suprafata microorganismele ascunse in
locurile retentive ale cavitatii bucale
C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar
si dupa mai multe ore de la tratament
D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii
nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si
gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.
961.

*Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:

A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii
unor infectii este scazut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea
operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea
D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe
medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul
inconjurator

962.

*In prepararea modern a cavitilor nu se mai folosete :

A. Freza sferic
B. Freza cilindric
C. Freza cilindro-conic
D. Freza roat
E. Freza par

963.

*Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza:

A. bizotatorul de prag gingival
B. lingura Black
C. dalta
D. sapaliga
E. excavatorul

964.

*Freza para este utilizata in:

A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam
B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit
C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam
D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit
E. indepartarea dentinei infectate

965.

*Lungimea capului frezei nr.245 este de:

A. 2,45 mm
B. 2 mm
C. 3 mm

D. 1 mm
E. 4 mm
966.

*Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru:

A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV
B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V
C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului
lateral
D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I
E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului
frontal

967.

*La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie:

A. mare
B. continua
C. intermitenta
D. inconstanta
E. nici unul din raspunsurile de mai sus

968.

*Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz diga dentar:

A. Asigur vizibilitatea
B. Asigur cmp operator curat
C. Asigur cmp operator uscat
D. Nu se poate steriliza
E. Protejeaz mpotriva instrumentelor tioase

969. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra

instrumentarului rotativ sunt adevarate:
A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei
sunt ascutite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura
frictionala
C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii
D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare
E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se
directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii
970.

Dentina de reparatie:
A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare
B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare
C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului
D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent
peretelui pulpar
E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie

971.

Frezele globulare sunt utilizate pentru:

A. pregatirea retentiei
B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a
C. indepartarea tesuturilor dure alterate
D. atacul primar al dintelui
E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a

972.

Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi:

A. medium 0,23 mm
B. gros 0,25 mm
C. subtire 0,18 mm
D. medium 0,20 mm
E. subtire 0,12 mm

973.

Odontoblastii nou formati:

A. nu au capacitate secretorie
B. formeaza dentina de reparatie
C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea
celulara
D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie
E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului

974.

Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:

A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori

975.

Rama digai de tip Young este:

A. are forma de"U"
B. un cadru de metal
C. radiotransparent
D. un cadru de plastic
E. radioopac

976.

Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt:

A. pneumonia
B. SIDA
C. TBC
D. hepatita
E. herpesul

977. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele

forme:

A.
B.
C.
D.
E.

clame circumferentiale
clame cu aripioare
clame fr aripioare
clame de fixare si retracie
clame cu 5 puncte de fixare

978.

Care din urmtoarele enunturi reprezint avantajele digi:

A. ofer o bun vizibilitate
B. protejeaz impotriva medicamentelor iritante
C. protejeaz pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau
instrumentar
D. asigur evacuarea lichidelor
E. izoleaz pe termen scurt campul operator

979.

Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate:

A. aerul
B. aerosolul
C. apa
D. spray-ul
E. par de cauciuc

980. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera
unde se utilizeaz:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
981.

Diga prezint unele dezavantaje:

A. neacceptat de pacient din motive psihologice
B. consum mult timp
C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti
D. asigur retracia prilor moi
E. pstreaz concentratia optim a medicamentelor

982.

Din ce este format un instrument de man:

A. manerul
B. gatul
C. lama
D. mandren
E. tija

983.

Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de:

A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului

C. nu depinde de tipul de instrument rotativ

D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
984.

Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca:

A. durere
B. obliterarea ejectorului
C. singerare
D. aspiratie ineficienta
E. leziuni ale mucoasei planseului bucal

985. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative

se va avea in vedere:
A. Mecanismul de protectie al pulpei
B. Varsta pacientului
C. Sistemele de racire
D. Tipul de structuri dentare expuse
E. Compozitia tesuturilor dentare
986.

Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni:

A. 12.5x12.5 cm
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D. 13x13 cm
E. 10x10 cm

987.

Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga:

A. Ivory 12
B. Ivory 13
C. Ivory 14
D. Ivory 3
E. Ivory 4

988.

Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii:

A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori
B. La examinarea dintilor maxilari anteriori
C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori
D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari
E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori

989.

Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de:

A. Lumina eficienta
B. Aplicatie intermitenta
C. Precautie extrema
D. Buna izolare a campului operator
E. Separatoare cu Ivory

990.

Diga:
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracia parilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor

991.

Diga (rubber-dam):
A. nu este bine acceptata de catre pacienti
B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti
C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu
dinii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi

992.

Frezele sferice:
A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu
atat freza are o dimensiune mai redusa
B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate
C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitailor
E. se folosesc la pregatirea c

993.

Gatul sau colul instrumentelor rotative:

A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire
pentru a asigura acces si vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a
asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara
C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational
D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren
E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ

994.

Instrumente rotative:
A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare
B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta
capului instrumentului
C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si
manual
D. inainte ca freza sa acioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu
vaselina
E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi
taietoare sau abrazive

995.

Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:

A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si

cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul
reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ
E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu
retentivitati
996.

Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:

A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga
B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si
pulpotomiei
C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre
D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laimea si
lungimea lamei taietoare
E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea
lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului

997.

Izolarea campului operator:

A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul
automatomului
B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul
C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a
frenului
D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide
E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient

998.

Parti componente ale instrumentelor rotative:

A. gatul (colul)
B. bratul
C. capul (partea activa)
D. piciorul (tija)
E. mandrenul

999.

Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative:

A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii
insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita
B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune
atat de agresiva
D. in cazul folosirii turaiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea
presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii
E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si
intens

1000. Sisteme de racire a frezelor:

A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa
B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea
stratului de dentina este mai mica decat 2 mm
C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana
D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare
E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54C
1001. Un instrument de mana este format din:
A. tija
B. mandren
C. manerul
D. gatul
E. lama
1002. Care din instrumentele de mana sunt pereche?
A. toporisca
B. bizotatorul de prag gingival
C. sapaliga
D. dalta
E. sonda dentara
1003. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de:
A. varsta pacientului
B. tipul de instrument activ
C. sistemele de racire
D. evolutia leziunii carioase
E. adancimea leziunii carioase
1004. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii:
A. cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului
B. n faa pacientului (ora 6)
C. n dreapta (ora 9)
D. n stanga (ora 9)
E. n spatele pacientului (ora 12)
1005. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase:
A. herpesul
B. hepatita
C. SIDA
D. TBC
E. pneumonia
1006. Freza para are urmatoarele caracteristici:
A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit
B. partea frontala plata

C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea

D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea
E. partea frontala convexa
1007. La turatii inalte temperatura este controlata prin:
A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului
B. scaderea presiunii
C. taierea intermitenta
D. folosirea optionala a sistemului de racire
E. folosirea obligatorie a sistemului de racire
1008. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici:
A. sunt toporisti modificate
B. lama bizotatorului este dreapta
C. lama bizotatorului este curba
D. sunt perechi
E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala
1009. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in:
A. instrumente sferice
B. instrumente cilindrice
C. instrumente cilindro-conice
D. instrumente taietoare
E. instrumente abrazive
1010. Forma partii active se refera la:
A. conturul capului instrumentului
B. silueta capului instrumentului
C. gatul instrumentului
D. colul instrumentului
E. manerul instrumentului
1011. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele:
A. bizou pe o singura parte
B. bizou dublu
C. miscare de actiune prin apasare
D. miscare de actiune prin presiune
E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade
1012. Diga are urmtoarele dezavantaje:
A. Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic
B. Consumator de timp la aplicare
C. Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcomplet
D. Nu asigur cmp operator curat
E. Nu asigur o bun vizibilitate

1013. Fiecare instrument rotativ este format din:

A. mandrenul
B. colul
C. partea activa
D. trei componente
E. nici un raspuns corect
1014. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti:
A. sapita
B. dalta
C. bizotatorul de prag gingival
D. fuloarul de ciment
E. toporisca
1015. Frezele sferice sunt utilizate pentru:
A. planarea peretilor axiali
B. atacul primar al dintelui
C. extensia prepararii
D. finisarea marginilor cavitatii
E. pregatirea retentiei
1016. Sapita se foloseste:
A. printr-o miscare de tragere
B. prin apasare
C. pentru planarea smaltului si dentinei
D. toate raspunsurile corecte
E. nici un raspuns corect
1017. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici:
A. este o toporisca
B. este o toporisca modificata
C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade
D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade
E. nici un raspuns corect
1018. *Care este numrul minim de lame tietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
1019. * Freze cilindro-conice sunt frezele:
A. nr. 171
B. nr. 4
C. nr.57

D. nr.258
E. nr. 256
1020. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?
A. nr.
B. nr.
C. nr. 1
D. nr. 2
E.. nr. 5
1021.Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?
A. nr. 4
B. nr. 3
C. nr. 1
D. nr.2
E. nr. 5
1022.Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?
A. nr. 56
B. nr. 257
C. nr. 258
D. nr. 259
E. nr. 256
1023. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?
A. nr. 56
B. nr. 256
C. nr. 57
D. nr. 257
E.. nr. 258
1024. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?
A. sferica nr. 1
B. sferica nr. 2
C. cilindrica nr. 57
D. cilindrica nr. 58
E. cilindro-conica nr. 170
1025. In formula instrumentelor de mana:
A. prima cifra reprezint lungimea lamei in zecimi de mm
B. a doua cifra reprezint limea lamei in mm
C. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in sutimi de
arc de cerc
D. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in
centigrade (cg)

E. a patra cifra reprezint unghiul dintre marginea tietoare si axul mnerului exprimat in
grade
1026. Dalta:
A. se folosete pentru planarea smalului si a dentinei
B. se folosete pentru clivarea smalului si a dentinei
C. marginea tietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. acioneaz printr-o micare de apsare
E. acioneaz printr-o micare de raclare
1027. *Frezele sferice se ntrebuineaz la:
A. ndeprtarea esuturilor dure alterate
B. pregtirea retentiei
C. extensia preparatiei
D. atacul primar al dintelui
E. toate cele de mai sus
1028. * Cum se previne exfolierea mucoasei la ndeprtarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
1029. Care freze genereaz comparativ mai multa cldura?
A. frezele de otel
B. frezele de carbid
C. frezele cu cuite helicoidale
D. frezele cu cuite drepte
E. frezele diamantate
1030. In ce situaii rcirea cu aer este ineficienta?
A. turaii de 5 000 rot/min
B. turaii de 100 000 rot/min
C. turaii de 50 000 rot/min
D. podeaua cavitii groasa de 3 mm
E. podeaua cavitii groasa mai puin de 2 mm
1031. In ce condiii rcirea cu apa funcioneaz corect:
A. presiune continua
B. presiune intermitenta
C. debit 100 cmc/min
D. debit 150 cmc/min
E. debit 200 cmc/min
1032. *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:

A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 2 mm
D. 3 mm
E. 10 mm
1033.

Metodele ntrebuinate pentru controlul umiditii n cavitatea bucal sunt:

A. ejectorul de saliv
B. aspiratorul chirurgical
C. rulourile
D. diga
E. matricile circulare

1034. * Rulourile de vata au grosimea de:

A. 0,1 cm
B. 0,9 cm
C. 1 cm
D.. 2 cm
E. 5 cm
1035. Rulourile de vata pot fi meninute in poziie la maxilar cu:
A. automatomul
B. mtase dentara
C.
clame
Harvard
D. pene de lemn
E. clame Haller
1036. Poziia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:
A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta
B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga
C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta
D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga
E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga
1037. *Dezavantajele folosirii digai sunt:
A. produce retractia prtilor moi
B. mpiedica vizibilitatea
C. consuma
timp
D. impiedica conversaia cu pacientul
E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecii din cavitatea
bucala

Tema nr. 6
Tehnica preparrii cavitilor
Bibliografie asociata temei:
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti,
2001.
1038. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor
si premolarilor este de:
A. 1mm
B. 2mm
C. 0,6mm
D. 0,8mm
E. 3mm
1039. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a
IIIa este reprezentata de:
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
1040. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi
restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:
A. nu mai mare de 110
B. mai mare de 110
C. mai mic de 80
D. mai mic de 90
E. mai mare de 120
1041. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este
dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia
marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1042. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii
superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm

C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1043.
A.
B.
C.
D.
E.

*Dens in dente poate sa apara la nivelul:

Incisivilor centrali maxilari
Incisivilor laterali maxilari
Molarilor temporari
Premolarilor inferiori
Molarilor permanenti

1044. *Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor

avansate si extinse este de:
A. 1 mm
B. 1,5-2 mm
C. 0,5-0,75 mm
D. 2 mm
E. peste 2 mm
1045. *Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va
trebui sa fie de minim:
A. 1,6mm
B. 2mm
C. 2,5mm
D. 1,5mm
E. 3mm
1046. *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu
amalgam incepe cu utilizarea frezelor:
A. Sferice (globulare)
B. Cilindrice
C. Cilindroconica
D. Para
E. Con invers
1047.
A.
B.
C.
D.
E.

*Toaleta cavitatilor superficiale se face cu:

Apa oxigenata
Alcool
Substante anti-microbiene
Spray-ul de apa
Perhidrol

1048. Ameloplastia:
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare

C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului

D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
1049. *Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete
proximale:
A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat
prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual
B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza
C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a
coroanei
D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smal
si se asigura forma de retenie
E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura
forma de retentie si se aplica baza
1050. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:
A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand
exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent
C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si
necesita o buna retentie
D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuit sau drept
E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara
1051. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:
A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial
B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axiovestibulo-gingival
C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice,
aceasta nu constituie o problema
D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de
coada de soarece
E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular
1052. *In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa
ocluzal a molarilor inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1053. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi
restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:
A. mai mare de 120

B.
C.
D.
E.

mai mic de 90
mai mic de 80
mai mic de 90
nu mai mare de 110

1054. *Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor

si premolarilor:
A. 0,6mm
B. 1mm
C. 2mm
D. 0,8mm
E. 3mm
1055.
A.
B.
C.
D.
E.

*Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:

fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
fetele meziale ale caninilor inferiori
fetele meziale ale caninilor superiori
fetele distale ale incisivilor laterali
fosele palatinale ale incisivilor laterali

1056. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu
amalgam este de minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
1057.
A.
B.
C.
D.
E.

*Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:

freza cilindro-conica
freza para
freza cilindrica
freza roata
freze diamantate

1058. *Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o

intrare cu freza, n leziunea carioas, la o adncime de :
A. 0,25 mm
B. 0,50 mm
C. 0,75 mm
D. 1 mm
E. 1,5 mm
1059. *Amilaza salivar i cea pancreatic acioneaz asupra legturilor:
A. 1,4-glucozidice
B. 1,6-glucozidice

C. 2,4-glucozidice
D. 1,4 glucozidice din vecintatea ramificaiilor
E. asupra tuturor tipurilor de legturi din structura amidonului
1060.
A.
B.
C.
D.
E.

*Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu:

un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala
freza fisura activata de turbina
freze diamantate cilindrice activate de turbina
numai cu instrumente de mana
raspuns corect a,c

1061. *In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe

premolari si molari se incepe cu:
A. freza con invers activata de turbina
B. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina
C. instrumente de mana
D. freze globulare activate de turbina
E. nici un raspuns corect
1062. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data
de:
A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui
B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui
C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
1063.
A.
B.
C.
D.
E.

Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase:

cavitatea de clasa I A
cavitatea de clasa I B
cavitatea de clasa I C
cavitatea de clasa I D
cavitatea de clasa I E

1064. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii

timpi:
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
1065. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii
timpi:
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale

C. izolarea smaltului proximal bilateral

D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
1066. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi
restaurate cu amalgam poate fi:
A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina
C. gropita in unghiul axio-incizal
D. coada de randunica orala in cavitatile medii
E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
1067. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii
maxilari se va tine cont de urmatoarele:
A. cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm
B. cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm
C. cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa
D. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal
E. portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala
1068. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale
dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
1069. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de
clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii:
A. existenta unei rate crescute a cariei
B. eroziuni profunde
C. abrazii superficiale
D. abrazii suficient de profunde
E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement
1070. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont
de urmatorii factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic

1071. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in

vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori:
A. localizarea dintelui
B. marimea si pozitia leziunii carioase
C. factorul estetic
D. varsta pacientului
E. sexul pacientului
1072. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor
avansate si extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
1073. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi
de:
A. 90
B. 100
C. de maxim 110
D. de minim 90
E. de minim 80
1074.
A.
B.
C.
D.
E.

Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam:

nu e necesara in cavitatile mici si moderate
este rezervata cavitatilor extinse
e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
este rezervata cavitatilor cu extensie incizala

1075.
A.
B.
C.
D.
E.

In cazul dintilor rotati cu 90, tratamentul unei leziuni proximale:

nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati
impune redresare ortodontica
nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant
impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului
se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica

1076. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea
se completeaza cu:
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite

1077. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia

suplimentara se poate apela la:
A. pivoti radiculari
B. unghiuri ascutite interne
C. sant gingival
D. pivoti dentinari
E. puturi gingivale
1078.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara:

pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor

1079. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor

mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu:
A. frezele trepan
B. frezele 245
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
1080.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul:

de a proteja pulpa
de a pastra dintele puternic
de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
de a reduce pretul de cost a manoperei
de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam

1081. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in

vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:
A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
E. din motive de rezistenta
1082.
A.
B.
C.
D.
E.

Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele:

1/4
329
331/2
330
245

1083. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se

situeze santurile sa puturile de retentie dentinara?
A. la limita smalt-dentina
B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina
C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina
D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina
E. la o,5 mm de limita smalt dentina
1084.
A.
B.
C.
D.

Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele:

Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii
Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara
Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii
Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un
unghi marginal de maxim
E. 110
F. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric

1085. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de

clasa a-III-a sunt urmatoarele:
A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
B. Fata proximala a incisivilor
C. Fata meziala a caninilor
D. Carii care nu au subminat unghiul incizal
E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
1086. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular
trebuie respectate urmatoarele reguli:
A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central
B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual
C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna
vizibilitate
D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara
E. indepartarea dentinei cariate reziduale
1087. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor
mandibulari se prepara cu freza:
A. 245
B. 329
C. 57
D. 257
E. 259
1088.
A.
B.
C.

Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante:

Pacienti in varsta
Recesiune gingivala ce expune cementul
Carii situate la distanta de punctul de contact

D. Carii care au intrerupt creasta marginala

E. Carii radiculare
1089. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam:
A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta
situatie
B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si
se prefera un onlay sau coroana de invelis
C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat
incrustatiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea
apariiei in viitor a cariilor
proximale
E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de
portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci
de ani
1090. Obturarea cu amalgam prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor
avansate si extinse:
A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie
B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea
unor structuri dentare slabe
E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un
milimetru, se lucreaza cu diga
1091. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se
fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc
unul in continuare celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul
lung al coroanei
1092. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in
unghiurile mezio-axiale si
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5
mm
C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime

E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat
pe cuspidul distopalatinal
1093. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam:
A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este
suficient de intinsa
aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm
B. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat
profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie
C. daca este necesara retenia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenie pe
una din suprafeele proximale ale dintelui
D. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera
freza 69 (a carei actiune este mai blanda)
1094. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul
mandibular:
A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei
B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea
C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4
mm iar peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm
D. pereii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenie
corespunzatoare
E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si
axio-incizal
1095.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam:

se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene
retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul
adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta
este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor
in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul

1096. Prepararea cavitatii de clasa I A:

A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid
vestibular voluminos
B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la
45 de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti
C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi
abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica
de smal
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai
sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara

1097. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:

A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei
cu amalgam
B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat
realizarea unei coroane de invelis
C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate
provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii sa fie foarte scumpe
E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam
1098. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de
clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1099. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va
tine cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
1100.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:

a proteja pulpa
a pastra dintele puternic
a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
a pastra dintele puternic
a proteja pulpa

1101. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in

vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:
A. din motive de rezistenta
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
1102. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor
mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10

D. frezele 245
E. frezele trepan
1103. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi
restaurata cu amalgam se face cu:
A. toporisti de smalt10-7-14
B. dalta biangulata 12-7-8
C. cu amindoua instrumentele manuale amintite
D. instrumentar rotativ
E. cu nici unul din instrumentele amintite
1104. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral
si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 331/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
1105. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are
urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
1106. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia
suplimentara se poate apela la:
A. sant gingival
B. puturi gingivale
C. pivoti dentinari
D. pivoti radiculari
E. unghiuri ascutite interne
1107.
A.
B.
C.
D.
E.

Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:

exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor

1108. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se

utilizeaza:
A. 245
B. 330

C. 331/2
D. 329
E. 1/4
1109.
A.
B.
C.
D.
E.

In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:

sapite
dalti de smalt
toporisti de smalt
dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
bizotatoare de prag gingival 13-75-10-

1110.
A.
B.
C.
D.
E.

Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:

nr.2
nr.1
nr.1/2
nr.1/4
nr.245

1111.
A.
B.
C.
D.
E.

Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:

accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale
finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime
finisarea unghiurilor externe
accentuarea unghiurilor externe
abordarea cavitatilor proximale

1112.
A.
B.
C.
D.
E.

Etapele preparrii unei caviti MOD implic urmtorii timpi:

Uscarea dintelui cu aer cald
Aplicarea digi
Stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale
Izolarea smalului proximal bilateral
Finisarea cavitilor proximale i a pereilor de smal

1113. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce
adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1114. La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand
se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smalului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smalului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smalului

D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smalului

E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smalului
1115. In cazul preparrii preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii
superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu pereii poate fi de:
A. 60 de grade
B. 70 de grade
C. 80 de grade
D. 90 de grade
E. 100 de grade
1116. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie in unghiurile axio-orale axio-vestibulare
ale poriunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ?
A. freza 33
B. freza n r.
C. freza n r. 169 L
D. freza nr. 1169
E. freza nr. 245
1117. *La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care
este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia
marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1118. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie pentru peretele gingival al cavitii de clasa a
ll-a?
A. freza sferica
B. freza nr. 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr. 1169
E. feza nr.
1119. Care este lungimea anurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavitii
de clasa a ll-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
1120.

In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este

dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a

fetei aproximate?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1121. Cu ce freze se realizeaz puurile de retentie in peretele gingival al cavitii de
clasa a ll-a?
A. freza sferica nr.
B. freza nr. 169L
C. freza sferica nr.
D. freza nr. 245
E. freza sferica nr. 1
1122. *In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,
care este limea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1123. Care este adincimea puurilor de retentie din peretele gingival al cavitii de clasa
a ll-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1124. * In cazul preparrii cavitii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii
superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. dac implic un contact centric
B. dac nu implic un contact centric
C. la pacienii cu risc mic la carie
D. cnd adncimea fisurii este mai mic dect 1/3 din grosimea smalului
E. toate cele de mai sus
1125. La ce distanta trebuie sa se situeze anurile sau puurile de retentie dentinara din
peretele gingival al cavitii de clasa a II-a ?
A. la limita smalt-dentina
B. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentina
C. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina

D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentina

E. la 0,5 mm dincolo de limita smal dentina
1126. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin fr retentie in
coada
de rindunica in vederea obturrii cu amalgam?
A. freza sferica nr.
B. freza sferica n r.
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
1127. *Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin pentru
realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturrii cu amalgam?
A. freza sferica nr.
B. freza sferica nr.
C. freza nr. 245
D. freza nr. 256
E. freza nr. 169L
1128. * La prepararea cavitilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu rini
compozite:
A. smalul trebuie sa fie susinut in intregime de ctre dentina
B. bizotarea marginala se face cu freze diamantate
C. bizotarea marginala se face freza nr.2
D. nu se bizoteaza
E. se bizoteaza cu instrumentar de mana
1129. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a V-a
pe caninul mandibular?
A. freza sferica nr.
B. freza sferica nr.
C. freza nr. 245
D. freza nr. 33
E. freza nr. 169L
1130. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a Vl-a
pe dinii laterali?
A. freza sferica nr.
B. freza nr. 1169
C. freza nr. 245
D. freza nr. 169L
E. freza nr. 33
1131. * La prepararea cavitii de clasa a lll-a in vederea restaurrii cu materiale
compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular:

A. cnd se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibular

B. cnd caria nu a distrus creasta vestibulara
C. in nici o situaie pe dinii malpozitionati
D. doar cnd leziunea carioasa e foarte mica
E. in nici una din situaiile de mai sus
1132. * In prepararea cavitilor de clasa a IV-a convenionale:
A. pereii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroanei
B. retentia se face numai pe pereii vestibulari si orali
C. pereii formeaz un unghi mai mare de 90 grade cu suprafaa dintelui
D. peretele axial este plat (nu urmrete jonciunea smalt-dentina)
E. distanta dintre anul de retentie si jonciunea smalt-dentina este de 1
mm
Tema nr. 7
Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata temei:
M. Gafar, A.lliescu Endodonie clinic i practic, Ed.medical, Bucureti, 2001.
1133. *Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra
urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:
A. Herpex simplex tipul 1
B. HIV
C. Lactobacili
D. Levuri
E. Toate
1134.
A.
B.
C.
D.
E.

Volumul zilnic al secretiei salivare globale:

este de 0,3-0,5 l/zi
este de 0,5-1,5 l/zi
este de 0,5-0,8 l/zi
este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale

1135.
A.
B.
C.
D.
E.

Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de:

variatiile ph-ului
ritmul secretiei salivare
valoarea initiala a pH-ului bucal
consumul de alimente acide
vascozitatea salivei

1136.
A.
B.
C.
D.
E.

Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din:

Streptococi
Lactobacili
Nocardia
Candida albicans
Treponema pallidum

1137.
A.
B.
C.
D.
E.

Functiile salivei sunt:

reglarea ph-ului bucal
clearance
lubrefianta
stimularea neodentinogenezei
excretorie

1138.
A.
B.
C.
D.
E.

Lichidul bucal contine:

saliva
transudat al mucoasei bucale si gingivale
exudat din pungi parodontale
limfa dentinara
mucus nazofaringian

1139.
A.
B.
C.
D.
E.

Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de:

carenta in vitamina A
carenta in vitamina C
prezenta oligoelementelor in dieta
principiile nutritive
dereglari hormonale

1140. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de

urmatoarele dereglari hormonale:
A. hipofizectomia experimentala
B. nanismul hipofizar
C. insuficienta tiroidiana
D. insuficienta paratiroidiana
E. hormonii sexuali
1141.
A.
B.
C.
D.
E.

Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de:

carenta in calciu si fosfor
prezenta fluorului
boli infecto-contagioase
carenta in vitamina D
dereglari hormonal

1142. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi

cauzata de:
A. ritmul scazut al secretiei salivare
B. vascozitatea crescuta a salivei
C. factori retentivi bucali
D. concentratia mica a fluorului salivar
E. concentratia mica a Ig A salivara

1143. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a

dintilor reduce frecventa cariei dentare la sobolani:
A. fluor
B. bor
C. cupru
D. seleniu
E. molibden
1144.
A.
B.
C.
D.
E.

Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor:

lapte
branzeturi
grasimi
ceaiuri
cafea

1145.
A.
B.
C.
D.
E.

Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:

Ritmul secretiei salivare
Contraceptivele orale
Reologia bucala
Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
Valoarea initiala a pH-ului bucal

1146.
A.
B.
C.
D.
E.

Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:

Ciclamatul
Sorbitolul
Aspartamul
Xilitolul
Lycasinul

1147.
A.
B.
C.
D.
E.

Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:

Fosfataza acida
Alfa amilaza
Hialuronidaza
Proteinaze
Kalicreina

1148. In lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau

tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E. Fosfataza acida
1149. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:
A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana

B.
C.
D.
E.
1150.
A.
B.
C.
D.
E.

Participarea in componenta sistemelor tampon salivare

Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:
Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
Inhibarea adeziunii microbiene
Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
Vascozitatea si adeziunea unor produse
Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante

1151. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze

colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
1152.
A.
B.
C.
D.
E.

Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:

Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
Ritmul scazut al secretiei salivare
Vascozitate crescuta a salivei
Periajul dentar la sfarsitul mesei

1153.
A.
B.
C.

Etiopatogenia cariei
este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar
si exacerbarea florei microbiene
D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor
sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria

1154. Etiopatogenia cariei calitatea smaltului dentar:

A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat
intr o retea cristalina necorespunzatoare
C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le
cauzeaza apar mai precoce
E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in
sezonul rece

1155. Lichidul bucal:

A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival,
exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc.
B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de
repaus
E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata
1156. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului:
A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate
deficitara
B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor
C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida
D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale
1157. Proprietati antimicrobiene ale salivei:
A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al
microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia
peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
1158. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:
A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei
circulare acute creste
B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii
la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar
D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in
cursul procesului de rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile
pastrarii consumului ridicat de zahar
1159.
A.
B.
C.

Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:

amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al
zaharului din cauza timpului de clearance prelungit
D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman
depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei

1160.
A.
B.
C.
D.
E.

Rolul laptelui in etiopatogenia cariei:

contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
contine cazeina cu efect carioprotector
conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui

1161. Saliva:
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare
decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda
submandibulara
D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin
cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona
1162.
A.
B.
C.
D.
E.

Substituenti ai zaharului:
siropul de porumbel
xilitolul
lactoferina
lycasinul
aspartamul

1163.
A.
B.
C.
D.
E.

Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat :

Seleniu
Molibden
Fluor
Bor
Litiu

1164.
A.
B.
C.
D.
E.

Indulcitorii necalorici sunt:

Zaharina
Sorbitolul
Xilitolul
Ciclamatul
Aspartamul

1165.
A.
B.
C.
D.
E.

Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt :

Aglutininele
Kalicreina
Anhidraza carbonic
Opsoninele
Peroxidaza

1166.
A.
B.
C.
D.
E.

Remineralizarea smaltului este favorizata de:

suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
PH alcalin salivar
suprasaturarea salivei in minerale
hipersalivatie
concentratii salivare mari de fluor

1167.
A.
B.
C.
D.
E.

Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:

participarea la sistemele tampon salivare
pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
remineralizare directa a cariilor incipiente
blocarea glicolizei
inhibarea placii bacteriene

1168.
A.
B.
C.
D.
E.

Sistemele tampon salivare include:

sistemul fosfat organic
sistemul fosfat anorganic
sistemul acid carbonic/bicarbonat
sistemul macromolecular proetinic
sistemul acid carbonic

1169.
A.
B.
C.
D.
E.

Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

variatiile PH-ului atins
ritmul secretiei salivare
valoarea initiala a PH-ului bucal
concentratia de imunoglobuline salivare
vascozitatea salivara

1170.
A.
B.
C.
D.
E.

Factorii antimicrobieni salivari include:

lizozimul
lactoferina
peroxidazele salivare
IgG secretorie
complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine

1171.
A.
B.
C.
D.
E.

Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:

vascozitatea scazuta a salivei
continutul scazut de mucina al salivei
ritmul scazut al secretiei salivare
factori retentivi bucali
tipul de hidrocarbonate

1172. Alimentele cu rol cariprotector includ:

A. faina din cerealele nerafinate
B. faina din cerealele rafinate

C. grasimile
D. cacao
E. branzeturi
1173.
A.
B.
C.
D.
E.

Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include:

xilitolul
sorbitolul
siropul de porumb
zaharul de cuplare
aspartamul

1174.
A.
B.
C.
D.
E.

Placa este constituita din:

proteine
glicoproteine anionice
glicoproteine cationice
lipide
amilaza

1175.
A.
B.
C.
D.
E.

Constituienti ai placii sunt:

celule epiteliale
leucocite
eritrocite
particule alimentare
lipide

1176.
A.
B.
C.
D.
E.

Factorii imuni nespecifici include:

lizozimul
lactoperoxidazele
lactoferinele
Ig A salivare
glicoproteine cu greutate moleculara mica

1177.
A.
B.
C.
D.
E.

Apararea specifica depinde in principal de:

anticorpii salivari
imunoglobulina A
imunoglobulina G
imunoglobulina M
opsonine

1178.
A.
B.
C.
D.
E.

Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:

terenul
flora microbiana
alimentatia
factori locali
factori morfologici

1179. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele

situatii:
A. carente in vitamina A in forme usoare
B. carente in vitamina C la copii
C. carente in seleniu
D. carente in vitamina A in forme grave
E. carente in vitamina C la adulti
1180.
A.
B.
C.
D.
E.

Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:

carente in calciu
carente in fosfor
raport calciu/fosfat 2/1
raport calciu/fosfat 3/1
insuficiente tiroidiene

1181.
A.
B.
C.
D.
E.

Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:

Carena n calciu i fosfor
Carena n fluor
Carena n vitamina D
Carena n vitamina E
Dereglrile hormonale

1182.
A.
B.
C.
D.
E.

Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;

Atrofierea organului smaltilui
Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
Mineralizare defectuasa a dentinei
Microchisturi in organul smaltului
Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor

1183.
A.
B.
C.
D.
E.

Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:

Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
Aport sporit de fosfati salivari

1184. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur

introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
1185. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare

B.
C.
D.
E.

Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare

Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar

1186.
A.
B.
C.
D.
E.

Concentratia calciului salivar poate fi influentata de:

Regimul alimentar
Ponderea secretiei glandelor salivare
Ritmul circadian
Antagonisti calciului
Fibroza chistic a glandelor salivare

1187.
A.
B.
C.
D.
E.

Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:

Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
Administrarea sa topica scade timpul de clearence

1188.
A.
B.
C.
D.
E.

Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:

Este principalul polizaharid din alimente
Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
Este utilizata preferential de catre micro organisme
Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare

1189.
A.
B.
C.
D.
E.

Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe:

Timpul de clearence prelungit
Formarea unei bariere protectoare pentru smalt
Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor
Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor
Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene

1190.
A.
B.
C.
D.
E.

Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:

Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5,
Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
Stimularea secretiei salivare
Reducerea acumulari de placa
Este un substituent al zaharului din unele produse

1191. Caria dentara reprezinta:

A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila
B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand
necroza si distructia
acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte

D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure

dentare sub actiunea
microorganismelor
E. toate raspunsurile corecte
1192.
A.
B.
C.
D.
E.

Functiile salivei sunt:

functie digestiva
reglarea PH-ului bucal
mentinerea echilibrului ecologic bucal
functie lubrifianta
rapunsuri corecte a si c

1193.
A.
B.
C.
D.
E.

Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:

exacerbarea adeziunii microbiene
scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
efect bactericid
remineralizarea cariilor incipiente
demineralizarea cariilor necavitare

1194.
A.
B.
C.
D.

Placa bacteriana reprezinta:

un sistem ecologic microbian viguros
agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici
organice
E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta

1195. *Dup Melcher in pulpa putem intalni urmtoarele tipuri de fibre conjunctive
argirofile:
A. fibre elastice
B. fibre de reticulina
C. fibre extracelulare
D. fibre tinere de colagen
E. fibre fine nestriate
1196. * Microcirculatia pulpara este mai rapida dect in multe alte regiuni ale corpului,
nregistrnd la nivelul arteriolelor valori de :
A. 0,08 mm/sec
B. 0,20 mm/sec
C. 0,3-1 mm/sec
D. 0,15 mm/sec
E. 0,10 mm/sec
1197. * Tunica medie a arteriolelor pulpare are grosimea de:
A. 0,2 micrometri
B. 0,10 micrometri

C. 5 micrometri
D. 3 micrometri
E. 1 micrometru
1198. *Arteriolele pulpare au perei subiri si calibrul de:
A. 0,5 micrometri
B. 10 micrometri
C. 0,15 micrometri
D. 20 micrometri
E. 50 micrometri
1199. * Pereii capilarelor pulpare au grosimea de:
A. 0,5 micrometrii
B. 50 micrometrii
C. 0,8 micrometrii
D. 10,5 micrometrii
E. 0,10 micrometrii
1200. In pulpa dentara intalnim colagen de tip :
A. I
B. II
C. III
D. IV
E. V
1201. Fibrele amielinice denumite si fibre C au rolul:
A. conduc rspunsul senzitiv pentru durere
B. moduleaz neurogen vasomotricitatea
C. reduc presiunea coloidosmotica din pulpa dentara
D. ndeprteaz excesul de lichid interstitial
E. rol antiinflamator
1202. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin:
A. lipsa hematiilor
B. prezenta limfocitelor
C. discontinuitate
D. caracterul pasiv
E. funcionare intermitenta
1203. Reeaua vasculara terminala a pulpei este dispusa in trei planuri:
A. anastomozele arteriovenoase
B. ansele capilare terminale turtite
C. arteriolele retrodirectionale
D. plexul capilar subodontoblasic
E. reeaua venulara

1204. * Tunica externa a venulelor pulpare este reprezenta de :

A. fibroblasti
B. fibre de colagen
C. fibre de reticulina
D. fibre elastice
E. fibre hialine
Tema nr. 8
Inflamaia pulpei dentare
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1205. Funcia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a
produce:
A. dentina cuaternara
B. dentina primara
C. dentina binara
D. dentina secundara
E. dentina tertiara de iritatie
1206. *Dentina scleroasa rezulta din :
A. dentina secundara
B. dentina teriara
C. depunere calcica
D. dentina cuaternara
E. dentina primara
1207. *Funcia regresiva a pulpei este un proces de:
A. regenerare
B. iritatie
C. mbtrnire
D. restructurare
E. patogen
1208. *Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de:
A. 5 mm Hg
B. 10 mm Hg
C. 8 mm Hg
D. 15mmHg
E. 20 mm Hg
1209. *Cum sunt pereii, duri integrii care acoper pulpa, fata de agenii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociai

E. impermeabili
1210. *Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor
pulpare favoriznd:
A. procesele de liza celulara
B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie
C. creste permeabilitatea pereilor vasculari
D. diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
1211. * Inflamatia pulpara cuprinde urmtoarele secvene:
A. reacia biochimica
B. reacia vasculara locala
C. formarea infiltratului seros
D. formarea infiltratului supurat
E. apariia fenomenelor dismetabolice
1212. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare
se produc reacii inflamatorii datorita:
A. fracturii dinilor
B. luxatiei dinilor
C. suprainfectarii cu germeni microbieni
D. activrii unor substane cu aciune litica
E. lezrii fibrelor si receptorilor nervoi
1213. Inflamatia cronica per primam este condiionata de:
A. adaptarea pulpei la excitaii de mica intensitate cu aciune ndelungata
B. calitatea mediocra a esutului pulpar
C. timpul indelungat in care se realizeaz deschiderea camerei pulpare
D. activarea unor substane cu aciune litica
E. suprainfectarea cu germeni patogeni
1214. Inflamatia pulpara apare sub aciunea agenilor microbieni.Modul de
aciune al agenilor microbieni poate fi :
A. indirect prin exotoxinele microbiene
B. direct prin ptrunderea agentului microbian in pulpa dentara
C. reducerea funciilor celulare
D. distrofii neregulate
E. distribuie de tip reticular
Tema nr. 12
Tratamentul inflamaiilor pulpare
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed. medical, Bucureti, 2002
1215. * Cate ore se menine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in

vederea efecturii amputatiei devitale:

A. 24
B. 12
C. 48
D. 72
E. 94
1216. * Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este:
A. metoda ocalexica
B. amputatia vitala
C. extirparea vitala
D. coafaj indirect
E. pulpotomia
1217. * Metoda de conservare pariala a pulpei vii este:
A. coafaj indirect
B. coafaj direct
C. extirpare vitala
D. amputatia vitala
E. metoda prin rotaie
1218. * Metoda de ndeprtare in totalitate a pulpei dentare este:
A. pulpectomia vitala
B. metoda ocalexica
C. pulpotomia vitala
D. pulpotomie devitala
E. amputatie vitala
1219. Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai
multe caliti pentru reuita tratamentului si anume:
A. solubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie
E. selectivitate de percepie
1220. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt:
A. pasta Pulpomixin
B. pasta Allasion
C. pasta Dontisolon
D. pasta cu folie de aur
E. pasta cu folie de teflon
1221. Substane biostimulatoare folosite in coafajul direct:
A. Dontisolon
B. Folcisteina

C. extracte din mugure dentar de maimua

D. Reogan
E. extract total de ochi
1222. Coafajul direct este indicat in urmtoarele situaii:
A. dini ce nu ofer accesibilitate
B. dini cu carii ocluzale
C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm
D. deschiderea accidentala a camerei
E. la molarii de minte
1223. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara
dup
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii:
A. la copii si adolesceni pe molari si premolari
B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dini mobili parodontotici
D. dini cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in vrsta
1224. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele:
A. faza ocalexica
B. eliminarea esuturilor alterate
C. tratarea plgii dentinare
D. protejarea pulpei prin obturaii de baza
E. obturarea de durata
Tema nr. 11
Parodontite apicale acute i cronice
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1225. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:
A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice, cand forele nu sunt bine controlate si dirijate
B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
C. pungi parodontale adnci in cursul tratrii lor cu mee mbibate in substane
medicamentoase
D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
E. eecuri ale anesteziei
1226. Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei
apicale
acute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicular
B. pungi parodontale

C. soluii de continuitate (plaga a mucoasei)

D. microtraumatisme
E. lucrri protetice
defectoase
1227. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet
clinic, in care modificrile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
1228. *Rapiditatea fenomenelor de dinamica
parodontiului apical este cuprinsa intre:
A. cteva minute si 3-4 ore
B.. 3 si 4 zile
C. 2 si 3 ore
D. 10-20 minute
E. cteva sptmni

vasculara

in

inflamatiile

1229. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:

A. pulpita acuta seroasa
totala
B. pulpita acuta purulenta totala
C. pulpita acuta seroasa pariala
D. pulpita acuta purulenta parial
E. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente)
1230. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificrile vasculare
B. modificrile chimice
C. modificrile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
1231. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaie a gangrenei pulpare sunt
prezente
si
urmtoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secreii seroase pe canal
C. rspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percuia in ax
E. sangerare in camera pulpara
1232.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza

urmtoarelor semne:
A. durere cu caracter acut
B. durere la percuia in ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D. teste de vitalitate pozitive
E. stare generala nemodificata
1233. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
A. pulpitele acute
B. nevralgiile de trigemen
C. foliculita acuta a dinilor inclui
D. pulpitele cronice
E. caria simpla
1234. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluia sa urmtoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
1235. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evoluie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numrul de rdcini ale dintelui
E. vrsta pacientului
1236. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre:
A. resorbie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
1237. Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in
parodontitele
apicale cronice imbraca trei aspecte:
A. durere cu caracter nevralgiform
B. durere cu senzaie de uoara egresiune
C. durere cu senzaie de oboseala dup masticaie
D. durere insuportabila
E. durere lancinata
1238. Examenul radiologie iniial in parodontitele apicale cronice ne da relaii asupra:
A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale

B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitii lor

C. unor fracturi radiculare
D. unor cai false
E. caracterului durerii
1239. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:
A. utilizarea intempestiva a substanelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canal
B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare
C. obturarea incorecta a canalului
D. gangrena pulpara simpla
E. caria simpla
1240. *Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:
A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica)
B. zona exudativa
C. zona de iritatie
D. zona de necroza
E. zona de vindecare
1241. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
1242. Diagnosticul diferenial in granulomul chistic se face cu:
A. granulomul simplu conjunctiv
B. granulomul epitelial
C. pulpita cronica granulomatoasa
D. pulpita seroasa totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i
cronice Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1243. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afeciune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a esutului pulpar

1244. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport
cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evoluie
C. condiiile topografice locale
D. condiiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
1245. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:
A. este un tratament adjuvant
B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
C. nu este necesar
D. este un tratament principal
E. poate fi administrat doar pe cale orala
1246. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dup aplicarea
antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute
sunt:
A. durere
B. tumefactie
C. congestia mucoasei
D. sensibilitate dentara
E. alterarea culorii dentare
1247. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice in depirile
apicale sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substana care a depit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. topografia loco-regionala
E. starea esutului pulpar
1248. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fr sa
exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmtoarele metode:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micora vibraia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turaii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara
1249. Care sunt situaiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturaii coronare de amalgam
B. dini acoperii de coroane
C. lucrri protetice cu ancoraj in canal
D. corpi strini in canal
E. rdcini curbe

1250. Extracia dinilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in:
A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau
generale
B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcionala
C. cazurile care nu rspund la medicatia antibiotica
D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul
E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar
1251. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive
inflamatiei pulpare este:
A. extracia dintelui sub protecie antibiotica
B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
C. obturatie de canal in aceeai edina
D. obturatie de canal in edina urmtoare
E. rezectie apicala
1252. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:
A. extracia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la esut sntos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o me aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
1253. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaz in general aceleai etape
cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificri determinate
de:
A. lungimea de lucru
B. persistenta secreiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
1254. Cauzele persistentei secreiei pe canal sunt:
A. apex larg deschis la copii si adolesceni
B. lrgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mee impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canalele curbe
1255. Daca secreia este seroasa si moderata se pot aplica urmtoarele metode de tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extracia dintelui

1256. *Daca secreia se menine in canal si dup folosirea pansamentelor

medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. endometazona
E. ciment fosfat de zinc
1257. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie abundenta si persistenta pe
canal se face prin:
A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos
B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. splaturi pe traiectul dinte-fistula
E. cauterizare chimica sau electrica
Tema nr. 13
Tratamentul necrozei i gangrenai pulpare
Bibliografie asociata temei:
M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1258. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale?
A. incisivii inferiori
B. molarul prim superior
C. premolarul 2 inferior
D. primul si al doilea molar inferior
E. premolarul 1 superior
Rspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic,
1259. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuraie dup Weine sunt?
A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
B. 2 canale independente plecnd din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte
de apex si se deschid intr-un singur foramen apical
C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
1260. Aparatele de msura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate
astfel:
A. aparate analogice
B. aparate audiometrice
C. aparete digitale
D. aparate de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Kuralt
1261. In prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode:

A. metode manuale
B. metode sonice
C. metode ultrasonice
D. ionoforeza
E. meroda cu laser
1262. *Obturarea de canal in aceiai edina se realizeaz cnd ?
A. avem un canal uscat
B. pulpite cronice
C. pulpite acute purulente, pariale sau totale
D. cnd in timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva
E. cnd nu putem opri hemoragia
1263. Cauzele generale ale hemoragiei sunt ?
A. hemofilie
B. diateze hemoragice
C. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui
D. stri fiziologice congestive: menstruaie
E. graviditate
1264. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:
A. lezarea parodontiului marginal
B. perforarea podelei camerei pulpare
C. cai false radiculare
D. extirparea pulpara completa
E. traumatizarea parodontiului apical
1265. Metodele mecanice se bazeaz pe sistemele:
A. sistemul giromatic
B. canal Master
C. canal Finder
D. sonicAir
E. sisteme ultrasonice
1266. In alegerea substanei medicamentoase ne vom orienta dup urmtoarele criterii:
A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absena complicaiilor parodontiului marginal
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. metode de preparare ale canalului
E. sisteme de canale dup Weine
1267. Indicaiile ionoforezei se stabilesc dup particularitile cazului:
A. euarea metodelor uzuale de tratament medicamentos
B. canale parial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina
C. dini cu valoare protetica care nu pot fi tratai prin metode convenionale sau prin procedee
chirurgicale endodontice

D. pacieni api pentru monitorizare

E. corpi strini imposibili de ndeprtat din canale
1268. Indicaiile antibioticelor sunt urmtoarele:
A. coafaj direct sau indirect
B. dup extirpri in pulpita purulenta
C. in pulpita cronica si in gangrena simpla
D. in parodontitele apicale acute hiperemice
E. dup splaturi cu soluii antiseptice
1269. Contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:
A. parodontitele apicale acute
B. cai false la nivelul camerei pulpare
C. prezenta de corpi strini care nu pot fi indepartati din canale
D. canale care secreta abundent
E. parodontita apicala cronica
1270. Indicaiile ionoforezei sunt urmtoarele:
A. Hiperestezia dentinara
B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica
C. eecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale
D. dini cu canale sinuase, inguste sau numai parial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate
prin alte metode
E. parodontita apicala acuta
1271. Indicaiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmtoarele:
A. gangrena pulpara simpla
B. parodontita apicala cronica
C. apexificarea n gangren simpl
D. rezorbtii radiculare interne cu si fr perforarea rdcinii
E. perforaii produse in urma pregtirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu
formarea esutului de granulatie
1272. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in
tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate
deoarece:
A. este un puternic bactericid
B. are aciune antitoxica
C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu
de cultura pentru microflora endodontica
D. oprete secreiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala
cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular
de regenerare si remineralizare
E. nu are aciune citotoxica si caustica asupra esuturilor vii periapicale

Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1273. Indicaiile Biocalexului sunt urmtoarele:
A. gangrena pulpara simpla
B. persistenta pulpei vii in canal
C. parodontite apicale acute
D. aplicarea in jumtatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea
reaciei inflamatorii
E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea
poriunii respective a canalului
1274. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:
A. simplitatea si rapiditatea execuiei
B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al
instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1275. Situaii mai frecvent ntlnite la probarea conului sunt urmtoarele:
A. neadaptarea festa la calibrul poriunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsrii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
C. depirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre vrful conului si segmentul apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
1276. *Selectarea spreaderului se face de un asemenea calibru care sa-i permit
sa ajung de a lungul conului de gutaperca mater pana la o distanta de
constricia apicala:
A. 1-2 mm
B. 2-3 mm
C. 3mm
D. 3-4 mm
E. 0,5 mm
1277. Avantajele fingerspreaderelor fat de handspreadere sunt:
A. confer operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permite rotirea cu uurina a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
C. permite ndeprtarea cu uurina din canal
D. nu disloca gutaperca
E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensrii gutapercii cu pericolul
unei fracturi radiculare

1278. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de lrgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 numr mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numr mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
1279. *Ramolirea poriunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform
dureaz
A. 3-4 sec
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
E. 20 minute
1280. *Ci mm ai poriunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru
individualizarea formei vrfului?
A. 2 mm
B. 4 mm
C. 7 mm
D. 8 mm
E. 10 mm
1281. *Micrile reciproce de rotaie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
A. 80
B. 70
C. 60
D. 50
E. 30-40
1282. *Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiia unei
lrgiri minime a calibrului plugger / spreader
A. Nr.10
B. Nr.15
C. Nr.20
D. Nr.25
E. Nr 30 si 45
1283. *Timpul in care gutaperca rmne plastica in canal dup ndeprtarea
plugger/spreader
nclzit este:
A. 10-15 sec
B. 30 sec
C. 60 sec
D. 50 sec

E. 70 sec
1284. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul
supranclzirii
gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al nclzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
1285. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la
distanta
urmtoare de constricia apicala
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
1286. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:
A. lrgirea canalului prin telescopare regresiva step -back
B. crearea unui stop apical corect in dentina
C. lrgirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si
trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex
D. canale nguste
E. canale curbe
1287. Avantajele utilizrii conurilor de titan sunt urmtoarele:
A. sunt nedeformabile
B. nchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare
C. rigiditate superioara conului de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, Iliescu - Endodonie clinic i practic, EII, Emedical, Bucureti, 2002
1288.
A.
B.
C.
D.
E.

Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este:

ciment fosfat de zinc
formula Rickert
gutaperca ramolita
Endometazona
Biocalex-ul

1289.
A.
B.
C.
D.
E.

*Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de:

200-400 rotatii/minut
400-600 rotatii/minut
600-800 rotatii/minut
800-1000 rotatii/minut
1000-1200 rotatii/minut

1290.
A.
B.
C.
D.
E.

*Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:

10 mm
15 mm
20 mm
25 mm
30 mm

1291. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se

recomanda introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
1292. *La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica
condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala
C. La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala
D. in treimea coronara a canalului
E. in treimea medie a canalului
1293. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La 1,5 mm de constrictia apicala
C. La 2 mm de constrictia apicala
D. La 3-4 mm de constricia apicala
E. La apexul radiologic
1294. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie:
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic

1295. *Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe

toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele:
A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe
toata lungimea de lucru a canalului
B. Formarea unui prag
C. Formarea unei cai false
D. Fracturarea unui instrument pe canal
E. Toate de mai sus
1296. *Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden)
sunt urmatoarele:
A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Canale scurte
D. Rezorbtii radiculare interne
E. Rezorbtii radiculare externe
1297. *Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune
volumetrica de:
A. 150-200%
B. 250-280%
C. 300-350%
D. 240-270%
E. 230-260%
1298. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin
incalzire este urmatoarea:
A. Largirea adecvata a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale
D. Plasarea corecta a varfului canulei
E. Largirea excesiva a canalului radicular
1299.
A.
B.
C.

*Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:

Solubilitatea sigilantilor
Sigilare imperfecta
Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de
sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la
constrictia apicala
E. Toate de mai sus

1300. *Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele

dezavantaje:
A. Variatii volumetrice dupa priza

B.
C.
D.
E.

Solubilizare apreciabila
Neomogenitatea obturatiei
Depasirea frecventa a constrictiei apicale
Toate de mai sus

1301.
A.
B.
C.
D.
E.

*Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):

este mai lenta
exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator
exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustiner

1302.
A.
B.
C.
D.
E.

*Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:

inchidere perfecta a canalelor
tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita
radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa
are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte
flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperc

1303.
A.
B.
C.
D.
E.

*Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:

permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
confera operatorului o mare sensibilitate tactila
partea activa are forma cilindrica
lungimea partii active este de cca 20 mm.

1304. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul

tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de
gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
1305.
A.
B.
C.
D.
E.

*Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:

Contraindicata dupa extirparea devitala
Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate
Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare
Obturatie de canal neomogena
Succes clinic nesigur

1306.
A.
B.
C.

*Hand Spreaderele au lungimea parii active de circa:

10mm
15 mm
20mm

D. 25mm
E. 30mm
1307. *La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de
condensare lateral la rece, acesta trebuie s se opreasc:
A. La constricia apical
B. La o distan de 0,5 - 1 mm de constricia apical
C. La o distan de 3-4 mm de constricia apical
D. n treimea coronar a canalului
E. n treimea medie a canalului
1308. *n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se
recomand introducerea conului master:
A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie
B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
D. Dincolo de limita apical
E. Pn n treimea medie a canalului
1309. *La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a
gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc:
A. La constricia apical
B. La 1,5 mm de constricia apical
C. La 2 mm de constricia apical
D. La 3 - 4 mm de constricia apical
E. La apexul radiologic
1310.
A.
B.
C.
D.
E.

*Contraindicatiile Biocalexului:
Parodontite apicale cornice
Curburi accentuate ale treimii apicale
Parodontite apicale cronice fistulizate
parodontite apicale acute
Gangrena pulpara simpla

1311. *Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal

se face pn la:
A. 1 mm de constricia apical
B. 2 mm de constricia apical
C. 4 mm de constricia apical
D. 5 mm de constricia apical
E. 10 mm de constricia apical
1312. *Planul de tratament n caria simpl:
A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur i simplu se prepar cavitile i se
obtureaz
B. exist dou tipuri de planuri de tratament: idealist i realist

C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului

D. secvena planului de tratament: faza de cunoatere, faza de diagnosticare, faza de
obturare, faza de ntreinere i faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi ealonate pe faze
1313.
A.
B.
C.
D.

*Pereii unei caviti:

peretele despritor este situat ntre pulp i cavitate
peretele dublu se ntlnete n cazul cavitilor MOD
peretele de rezisten asigur rezistena cavitii
peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre
gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui

1314.
A.
B.
C.
D.
E.

*Contraindicatiile Biocalexului sunt:

parodontitele apicale cronice
obstacole de material organic pe canale
curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
parodontite apicale cronice fistulizate
parodontite apicale acute

1315.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:

canale inguste
canale curbe
rezorbtii radiculare interne
foramen apical larg
perforatii ale foramenului apical

1316.
A.
B.
C.
D.
E.

*Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:

necesita instrumentar endodontic special
sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului
grava perturbare a procesului de vindecare periapical
necesita un calibru larg al portiunii apicale
este dificil de indepartat

1317.
A.
B.
C.
D.
E.

*Metoda ocalexica:
E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
E indicata in tratamentul gangrenelor
E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
Toate de mai sus

1318. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii

(McSpadden) sunt:
A. este foarte laborioasa
B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor
C. posibilitatea unor leziuni termice apicale

D. nu asigura obturatie omogena

E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator
1319. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este
benefica deoarece:
A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor
1320. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate
de:
A. nu necesita canale cu sectiune circulara
B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
C. nu se resoarbe
D. asigura o buna sigilare
E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
1321. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt
reprezentate de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mare a obturatiei
1322. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt
reprezentate de:
A. nu asigura obturatie omogena a canalelor
B. necesita o largire excesiva a canalului
C. necesita mult timp
D. este laborioasa
E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
1323. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. este simplu si ergonomic
B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe
1324. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere:
A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri

C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii

D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile
1325. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara
respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
1326.
A.
B.
C.
D.
E.

In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin:

prepararea minima a canalului
evitarea largirii constrictiei apicale
prepararea unui stop apical adecvat
prepararea unui stop apical ocluzal adecvat
control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala
conventionala la rece a conului master

1327. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele

procede:
A. cu ace Lentullo
B. cu ace Kerr
C. cu ace Neos-Hawes
D. cu conuri de gutaperca
E. cu pluggere prin pistonare
1328.
A.
B.
C.
D.
E.

Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin:

tratament antiinflamator
tratament antibiotic
indepartarea Biocalex-ului din canal
aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
administrarea de analgetice

1329. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele

avantaje:
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie extrem de omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
1330. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:
A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
B. De diverse diametre

C. Corespund unei singure dimensiuni ISO

D. Sunt netede
E. Sunt prevazute la baza cu un surub
1331.
A.
B.
C.
D.
E.

Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:

Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca
Formarea unor produsi de coroziune citotoxici
inchiderea deficitara a canalelor
Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului
Dezobturare dificila

1332. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca

trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
D. Sa nu depaseasca constricia apicala
E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
1333. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are
actiune benefica prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a osteoclastelor
E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
1334. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca
principal trebuie:
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea
de lucru
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata
lungimea de lucru
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie
D. Sa se opreasca la constricie
E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
1335.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:

Canale inguste
Canale curbe
Foramen apical larg
Delta apicala
Perforatii ale foramenului apical

1336. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare

pot fi:

A.
B.
C.
D.
E.

Amalgamul de argint
Gutaperca
Conurile metalice de argint
Conurile metalice de titan
Amalgamul de cupru

1337. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se

numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
1338. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este
contraindicata in:
A. Canale inguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delta apicala
1339. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea
obturatiei de canal prin:
A. Condensare laterala
B. Condensare verticala
C. Condensare simultana laterala si verticala
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger
E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca
1340. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele
avantaje:
A. Rigiditate inferioara conurilor de argint
B. lipsa coroziunii
C. Biocompatibilitate
D. Nedeformabile
E. Toate acestea
1341. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:
A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele
sensuri
C. permite indepartarea cu usurinta din canal
D. nu disloca gutaperca
E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul
unei fracturi radiculare

1342.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:

sunt nedeformabile
inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare
rigiditate superioara conului de argint
lipsa coroziunii
biocompatibilitate

1343. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1344.
A.
B.
C.
D.
E.

Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:

Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa

1345.
A.
B.
C.
D.
E.

Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:

Parodontitele apicale cronice
Parodontitele apicale acute
Persistenta pulpei vii in canal
Gangrena pulpara simpla
Obstacole de material organic pe canale

1346. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand

spreaderele:
A. Confera sensibilitate tactila
B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele
sensuri
D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul
acelor de ceasornic
E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca
1347.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:

a pulpara simpla
Parodontitele apicale cronice
Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare
Parodontite apicale cronice fistulizate
Parodontitele apicale acute

1348. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele

procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutaperca
E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de
ceasornic
1349. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Nu necesita canale cu sectiune circulara
B. Nu necesita ciment de sigilare
C. Se rezoarbe din canal
D. Nu asigura sigilare satisfacatoare
E. Bine tolerata de tesuturile apicale
1350. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:
A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului
infectat
C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul
conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare
E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros.
1351. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la
diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla
1352. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc
Spaden):
A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea
canalului
B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece
C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita
D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic
E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor.
1353. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin:
A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon

B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C

C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este
activat butonul de control
D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu si ergonomic
1354. In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia
radiculara, trebuie ca acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru
propulsarea pastei in canal).
1355. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:
A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea
portiunii respective a canalului
B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea
portiunii respective a canalului
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpara simpla
1356. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei
radiculare:
A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare
conventionale la rece
C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei
D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodontiului.
1357. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic,
calibrat la apex, sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici
D. Dezobturare dificila n caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
1358. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica
cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate n portiunea apicala

D. Canalele n forma literei "C"

E. Canalele ovalare n portiunea apicala
1359.
A.
B.
C.
D.
E.

Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n:

Gangrena pulpara simpla
Granulomul simplu conjunctiv
Parodontita apicala acuta hiperemica
Granulomul epitelial
Dintii cu canale largi n treimea apicala

1360. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca

trebuie s corespund la proba urmtoarelor criterii:
A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului
B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului
C. S ajung ct mai aproape de constricia apical
D. S nu depeasc constrictia apical
E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie
1361. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are
aciune benefic prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a activitii osteoclastelor
E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare
1362. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca
calibrat se numar i:
A. Individualizarea conului de gutaperc
B. Proba clinico-radiologic a conului
C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
1363. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc
principal trebuie:
A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea
de lucru
B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat
lungimea de lucru
C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie
D. S se opreasc la constrictie
E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper
1364. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea
obturaiei de canal prin:

A.
B.
C.
D.
E.

Condensare lateral
Condensare vertical
Condensare simultan lateral i vertical
Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger
Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc

1365. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este

contraindicat n:
A. Canale nguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delt apical
1366. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare
pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
1367.
A.
B.
C.
D.
E.

Dezavantajele obturaiei canalare cu con de argint sunt urmtoarele:

Flexibilitate mult mai mic dect a conurilor de gutaperc
Formarea unor produi de coroziune citotoxici
nchidere deficitar a canalelor
Falsa impresie de obturaie etana datorat radioopacitii conului
Dezobturare dificil

1368.
A.
B.
C.
D.
E.

Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt:

Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm.
De diverse diametre
Corespund unei singure dimensiuni ISO
Sunt netede
Sunt prevzute la baza cu un urub

1369.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicaiile obturaiei segmentare cu rumegu dentinar sunt:

Canale nguste
Canale curbe
Foramen apical larg
Delta apical
Perforaii ale foramenului apical

1370. Alegerea acului Lentullo presupune:

A. Tine cont de diametrul canalelor
B. De topografia dintilor

C. De integritatea fizica
D. Nu intereseaza lungimea acului
E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor
1371.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele tehnici McSpadden:

foarte rapida
Oturatie densa si omogena
Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic
Buna etanseizare apicala
Nu este laborioasa

1372.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele conurilor de argint:

Sunt necomprimabile
Flexibilitate mare
Actiune oligodinamica
Radiopacitate intensa a conului
Largire minima a canalui radicular

1373.
A.
B.
C.
D.
E.

Inconvienentele obturarii cu gutaperca:

timp indelungat pentru largirea canalelor
deficultatea obturari canalelor inguste
deficultatea obturarii canalelor curbe
obturatii de canal incomplete
obruratii de canal tridimensiuonale

1374.
A.
B.
C.
D.
E.

Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii:

Volumul canalelor
Topografia dinilor
Integritatea fizic a acului Lentullo
Lungimea canalului
Gradul de curbur al canalului

1375.
A.
B.
C.

Principii n prepararea cavitilor nomenclatur:

colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct
unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitii se va numi linguo-fund
jonciunea smal-dentin este linia de a lungul creia se ntlnete smalul cu
dentina
D. prin marginile cavitilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern a
dintelui
E. prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col-Alb)

1376.
A.
B.
C.
D.

Obiectivele preparrii cavitilor:

refacerea strii de sntate a odontoblatilor i neuronilor pulpari
refacerea ncrederii n sine i a confortului psihologic al pacientului
ndeprtarea tuturor esuturilor alterate
oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore

E. crearea condiiilor pentru aplicarea estetic i funcional a materialului de

obturaie
1377. Clasificarea cavitilor n funcie de numrul suprafeelor implicate:
A. caviti multiple: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui
B. caviti imbricate: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin
suprafaa ocluzal
C. caviti simple: implic o singur suprafa
D. caviti compuse: implic dou suprafee
E. caviti complicate: implic suprafee care au suferit atacuri de carie complicat
1378. Prepararea cavitilor:
A. cavitatea de clasa III C rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele palatinale
ale frontalilor mandibulari
B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele
proximale ale molarilor i premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a
molarilor i premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe
suprafaa vestibular i oral
E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal
al dinilor frontali
1379. Prepararea cavitilor: ndeprtarea dentinei alterate:
A. dentina "afectat difer de dentina "infectat prin faptul c nu este semnificativ
invadat de microbi
B. dentina "jenat nu trebuie confundat cu dentina "afectat
C. dentina "lezat difer de dentina "presat prin faptul c nu este pigmentat
D. uneori nu se poate diferenia dentina "afectat de dentina "infectat deoarece
culoarea lor poate fi asemntoare
E. n cavitile superficiale i medii rmnerea ctorva bacterii dup ndeprtarea
masei de microorganisme nu este o problem
1380. Lacurile dentare (varnish-urile):
A. sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul
nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentar microbian este de 53-106
D. ncetinesc ptrunderea produilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele
dentinare
E. se prefer aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros
1381. Linerii:
A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect
B. nu realizeaz o bun izolare termic

C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul

cavitilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici
1382. Obturaia de baz:
A. n cavitile de adncime medie, dac dentina are un aspect normal, obturaia de
baz se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaz baza propriu-zis dar i dezinfecteaz plaga
dentinar
C. substituie dentina alterat
D. economisete din timpul necesar aplicrii materialului de obturaie coronar
E. elimin zonele proeminente de pe fundul cavitilor i nchide deschiderile
accidentale ale camerei pulpare
1383. Primingul (promovarea adeziunii):
A. primerii anhidrii ce conin aceton nu se aplic dect o singur dat pentru a nu
ndeprta DDR
B. primerul se freac cu un burete de unic folosin pe suprafaa dentinar acoperit
cu rina adeziv pentru a ptrunde mai bine n ochiurile reelei de colagen
C. suprafaa plgii dentinare tratate cu primer trebuie s rmn lucioas
D. primerul transform plaga dentinar hidrofil ntr-o suprafa activ electrostatic,
receptiv la formarea unor legturi van der Waals
E. solventul volatil al primerului evacueaz apa din canaliculele dentinare i reeaua
de fibrilar colagen
1384. Compomerii:
A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al
monomerului rinilor convenionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani
C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab
E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o
gravare acid convenional prealabil aplicrii primerului
1385.
A.
B.
C.
D.

Primeri autogravani:
permit pstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plgii dentinare
graie aciditii reduse, demineralizeaz doar parial DDR i dentina subiacent
lungesc timpul de lucru prin faptul c trebuie lsai s acioneze un minut
elimin consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produi
reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabrii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens

1386. Hibridizarea dentinei uscate:

A. permite verificarea eficienei gravrii acide prin aspectul tipic alb-cretos al
smalului demineralizat uscat

B.
C.
D.
E.

nu exist riscul de supraumectare

necesit o uscare intens de circa 30 secunde dup lavajul acidului
dentina uscat este rehidratat cu un primer dizolvat n ap
refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este grbit prin
aplicarea primerilor n soluie apoas

1387.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicatiile Biocalexului sunt:

gangrena pulpara simpla
parodontite apicale acute
parodontite apicale cronice fistulizate
aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi
curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii

1388.
A.
B.
C.
D.
E.

Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje:

necesita mult timp
laborioasa
reclama o largire excesiva a canalului
frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
consum mai mare de conuri de gutaperca

1389.
A.
B.
C.
D.
E.

Tehnica Endotec are ca dezavantaje:

necesita mult timp
laborioasa
reclama o largire excesiva a canalului
frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
consum mai mare de conuri de gutaperca

1390.
A.
B.
C.
D.
E.

Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:

nu necesita canale cu sectiune circulara
nu necesita ciment de sigilare
nu se resoarbe
asigura o buna sigilare
necesita instrumentar endodontic special

1391.
A.
B.
C.
D.
E.

Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:

foramen apical larg
perforatii ale foramenului apical
canale curbe
canale inguste
rezorbtii radiculare interne

1392.
A.
B.
C.
D.

Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:

foramen apical larg
perforatii ale foramenului apical
canale curbe
canale inguste

E. rezorbtii radiculare interne

1393.
A.
B.
C.
D.
E.

Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:

canale inguste
canale cu curbura accentuata
canale ovale
foramen apical larg
rezorbtii radiculare interne

1394.
A.
B.
C.
D.
E.

Dezavantajele sistemului Obtura:

Poate produce rezorbtie radiculara interna
Tehnica destul de laborioasa
Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal
Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii
Poate produce anchiloza radacinii

1395. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin

injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
1396. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:
A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca
B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de
obturatie de canal
C. Dezobturare foarte dificila
D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici
E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale
1397.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:

Sunt nedeformabile
Au rigiditare superioara conurilor de argint
Sunt biocompatibile
Au rigiditate inferioara conurilor de argint
Lipsa coroziunii

Tema nr.4. Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti,
2001. (4, pg. 187 206)
1398. Un instrument rotativ este format din urmtoarele pri:
A. mandren, destinat adaptrii i fixrii n piesa de mn

B. col (gt)
C. lam tietoare
D. mner
E. cap (parte activ)
1399. Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru:
A. bizotarea marginilor de smal
B. atacul primar
C. extensia preparrii
D. pregtirea reteniei
E. ndeprtarea esuturilor dure alterate
1400. *Freza par:
A. se utilizeaz la realizarea anurilor de retenie
B. a fost imaginat iniial pentru prepararea cavitilor n vederea obturrii lor cu
amalgam
C. dac lungimea capului este de 3 mm, freza i ncepe numerotarea cu 245
D. lungimea capului este de cinci ori mai mare dect limea
E. partea frontal este plat i unghiul de ntlnire cu partea lateral este ascuit
1401. Referitor la instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor, nu este adevrat:
A. dalta este folosit pentru planarea smalului i a dentinei
B. spia se folosete frecvent printr-o micare de tragere (raclare)
C. dalta are marginea tietoare format dintr-un bizou pe ambele pri
D. toporica se gsete sub form de pereche (dreapta i stnga)
E. bizotatorul de prag gingival, un instrument nepereche, este o dalt modificat
1402. Avantajele utilizrii digii sunt:
A. este tolerat i de pacienii care sufer de astm
B. asigur o bun vizibilitate
C. asigur un cmp operator curat i uscat
D. asigur retracia prilor moi
E. se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi
1403. Clemele de dig:
A. realizeaz retracie gingival
B. pot fi circumfereniale
C. pot avea aripioare
D. pot fi de tip Nygard-Ostby
E. au trei puncte de fixare
1404. Rama de dig:
A. Tipul Young are o form ovalar
B. Tipul Nygard-Ostby este radioopac
C. Tipul Young are form de U
D. Tipul Young este un cadru metalic

E. Tipul Sarlite Visufram este radioopac

1405. Referitor la aplicarea digii sunt adevrate afirmaiile:
A. n cazul clemei cu aripioare, se aplic o dat cu piesa de cauciuc
B. zonele susceptibile iritaiilor ulterioare se vor lubrefia
C. piesa de cauciuc se poate trece peste clema fr aripioare aplicat pe dinte
D. diga se mparte n 4 cadrane egale
E. diga se mparte n 6 cadrane egale
1406. Cletele perforator pentru dig:
A. deriv din forcepsul ginecologic
B. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig
C. se numeste clete Nygard-Ostby
D. este prevzut cu un disc mobil cu 5 orificii
E. are pe braul superior un ic perforator
1407. Forcepsul:
A. deriv din forcepsul ginecologic
B. se numeste i poanson
C. servete la perforarea cauciucului de dig
D. este adaptat pentru a ndeprta braele clemelor de dig
E. are pe braul superior un ic perforator
Tema nr.5 Tratamentul cariei dentare (4, pg. 167 185, 294-333, 339-346)
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti,
2001.
1408. *Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt
urmtoarele:
A. realizarea de caviti cu baza plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin
virtutea existenei unghiurilor ascuite
B. grosimea materialului restaurativ trebuie s fie ct mai mare
C. extensia pereilor cavitii va fi maxim
D. ndeprtarea dentinei care susine creasta marginal, pentru sporirea reteniei
E. cuspizii subminai vor fi redui i inclui n restaurare
1409. * Factorul c:
A. mai este denumit i factor de conformare a cavitii
B. exprim raportul dintre suprafeele cariate i sntoase ale unui dinte
C. poart numele de factor de configuraie
D. reprezint raportul dintre numrul de perei ai unei caviti de care se cupleaz
compozitul i numrul de suprafee libere ale dintelui
E. este un indicator valoros al prevalenei cariei dentare
1410. *O hibridizare optim a dentinei presupune:
A. rina adeziv trebuie aplicat n strat ct mai subire

B. primerii autogravani se aplic dup gravajul acid global

C. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit, pentru a
reduce contracia de polimerizare
D. primerul se aplic doar pe dentina uscat
E. gravare global (aplicarea acidului att pe smal ct i pe dentin) timp de 15 secunde
1411. Viteza difuziunii rinii adezive ntr-un substrat depinde de:
A. masa molecular
B. viscozitate
C. afinitatea pentru substrat
D. intensitatea sursei de polimerizare
E. temperatur
1412. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
A. adeziunea chimic la dentin
B. alcalinitatea crescut (pH 11-12) care se pstreaz i dup priz
C. efect bacteriostatic
D. rezisten mecanic crescut
E. stimuleaz indirect depunerea de dentin secundar
Tema nr.6 Tehnica preparrii cavitilor (4, pg. 207-234)
A.lliescu, M. Gafar - Cariologie i ododontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti,
2001.
1413. *Referitor la tehnica preparrii cavitii de clasa I pentru amalgam pe premolarii
maxilari, sunt adevrate afirmaile:
A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n piesa contraunghi, sub spray de ap
B. adncimea la care intr freza con invers n fos este de 1,5 mm
C. fisurile care radiaz din fose se prepar cu instrumentul diamantat 169L
D. forma final a cavitii este asemntoare cu o rndunic n zbor
E. ameloplastia nu se indic dac implic un contact centric
1414. Referitor la prepararea cavitii compuse de clasa I pentru amalgam n fosa distal
i anul palatinal, nu sunt adevrate afirmaile:
A. se utilizeaz frezele 245 sau 330 montate n turbina cu spray
B. adncimea corect i uniform a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mm
C. pentru realizarea retenilor suplimentare se utilizeaz freza 1/2
D. retenile suplimentare se realizeaz n unghiurile diedre mezio-axiale i disto-axiale
E. creasta oblic de smal se include obligatoriu n preparaie
1415. Referitor la prepararea cavitii de clasa I pentru amalgam n cazul premolarului
prim mandibular sunt adevrate afirmaile:
A. n cazul n care exist o fisur (un an ocluzal) care leag cele dou fose marginale, se
prepar o cavitate convenional unic
B. freza 245 sau 330 este orientat perpendicular pe suprafaa ocluzal

C. freza se ine nclinat spre vestibular, deoarece suprafaa ocluzal are o pant de
nclinare de 45
D. muli premolari primi mandibulari posed doi cuspizi de nlime egal
E. dac suprafaa ocluzal este traversat de o creast de smal puternic, se prepar dou
caviti separate, uor de restaurat prin aplicarea unor mici obturaii din amalgam
1416. Sunt adevrate afirmaile referitoare la cavitile de clasa a II-a restaurate cu
amalgam:
A. tierea anului proximal este procedura iniial n prepararea poriunii ocluzale a
cavitii
B. anul gingival este tiat de capul frezei de-a lungul jonciunii smal-dentin
C. marginile mezio-vestibular i mezio-oral, n cazul unei leziuni reduse, sunt evidente
adiacent dintelui numai prin 2-3 mm
D. evidenierea marginilor proximale (mezio-vestibulare, mezio-orale i gingivale) mai
mare de 0,5 mm este excesiv dac nu exist esut cariat sau smal subminat
E. smalul proximal devine mai gros dinspre ocluzal spre gingival
1417. Tehnica de reducere i refacere a cuspizilor cu amalgam:
A. este indicat cnd extensia vestibular sau oral este de 2/3 din anul primar spre
vrful cuspidului
B. reducerea se face de la nceput
C. cantitatea de cuspid tiat va fi minim de 1mm pentru fiecare cuspid
D. reducerea se face cu freza par
E. unghiurile externe ascuite ale preparaiei reduc concentrarea de fore i sporesc
retenia
Tema nr. 9 Forme anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni (5, pg. 68 93)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1418. Diagnosticul pozitiv de pulpit acut purulent total (corono-radicular) este
confirmat de:
A. durere continu
B. durere pulsatil
C. sensibilitate la percuia n ax
D. apariia picturii de snge la deschiderea camerei pulpare
E. testele de vitalitate absente
Tema nr.10 Necroza i gangrena pulpar (5, pg. 94 102)
1419. Diagnosticul pozitiv de necroz pulpar fr parodontit apical este confirmat
de:
A. modificarea de culoare a dintelui
B. sensibilitate la palpare cu sonda n camera pulpar i canalele radiculare
C. sensibilitate la percuia n ax

D. teste de vitalitate negative

E. durere lancinant
Tema nr.11 Parodontite apicale acute i cronice (5, pg. 103 125)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1420. n parodontita apical acut hiperemic:
A. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale endodontic
B. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical prin pungi parodontale adnci
C. agenii chimici ajung la nivelul parodoniului apical pe cale general
D. substanele medicamentoase din meele parodontale nu pot ajunge la nivelul
parodoniului apical
E. toate rspunsurile sunt adevrate
1421. Evoluia parodontitei apicale hiperemice poate lua urmtoarele ci:
A. parodontita apical purulent
B. parodontita apical seroas
C. parodontit cronic fibroas
D. pulpit apical seroas
E. necroz pulpar
1422. n parodontita apical acut hiperemic apare:
A. senzaie de agresiune
B. edem de vecintate
C. tumefacia regiunii n dreptul dintelui respectiv
D. alterarea strii generale
E. totdeauna stare febril
1423. n parodontita apical acut hiperemic apar:
A. sensibilitate la percuie
B. edem de vecintate
C. uoar comgestie a mucoasei la nivelul coletului dintelui
D. alterarea strii generale
E. uneori stare febril
1424. Complicaiile parodontitei apicale acute seroase pot fi:
A. prinderea dinilor nvecinai n procesul inflamator
B. adenopatie locoregional
C. supuraia spailor i lojilor cervicofaciale
D. sinuzit de maxilar
E. durere la percuie n ax
Tema nr.12 Tratamentul inflamaiilor pulpare (5, pg. 131 157)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002

1425. Substanele utilizate n coafajul direct trebuie s ndeplineasc urmtoarele

condiii:
A. s fie insolubile
B. eficacitate mare n concentraie mic
C. s nu coloreze dintele
D. s se lege chimic de materialul de obturaie
E. s aibe un gust plcut
1426. Tratamentul pulpitei seroase totale:
A. Metoda terapeutic de elecie este extirparea vital
B. Metoda terapeutic de elecie este extirparea devital
C. Extirparea devital este indicat numai n condiii speciale
D. Metodele terapeutice recomandate urmresc conservarea pulpei
E. Metodele terapeutice recomandate urmresc prevenirea apariiei unor complicaii
1427. Metode de ndeprtare n totalitate a pulpei dentare sunt:
A. extirpare vital
B. extirpare devital
C. amputaie vital
D. amputaie devital
E. coafaj direct
1428. Coafajul indirect ntr-un timp presupune:
A. izolarea dintelui
B. toaleta cavitii cu ap oxigenat i neofalin
C. aplicarea unei paste de hidroxid de calciu
D. obturaie provizorie din compozit
E. obturaie provizorie din ciment ionomer de sticl
1429. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:
A. pulberea simpl de filde
B. folia de teflon
C. eugenatul de zinc
D. hidroxidul de calciu
E. amalgamul
1430. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:
A. pulbere de dentin heterogen sterilizat
B. pulbere de dentin autogen
C. cianoacrilai
D. folie de plumb
E. folie de argint
1431. Tehnica coafajului direct n deschiderile accidentale ale camerei pulpare
presupune:

A. izolarea dintelui
B. ndeprtarea salivei din cavitate
C. hemostaza plcgii pulpare
D. uscarea cavitii cu aer cldu
E. ndeprtarea parial a dentinei alterate
1432. Trioxidul de arsen se prezint sub form de:
A. Pulbere
B. Past
C. Fibre
D. Granule
E. tablete
1433. Timpii operatori n pulpectomia vital sunt:
A. anestezie prin infiltraie
B. exclusiv anestezie topic
C. deschiderea camerei pulpare
D. msurare lungimii canalelor radiculare
E. aplicarea pansamentului arsenical
1434. Acele extractoare:
A. trebuie s fie declite
B. introducerea n canal trebuie s se fac brsuc
C. nainte de a efectua rotaia acului vrful trebuie s fie degajat
D. spinii lor se rup foarte greu
E. spinii lor se rup foarte uor
1435. *Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate:
A. resturile de snge nu i diminueaz aciunea
B. are eficien maxim cnd este aplicat pe pulpa dentar descoperit
C. se aplic n plin puseu inflamator acut
D. se aplic cu presiune pe pulpa dentar
E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival
1436. Referitor la pansamentul arsenical sunt adevrate:
A. nainte de aplicare trebuie ndeprtat toat dentina alterat
B. este admis s fie aplicat i pe un strat subire dentin
C. se aplic fr presiune pe pulpa dentar
D. trebuie nchis etan pentru a preveni accidentele
E. se aplic n cariile cervicale cu evoluie subgingival
1437. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece:
A. este dozat
B. nu difuzeaz n afara cavitii
C. uor de aplicat
D. se prepar extemporaneu

E. se ndeprteaz greu
1438. Preparate pe baz de paraformaldehid utilizate pentru desensibilizare chimic
sunt:
A. toxavit
B. calasept
C. pulpatoxin
D. pulpex
E. dycal
1439. Sunt utilizate ca anestezice de contact:
A. soluia de cocain
B. soluia de xilin
C. soluia Bonain
D. soluia Clumsky
E. soluia Walkhoff
1440. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii:
A. cofajul indirect
B. coafajul direct
C. amputaia vital
D. pulpectomia vital
E. pulpectomia devital
Tema nr.13 Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare(5, pg. 158 213)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1441. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Solutie de clorura de sodiu 7%
1442.
A.
B.
C.
D.
E.

*Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:

Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
Este facultativa pe tot timpul tratamentului
Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
Este obligatorie in a treia sedina
Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

1443.
A.
B.
C.

*O preparatie mecanica corecta a canalului:

nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser

D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic
1444.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:

1 etapa
2 etape
3 etape
4 etape
5 etape

1445.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:

Pana la foramenul apical
Pana la constrictia apicala
Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
Pana la a canalului
Cu o usoara depasire a constrictiei apical

1446. *Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac

parte:
A. Introducerea cu acul Lentullo
B. Introducerea cu instrumentar de mana
C. Condensarea cu fuloare de canal
D. Injectarea cu seringa
E. Toate de mai sus
1447. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei
pulpare depinde de urmatorii factori:
A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse
B. Evitarea unor doze insuficiente
C. Evitarea antagonismelor
D. Evitarea rezistentei incrucisate
E. Toate de mai sus
1448.
A.
B.
C.
D.
E.

*Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:

Acetilcolina
Lizozimul
Pepsina
Neurotoxina
Amilaza

1449.
A.
B.
C.
D.
E.

*Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:

Radacini in baioneta
Radacini cu curburi exagerate
Cai false interadiculare
Implantare deficitara
Toate de mai sus

1450.
A.
B.
C.
D.
E.

*pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:

10-11
11-12
12-13
7-9
8-10

1451. *Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana

pulpara contine:
A. Antibiotice
B. Nistatin
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E. Corticoizi
1452. *Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai
tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
1453.
A.
B.
C.
D.
E.

*Solutia Walkhoff contine:

fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 %
monoclorfenol si alcool 10 %
P-monoclorfenol, mentol si camfor
P-monoclorfenol si tricrezol
P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.

1454. *Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu

care se face ozonoterapia:
A. 7 %
B. 5 %
C. 4 %
D. 3 %
E. 1 %
1455. *Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele
apicale cronice:
A. 7,2%
B. 6,8%
C. 5,4%
D. 4,7%
E. 2,4%

1456.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n:

1 etap
2 etape
3 etape
4 etape
5 etape

1457.
A.
B.
C.
D.
E.

*Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:

Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
Este facultativ pe tot timpul tratamentului
Nu este necesar izolarea dintelui dect dup primul pansament oclusiv
Este obligatorie n a treia edin
Este obligatorie in momentul obturrii radiculare definitive

1458.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz:

Pn la foramenul apical
Pn la constricia apical
Pn la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical a canalului
Pn la a canalului
Cu o uoar depire a constriciei apicale

1459. *Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluie de clorur de sodiu 7%
1460.
A.
B.
C.
D.
E.

*O preparaie mecanic corect a canalului:

nu este nsoit de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
se obine utiliznd aceeai tehnic pentru toat lungimea canalului
se obine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
necesit, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
se realizeaz pn la apexul radiologic

1461. *Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face

n caz de:
A. Extirpare n scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut seroas parial
E. Pulpita acut seroas total

1462. *Mandrenul instrumentelor rotative:

A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (pies dreapt, cot i
turbin)
B. este partea activ a instrumentului
C. este partea pe care se nfileteaz capul frezei
D. este manonul de plastic ce protejeaz capul frezei
E. se adapteaz i fixeaz la piesa de mn
1463. *Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii
cavitilor:
A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa
cot
B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate
scrni din dini provocndu i fisuri sau chiar fracturi ale smalului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul
"crampa scriitorului sau sindromul Raynaud
E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate
1464. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor:
A. dei aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar
de infecie prin faptul c se ncarc cu microorganisme
B. prin cltirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat
deoarece sunt mobilizate i aduse la suprafa microorganismele ascunse n
locurile retentive ale cavitii bucale
C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gura pacientului chiar i
dup mai multe ore de la tratament
D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii
nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cretere a incidenei i
gravitii urmtoarelor afeciuni: sinuzita, angina streptococic, bronite etc.
1465. *Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor:
A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor
infecii este sczut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nclmintea
operatorului deci nu-i pericliteaz sntatea
D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnut sau tuete pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul
nconjurtor
1466. *Cloroterapia este indicata in:
A. gangrena pulpara simpla
B. pulpite purulente totale

C. parodontite apicale cronice

D. parodontite apicale acute
E. hiperestezia dentinara
1467.
A.
B.
C.
D.
E.

*Grinazole contine:
metronidazol
penicilina
oxid de zinc
streptomicina
eritromicina

1468.
A.
B.
C.
D.
E.

*Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:

Crearea accesului la camera pulpara
Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
Stabilirea lungimii canalului
Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
Toate de mai sus

1469. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare
sunt:
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului
pana la dentina sanatoasa
C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul
medicamentos si cu agenti fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si
gangrena)
E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1470. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare,
tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de
permeabilizare:
A. sarea sodica EDTA sol.10%
B. acid sulfuric sol 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
1471. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena
pulpara fac parte urmatoarele sisteme:
A. sistemul giromatic
B. Canal Master U
C. Metoda conversiunii
D. Canal Finder
E. Sistemul treptelor consecutive

1472. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei

pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii:
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei
1473. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme
sau proceduri:
A. pansamente endodontale
B. spalaturi endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
1474. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu
necroza sau gangrena pulpara se inscriu:
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
1475. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca
urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman):
A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid
B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata
C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi
D. sa aiba tensiune superficiana mica
E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale
1476.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:

metoda telemetrica
metoda teleacustica
metoda clinica
metoda clinico-radiologica
metoda electronica

1477. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in

gangrena se tine cont de urmatoarele reguli:
A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
B. nu se utlizeaza metode mecanice
C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele

E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului

radicular pana la dentina sanatoasa
1478.
A.
B.
C.
D.
E.

Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:

manuale
mecanice
ultrasonice
radiologice
compozite

1479. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena

pulpara:
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
1480.
A.
B.
C.
D.
E.

Solutia Walkhoff contine:

p-monoclorfenol
eugenol
camfor
mentol
hidroxid de calciu

1481. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi

operator:
A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara
B. crearea accesului la camera pulpara
C. evidarea continutului gangrenos
D. stabilirea lungimii canalului
E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic
1482. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este
indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic:
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor
B. inaintea cateterizarii istmului apical
C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare
D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic
ocluziv cu antiseptice
E. pentru potentarea actiunii acizilor
1483. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:
A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de
preparat

B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de
preparat
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de
preparat
D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului
hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de
calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
1484.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele de masurare a canalului radicular sunt:

Metoda clinica
Metoda clinico-radiologica
Metoda radiologica
Metode electronice
Metoda intepaturii apicale

1485.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:

Metode manuale
Metode mecanice
Metode sonice si ultrasonice
Metoda cu laser
Metoda Prophy-jet

1486.
A.
B.
C.
D.
E.

Pasta iodoformata Walkhoff contine:

Iodoform
Clorfenol
Timol
Oxid de zinc
Formol

1487.
A.
B.
C.
D.
E.

Solutia Chlumsky contine:

fenol 30%
camfor 60%
alcool 10%
formaldehida
sulfat de bariu 10%

1488.
A.
B.
C.
D.
E.

Solutia Walkhoff contine:

Mentol
Monoclorfenol
P-monoclorfenol
Camfor
Alcool 10%

1489. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul

endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:
A. este un puternic bactericid
B. are actiune antitoxica
C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca
mediu de cultura pentru microflora endodontica
D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita
apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului
OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare
E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale
1490. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele
criterii:
A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. metode de preparare ale canalului
E. sisteme de canale dupa Weine
1491.
A.
B.
C.
D.
E.

In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:

metode manuale
metode sonice
metode ultrasonice
ionoforeza
meroda cu laser

1492.
A.
B.
C.
D.
E.

La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale:

incisivii inferiori
molarul prim superior
premolarul 2 inferior
primul si al doilea molar inferior
premolarul 1 superior

1493.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele:

sistemul giromatic
canal Master U
canal Finder
sonic Air
sisteme ultrasonice

1494. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun

urmatoarele masuri:
A. Canalul trebuie sa fie umed
B. Diametrul corespunzator al acului
C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu
D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15

E. Largirea excesiva a apexului

1495.
A.
B.
C.
D.
E.

Carbenicilina combate infectiile cu:

Bacterii gram-pozitive
Pseudomonas aeruginosa
Fusobacterium
Enterobacter
Bacterioides fragilis

1496.
A.
B.
C.
D.
E.

Formula Cresophenului contine:

P-monoclorfenol
Formaldehida
Dexametazona
Timol
Gaiacol

1497.
A.
B.
C.
D.
E.

Ledermix-ul contine:
Oxid de zinc
Marfanil
Trimcinolon acetonid
Streptomicina
Hidroxid de calciu

1498. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in

tratamentul gangrenei pulpare contine:
A. Streptomicina
B. Eritromicina
C. Cloramfenicol
D. Hidrocortizon acetat
E. Penicilina G
1499.
A.
B.
C.
D.
E.

Solutia Chlumsky contine:

Eugenol
Fenol 30%
Camfor 60%
Alcool 10%
Mentol

1500. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este

indicata in urmatoarele situatii:
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului
B. inaintea cateterizarii apexului
C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic

D. in timpul tratamentelor cu antibiotice

E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu
antiseptice
1501.
A.
B.
C.
D.
E.

Compusii cuternari de amoniu:

sunt detergenti cationici
reduc tensiunea superficiala a solutiilor
sunt mai activi in mediu acid
sunt mai activi in mediu alcalin
sunt toxici citoplasmatici puternici.

1502. In extirparea pulpara:

A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de
schema de tratament
C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase
1503.
A.
B.
C.
D.
E.

In prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:

metode sonice
metode ultrasonice
diatermia
fulguratia transapicala
metoda cu laser.

1504.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:

metoda clinica
metoda biologica
fulguratia transapicala
metoda clinico-radiologica
metode electronic

1505. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele

substante:
A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformina
E. EDTA 10 %
1506. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele
instrumente:
A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstrm fine

D. freze globulare mici

E. ace Kerr fine si foarte fin
1507.
A.
B.
C.
D.
E.

Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:

Tricrezolformalina
Walkhoff
Chlumsky
Clorhexidina
Creozotul de mesteacan

1508.
A.
B.
C.
D.
E.

Diatermia cu unde medii este indicata n:

Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla
Parodontita apicala acuta seroasa
Parodontita apicala acuta purulenta
Fulguratia transapicala a granuloamelor
Parodontitele apicale cronice fistulizate

1509.
A.
B.
C.
D.
E.

Pasta iodoformata Walkhoff contine:

Oxid de zinc
Eugenol
Timol
Clorfenol
Tricrezolformalina

1510. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu

excepia:
A. crearea accesului la camera pulpar
B. permeabilizarea i evidarea coninutului gangrenos
C. ndeprtarea dentinei alterate de pe pereii canalului
D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radicular definitiv in aceeai edint
1511.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele de msurare a canalului radicular sunt:

Metoda clinic
Metoda clinico-radiologic
Metoda radiologic
Metode electronice
Metoda nepturii apicale

1512.
A.
B.
C.
D.
E.

Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt:

Metode manuale
Metode mecanice
Metode sonice si ultrasonice
Metoda cu laser
Metoda Prophy-jet

1513.
A.
B.
C.
D.
E.

Pasta iodoformat Walkhoff conine:

Iodoform
Clorfenol
Timol
Oxid de zinc
Formol

1514.
A.
B.
C.
D.
E.

Soluia Walkhoff conine:

Mentol
Monoclorfenol
P-monoclorfenol
Camfor
Alcool 10%

1515.
A.
B.
C.
D.
E.

Soluia Chlumsky conine:

fenol 30%
camfor 60%
alcool 10%
formaldehid
sulfat de bariu 10%

1516.
A.
B.
C.
D.
E.

Tratamentul Spad:
reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale
reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare
se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad
utilizeaz past Spad
utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide

1517. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe:

A. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de
preparat
B. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de
preparat
C. ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de
preparat
D. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului
hidroxil pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de
calciu pe msura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisular
1518.
A.
B.
C.
D.
E.

Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:

efect lent bactericid si fugicid
actiune antibacteriana indelungata
usurinta introducerii pe canale
interferarea proceselor de vindecare periapicala
tensiune superficiala mare

1519.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele terapiei enzimatice sunt:

fluidificarea secretiilor
facilitarea difuziunii
inhibarea microflorei endodontice
aparitia fenomenului de rezistenta microbiana
mediu nutritiv pentru organisme

1520.
A.
B.
C.
D.
E.

Proprietatile pastei de hidroxid de calciu:

puternic bactericid
actiune antitoxica
stimuleaza secretiile din canale
are Ph da 10.5-11
nu se rezoarbe

1521.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicatiile atibioticelor:
Coafaj direct sau indirect
Dupa extirpari in pulpita seroasa
In gangrena simpla
In parodontite acute hiperemice
Dupa spalaturi cu antiseptice

1522.
A.
B.
C.
D.
E.

Ionoforeza se poate repeta, n funcie de evoluia clinic, dup:

24 ore
36 ore
48 ore
60 ore
72 ore

1523. Gtul sau colul instrumentelor rotative:

A. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent i suficient de subire pentru a
asigura acces i vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigura
vizibilitate asupra prii active a instrumentului i manipulare uoar
C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional i translaional
D. are form conic, cu baza mare la nivelul capului i baza mic spre mandren
E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ
1524. Instrumente rotative:
A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare
B. termenul de "form, aplicat unei freze dentare se refer la conturul i silueta
capului instrumentului
C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate i manual
D. nainte ca freza s acioneze n dentin, capul su activ trebuie lubrefiat cu
vaselin

E. dup natura prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi

tietoare sau abrazive
1525. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative:
A. pulpa dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns
are o putere de recuperare mai mare dect pulpa mbtrnit
B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de
agresiv
D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea
presiunii, tierea intermitent i
E. folosirea rcirii dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar
este prompt i intens
1526. Sisteme de rcire a frezelor:
A. spray-ul (ap + aer) este mai avantajos dect rcirea cu ap
B. rcirea cu aer este eficient chiar i n cazul cavitilor n care grosimea stratului
de dentin este mai mic dect 2 mm
C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctura microbian
D. rcirea cu ap este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare
E. n cazul rcirii cu spray, este bine ca apa s fie nclzit la cca 54C
1527.
A.
B.
C.
D.
E.

Diga (rubber-dam):
nu este bine acceptat de ctre pacieni
nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi
se aplic pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii
cauciucul poate avea mai multe grosimi

1528.
A.
B.
C.
D.
E.

Pulpomixine contine:
sulfat de polimixina B
acetat de dexametazona
sulfat de framicetina
tirotricina
sulfat de neomiicina

1529.
A.
B.
C.
D.
E.

In extirparea pulpara:
tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte
se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice
se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui
se executa intr-o singura sedinta

1530.
A.
B.
C.
D.
E.

Solutia Walkhoff contine:

mentol
camfor
p-monoclorfenol
fenol pur
iodoform

1531.
A.
B.
C.
D.
E.

Ozonoterapia este indicata in:

gangrena pulpara
parodontite apicale acute
tratamentul plagii dentinare
coafaj direct
pulpite seroase totale

1532.
A.
B.
C.
D.
E.

Ionoforeza este indicata in:

gangrena pulpara simpla
parodontite apicale cronice
parodontite apicale acute
canale care secreta abundent
prezenta unor corpi straini

1533. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in

urmatoarele situatii:
A. pulpite acute seroase totale
B. pulpite acute seroase partiale
C. pulpite cronice
D. pulpite acute purulente totale
E. pulpite acute purulente partiale
1534.
A.
B.
C.
D.
E.

Pasta PBSC contine:

penicilina
streptomicina
conservant
marfanil
benzoat de sodiu

1535.
A.
B.
C.
D.
E.

Pasta Ledermix contine:

prednisolon
clorhidrat de neomicina
oxid de zinc
hidroxid de calciu
streptomicina

1536. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:

A. Dinti cu malformatii radiculare
B. Dinti cu apexul larg

C. Dinti care au in canale corpi straini

D. Dinti cu cai false interradiculare
E. Dinti cu parodontita apicala cronica
1537.
A.
B.
C.
D.
E.

Anomalii frecvente de canale prezinta:

Incisivii inferiori
Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara)
Premolarul doi inferior
Incisivul central superior
Primul si al doilea molar inferior

1538.
A.
B.
C.
D.
E.

In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:

Utilizeaza o singura radiografie
Utilizeaza doua radiografii
Se face cu acul introdus pe canal
Se face fara a introduce acul pe canal
Niciuna de mai sus

1539. Tehnica forelor compensate:

A. a fost introdus de Roane
B. permite tratamentul mecanic pe toat lungimea de lucru fr transpoziia apexului
C. utilizeaz ace pil speciale, flexibile, cu vrf tietor
D. utilizeaz acele prin micri de rzuire
E. utilizeaz acele ntr-o micare combinat de rotaie (90 n sensul acelor de ceasornic
urmat de o micare de 360 n sens invers)
1540. Tehnica step back:
A. mai este denumit i telescopare progresiv
B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular
C. nu necesit recapitulare datorit riscului de formare a pragurilor
D. este recomandat n cazul canalelor cu o curbur uoar spre moderat
E. mai este denumit i telescopare regresiv
1541. Tehnica step down:
A. mai este denumit i telescopare progresiv
B. ncepe prin prepararea poriunii coronare a canalului radicular
C. presupune o preparare telescopat
D. a fost introdus de Goerig
E. mai este denumit i telescopare regresiv
1542. Tehnica step down prezint urmtoarele avantaje:
A. accesul rectiliniu spre poriunea apical
B. posibiliti superioare de splturi endodontice
C. tratament mecanic rapid i eficient al poriunii apicale
D. crete interferenele mecanice dentinare n cele dou treimi coronare
E. deviaz direcia microinstrumentarului endodontic

1543. Tehnica step back:

A. a fost introdus de Mullaney
B. lrgirea poriunii apicale ajunge de regul pn la acele Kerr 25 sau 30
C. a fost introdus de Roane
D. pentru evitarea formrii pragurilor se execut pe toat lungimea canalului o operaiune
de recapitulare
E. deviaz direcia microinstrumentarului endosonic
Tema nr.14 Obturarea canalelor radiculare (5, pg. 214 248)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1544. *Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii presupune:
A. utilizarea unui con principal (master) nestandardizat
B. utilizarea unui instrument special, denumit plugger
C. utilizarea de conuri accesorii standardizate
D. utilizarea gutapercii ca material de obturaie unic, fr ciment de sigilare
E. utilizarea unui instrument special, denumit spreader
1545. Referitor la tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii sunt adevrate:
A. Conurile accesorii (extra fine, fine i medii) sunt standardizate
B. Spreaderul se nclzete la flacr
C. Setul de spreadere imaginate de Luks este format din 3 instrumente
D. Partea activ a spreaderelor are forma conicizat a unei sonde endodontice
E. Spreaderele pot fi hand sau finger
1546. *Ordinea recomandat de Stock n obturarea canalelor radiculare ar fi urmtoarea:
A. canalele largi, accesibile, apoi cele cu probleme
B. molarii superiori meziovestibular, distovestibular, palatinal
C. molarii inferiori distal, meziovestibular, meziolingual
D. iniial canalele accesorii
E. n funcie de preferinele clinicianului
1547. Tehnica de condensare vertical a gutapercii:
A. se realizeaz la rece
B. utilizeaz un instrument ascuit la vrf, denumit plugger
C. utilizeaz un con master nestandardizat care ajunge fix pn la constricia apical
D. a fost introdus de Schilder n 1967
E. gutaperca ramolit ptrunde i n canalele laterale i accesorii
1548. n tehnica de condensare vertical a gutapercii la cald:
A. pluggerele alese trebuie s corespund ca diametru sectoarelor de canal n care se
utilizeaz (apical, mediu i coronar)
B. pluggerele trebuie nclzite n flacr
C. nu se utilizeaz ciment de sigilare
D. conul master se ramolete la flacr nainte de a fi introdus n canal
E. se introduce o cantitate minim de ciment de sigilare n poriunea apical a canalului

1549. Avantajele tehnicii de condensare termomecanic a gutapercii sunt:

A. foarte rapid
B. confer obturaiei densitate i omogenitate crescut
C. nu se utilizeaz ciment de sigilare
D. compactoarele sunt rezistente la fractur
E. depirile sunt imposibile
1550. Variante de compactoare pentru condensarea termomecanic a gutapercii sunt:
A. Compactorul Zipperer
B. Compactorul Maillefer
C. Compactorul Buchanan
D. Compactorul Schilder
E. nici un rspuns nu este corect
1551. Sistemul Obtura:
A. permite obturarea canalului prin injectare de gutaperc ramolit
B. realizeaz ramolirea gutapercii la 100 de grade
C. nu necesit condensare
D. gutaperca este livrat n 3 tipuri de capsule capsule
E. este indicat n rezorbia radicular intern
1552. Sistemul Ultrafil:
A. permite ramolirea gutapercii la 160 de grade
B. nu permite ptrunderea gutapercii n canaliculele dentinare
C. nu se utilizeaz ciment de sigilare
D. dispune de un termostat portabil
E. permite o foarte bun adaptare la pereii canaleleor radiculare
1553. Timpii operatori pentru obturarea cu sistemul Obtura sunt:
A. creearea stopului apical n cement
B. alegerea unei canule care s ptrund la lungimea de lucru
C. condensarea final a gutapercii cu pluggere probate
D. adaptarea conului master
E. coafarea pereiiler cu ciment de sigilare
Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, Iliescu - Endodonie clinic i practic, EII, Emedical, Bucureti, 2002
1554. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale NU sunt reprezentati de:
A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. Volumul de substanta care a depasit apexul
C. Calitatea materialului de obturatie

D. Forma pe seciune a canalului radicular

E. Tipul de reactivitate individuala
1555. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala
cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1556.
A.
B.
C.
D.
E.

*In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:

Tratamentul medicamentos cu antiseptice
Cauterizarea chimica
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
Cauterizarea electrica
Paste cu antibiotice

1557. *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu

material de obturatie, este contraindocata:
A. Expectativa
B. Interventia chirurgicala
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltratia plexala cu novocaina 1%
1558.
A.
B.
C.
D.
E.

*In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:

Drenaj endodontic
Drenaj transosos
Drenaj alveolar
Medicaie analgetica
Pansament cu antiseptice

1559. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor

medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. endometazona
E. ciment fosfat de zinc
1560. *Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute
exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este
alterata
B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze

C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic
1561. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in
cazul depasirii apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
1562. *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice
in depasirile apicale:
A. Volumul de substanta care a depasit apexul
B. Calitatea materialului de obturatie
C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. Tipul de reactivitate individuala
E. Toate de mai sus
1563.
A.
B.
C.
D.
E.

*Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:

Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
Permeabilizarea apexului
Dintele se alsa deschis
Aplicarea de prisnite
Toate de mai sus

1564. *Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de

tratament conservator:
A. Granulom chistic
B. Abces apical cronic
C. Osteita paradentara
D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva
E. Toate de mai sus
1565. *Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul
unei parodontite apicale acute exsudative seroase:
A. 1 t de 5 mg / o data pe zi
B. 1 t de 5 mg / 2 ori pe zi
C. 1 t de 5 mg / 3 ori pe zi
D. 1 t de 5 mg / 4 ori pe zi
E. 1 t de 5 mg / 5 ori pe zi
1566. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire
efectuate cu:
A. Foredent

B.
C.
D.
E.

AH 26
N2
Ciment fosfat de zinc
Eugenat de zinc iodoformat

1567. *Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile

apicale NU sunt reprezentai de:
A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie
B. Volumul de substan care a depit apexul
C. Calitatea materialului de obturaie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individual
1568. *n parodontita apical acut hiperemic consecutiv depirii apexului cu
material de obturatie, este contraindicat:
A. Expectativa
B. Intervenia chirurgical
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltraii plexale cu novoacina 1 %
1569.
A.
B.
C.
D.
E.

*n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic:

Drenaj endodontic
Drenaj transosos
Drenaj alveolar
Medicaie analgetic
Pansament cu antiseptice

1570. *n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical

cronic, NU se indic:
A. Drenaj endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1571.
A.
B.
C.
D.
E.

*n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic:

Tratamentul medicamentos cu antiseptice
Cauterizarea chimic
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
Cauterizarea electric
Paste cu antibiotice

1572. *Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice

impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup:

A.
B.
C.
D.
E.
1573.
A.
B.
C.
D.
E.

edin
2 edine
4 edine
5 edine
10 edine
*Ameloplastia:
este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur
trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare
se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului
nu este indicat dac implic un contact centric
este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a

1574. *Prepararea cavitilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafee

proximale:
A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat
prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual
B. molarul 1 maxilar: creasta oblic nu se desfiineaz ci se tunelizeaz
C. molarul 2 maxilar: nu se preteaz la caviti MOD din cauza dimensiunii reduse a
coroanei
D. dup ndeprtarea dentinei cariate se aplic baza, se finiseaz marginile de smal
i se asigur forma de retenie
E. dup ndeprtarea dentinei cariate se finiseaz marginile de smal, se asigur
forma de retenie i se aplic baza
1575. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:
A. singura indicaie o constituie gropia oral a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabil dect cele fizionomice, mai ales cnd
exist tendina de a pierde conturul i contactul cu dintele adiacent
C. coada de rndunic este obligatorie deoarece amalgamul nu ader de dinte i
necesit o bun retenie
D. peretele oral se ntlnete cu peretele axial n unghi ascuit sau drept
E. dac marginea gingival este n cement, se indic o bizotare uoar
1576. *Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:
A. pentru o retenie mai bun se va prepara un an circular pe peretele axial
B. pentru o retenie mai bun se realizeaz un an de a lungul unghiului diedru axiovestibulo-gingival
C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice,
aceasta nu constituie o problem
D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de
coad de oarece
E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular
1577. *Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:
A. tratament de gangrena

B.
C.
D.
E.

rezectie apicala
radiculectomie
extractie
cauterizare electrica

1578. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti,

diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 2 ori pe zi
B. 0,250g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g o data pe zi
1579. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti,
ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 4 ori pe zi
B. 0,250g de 6 ori pe zi
C. 0,500g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g de 2 ori pe zi
1580. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma
usoara, cuprinde:
A. tratament cu diatermie
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
1581. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale
cronice sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta bolnavului
1582. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita
apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de
obturatie sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. subdimensionarea conului de gutaperca
D. calitatea acului Lentullo
E. calitatea materialului de obturatie

1583.
A.
B.
C.
D.
E.

Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:

bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
palmar
monodigital
prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
prin blocaj cu fir continuu

1584. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda

urmatoarea atitudine terapeutica:
A. obturarea imediata coronara a dintelui
B. extractia dintelui
C. administrarea masiva de analgetice
D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
1585. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si
moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice:
A. tratament medicamentos cu antiseptice
B. tratament cu paste cu antibiotice
C. cauterizarea chimica sau electrica
D. extractia dintelui
E. rezectia apicala
1586. In stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente,
terapia este urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalicularacu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
1587. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase
spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
1588. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a
parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala
E. extractia dintelui

1589. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde

urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
1590. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in
stadiul endoosos cuprinde:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. medicatie analgetica, tranchilizanta
E. extractie si reimplantare
1591. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,
pasta cu antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta
B. Nu se aplica din prima sedinta
C. Se mentine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se mentine o saptamana
1592. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale
cronice se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1593. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se
practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
1594.
A.
B.
C.
D.

In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:

Drenajul endodontic
Drenajul transosos
Drenajul alveolar
Medicaia analgetica

E. Pansament cu antiseptice
1595.
A.
B.
C.
D.
E.

In parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:

Drenaj endodontic
Pansament cu antiseptice
Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
Incizie mucoperiostala
Toate de mai sus

1596. In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic

preexistent se realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei
1597.
A.
B.
C.
D.
E.

In parodontitele apicale cronice fistulizate:

Se face tratament mecanic
Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
Se aplica pansament cu antiseptice
Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal
Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

1598. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei

pulpare seroase presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezectie apicala
D. Extirpare pulpara
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1599. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare
presupune:
A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de paste cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1600. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare
purulente presupune:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos

D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice

E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1601.
A.
B.
C.
D.
E.

Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:

apex larg deschis la copii si adolescenti
largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
mese impinse dincolo de apex
tratamente endodontice incomplete
canalele curbe

1602. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
1603. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. topografia loco-regionala
E. starea tesutului pulpar
1604. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta
in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune
pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de
lichefactie colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
1605. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave
este:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
1606. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin
urmatoarele metode:

A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara
opusa
B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index
C. Cu ajutorul unor chei din stentz
D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale
E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila
1607.
A.
B.
C.
D.
E.

In tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:

Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol
Mese burate cu pulbere de tanin
Mese cu antiseptice
Mese imbibate cu apa oxigenata
Mese cu antibiotice

1608. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele

modificari determinate de:
A. Persistenta secretiei pe canal
B. Existenta fistulelor
C. Existenta modificarilor apicale
D. Imaginile radiologice caracteristice
E. Posibilitatile de tratament conservator
1609. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei
pulpare simple consta din:
A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv
B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv
C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda
D. Obturatia de canal daca durerile au cedat
E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate
1610. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui
proces cronic preexistent consta in:
A. Tratament mecanic endocanalicular
B. Trepanarea apexului pentru drenaj
C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal
D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore
E. Rezectia apicala
1611. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme
lezionale grave:
A. Cauterizare chimica
B. Cauterizare electrica
C. Extractia dintelui
D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
E. Schimbarea medicatiei endodontice

1612. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu

secretie abundenta si persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
1613. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica
fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuret
C. aj apical prin fistula
D. Cauterizare electrica
E. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
F. Rezectie apicala
1614. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei
seroase pulpare presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezecia apical
D. Extirpare pulpar
E. Obturaie de canal n aceeai edin
1615. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaiei pulpare
purulente presupune:
A. Extirpare pulpar
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice
E. Obturaie de canal n aceeai edin
1616. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare
presupune:
A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de past cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturaie de canal n aceeai sedin
1617. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic
preexistent se realizeaz:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fr trepanarea apexului
C. Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff)

D. Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile

E. Obturaie de canal dup ncetarea secreiei
1618. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,
pasta cu antibiotice:
A. Se aplic din prima edin
B. Nu se aplic din prima sedin
C. Se menine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se menine o sptmn
1619.
A.
B.
C.
D.
E.

n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz:

Drenajul endodontic
Drenaj transosos
Drenaj alveolar
Medicaia analgetic
Pansament cu antiseptice

1620. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale

cronice, se indic:
A. Drenajul endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic
1621.
A.
B.
C.
D.
E.

n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz:

Drenaj endodontic
Pansament cu antiseptice
Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu
Incizie muco-periosatal
Toate de mai sus

1622.
A.
B.
C.
D.
E.

n parodontitele apicale cronice fistulizate:

Se face tratament mecanic
Se fac splturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul
Se aplic pansament cu antiseptice
Se obtureaz chiar dac nu s-a oprit secreia de pe canal
Se poate executa chiuretajul periapical, dup obturaia de canal

1623. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se

practic:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimic
D. Cauterizarea electric

E. Realizarea unui abces medicamentos

1624.
A.
B.
C.
D.
E.

Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica:

in diabet
drenaj endodontic inefcient
stare generala afectata
boala de focar
dinte fara valoare functionala

1625.
A.
B.
C.
D.
E.

Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:

drenaj endodontic
drenaj maxilar
Antibioterapie
Corticoterapie
Antialgice

1626. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal

presupune:
A. drenaj endodontic
B. obturatie cu hidroxid de calciu
C. drenaj prin fistula medicamentoasa
D. chiuretaj apical
E. cauterizare chimica sa electrica
1627.
A.
B.
C.
D.
E.

Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:

Endodontic
Parodontal
Transinusal
Transmaxilar
Combinat

1628.
A.
B.
C.
D.
E.

Rezecia apical are urmtoarele indicaii:

Curburi radiculare exagerate
Anomalii de form ale rdcinilor
Distrofii calcare intraradiculare
Imposibilitatea dezobturrii canalului
Corp strin pe canal n treimea apical

1629. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii

acute, se trateaz prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub
pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament
ocluziv.
D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului.

E. Toate de mai sus.

1630. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile
apicale sunt:
A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodonti
B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodonti
C. Afeciuni generale ale pacientului.
D. Calitatea materialului de obturaie radicular.
E. Toate de mai sus.
1631. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple,
se trateaz prin:
A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat.
B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima
edin.
C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate
accentua inflamaia periapical.
D. Dintele se las deschis 24-48 ore
E. Nici una din metodele de mai sus.
1632. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz
endoosoas se face prin:
A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 or
B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax.
C. Drenaj andodontic i analgetic
D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodonti
E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotic
1633. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistena pe canal a unei
secreii abundente se face astfel:
A. Drenaj endodontic i pansament cu past cu antibiotice pentru 48 or
B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat sub pansament ocluziv.
C. Drenaj endodontic dup care dintele se las deschis.
D. Splturi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zil
E. Obturaia provizorie a canalului radicular cu past de hidroxid de calciu sau past
Walkhoff.
1634. Caviti de clasa a I-a restaurate cu amalgam:
A. sunt de domeniul trecutului, este interzis folosirea amalgamului n aceast
situaie
B. n cazul unor caviti foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar i
se prefer un onlay sau coroan de nveli
C. la pacienii cu carioactivitate crescut, obturaiile de amalgam sunt de preferat
incrustaiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicat la tineri deoarece exist posibilitatea
apariiei n viitor a cariilor proximale

E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de

porelan deoarece costul acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci
de ani
1635. Obturarea cu amalgam prepararea cavitii de clasa a I-a n cazul cariilor
avansate i extinse:
A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie
B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndeprtarea
unor structuri dentare slabe
E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un
milimetru, se lucreaz cu dig
1636. Prepararea cavitii de clasa a I-a C pentru amalgam:
A. prepararea nu trebuie s fie conservativ deoarece suprafaa palatinal este
suficient de ntins
B. aici smalul este subire deci penetrarea iniial nu va depi 1-1,2 mm
C. dac exist un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat
profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie
D. dac este necesar retenia, se realizeaz o cavitate suplimentar de retenie pe
una din suprafeele proximale ale dintelui
E. nu se folosete freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar, ci se prefer
freza 69 (a crei aciune este mai blnd)
1637. Prepararea cavitii de clasa I A:
A. premolarii superiori pot fi lipsii de anul ocluzal datorit prezenei unui cuspid
vestibular voluminos
B. pentru a prepara caviti n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin la
45 corespunztor nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini
C. dac al doilea premolar inferior are trei cuspizi, anul lingual suplimentar poate fi
abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se ncearc s se pstreze i s nu se submineze creasta oblic
de smal
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori anurile ocluzale sunt mai
terse i nu se continu niciodat cu cele de pe faa vestibular
1638. Prepararea cavitilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:
A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei
cu amalgam
B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat
realizarea unei coroane de nveli
C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate
provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe
E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam

1639. Prepararea cavitii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul

mandibular:
A. amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei
B. conturul cavitii nu trebuie s se extind dect att ct s cuprind leziunea
C. se vor msura cu grij pereii; ei trebuie s aib: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4
mm iar peretele axial se va gsi la o adncime uniform de 0,75-1 mm
D. pereii mezial, distal, incizal i gingival diverg spre axial deci asigur o retenie
corespunztoare
E. pentru sporirea reteniei se pot realiza anuri n unghiurile diedre axio-gingival i
axio-incizal
1640. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii
cu amalgam:
A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de
unghiuri
B. cei mai afectai sunt incisivii superiori
C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj
ultrasonic
D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial
E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale
1641.
A.
B.
C.
D.
E.

In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:

penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore
penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore
ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi
tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi
tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi

1642.
in:
A.
B.
C.
D.
E.

In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta

drenaj endodontic
osteotomie transmaxilara
drenaj alveolar
medicatie analgetica
incizie mucoperiostala

1643. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul

subperiostal) consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala

1644. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul

submucos) consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
1645. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe
canal se face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
1646. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe
canal se face cu:
A. drenaj endodontic
B. chiuretaj apical
C. rezectie apicala
D. radiculectomie
E. cauterizare chimica
1647.
A.
B.
C.
D.
E.

Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:

tratament de gangrena
rezectie apicala
radiculectomie
extractie
cauterizare electrica

1648. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei

seroase pulpare consta in:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
D. Osteotomie transmaxilara
E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

Tema nr. 16. Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice (5, pg. 249 260)
M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.ll, Ed.medical, Bucureti, 2002
1649. Parodontitele apicale exudative seroase i supurate pot fi tratate medicamentos pe

cale endodontal:
A. dup ce s-a realizat intervenia de drenare
B. nainte de intervenia de drenare
C. dup ce fenomenele acute s-au amendat
D. nu necesit tratament medicamentos
E. indiferent de prezena fenomenelor acute
1650. Metodele chirurgicale de tratament a parodontitelor apicale acute pot fi:
A. extracia dintelui pentru drenaj alveolar
B. extracia dintelui pentru drenaj endodontal
C. trepanarea osului pentru drenaj intern
D. incizie muco-periostal pentru drenaj extern
E. toate rspunsurile sunt corecte
1651. Tratamentul n parodontitele apicale acute este dictat de:
A. tonusul reactiv individual al pacientului
B. forma anatomo-clinic a inflamaiei
C. starea dintelui
D. poziia dintelui pe arcad
E. igiena bucal a pacientului
1652. Referitor la tratamentul parodotitei apicale acute hiperemice sunt adevrate
urmtoarele afirmaii:
A. dac este complicaia unei inflamaii acute, simpla extirpare a pulpei duce la
retrocedarea fenomenelor apicale
B. dac este complicaia unei inflamaii acute extiraprea pulpar nu realizeaz eliminarea
sursei de iritare parodontal
C. dac este copmplicaie a gangrenei simple se va trata numai afeciunea cauzal
D. dac factorul detreminant este depirea apexului cu material de obturaie se
recomand dezobturarea canalului radicular
E. cnd reprezint acutizarea unui proces cronic preexistent este obligatorie extracia
dintelui
1653. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente:
A. tratamentul se face la fel indiferent de faza n care se gsete localizat exudatul
purulent
B. n faza endoosoas se poate realiza drenajul endodontic asociat cu analgezice
C. n faza endoosoas se poate efectua drenajul transosos cnd drenajul endodontic a
euat din diferite cauze
D. se poate proceda la extracie cnd dintele nu are valoare masticatorie i protetic
E. este preferabil ca extracia s fie fcut la cald
1654. n parodontita apical acut arsenical:
A. se deschide complet camera pulpar
B. se exereaz pulpa coronar i radicular
C. se efectueaz tratament mecanic

D. se efectueaz toaleta canalelor cu me mbibat n neofalin

E. se aplic mee burete cu pulbere de tanin
1655. Parodontita apical acut hipermec consecutiv obturaiei de
canal fr depire:
A. dac obturaia de canal este corect se administreaz analgetice i
antiinflamatoare
B. dac obturaia de canal este corect se pot asocia cteva de edine de
raze X
C. dac obturaia de canal este corect se dezobtureaz canalul
D. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie
exudativ se dezobtureaz canalul
E. dac obturaia de canal este corect, dar sunt semne de inflamaie
exudativ se face extracia dintelui
1656. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase:
A. folosirea turbinei prezint deazavantajul c transmite vibraiile n
regiunea apical
B. folosirea turbinei prezint avantajul c se lucreaz rapid
C. este preferat anestezia locoregional
D. este preferat anestezia plexal
E. trebuie evitat infiltrarea anestezicului n esutul inflamat
1657. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase,
tehnica drenajului endodontic presupune:
A. se efectueaz imobilizarea provizorie a dintelui
B. trepanarea la locul de elecie
C. reperarea orificiilor cananlelor radiculare
D. dintele nu se las deschis dup drenaj
E. permeabilizarea apexului este urmat de splturi abundente
1658. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se
utilizeaz ca antiinflamatoare:
A. acetat de hidrocortizon
B. dexometazon
C. fenilbutazon
D. acetat de prednison
E. penicilin
1659. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se
utilizeaz ca antialgice:
A. ampicilina
B. hidroxid de calciu
C. iodoform
D. diclofenac
E. algocalmin

1660. n tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se

utilizeaz ca antibiotice:
A. acetaminofen
B. acid acetilsalicilic
C. penicilin
D. diclofenac
E. tetraciclin
1661. Osteotomia transmaxilar se realizeaz folosind:
A. anestezia plexal sau troncular periferic
B. incizie mucoperiostal
C. un tunel osos pn la vrful rdcinii
D. perforarea tablei osoase i a osului
E. perforarea rdcinii
1662. n faza subperiostal a parodontitei apicale acute exudative
purulente:
A. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 12 de ore
B. se administreaz analgetice
C. se face incizie subperiostal i lam de dren pentru 24 de ore
D. nu se administreaz analgetice
E. nu este necesar drenajul endodontic
1663. n prima faz a parodontitei apicale hiperemice postobturaie:
A. tratamentul este antialgic
B. tratamentul este antiinflamator
C. se combate durerea
D. se stimuleaz tendina la difuziune seroas
E. nu este necesar tratament antialgic i antiinflamator

PARODONTOLOGIE
METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DIN ANURI I FOSETE I
PARODONTOLOGIE

1664. Calitile unui material de sigilre (dup Bratu) sunt:

A. biocompatibilitate
B. aderena bun la suprafeele negravate
C. priz rapid n condiiile cavitii bucale
D. nu necesit caliti fizionomice
E. fluiditate

1665. Cimenturile glass-ionomer n comparaie cu rinile compozite folosite pentru

sigilri:
A. au rezisten mic la uzur
B. au rezisten mai mare la uzur
C. au aceeai rezisten la uzur
D. au capacitate mai redus de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal
E. au capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului ocluzal
1666. Controalele periodice dup sigilri cu rini compozite:
A. sunt necesare odat la 3 luni
B. sunt necesare odat la 6 luni
C. verific nchiderea etan, clinic, prin examen cu sonda dentar
D. verific nchiderea etan numai prin inspecie
E. verific nchiderea etan folosind fuxin bazic 0,25%
1667. Enameloplastia se recomand n cazul:
A. suprafeelor ocluzale cu anuri adnci
B. suprafeelor ocluzale cu anuri n form de"V"
C. anurilor adnci i nguste
D. anurilor care prezint modificri de culoare
E. cariilor superficiale
1668. n mod clasic timpul de demineralizare n cazul folosirii rinilor compozite
pentru sigilri este de:
A. 60 secunde pentru dinii permaneni
B. 120 secunde pentru dinii permaneni
C. 60 secunde pentru dinii temporari
D. 120 secunde pentru dinii temporari
E. nu necesit demineralizare

1669. Incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz interaciunii mai multor factori:
A. capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n fosetele i anurile
adnci
B. existena unei cantiti mai mari de smal ntre suprafaa dintelui i jonciunea
smalt-dentin la nivelul anurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizrii unei curiri foarte bune
D. existena unor anuri ocluzale largi n form de"V
E. concentraia mai mica de fluor n smalul ocluzal dect n cel proximal
1670. Materialul de sigilre romnesc denumit SIGILR are urmtoarele proprieti:
A. timp de lucru i de priz foarte mare

B. adeziune slab
C. rezisten
D. hidrofilie redus
E. vscozitate
1671. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din anuri i fosete
A. iniial debutul leziunii carioase are loc n adncimea anului
B. iniial debutul se produce la orificiul anului, n smalul pantelor cuspidiene
opuse
C. leziunea carioas se produce concomitent att la nivelul orificiului smalului, ct
i n adncimea acestuia
D. ulterior leziunea carioas cuprinde pereii anului
E. baza anului se demineralizeaz dup ce orificiul i pereii acestuia au fost
afectate
1672.

Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:

A. fluorizarea general i local
B. obturaii cu galss-ionomeri
C. sigilarea anurilor i fosetelor
D. igiena alimentaiei
E. igiena buco-dentar

1673.

Avantajele obturaiilor preventive cu glass ionomeri(dup Garcia Godoy):

A. rezistena crescut la forele masticatorii
B. adeziune excelent la smal i dentin
C. aplicare n doi timpi
D. posibila aciune cariostatic prin eliberare de fluor
E. stimularea neodentinogenezei.

1674. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea anurilor i fosetelor, au urmtoarele

avantaje:
A. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil
B. eliberare de ioni de fluor
C. culoare acceptabil
D. timp de priz prelungit
E. se pstreaz aproximativ timp de 1 an
1675. Sigilarea este o metod de prevenire a cariei de pe:
A. suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor
B. suprafeele proximale ale dinilor laterali
C. suprafeele orale ale incisivilor superiori
D. suprafeele orale ale incisivilor inferiori

E. suprafeele vestibulare i orale ale molarilor

1676. Sigilrile se recomand n urmtorele situaii clinice:
A. anuri i fosete n forma de"i", amfor, pictur
B. anuri n form de"V"
C. cnd sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar
D. dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat
E. dini parial acoperii de un capuon de mucoas
1677.

Tehnica sigilrii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmtoarele etape:

A. curirea suprafeei dentare
B. izolare
C. demineralizare
D. aplicarea materialului
E. aplicarea unui lac protector

1678. Tehnica odontomiei profilactice este util n urmtoarele cazuri:

A. copii cu policarii
B. imposibilitatea efecturii unor controale periodice
C. copii indemni de carii
D. copii handicapai
E. dini temporari
1679. Timpul clasic de demineralizare n vederea sigilrii este de:
A. 60 de secunde la dinii temporari
B. 60 de secunde la dinii permanenti
C. 120 de secunde la dinii temporari
D. 120 de secunde la dinii permanenti
E. 15 secunde la dinii permaneni
1680.

Aciunea materialelor de sigilre const n:

A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans
B. stimuleaz eliberarea local de fluor
C. umple n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent
D. manoperele de curire a anurilor i fosetelor nu mai sunt necesare
E. penetrant redus

1681. Timpii operatori n cazul sigilrilor cu rini compozite sunt:

A. curairea suprafeei dentare
B. fluorizare local
C. izolare
D. pregtirea suprafeelor de smal

E. aplicarea materialului de sigilre

1682. Zonele cele mai vulnerabile la apariia proceselor carioase sunt:
A. faa mezial
B. faa distal
C. la colet
D. anurile ocluzale
E. fosetele ocluzale
1683. Dezavantajele folosirii sigilanilor pe baza de cimenturi ionomere de sticl
autoplimerizabile:
A. timp de priz scurt
B. sensibilitate n mediul umed
C. finisare slab din cauza rugozitii superficiale
D. aplicare greoaie
E. rezistena medie n zonele supuse direct solicitrii masticatorii
1684. n funcie de extinderea i adncimea procesului carios, Simonsen clasific
obturaiile preventive cu rin n:
A. tipul A, cnd leziunea de carie a progresat n dentin
B. tipul B, cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic
C. tipul D, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
D. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n smal
E. tipul C, cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
1685.

Indicaia major a sigilrii o constituie:

A. anurile i fosetele molarilor
B. anurile i fosetele premolarilor
C. anuri i fosete n form de U"
D. anuri i fosete aberante
E. anuri i fosete neretentive.

1686. La controlul clinic al sigilrii, sunt posibile urmtoarele situaii:

A. sigilarea este intact se controleaz cu radiografii bite-wing
B. sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea
C. sigilarea este parial pierdut se completeaz cu un nou sigilant
D. sigilarea are microneadaptari se repet sigilarea
E. sigilarea are microneadaptri se controleaz cu radiografii bitewing.
1687. Materialele folosite pentru sigilare au urmtoarele efecte importante:
A. umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent
B. uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor

C. blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme

cariogene
D. prezint o rezisten mecanic crescut la forele masticatorii
E. expansiune termic crescut.
1688.

Perioadele potrivite pentru sigilare(dup Simonsen):

A. vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
B. vrsta de 10-12 ani pentru molarii permaneni
C. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi permaneni
D. vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni
E. vrsta de 11-13 ani pentru premolari.

1689. Sigilarea anurilor i fosetelor are urmtoarele caracteristici:

A. mpiedic progresia cariei
B. suprafeele de smal demineralizate anterior i sigilate, sunt mai rezistente la
atacul acid ulterior dect smalul sntos
C. interfaa smalt-rin creaz o barier de protecie mpotriva colonizarii
microorganismelor
D. maturarea smalului continu
E. nu permit trecerea n anul ocluzal a substratului nutritiv
1690. Debutul cariilor ocluzale din anuri i fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene
B. bazei anurilor ocluzale
C. orificiului i pereilor verticali ai anurilor
D. pereilor vestibulari ai anurilor
E. pereilor orali ai anurilor.
1691. Eficiena redus a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaz:
A. inconstanei fasciculului provenit de la sursa de raze UV
B. polimerizarea necorespunztoare a benzilor de material ptrunse n spaiile create
prin demineralizarea smalului
C. radicalilor liberi care inactiveaz benzoil-metil-eterul
D. deficienelor de tehnic propriu-zis a sigilanilor
E. incapacitii luminii UV de a penetra n profunzimea zonelor de smal
demineralizate.
1692. *mbuntirea adus materialelor de sigilare pe baz de rini bis-GMA const
n:
A. introducerea de bis fenol A
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuar

C. introducerea de metacrilat
D. gruprilor epoxidice din structura rinii
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amin.
1693. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:
A. laserul cu inversare acustico-optic i cu transmitere de energie de intensitate
mic
B. igiena buco-dentar
C. sigilarea anurilor i fosetelor
D. fluorizarea general i local
E. igiena alimentaiei
1694. Sigilarea are urmtoarele indicaii:
A. anuri i fosete adnci n forma de"i", amfora, pictur
B. anuri i fosete adnci cu proast coalescen
C. carie profund
D. carie de adncime medie
E. sonda"agat", dar fr semne de carie dentar.
1695.

Succesul sigilarii depinde de:

A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru
B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare
C. vrsta copilului
D. profunzimea procesului carios
E. mrimea suprafeei ocluzale.

1696. Timpii operatori n tehnica sigilarii cu rini compozite sunt:

A. izolarea
B. bizotarea
C. extensia preventiv
D. splarea i uscarea
E. controlul relaiilor de ocluzie.
1697.

Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoreaz urmtorilor factori:

A. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor n fosetele sau anurile
adnci ca ntr-o ni retentiv
B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
C. orientrii prismelor de smal la nivelul anurilor
D. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat
E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal.

1698.

Sigilarea este indicat la:

A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
B. pacieni care consum zilnic cantiti mari de dulciuri
C. carii ocluzale superficiale
D. pacieni cu handicap fizic sau psihic care nu i pot efectua igiena bucal
E. numai pe suprafeele ocluzale ale molarilor de 6 ani.

1699. Situaiile clinice n care se recomand odontomia profilactic sunt:

A. copii cu policarii care prezint o igiena bucal defectuoas
B. n cazul anurilor ocluzale n form de V cu diametru mare i puin adnci
C. n cazul anurilor ocluzale n form de I adnci, nguste
D. copiii a cror sntate general necesit efectuarea tratamentelor stomatologice
sub anestezie general
E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate.
1700. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii permaneni este:
A. 60 secunde
B. 120 secunde
C. 15 secunde
D. 100 secunde
E. 45 secunde.
1701. *Timpul de aciune al agentului demineralizant pentru dinii temporari este:
A. 30 secunde
B. 60 secunde
C. 100 secunde
D. 120 secunde
E. 150 secunde.
1702. * Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la dinii temporari este:
A. 2-3 ani
B. 3-4 ani
C. 4-5 ani
D. 5-6 ani
E. 6 ani.
1703. *Vrsta optim indicat pentru efectuarea sigilrilor la molarii de 12 ani i
premolari este:
A. 9-10 ani

B. 10-11 ani
C. 11-12 ani
D. 11-13 ani
E. 12-14 ani.
1704.

Avantajele enameloplastiei sunt:

A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului
B. permite ptrunderea profund a sigilantului
C. crete rezistena la uzur a materialului aplicat
D. asigur o adapatre deficitar la smal E. asigur o adaptare mai bun la smal.

1705.

Calitile unui material de sigilare sunt:

A. fluiditate
B. priz rapid n condiiile cavitii bucale
C. biocompatibilitate
D. s nale ocluzia
E. s nu perturbe ocluzia.

1706. *Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:

A. se intervine pe dini santoi
B. se trateaz cariile dentare
C. est o metod foarte scump de tratament
D. este o tehnic non-invaziv
E. necesit mai multe sedine.
1707. *Efectele sigilanilor sunt:
A. blocheaz"locusul"preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme
cariogene
B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale
C. ofer o protecie minim fa de caria dentar
D. elibereaz ionii de calciu
E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat.
1708. * n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori:
A. controlul relaiilor ocluzale
B. splarea i uscarea
C. izolarea
D. verificarea sigilrii
E. extensia preventiv.

1709.

Indicaiile odontomiei profilactice sunt.

A. copii cu policarii i igien oral foarte bun
B. copii cu policarii i igien oral foarte proast
C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii
D. marmoraii pe suprafeele ocluzale
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.

1710. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt
corecte:
A. sunt rini schimbtoare de ioni
B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la
carie
E. nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material
utilizat
1711. *Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este
adevarat:
A. sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
B. au aceeai rezisten de legatur ca i sigilanii granulari
C. au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
D. au aceea i rat de retenie ca sigilanii granulari
E. conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
1712. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i
fosetelor cu un ciment glass ionomer:
A. izolarea cmpului operator
B. aplicarea agentului de demineralizare.
C. splarea zonei demineralizate sub izolare
D. uscarea i aplicarea glass ionomerului
E. controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
1713. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a
anurilor i fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
B. izolarea i uscarea cmpului operator
C. demineralizarea anurilor i fosetelor
D. splarea cu jet continu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolarii
cmpului operator
E. aplicarea materialului de sigilare

1714. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele:

A. este o metod "invaziv" de prevenire a cariei ocluzale
B. este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint
modificri de culoare i sunt suspectate ca ar fi cariate
C. const n pregtirea unei caviti superficiale .
D. dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate
E. obturarea cavitii se face cu amalgam de argint
1715. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele:
A. conserv la maximum structura dur dentar
B. se descriu 3 tipuri de obturaii preventive
C. toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz
D. combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor
din vecintate
E. sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri
1716. n cazul sigilrii cu rini compozite,agentul demineralizant sub form de soluie
se aplic:
A. prin frecarea suprafeei de smal
B. prin atingerea suprafeei de smal
C. strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
D. pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
E. cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
1717. *La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este
mai slab:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji lonomer Type III
E. Visio-Seal
1718. *La copiii cu dentiie temporar indemn, Societatea Britanic de Stomatologie
Pediatric recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani: .
A. control periodic
B. sigilare
C. sigilare largit
D. aplicare de lacuri fluorate
E. aplicare de lacuri fluorate
1719. *La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri
largi, coala Scandinav recomand:

A. sigilare
B.. sigilare largit
C. expectativ
D. aplicaii de lacuri fluorate
E. nici una dintre acestea
1720. Mucoasa de cptuire a cavitii orale prezint urmtoarele caracteristici
A. este puternic keratinizat
B. prezint o submucoas format din esut conjunctiv lax
C. este specializat n receptarea stimululor care produc senzaii gustative
D. acoper bolta palatin osoas
E. este slab keratinizat
1721. * Baza anului gingival o constituie
A. sulcular
B. conturul coronar al ui joncional
C. adamantin redus
D. inseria epitelial
E. jonciunea amelo-dentinar
1722. *Celulele periferice ituate pe suprafaa convex a mugurelui dentar formeaz
A. stratul adamantin extern
B. stratul adamantin intern
C. lamina dentar primar
D. teaca Hertwig
E. stratul epitelial

1723. * Primul stadiu al erupiei dentare pasive se caracterizeaz prin

A. apariia fenomenului de atriie
B. joncional este localizat in egal msur pe smal i pe cement
C. joncional i baza anului gingival sunt pe smal
D. joncional s-a retras spre apical pe suprafaa cementului
E. baza anului gingival se situeaz la nivelul jonciunii smal-cement
1724. Care din urmtoare funcii sunt caracteristice desmodoniului i ligamentului
periodontal
A. funcia senzitiv
B. funcia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziologic
D. funcia de implantare
E. funcia de nutriie

1725. Care din urmtoarele elemente se gsesc in lichidul anului gingival

A. aminoacizi
B. fibrinogen
C. istemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui
D. fibre de colagen i elastin
E. fibre de oxytalan
1726. Care din urmtoarele tipuri de fibre gingivale se gsesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
1727. Care din urmtorii factori controleaz rezorbia osoas
A. gama-interferonul
B. limfotoxine
C. acidul arahidonic
D. factor de necroz a tumorilor ( TNF- )
E. factor de transformare a creterii ( TGF- )
1728. Care sunt componentele gingiei
A. papila interdentar
B. marginea gingival liber
C. mucoasa alveolar
D. frenul labial
E. gingia fix
1729. Erupia dentar activ se caracterizeaz prin
A. coroana anatomic este egal cu coroana clinic
B. rdcina anatomic este egal cu rdcina clinic
C. apoziie de os alveolar
D. coroana clinic este mai mare dect coroana anatomic
E. deplasarea dinielui spre planul ocluzal fr modificarea nivelului epiteliului
joncional

1730. * Parodontometria
A. este o metoda de nregistrare grafic a mbolnvirilor parodoniului marginal
B. Reprezint o diagram a feelor vestibulare i orale a arcadelor dentare
C. Reprezint o metoda clinic de masurare i evaluare nainte i n cursul
tratamentului a retraciei gingivale, a adncimii pungilor parodontale i a gradului
de mobilitate
D. Intervalul ntre doua linii orizontale corespunde unei distane de 2 mm
E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinire liniile ngroate situate
n zona ocluzal este de 1 mm
1731. Anamneza
A. Este prima etap de examinare
B. Stabilete un diagnostic de certitudine sau prezumtiv
C. Cuprinde o examinare clinica obiectiv
D. Se bazeaz pe ntrebri i interpretarea rspunsurilor date de bolnav
E. Se realizeaz printr-o interogare i discuie, prin examinarea modului de rspuns
a pacientului
1732.

Anamneza
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor poteniale mbolnviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Oblig la o examinare de specialiate prin ndrumarea spre medicul specialist n
boli interne
E. Se realizeaz prin inspecie i palpare

1733.

Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontal sunt

A. Testul de solicitare dentar prin presiune
B. Dentoparodontograma
C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonan magnetic nuclear
D. Mobilometria instrumental
E. Examenul radiologic

1734. Examenul clinic al parodoniului marginal superficial

A. Urmrete mobilitatea dentar patologic
B. Urmrete aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale
libere
C. Se apreciaz retracia gingival
D. Se realizeaz determinarea adncimii pungilor parodontale
E. Se face prin inspecie i palpare

1735. Examenul clinic obiectiv al parodoniului marginal

A. Se realizeaz prin inspecie i palpare
B. Se adreseaz parodoniului marginal superficial i profund
C. Examinarea prin inspecie se face cu instrumentar specializat: sonde de
parodontometrie i sonde exploratorii
D. Examinarea parodoniului marginal de nveli se face cu ajutorul testelor de
vitalitate
E. Face referire la debutul afeciunii parodontale
1736. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontal
A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale i patologice ale aspectul
parodoniului marginal superficial
B. Ofer indicaii cu privire la spaiul dento-alveolar
C. Ofer indicaii asupra lamina dura
D. Ofer indicaii asupra gradului i tipului de resporbie osoas vertical,
orizontal, mixt
E. Apreciaz cantitativ plac bacterian
1737. Indicele de igien bucal (IHB)
A. Reprezint un indice de plac i de tartru
B. Ofer relaii i asupra sngerrii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de plac rezult din nsumarea valorilor constatate pe 6
suprafee preselectate
D. Suprafeele preselectate sunt reprezentate de suprafeele vestibulare ale molarilor
primi superiori i suprafeele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafeele preselectate sunt reprezentate i de suprafeele vestubulare ale
incisivilor centrali superiori drept i inferior stng
1738. Indici de inflamaie parodontal sunt
A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe i ilness)
C. Indicele de sngerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezent a pungilor parodontale
1739. Mobilitatea dentar patologic
A. Se face n mod obinuit cu un instrument metalic, cu care se exercit presiuni
moderate n plan orizontal i axial
B. Se poate percepe prin palpare digital
C. Mobilitatea dentar de gradul 1 este atunci cnd excursia extremitii incizale sau
ocluzale a coroanei n plan transversal depaete 1 mm
D. Mobilitatea dentar patologic de gradul 3 este atunci cnd diniele este mobil i

n sens vertical, axial

E. Moblitatea dentar patologic avansat poate fi observat prin vestibularizarea
incizivilor superiori n ocluzie
1740. *Examenul radiologic efectuat n gingivitele hiperplazice, cu o evoluie mai lung
de 2-3 luni indic aproape ntotdeauna
A. Demineralizarea septurilor alveolare
B. Hiperestezie dentinar
C. Traumatism ocluzal
D. Resorbii oasoase extinse periradicular i periapical
E. Adenite
1741. *Formele cele mai numeroase de mbolnvire ale parodoniului marginal
A. Prezint o inflamaie manifest
B. Prezint descuamri ale marginii gingivale libere i ale papilei interdentare
C. Sunt asociate cu afeciuni generale ale organismului
D. Apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar n cazuri de epilepsie, datorit utilizrii unei medicaii de tipul hidantoin
1742. *Gingivita cronic (simpl, mecomplicat)
A. Este de cauz microbian (prin plac bacterian)
B. Este de cauz micotic
C. Este de natur viral
D. Apare n cadrul unor boli sistemice
E. Apare n lichenul plan sau alte dermatoze
1743. *Parodontita juvenil este
A. Este o parodontit rapid progresiv
B. Este o parodontit ulcero-necrotic
C. Este o parodontit rapid progresiv precoce
D. Este o atrofie parodontal
E. Este o forma de gingivit hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente
1744. *Parodontit prepubertala este
A. Este o parodontit rapid progresiv
B. Este o parodontit ulcero-necrotic
C. Este o parodontit rapid progresiv precoce
D. Este o atrofie parodontal
E. Este o forma de gingivita hiperplazic, ca efect secundar al unor medicamente

1745. Clasificarea ARPA (Asociaia international pentru cercetri asupra

parodontopatiilor) n anul 1955 propune urmtoarea clasificare a bolilor parodoniului
marginal
A. Parodontite
B. Parodontoze
C. Parodontome
D. Parodontit prepuberal
E. Parodontit rapid progresiv
1746. Clasificarea Carranza Jr (1996) descrie urmtoarele forme de mbolnvire a
parodoniului marginal
A. Gingivite
B. Parodontite
C. Trauma ocluzal
D. Atrofia parodontal
E. Manifestri parodontale ale unor boli generale
1747. Clasificarea gingivitelor dup Catedra de Parodontologie Bucureti
A. Gingivita cronic
B. Gingivita hiperplazic prin inflamaie microbian
C. Gingivite simptormatice n dursul unor boli sistemice
D. Gingivita hiperplazic idiopatic
E. Gingivita alergic
1748. Clasificarea gingivitelor i gingivostomatitelor acute i subacute
A. Parodontite cronice marginale
B. Tumori gingivale benigne
C. Tumori gingivale maligne
D. Gingivostomatita herpetic
E. Aftele i gingivostomatita recidivant
1749. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de
Parodontologie Bucuresti
A. Parodontit marginal cronic superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontit marginal cronic superficiale pe fond de involuie precoce
C. Parodontit prepubertal precoce
D. Parodontit juvenil
E. Parodontit distrofic
1750. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde dup Catedra de
Parodontologie Bucuresti

A. Parodontit prepubertala precoce

B. Parodontit juvenil
C. Parodontit marginal cronic profund
D. Parodontit marginal profund rebele la tratament
E. Parodontit distrofic
1751. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoin,
ciclosporin, antagoniti de calciu este:
A. o gingivit hiperplazic idiopatic
B. o gingivit alergic
C. o gingivit hiperplazic
D. o gingivit hipertrofic descuamativ
E. o gingivit iritativ sau de iritaie
1752.

Gingivitele din cursul unei stri fiziologice se clasific n:

A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcin
C. gingivite de menopauz
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamaie microbian

1753. Gingivitele se clasific n:

A. gingivita marginal cronic
B. gingivita ulcero-necrotic
C. manifestri parodontale n boli generale
D. gingivite alergice
E. atrofia parodontal
1754. Gingivitele simptomatice se gsesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcin
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficiena renal cronic

1755. Gingivo-stomatitele acute se clasific n:

A. gingivo-stomatit ulcero-necrotic
B. gingivo-stomatita herpetic
C. aftele recidivante
D. gingivite din SIDA

E. stomatite din SIDA

1756. n gingivite este afectat:
A. corionul gingival, i sistemul ligamentar supraalveolar
B. parodontiul marginal de nveli
C. parodontiul marginal de nveli i unele componente ale parodoniului de
susinere
D. este afectat mobilitatea dentar
E. apare fenomenul de halisterez superficial
n gingivite este afectat:
A. parodoniul marginal de nveli
B. sistemul ligamentar supraalveolar
C. ligamentele orizontale
D. ligamentele oblice
E. nici una din acestea
1757. *n trauma ocluzal, parodoniul marginal prezint:
A. semne de suferin, dar fr caracter distructiv n absena aciunii microbiene
B. nu prezint semne de suferina
C. hiperplazie gingival
D. atrofie gingival
E. modificri de culoare ale gingiei
1758. Parodontit marginal cronic profund la adult are formele:
A. parodontit marginal profund rebel la tratament
B. parodontit marginal agresiva rapid progresiva
C. parodontit postjuvenil
D. parodontit distrofic
E. parodontit ulcero-necrotic
1759. Parodontit marginal cronic profund la adult, poate fi:
A. parodontit marginal cronic profund localizat
B. parodontit marginal cronic profund generalizat
C. parodontit distrofic
D. parodontit juvenil
E. parodontit agresiv rapid progresiv
1760. Parodontit marginal cronic profund la copii apare ca:
A. parodontit prepubertara precoce
B. parodontit prejuvenil

C. parodontit agresiv rapid progresiv

D. parodontit distrofic
E. parodontit juvenil
1761. Parodontit rapid progresiv precoce prezint urmtoarele forme:
A. parodontit rapid progresiva a adultului
B. parodontit prepubertar
C. parodontit juvenil
D. parodontit din SIDA
E. parodontit ulcero-necrotic
1762.

Gingivita cronic:
A. se mai numete i gingivit iritativ;
B. se mai numete i gingivit de origine tartric;
C. se mai numete i gingivit simpla, necomplicat;
D. se manifest prin inflamaia papilei i a marginii gingivale libere;
E. se mai numete i gingivit simptomatic.

1763.

Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:

A. parodontit marginal cronic pe fond de involuie precoce
B. parodontit marginal cronic profund localizat
C. parodontit marginal profund rebel la tratament
D. parodontit juvenil tardiv
E. parodontit marginal cronic profund generalizat.

1764.

Gingivite i gingivo-stomatite acute i subacute sunt:

A. gingivostomatita ulcero-necrotic
B. gingivostomatita herpetic
C. gingivita alergic
D. gingivostomatita aftoas recidivant
E. gingivostomatita de menopauz.

1765.
Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar n urmtoarele boli
sistemice:
A. diabet
B. hepatita B
C. caren de vitamina C
D. boli de snge i imune
E. TBC.

1766. Gingivitele descuamative reprezint manifestri bucale ale:

A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrrii de antagoniti de Ca
E. sclerodermiei.
1767.

*Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:

A. hidantoin
B. betablocantele
C. metronidazolu
D. cefalosporinele
E. prednisonul.

1768.
*n gingivita de sarcin, n lichidul anului gingival se remarc o cretere
important a
A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia
C. Speciilor de Actinomyces
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans
1769.

*n gingivostomatita aftoas recidivant, leziunea iniial este

A. o zon eritematoas
B. o vezicul
C. o ulceraie
D. un placard
E. o eroziune

1770.

Diagnosticul diferenial al candidozei se face cu

A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. gingiviostomatita herpetic
E. gingivita cronica

1771.

Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu

A. boala Behcet
B. gingivita alergic
C. leucemia cronic
D. candidoza acut
E. agranulocitoza

1772.

Dup localizare i ntindere, gingivita cronic poate fi

A. gingivit cronic propriu-zis
B. papilita
C. Gingivita marginal
D. gingivita acut de cauz microbian
E. gingivita generalizat

1773.

Factorii favorizani ai gingivitei hiperplazice simple sunt

A. obturaii n exces, n contact sau n imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentaiei(bogat n lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidiv
E. caviti carioase aproximale

1774.

Gingivitele descuamative pot aparea n

A. leucemii acute i subacute
B. lichen plan
C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet

1775.

n candidoza acut, subiectiv pot aparea

A. senzaii dureroase la atingere, masticaie
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. fisuri dureroase ale comisurilor orale
D. hipersalivaie
E. prurit gingival

1776.

n gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmtoarele manifestri

A. prurit gingival
B. sngerri gingivale
C. uoara cretere a mobilitii dentare fiziologice
D. hipersalivaie
E. senzaie de tensiune

1777.

n gingivita din diabet, gingia poate prezenta

A. pungi adevrate
B. hipertrofie gingival generalizat
C. sngerri uoare
D. uoar mobilitate patologic
E. ulceraii

1778.

n gingivita hiperplazic din leucemie, principalele semne clinice sunt

A. gingivoragii precoce
B. senzaie de uscciune a mucoasei orale
C. apariia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingival
E. ulceraii

1779.
n gingivostomatita ulcero-necrotic sunt incriminai urmtorii factori
favorizani
A. fumatul excesiv
B. boli hematologice
C. igiena oral deficitar
D. pericoronarite
E. factori psihosomatici
1780.

n pericoronaritele acute pot aparea urmtoarele complicaii

A. trismus
B. febra
C. abcese de vecinatate
D. edem laringian
E. meningit acut

1781.

n gingivita hiperplazic din hipovitaminoza C apare:

A. mobilitate patologic prin edem
B. hipertrofie lingual
C. sngerri gingivale
D. pungi false
E. halen

1782.
n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele
microorganisme din anul gingival sunt:
A. specii de Streptococ
B. specii de Actinomyces
C. Capnocytophaga
D. Veillonela Parvula
E. Fusobacterium
1783.

Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este dat de:

A. boli generale cronice caectizante
B. menopauza i postmenopauza

C. deficitul de vitamina A, D, E
D. prezena bacililor fuziformi i spirochetelor
E. hiposalivaia din colagenoze
1784.

Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:

A. sngerri gingivale la periaj i masticaie
B. consistena gingiei crescut n formele exudative
C. pungi false
D. prurit gingival i senzaie de usturime
E. fenomene de halisterez superficial

1785.

Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocrom const n:

A. glosit
B. ulceraii orale i faringiene
C. mucoasa gingival este palid
D. disfagie
E. toate de mai sus

1786.

Antagonitii de calciu au urmtoarele efecte:

A. activarea acidului folic
B. scderea glicozaminoglicanilor sulfatai
C. inhibarea sintezei AND
D. stimularea factorului de cretere epitelial
E. creterea proliferrii celulare pe culturi de fibroblati

1787.
*Care din urmtoarele simptome nu le ntlnim la pacienii cu gingivit
cronic:
A. uor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzaie de usturime
D. sngerri gingivale la periaj
E. sngerri gingivale la masticaie
1788.
*Cte zone distincte afectate se descriu histopatologic n gingivita acuta ulceronecrotic?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7

1789.
* Histopatologic, n gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente
urmtoarele aspecte:
A. edem
B. scderea permeabilitii capilare
C. creterea reactivitii elementelor contractile din pereii vaselor sanguine
periferice
D. degenerescena fibrelor de reticulin
E. staz vascular n gingie
1790.

n gingivita cronic, n stadiul de 'leziune stabil' ntlnim urmtoarele aspecte:

A. crete numarul de plasmocite
B. joncional prezint fenomene de ngustare a spaiilor intercelulare
C. lamina bazal e nentrerupt
D. microulceraii n epiteliu
E. scade nivelul i activitatea unor enzime

1791.
n gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele
microorganisme din anul gingival sunt:
A. Veillonela parvula
B. Fusobacterium
C. specii de Streptococ
D. specii de Stafilococ
E. specii de Actinomyces
1792.

n stadiul de leziune iniial, gingivita cronic se caracterizeaz prin:

A. hiperemie activ
B. marginaie leucocitar
C. migrarea prin diapedez, n special a monocitelor
D. flux de snge crescut n teritoriul capilar i venular
E. creterea numarului de celule, n special fibroblati

1793.

*Principalul semn clinic obiectiv n gingivitele cronice l reprezint:

A. culoarea roie deschis a gingiei
B. tumefacia
C. sngerarea gingival
D. modificrile aspectului suprafeei gingivale
E. consistena variabil a gingiei

1794.

Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:

A. fisuri dureroase la comisuri
B. halen fetid intens
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare general de regul nealterat
E. dureri spontane iradiante n oasele maxilare

1795.

Simptomatologia gingivitei de sarcin cuprinde:

A. principalele semne sunt hiperplazia i sngerarea
B. mobilitatea patologic de gradul 1 i 2, fre evoluie spre avulsia diniilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingival i oral au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcin se dezvolt exclusiv la nivelul papilelor interdentare

1796.

Condiiile favorizante de apariie a gingivostomatitelor micotice sunt:

A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcin;
C. vrsta i sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.

1797.

Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:

A. gingivostomatita de menopauz;
B. gingivostomatita aftoas;
C. gingivita de sarcin;
D. gingivostomatita distrofic;
E. gingivostomatita herpetic.

1798.

* Gingivita acuta ulcero-necrotic:

A. apare n special la btrni;
B. s-a dovedit a fi o boal contagioas;
C. are o evoluie de tip epidemic n unele colectiviti;
D. este favorizat de deficiena vitaminei PP;
E. prezint hipersalivaie seroas.

1799.

Gingivita din diabet se caracterizeaz prin:

A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;
B. miros i gust caracteristic de metal;
C. consistena crescut a gingiei;
D. hiperplazie generalizat polipoidal;
E. frecvente ulceraii.

1800.
Gingivita hiperplazic de cauz microbian prezint urmtoarea
simptomatologie:
A. gingia este de culoare rou-violaceu;
B. gingia are suprafaa neted;
C. gingia are uneori micro-ulceraii;
D. uneori gingia are aspect lucios de coaj de portocal;
E. consistena gingiei este ferm cnd apar suprainfectrile.
1801. Gingivita la pubertate este caracterizat prin:
A. apariia ei att la fete ct i la biei;
B. este mai frecvent ntre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecvent a speciilor Capnocytophaga;
D. apariia ca semn al unor modificri metabolice mai ales naintea ciclului
menstrual;
E. inflamaie gingival rou-violacee.
1802.
*Gingivo-stomatita aftoas are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai
mici au dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
1803.

*Gingivo-stomatita herpetic:
A. apare mai ales la aduli i la btrni;
B. apare dup o perioad de incubaie de 4-5 zile;
C. este consecina unei necroze de lichefactie prin veziculaie intradermic;
D. prezint vezicule cu lichid tulbure, lptos;
E. evolueaz n puee i se vindec total dup circa 2 sptmni.

1804.

*n gingivita alergic:
A. consistena gingiei este ferm;
B. gingia are o culoare rou-deschis;
C. gingia nu sngereaz la atingere i masticaie;
D. volumul gingiei este crescut;
E. apar frecvent ulceraii dureroase pe marginile limbii.

1805.

*n gingivita cronic, principalul semn clinic obiectiv este:

A. culoarea rou-deschis a gingiei;

B. tumefacia;
C. apariia pungilor false;
D. sngerarea;
E. modificarea aspectului gingiei.
1806.

n gingivita de sarcin:
A. s-a remarcat o cretere important a speciei Prevotella intermedia;
B. adevarata cauz o reprezint placa bacterian;
C. nu se evideniaz semne histopatologice specifice;
D. nu apar pungi gingivale adevarate;
E. mobilitatea dentar este frecvent de gradul 3.

1807.
*Perioada de incubaie a virusului herpetic implicat n producerea gingivostomatitei herpetice este:
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D. 24 ore;
E. 24-48 ore.
1808.
Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene ntr-una
hiperplazic se numar:
A. prezena diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturaii n exces n imediata apropiere a gingiei;
C. obturaii rugoase, retentive n apropierea gingiei;
D. contact traumatic i retentiv ntre corpul de punte i gingia diniilor stlpi;
E. persistena pe arcada a unor dinii temporari.
1809.

Gingia poate prezentain cursul diabetului:

A. sngerri uoare la atingere
B. consistena ferma a papilelor
C. frecvent pungi false
D. uoara mobilitate patologic prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.

1810.

*Gingivita acuta ulcero-necrotic este caracterizat prin:

A. prurit gingival
B. alterarea strii generale
C. absenta sngerrii la palpare cu sonda
D. consistena ferma a papilelor
E. mobilitate dentar.

1811.

Gingivita la pubertate se caracterizeaz prin urmtoarea simptomatologie:

A. inflamaie gingival cu o culoare roie violacee
B. tumefacie prin edem cu caracter ireversibil
C. sngerare la masticaie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingival, n special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei
interdentare
E. ulceraii frecvente.

1812.

n boala Behcet se ntlnesc:

A. afte bucale i genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita
C. induraia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.

1813.

n gingivita acuta ulcero-necrotic simptomatologia subiectiv cuprinde:

A. senzaie de uscciune i arsur la nivelul mucoasei gingivale
B. senzaie de gust metalic i alterat
C. diminuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente
D. dureri spontane iradiante n oasele maxilare
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente.

BIBLIOGRAFIE : H.T. DUMITRIU PARODONTOLOGIE, ED. VIATA

MEDICALA ROMANEASCA, BUCURESTI 1999
1814. *Eruptia pasiva se clasifica in :
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
stadii.
1815. *Gingia fixa are o inaltime verticala de :
a) 3-5 mm
b) 1-9 mm
c) 5-9 mm
d) 1-5 mm
e) 3-9 mm
1816. *Adancimea santului gingival este in medie :
a) 2 mm
b) 1,5 mm

c) 1 mm
d) 1,8 mm
e) 2,2 mm
1817. *Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre :
a) 0,05-0,1 mm
b) 0,1-0,15 mm
c) 0,15-0,2 mm
d) 0,2-0,25 mm
e) 0,25-0,3 mm
1818. Gingia fixa :
a) adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent
b) are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
c) este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular
d) este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular
e) constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie
marginii gingivale libere
1819. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de :
a) eruptia dentara
b) varsta
c) sex
d) traumatisme
e) tipul constitutional
1820. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi :
a) granulos
b) cornos
c) bazal
d) spinos
e) lamelar
1821. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :
a) seara
b) in cursul masticatiei
c) in sarcina
d) in inflamatia gingivala
e) prin periaj
1822. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi :
a) cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
b) cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
c) cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
d) cementul vine in contact cu smaltul in 60-65% din cazuri
e) cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri

si deplasare ale

1823. Zonele cele mai bogate in os medular sunt :

a) molarii si premolarii superiori
b) molarii si premolarii inferiori
c) incisivii si caninii superiori
d) incisivii si caninii inferiori
e) tuberozitatea maxilara
1824. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula
contine:
a) glicoproteine
b) carbohidrati
c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii
d) celule fagocitare
e) celule epiteliale descuamate
1825. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati
mari de proteine de soc termic sunt:
a) Prevotella nigrescens
b) Fusobacterium nucleatum
c) A.actinomycetemcomitans
d) Bacteroides gracilis
e) Porphyromonas gingivalis
1826. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele
particularitati:
a) un raport calciu-fosfor mai scazut
b) mai multa brusita
c) continut crescut de sodiu
d) mai putin fosfat octocalcic
e) mai putina witlokita
1827. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:
a) aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
b) ingustarea spatiului dento-alveolar
c) intreruperi pana la disparitia laminei dura
d) ingrosarea laminei dura
e) efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian
1828. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme :
a) electrostatic
b) hidrofil
c) structuri bacteriene specializate
d) receptori de suprafata specifici si enzime
e) hidrofob

1829. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din
saruri de :
a) Mg
b) Al
c) Ca
d) Fe
e) Li
1830. *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente
anorganice :
a) fosfat de Na
b) carbonat de Mg
c) fosfat de Zn
d) carbonat de Ca
e) sulfat de Ca
1831. *Tartrul dentar contine :
a) proteine 8-10%
b) lipide 0,5%
c) carbohidrati 10-12%
d) fructoza
e) glucoza
1832. *In cadrul formarii tartrului :
a) alimentele dure grabesc formarea tartrului
b) deficienta vitaminelor B,D favorizeaza formarea acestuia
c) consumul de alimente bogate in fosfor favorizeaza formarea tartrului
d) aportul de acid ascorbic creste cantitatea de tartru
e) aportul crescut de glucide, proteine favorizeaza formarea tartrului
1833. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt :
a) A. actinomycetemcomitans
b) Porphyromonas gingivalis
c) Actinimyces viscosus
d) Fusobacterium nucleatum
e) Prevotella intermedia
1834. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi :
a) senzatie de tensiune in oasele maxilare
b) mobilitate dentara anormala
c) bruxism
d) dificultati de masticatie
e) dinti inclusi
1835. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:
a) detectarea si localizarea tartrului subgingival

b) detectarea cariilor subgingivale

c) masurarea adancimii pungilor parodontale
d) determinarea indicelui CPITN
e) controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival
1836. Indicele gingival Loe si Silness =1 reprezinta:
a) sangerare punctiforma la sondaj
b) discrete modificari de culoare ale gingiei
c) lipsa sangerarii la sondaj
d) inflamatie medie gingivala
e) discret edem
1837. Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita
terapeutica:
a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
b) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
c) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
d) clasa I - igiena bucala, detartraj
e) clasa III - I+II si tratament complex parodontal
1838. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare
dinte :
a) mezio-vestibular
b) disto-vestibular
c) mezial si distal
d) mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
e) disto-palatinal (sau disto-lingual)
1839. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete
preselectate :
a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
b) suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori
c) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
d) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
e) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
1840. *Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de
la :
a) 0 la 4
b) 0 la 3
c) 0 la 5
d) 0 la 2
e) 0 la 6
1841. *Valoarea maxima a indicelui de sangerare papilara este :
a) 3
b) 6

c) 5
d) 4
e) 8
1842. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii
colorante :
a) fuxina bazica 2-3%
b) albastru de metil 5%
c) violet de gentiana 2%
d) albastru de toluidina 1%
e) fluoresceina
1843. *Mobilitatea dentara patologica este de :
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
grade.
1844. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare
urmatoarele criterii:
a) mecanismul de producere al bolii parodontale
b) afectiunile generale sistemice
c) statusul social-economic al indivizilor
d) gradul de manifestare al inflamatiei
e) gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
1845. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:
a) parodontita cronica a adultului
b) parodontita rapid progresiva precoce
c) parodontita marginala cronica superficiala
d) parodontita refractara la tratament
e) parodontita distrofica
1846. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:
a) gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
b) gingivita alergica
c) gingivita din cursul unor stari fiziologice
d) gingivita cronica
e) gingivita de iritatie
1847. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:
a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata
b) parodontita ulcero-necrotica
c) parodontita marginala rebela la tratament

d) parodontita marginala rapid progresiva precoce

e) parodontita distrofica
1848. *Care din urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu le
intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? :
a) gingivite
b) parodontite
c) trauma ocluzala
d) hipertrofia parodontala
e) manifestari parodontale ale unor boli generale
1849. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
categorii de parodontite.
1850. *Clasificarea lui F. Carranza cuprinde
a) 6
b) 7
c) 8
d) 9
e) 10
categorii de gingivite.
1851. *Clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucuresti incadreaza imbolnavirile
parodontiului marginal in
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
clase.
1852. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele
urmatoarele forme de gingivita :
a) gingivita cronica
b) gingivita hiperplazica
c) gingivita din cursul unor stari fiziologice
d) gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice
e) gingivita alergica
1853. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt :
a) parodontita lent progresiva

b)
c)
d)
e)

parodontita rapid progresiva a adultului

parodontita ulcero-necrotica
parodontita refractara la tratament
parodontita juvenila

1854. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:

a) hiperemie activa
b) marginatie leucocitara
c) migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor
d) flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
e) cresterea numarului de celule, in special fibroblasti
1855. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:
a) principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea
b) mobilitate patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor
c) pot aparea pungi parodontale adevarate
d) mucoasa gingivala si orala au aspect uscat
e) hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor
interdentare
1856. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:
a) activarea acidului folic
b) scaderea glicozaminoglicanilor sulfatati
c) inhibarea sintezei ADN
d) stimularea factorului de crestere epiteliala
e) cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti
1857. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
a) fisuri dureroase la comisuri
b) halena fetida intensa
c) limitarea deschiderii gurii prin trismus
d) stare generala de regula nealterata
e) dureri spontane iradiate in oasele maxilare
1858. In gingivita cronica, in stadiul de leziune stabila intalnim urmatoarele aspecte :
a) creste numarul de plasmocite
b) epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare
c) lamina bazala e neintrerupta
d) microulceratii in epiteliu
e) scade nivelul si activitatea unor enzime
1859. *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica :
a) usor prurit gingival
b) dureri severe
c) senzatie de usturime
d) sangerari gingivale la periaj

e) sangerarii gingivale la masticatie

1860. *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta :
a) culoarea rosie deschisa a gingiei
b) tumefactia
c) sangerarea gingivala
d) modificarile aspectului suprafetei gingivale
e) consistenta variabila a gingiei
1861. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele
microorganisme din santul gingival sunt :
a) Veillonela parvula
b) Fusobacterium
c) specii de Streptococ
d) specii de Stafilococ
e) specii de Actinomyces
1862. *Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente
urmatoarele aspecte :
a) edem
b) scaderea permeabilitatii capilare
c) cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice
d) degenerescenta fibrelor de reticulina
e) staza vasculara in epiteliul gingival
1863. *In gingivita acuta ulcero-necrotica, histopatologic se descriu la nivelul zonelor
afectate
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
zone distincte.
1864. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:
a) sindromul DOWN
b) sindromul PAPILLON-LEFEVRE
c) hiperfosfatazia
d) anemia
e) sindromul CHEDIAK-HIGASHI
1865. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:
a) prurit gingival
b) sangerari frecvente ale gingiei
c) papila gingivala tumefiata
d) senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti

e) durere periradiculara si interradiculara

1866. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade
de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) gradul I- leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu
patrunde interradicular
b) gradul II- examenul radiologic deceleaza o rezorbtie osoasa semnificativa
c) gradul II- sonda patrunde interradicular 1-3 mm
d) gradul III- sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul
opus
e) gradul IV- sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul
interradicular
1867. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) fisuri STILLMAN
b) feston McCALL
c) atrofie osoasa predominant verticala
d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
e) hiperestezia
1868. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale :
a) molarilor secunzi si incisivilor
b) molarilor primi si caninilor
c) molarilor primi si incisivilor
d) molarilor secunzi si caninilor
e) premolarilor
1869. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive,
la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda
la adult
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
grade de afectare.
1870. *Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt :
a) pungi de 5-7 mm
b) exudat inflamator redus sau clinic absent
c) mobilitate dentara accentuata
d) migrari patologice frecvente
e) radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant
verticale
1871. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicati :

a)
b)
c)
d)
e)

A. actinomycetemcomitans
Eikenella corrodens
Porphyromnonas gingivalis
Capnocytophaga
Veillonela

1872. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin :

a) leucocite distruse
b) celule epiteliale descuamate
c) fragmente de os alveolar necrozat
d) exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent
e) tesut conjunctiv de neoformatie
1873. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la
tratament sunt :
a) Fusobacterium nucleatum
b) Prevotella intermedia
c) A. actinomycetemcomitans
d) Peptostreptococus micros
e) Capnocytophaga
1874. *Factorul cauzal al SIDA afecteaza predominant :
a) macrofagele
b) celulele Langerhans
c) neuroni, celule gliale
d) limfocitele Th
e) eritrocitele
1875. Gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici :
a) este de culoare rosu aprins
b) sangerari la atingeri bruste, puternice
c) forma este doar localizata
d) frecvente suprainfectari micotice
e) rar se asociaza gingivitele ulcero-necrotice
1876. Printre manifestarile bucale la bolnavii SIDA se gasesc :
a) infectiile micotice
b) leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie tipica
c) sarcomul KAPOSI
d) osteite ale corticalei interne a crestei alveolare
e) hipopigmentatiile mucoasei bucale
1877. In SIDA pot fi intalnite urmatoarele manifestari extrabucale si generale :
a) adenopatii ale ganglionilor pretragieni
b) pneumonii
c) candidoza (esofag, trahee, bronhii, plamani)

d) toxoplasmoza cerebrala
e) edem laringian
1878. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem enumera :
a) necroze pulpare
b) abcesul parodontal marginal
c) hipoestezia dentinara
d) parodontite apicale subacute si cronice, retrograde
e) gingivostomatita ulcero-necrotica
1879. *Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecvent
a) lingual
b) palatinal
c) vestibular
d) mezial
e) distal
1880. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde :
a) jena dureroasa la masticatie, de intensitate mica
b) dintii limitanti prezinta procese carioase
c) mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
d) consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale
e) percutia verticala a dintilor limitrofi e de regula mai dureroasa decat cea
transversala
1881. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii :
a) contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
b) contactul cu un instrument metalic
c) contactul cu peria de dinti
d) in cursul amprentarii campului protetic cu Stents
e) contactul cu alimente acre sau dulci
1882. Complicatii loco-regionale ale bolii parodontale pot fi :
a) abcesul cerebral
b) meningita
c) adenite
d) noma
e) sinuzita maxilara

1883. *Un periaj corespunzator dureaza

a) 1 minut
b) 2 minute
c) 10 minute
d) 3-5 minute
e) 7-8 minute
1884. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii :
a) copii mici
b) persoane purtatoare de aparate ortodontice
c) persoane handicapate fizic
d) bolnavi de Parkinson
e) persoane cu abilitate manuala crescuta
1885. *Clorhexidina are actiune bacteriostatica in concentratie de :
a) 0,2 g/ml
b) 0,5g/ml
c) 0,3g/ml
d) 0,02g/ml
e) 0,1g/ml
1886. Clorhexidina :
a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore
d) in concentratie de 1g/ml are actiune bacteriostatica
e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare
1887. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare,
cum sunt :
a) depunerea crescuta de tartru subgingival
b) coloratii galben-maronii ale dintilor
c) gust amar
d) iritatii masive ale mucoasei bucale
e) tulburari digestive
1888. Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt :
a) fluorura de sodiu
b) fluorura de potasiu
c) fluorura de staniu

d) silicatul de zirconiu
e) clorura de cetilpiridinium
1889. *In practica uzuala se folosesc
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7
chiurete Gracey standard.
1890. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta
Gracey
a) 5/6
b) 7/8
c) 9/10
d) 11/12
e) 13/14
1891. *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar de
a) 7
b) 5
c) 4
d) 3
e) 6
1892. Chiuretele Gracey mini cinci
a) sunt in numar de 4
b) partea activa cu lungimea cat a chiuretelor standard, dar mai fina
c) partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5mm sau mai mari
partea activa permite un acces mai facil in zonele de incongruenta
dentoalveolara si la nivelul furcatiilor
e) sunt in numar de 7
1893. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt :
a) detartrajul subgingival din pungile parodontale
b) detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival
cu alte instrumente
c) chiuretajul radicular
d) detartrajul supragingival
e) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
1894. Principalele contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt :
a) bolnavi cu boli infectioase, contagioase
b) hiperestezie dentinara accentuata
c) graviditatea

d) copii mici
e) boli psihice (forme minore)
1895. Detertrajul sonic :
a) are un pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete
b) necesita racira cu apa
c) are o eficienta egala cu cea a aparatului cu ultrasunete
d) volum redus
e) prezinta un consum redus de energie
1896. *Cea mai eficienta actiune chimica a clorurii de zinc este :
a) efectul hemostatic
b) actiunea cicatrizanta
c) efectul de cauterizare
d) efectul astringent
e) efectul vasoconstrictor
1897. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei
peretelui celular sunt :
a) streptomicina
b) ampicilina
c) penicilina
d) eritromicina
e) cefalosporine
1898. Antibiotice ce actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei
proteice sunt :
a) tetraciclina
b) eritromicina
c) ampicilina
d) bacitracina
1899. Propolisul exercita urmatoarele efecte :
a) antibacterian
b) vasodilatator
c) anestezic de suprafata
d) trofic tisular
e) antiinflamator
1900. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se
numara :
a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea
b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare
d) starea pulpei dentare
e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati

1901. In bioterapia de reactivare, vitaminoterapia recurge la administrarea de :

a) vitamina B
b) vitamina A
c) vitamina C
d) vitamina K
e) Paradenyl
1902. Substante imunobiologice folosite in cadrul terapiei de reactivare sunt :
a) vaccinul stafilococic
b) Polidin
c) Imudon
d) Cantastim
e) Gingisan
1903. In cadrul bioterapiei prin proceduri balneoterapeutice se folosesc :
a) ape minerale sulfuroase
b) ape termale
c) ape minerale feroase
d) ionoterapia
e) oxigenoterapia
1904. Criteriile de clasificare a bolilor parodontiului marginal sunt:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
C. gradul de manifestare a inflamatiei
D. sexul
E. mediul social al pacientului
1905. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o
diferentiaza de gingivita este:
A. pruritul gingival
B. usturimea gingivala
C. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj i masticatie
D. singerarile frecvente ale gingiei
E. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere
1906. Formele de parodontita marginala cronica avansata descrise la copil sunt:
A. parodontita prepubertala
B. parodontita juvenila sau pubertala
C. parodontita ulcero-necrotica
D. parodontita herpetica
E. parodontita refractara
1907. Principalele semne clinice de imbolnavire n parodontita juvenila sunt:
A. mobilitatea dentara patologica

B. pungile parodontale adevarate

C. migrarile patologice ale primilor molari i incisivi
D. halena fetida
E. formarea de abcese parodontale n formele avansate de imbolnavire
1908. Printre complicatiile locale ale bolilor parodontiului marginal se numara:
A. abcesul parodontal marginal
B. hiperestezia dentinara
C. amigdalita pultacee
D. necrozele pulpare
E. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
1909. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori i spontana, localizata de intensitate medie
B. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti
C. stare generala alterata
D. inapetenta
E. dureri mai intense, chiar iradiante n zonele invecinate
1910. Directiile principale de tratament n cadrul tratamentului local al parodontopatiilor
marginale cronice sunt:
A. tratamentul antimicrobian i antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de echilibrare ocluzala
D. tratamentul de reabilitare structurala i functionala prin biostimulare
E. tratamentul ortodontic
1911. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:
A. indepartarea placii microbiene , a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile
i zonele gingivale adiacente
B. albirea dintilor
C. stimularea circulatiei, vascularizarii i keratinizarii normale a gingiei
D. cresterea tonusului functional al gingiei
E. profilaxia singerarilor gingivale
1912. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala include:
A. extract de germeni de porumb (Zea Mays)
B. extract de menta
C. extract de muguri de brad
D. extract de soia
E. extract de aloe

1913. Masajul gingival este contraindicat:

A. pe versantele alveolare palatine
B. n zonele inflamate
C. n zona molarilor de minte superiori
D. n zona molarilor de minte inferiori
E. n abcesele parodontale marginale
1914. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot
fi:
A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan
B.senzatie de tensiune in oasele maxilare
C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere
D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp
E.mobilitate dentara anormala
1915. In cadrul examenului clinic obiectiv al bolnavului parodontopat,percutia
longitudinala sau transversala, moderata a dintilor:
A. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii cu parodontiul marginal normal
B. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii parodontotici
C. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii parodontotici
D. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii cu parodontiul marginal normal
E. nici un raspuns nu este correct
1916. Indicele de placa Silness si Le are urmatoarele valori:
A. 1.absenta placii
B. 2. placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber, ca un depozit fin, pelicular
C. 3. acumulare de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea
gingivala libera pana la suprafata dentara
D. 0. absenta placii
E. 2. placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa razuire cu
varful rotunjit al sondei de parodontometrie.
1917. Examenele complementare, in cadrul examinarii bolnavului parodontopat, sunt:
A.evidentierea placii bacteriene
B.testul la solicitare dentara prin presiune
C. testele microbiologice
D. examenul radiologic
E. mobilometria instrumentala
1918. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a
parodontiului marginal:

A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
1919. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza, ca semne clinice subiective:
A. usor prurit gingival
B. dureri violente, insuportabile, la periaj si in timpul masticatiei
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj si masticatie
E. prurit gingival accentuat
1920. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:
A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
B.frecvente ulceratii
C. sangerari abundente la atingere
D. rar, pungi false
E. consistenta redusa, moale, a papilelor
1921. La nivel gingival, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata:
A. are un aspect lobulat
B. este de culoare rosie-violacee
C. este de consistenta ferma
D. sangereaza
E. este de culoare roz-deschis
1922. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:
A.gingivostomatita herpetica
B. gingivostomatita aftoasa
C.gingivite alergice si descuamative
D. leucemie cronica
E. candidoza cronica
1923. Gingivostomatita herpetica:
A. apare mai frecvent la adulti
B. are o perioada scurta de incubatie, de 72-96 ore
C. are o perioada scurta de incubatie, de 48-72 ore
D. debutul este brusc, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale
cavitatii bucale si, uneori, pe piele
E. debutul este lent, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale
cavitatii bucale si, uneori, pe piele
1924. Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu:

A. fibromul gingival
B. granulomul eozinofil
C.plasmocitomul gingival
D. carcinomul gingival
E. sarcomul gingival
1925. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiala, care o
diferentiaza de gingivita este:
A. prurit gingival
B. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie
C. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingiei
D. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere
periradiculara si interradiculara
E. usturimi gingivale
1926. Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:
A. mobilitate dentara patologica
B. pungi parodontale adevarate
C. migrari patologice ale primilor molari si incisivi
D. hipoestezie dentinara
E. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire
1927. In parodontita distrofica, semne ale leziunilor de tip distrofic sunt:
A. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala reduse
B. hiperestezie
C. mobilitate dentara accentuata
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall
1928. Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:
A. eritemul gingival linear
B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. leucoplazia viloasa
D. infectiile micotice
E. sarcomul Kaposi
1929. In abcesul parodontal marginal intalnim urmatoarea simptomatologie obiectiva:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in
diametru pana la 1,5 cm sau chiar mai mult
C. dintii limitanti sunt in general indemni de carie
D. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie
E. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este mai ferma, in abcesul marginal
parodontal situat palatinal, in primele faze, consistenta este moale, depresibila
1930. Complicatii la distanta si generale ale bolii parodontale sunt:

A. celulite
B. tromboflebita sinusului cavernos
C. abces cerebral
D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
E. septicopioemii si septicemia
1931. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este
insusita corect si efectuata complet, in:
A. 2-3 min
B. 4-6 min
C. 1-2 min
D. 5-7 min
E. 3-5 min
1932. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:
A. prevenirea depunerii placii microbiene
B. prezenta placii microbiene
C. parodontite apicale
D. gingivite acute
E. abcese parodontale marginale
1933. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
A. depunerea crescuta de tartru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a
limbii
C. modificari definitive ale senzatiei gustative sau gust amar
D. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii
E. reactii alergice
1934. Gutiera din material acrilic transparent
A. are o grosime variabila intre 0.75, 1 si 1.5 mm
B. produce inaltari semnificative ale ocluziei
C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani
D. este semirigida
E. toate cele de mai sus
1935. *Atelele acrilice duble vestibulo-orale
A. sunt reunite prin punti acrilice
B. se realizeaza cel mai bine pe model
C. se realizeaza rapid
D. produce mici traumatisme la inserare
E toate cele de mai sus

1936. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:

A. coroane acrilice reunite intre ele
B. coroane metalice totale sau partiale reunite
C. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite
D. punti stabilizatoare
E sine MAMLOCK
1937. Sina MAMLOCK
A. este rezistenta, durabila si foarte rigida
B. are un aspect fizionomic
C. este folosita pentru imbilizarea dintilor posteriori
D. integrarea biologica este rapida
E. nici una din cele de mai sus
1938. Sistemele intracoronare de imobilizare :
A. sunt mai rezistente si mai decat sistemele extracoronare
B. sunt greu de realizat si necesita slefuiri dentare
C. pot fi mentinute pe perioade scurte de timp
D. pot fi mentinute pentru un timp mai indelungat
E. pot fi mentinute ca mijloace permanente de imobilizare
1939. Bioterapia de reactivare :
A. se adreseaza in special imbolnavirilor parodontale in care predomina leziunile
distrofice
B. se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti fizici si chimici si mecanici sau prin
proceduri balneoterapeutice
C. se realizeaza prin administrarea substantelor medicamentoase per os sau prin tratament
chirurgical
D. se bazeaza pe existenta in citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici
E. in tratamentul bolii parodontale nu se foloseste terapia de reactivare
1940. *In cadrul terapiei de reactivare extractele tisulare actioneaza prin:
A. modificarea gradului de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul parodontal
prin aport de acid hialuronic
B. stimuleaza inmultirea celulelor heparinoformatoare
C. stimuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic
D. stimuleaza mecanismele imune
E. toate cele de mai sus
1941. Indicatiile terapiei de bioactivare sunt:
A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si
antiinflamator
B. parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgical
C. parodontopatii involutive
D. parodontita distrofica (mixta)

E. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru grabirea vindecarii

1942. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat :
A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel
B. extract de placenta
C. extract total de ochi sau de corp vitros
D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina
E. extract de namol sapropelic
1943. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat :
A. extract de musetel
B. extract de germeni de grau
C. extract de germeni de porumb
D. extract de Aloe
E produsul Insadol
1944. Masajul gingival:
A. este indicat in toate cazurile de imbolnavire parodontala
B. se face manual sau mecanic
C. se face timp de 5-10 minute timp de o luna
D. miscarile sunt circulare sau prin tractiuni dinspre apical spre coronar
E. toate cele de mai sus
1945. In cadrul tratamentului gingivitei cronice :
A. pacientul trebuie sa isi insuseasca corect tehnicile de periaj dentar
B. se face un detartraj profesional suprasi subgingival
C. se aplica substante antiseptice
D. dupa periajul dentar se recomanda folosirea solutiilor cu clorhexidina
E. se trateaza bolile associate
1946. In cadrul tratamentului gingivitei hiperplazice prin inflamatie microbiana :
A. se foloseste cauterizarea chimica cu clorura de zinc:
A. se face gingivectomie
C. se face operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
D. se extrag dintii cu pungi parodontale
E. nici una din cele de mai sus
1947. *Tratamentul gingivitei in sarcina consta in:
A. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii
B. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana
C. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ, medicamentos si antimicrobian
D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical doar daca interfera cu ocluzia sau au
un aspect fizionomic neplacut
E. toate cele de mai sus

1948. In timpul sarcinii trebuie evitate:

A. radiografiile
B. orice medicatie care poate avea efecte toxice asupra fatului
C. sedintele lungi si obositoare
D. tratamentele efectuate in primul trimestru al sarcinii
E. indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese imbibate cu apa oxigenata a
placii bacteriene
1949. Tratamentul hiperplaziilor leucemice consta in:
A. spalaturi repetate la intervale scurte cu cloramina 3%
B. tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor
antiseptice, calmante din extracte de plante
C. periaj gingival usor
D. igiena bucala personala se face cu solutii de clorhexidina
E. nu exista restricitii cu privire la tratamentul chirurgical
1950. Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase:
A. tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist
B. tratamentul local se face cu solutii antiseptice
C. tratamentul chirurgical consta in gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie
D. se folosesc medicamente ca Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, antibiotice
E. se opreste medicatia cauzatoare
1951. Tratamentul pericoronaritelor consta in:
A. decapusonarea preventiva chirurgicala la nivelul molarului de minte
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata
E. adiministrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile cu trismus
si adenopatie
1952. Tratamentul gingivostomatitei aftoase cuprinde:
A. spalaturi cu solutii slab antiseptice, clatirea gurii cu solutii Romazulam, Ticiverol
B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie orthochrome, acid
tricloracetic 5-10%
C. badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%, violet de gentiana
1%
D. infiltratii cu penicilina si xilinasau hidrocortizon
E. corticoterapie, vitominoterapie, antialergice
1953. *Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale consta in :
A. tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simpla

B. tratamentul chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul santului gingival si a

pungilor parodontale,
C.papilectomie, gingivectomie
D. in cazul parodontitei marginale rebele la tratament se foloseste amoxicilina si
metronidazol sau tetraciclina
E. toate cele de mai sus
1954. Tratamentul abcesului parodontal marginal consta in :
A. incizie la nivelul bombarii maxime
B. indepartarea exudatului purulent prin spalare cu solutii antiseptice
C. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in cazul abceselor mari
D. chiuretaj subgingival
E. operatie cu lambou sau gingivectomie la dintii pluriradiculari
1955.
A.
B.
C.
D.
E.

*Instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival sunt:

sondele de parodontometrie
daltitele de detartraj
chiuretele parodontale
sapaliga de detartraj
pilele si razusele

1956. Chiuretele Gracey se caracterizeaza prin:

A. suprafata faciala este situata la un unghi de 90 fata de axul lung al primei parti
pasive
B. suprafata faciala este situata la un unghi de 70 fata de axul lung al primei parti
pasive
C. sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate in acest scop
D. au actiune concomitenta din partea ambelor muchii, atat asupra gingiei cat si
asupra radacinii
E. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
1957.
A.
B.
C.

Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:

detartrajul santului gingival
detartrajul subgingival din pungile parodontale
detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu
alte instrumente
D. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele pungilor parodontale
E. planarea suprafetelor radiculare chiuretajul radicular

1958. Tehnica chiuretajului radicular presupune:

A. introducerea cu putere a chiuretei in punga parodontala pana la portiunea cea mai
decliva
B. partea activa se plaseaza fata de radacina la un unghi de cel mult 37
C. se fac miscari oblice si orizontale

D. se fac tractiuni inspre ocluzal si incizal, repetate

E. se fac tractiuni inspre apical pana la obtinerea unei suprafete netede
1959.
A.
B.
C.
D.
E.

Urmatoarele afirmatii referitoare la detartrajul cu ultrasunete sunt false:

intereseaza tartrul supragingival in totalitate
intereseaza tartrul subgingival in toatalitate
intereseaza tartrul supragingivial partial
se realizeaza cu doua tipuri principala de aparate cu ultrasunete
inlocuieste in totalitate detartrajul manual

1960.
A.
B.
C.
D.
E.

Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

copii mici
bolnavi cardiaci cu pacemaker-uri
gravide
bolnavi psihici
hiperestezie dentinara accentuata

1961. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. intr-o gingivita cronica, suprainfectarea microulceratiilor ia sfarsit prin
indepartarea placii bacteriene
B. tesutul de granulatie nu mai prolifereaza dupa indepartarea placii bacteriene
C. tesutul de granulatie continua sa prolifereaze si dupa indepartarea placii
bacteriene
D. in parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale, acestea dispar
dupa indepartarea placii bacteriene
E. tratamentul medicamentos este necesar in gingivostomatitele ulcero-necrotice
1962. Clorhexidina:
A. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivodentar
B. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale
C. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive
D. previne depunerea placii bacteriene
E. toate afirmatiile sunt adevarate
1963.
A.
B.
C.
D.
E.

Tehnica aplicarii pastelor cu antibiotice presupune:

acul se insera cu fermitate pana in zona cea mai decliva a pungii parodontale
pistonul sirigii se actioneaza pana ce pasta reflueaza la gura pungii parodontale
se aspira in mod repetat
instilatia se mentine timp de 10-15 min. in conditii de izolare
instilatiile se fac la interval de 1-3 zile

1964. *Calitatile unui medicament antimicrobian ideal sunt:

A. difuziune lenta in focarul de infectie

B.
C.
D.
E.
1965.
A.
B.
C.
D.
E.

spectru antimicrobian redus

absenta reactiile de sensibilizare locale si generale
dezvolta rezistenta microbiana
pret ridicat
*Modalitate de actiune a antibioticelor asupra microorganismelor este:
inhibarea sintezei peretelui celular
inhibarea permeabilitatii memebranei citoplasmatice
inhibarea sintezei proteice
inhibarea sintezei acizilor nucleici
toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

1966. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza asupra microorganismelor prin

inhibarea sintezei peretelui celular:
A. streptomicina
B. penicilina
C. lincomicina
D. ampicilina
E. amoxicilina
1967.
A.
B.
C.
D.
E.

Care sunt efectele secundare ale folosirii tetraciclinei:

aparitia pungilor parodontale
aparitia de candidoze
tulburari gastrice si intestinale
sangerari gingivale
tulburari hepatorenale

1968.
A.
B.
C.
D.
E.

Dezavantajele utilizarii substantelor chimice cu actiune caustice:

necroza osului alveolar
necroza tesuturilor gingivo-parodontale
necroza pulpei dentare
aparitia cariei dentare
accentuarea abraziei dentare

1969.
A.
B.
C.

Electrocauterizarea:
reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale
utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa
utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu
suprafata neteda
D. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare
E. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic

1970. Dezavantajele electrocauterizarii sunt:

A. interfereaza cu stimulatorii cardiaci
B. determina necroze pulpare

C. favorizeaza aparitia discromiilor

D. produce un miros neplacut
E. detemina necroze ale osului alveolar
1971.
A.
B.
C.
D.
E.

Tratamentul chirurgical parodontal este indicat in urmatoarele situatii:

hiperplazie dentinara
pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian
pungi parodontale adevarate
gingivostomatite
defecte muco-gingivale

1972.
A.
B.
C.
D.
E.

Pentru tratamentul parodontal chirurgical sunt necesare:

instrumentar de incizie si sectionare
sonde parodontale
pense Crane-Kaplan pentru rezolvarea recesiilor multiple
bisturie cu lame de unica folosinta nr. 15, 11, 12b
bisturiu Orban

1973.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele:

abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
abcese parodontale marginale recidivante
hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasa
abraziuni patologice excesive
pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros

1974. Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate presupune urmatorii timpi

operatori:
A. incizie verticala in bizou intern
B. incizii verticale pentru relectarea in totalitate a lamboului
C. decolarea tesutului de granulatie
D. planarea radacinilor
E. niciuna din afirmatiile de mai sus
1975. Care din urmatoarele tipuri de interventii reprezinta interventii de chirurgie
mucogingivala:
A. frenotomii, frenectomii, frenoplastii
B. regenerarea tisulara ghidata
C. operatia cu lambou deplasat apical
D. operatia cu lambou deplasat coronar
E. gingivectomia