Lucrare de Licenta - Szabo Lorant - Mecatronica IV 2010

LUCRARE DE LICEN
Conductorul tiinific:
Absolvent:
drd.ing. Simon Mihai
Szab Lrnt
TRGU-MURE
2010
Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini
CUPRINS:
CAP. 1.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
CAP. 2.
2.1.
2.2.
2.3.
CAP. 3.
3.1.
3.2.
CAP. 4.
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
CAP. 5.
CAP. 6.
6.1.
6.2.
6.3.
CAP. 7.
Cercetare bibliografica ................................................................................. 4

Glob Oglinda .......................................................................................................................... 4
Sound To Light ...................................................................................................................... 4
Masina de fum ....................................................................................................................... 5
Pin Spot.................................................................................................................................. 5
Iluminarea inteligenta.................................................................................. 8
Generalitati ............................................................................................................................ 8
Controlul ........................................................................................................................... 10
Structura ............................................................................................................................15
2.3.1.
Sursa de lumina ..................................................................................................15
2.3.2.
Capul ................................................................................................................. 18
2.3.3.
Platforma de support ........................................................................................ 19
2.3.4.
Mecanismul Pan-Tilt ......................................................................................... 19
Aplicatii ..................................................................................................... 21
Aplicatii generale ..................................................................................................................21
Aplicatia Mecanismului Pan-Tilt ........................................................................................ 22
3.2.1.
Aplicaii in sisteme de supraveghere ................................................................ 22
3.2.2.
Aplicaii in cercetri spaiale............................................................................. 23
3.2.3.
Aplicaii militare................................................................................................ 24
3.2.4.
Aplicaii verde: ............................................................................................... 26
Proiectarea electrica ................................................................................. 28
Motoare pas cu pas
.................................................................................................... 28
4.1.1.
Generalitati .................................................................................................... 28
4.1.2.
Clasificare
.................................................................................................... 29
4.1.3.
Avantajele motoarelor pas cu pas ..................................................................... 30
4.1.4.
Dezavantaje motoarelor pas cu pas .................................................................. 30
4.1.5.
Marimi caracteristice ale MPP ...........................................................................31
4.1.6.
Actionarea MPP................................................................................................. 32
Circuit de comanda pentru motoarele pas cu pas folosite .................................................. 35
4.2.1.
Generalitati .................................................................................................... 35
4.2.2.
Componente electronice necesare pentru realizarea circuitului ...................... 36
4.2.3.
Realizarea circuitului pentru driver .................................................................. 38
4.2.4.
Schema electrica a circuitului ........................................................................... 39
4.2.5.
Vederi de sus si de jos pentru ajutor la construire ........................................... 40
4.2.6.
Circuitele integrate folosite pentru realizarea driverului ................................. 41
4.2.6.1.
L297 - Distribuitorul de impulsuri ......................................................... 41
4.2.6.2.
L298 Blocul de putere .......................................................................... 43
Placa de conectare la portul paralel .................................................................................... 45
Sursa de alimentare a sistemului ........................................................................................ 46
Softul utilizat ............................................................................................. 47
Componente utilizate ................................................................................. 49
Motor Pas Cu Pas de 1Nm ................................................................................................... 50
Fulii pentru curele HTD .......................................................................................................51
Curele HTD .......................................................................................................................... 52
Desenele si poze despre standul realizat ......................................................54
CAP. 1.
Cercetare bibliografica
1.1.Glob oglind:
Primele efectele de lumin a aprut cu mult nainte de discoteca a nceput.
nainte de rzboi, a fost descoperit c, dac strluceasc o lumina pe un glob acoperite
cu oglinzi, atunci de pe fiecare oglinda pornete o raza de lumina individuala. Deci,
atunci cnd a venit de-a lungul discoteca n anii 60` globul disco cu oglinzi a fost primul
efect care au folosit. Iluminatul general a fost oferit de becuri roii, pentru a da o
strlucire cald n sala si o lumina spot cu un disc
rotativ cu o gaura in fata pentru a obine un efect
stroboscopic. Dup un timp a fost descoperita lumina
Ultra Violet care a avut efectul ca lucrurile albe
strluceau in ntuneric. A fost repede aplicata in
discotecile, din nefericire a avut efectul ca dini
oamenilor strlucea verde.
Primele lumini disco au fost inventate in jurul anul
1968 cnd cineva a decis
s controleze luminile electronic (tranzistoarele si

Fig.1.1GlobDisco
thyristoarele, inca nu erau chipuri) idea a fost ca luminile sa pulseze in ritmul muzici
dar la diferitele frecvente ale muzici, o lamp a pulseze la Bass, o alta la frecvente
mijlocii si o alta lampa la frecvente nalte. Aa pentru prima oara in istorie sa nscut
sound to light.
1.2.
Sound To Light:
De la anul 1968 pana la anul 1973 sound to light era cea mai
mare senzaie in industria discotecii. i n curnd a progresat
de la 3 canale pana la 5 canale folosind si frecventele
intermediare in muzica. Totui sound to light a avut o
problema mare, in timp ce luminile pulsau la frecventele
muzicii ochiul uman a avut mari dificulti n a se raporta
efectul vizual cu muzica. Ere prea complex.
Fig.1.2LuminaSpot
In anul 1973 o idee noua a fost nscuta. n locul de a pulsa lumina la diferitele frecvente
ale muzicii, idea noua era ca lumina sa pulseze numai la bass fiecare canal, la rndul su
(ex. Primul bass un canal de lumin, bassul urmtor = al doilea canal de lumina,
bassul urmtor = al treilea canal de lumina, bassul urmtor = napoi la canalul intai).
Lucrul asta a fcut un efect dramatic pe care ochiul uman a putut sa uite fr un efect
neplcut. Si aa s-a nscut aparatele Sound Chase si Sound Sequencer.
Metoda asta este si folosit in zilele noastre pentru controla luminile spot pentru a obine
un efect vizual.
1.3.
Maina de fum:
Urmtoarea mare schimbarea a venit in anul 1978 cu ajungerea aparatului Maina de

fum. Prima maina de fum a adus o noua dimensiune in efecte vizuale si pentru prima
oara a fcut si efecte de 3D. In locul de a vedea
pulsaia lmpilor, acum a fost si vizibil raza de
lumina care trecea prin aer. Spoturi folosite
pentru acest scop sunt mai ales cei care u o raza
de lumina concentrate si ngusta. Aceste tipuri da
lampa numit PAR sunt si folosite pentru
iluminarea globului cu oglinzi. Acest efect de
lumini folosit in fum a fost numit PIN SPOT.
Lmpile PAR comandata intrun sistem Sound
Chase cu Maina de fum au adus un efect care
Fig.1.3Masinadefum
era foarte rspndit in discotecile.
1.4.
Pin Spot
Pn n prezent mare eforturi au fost fcute ca luminile sa interpreteze sunetul, dar

lucrurile au fost in micare pentru a obine scopul. Metoda Pin Spot a nceput sa fie
folosit in efecte motorizate, aceste efecte au fost mai intai de stil de helicopter sau mai
ales de tip scanner cnd lumina trece de la o parte la alta. Micarea acestor lumini a
devenit munca DJ ului in club mpreuna cu muzica, iar in clubulire mai mari chiar si au
angajat un Light Jockey pentru acest scop. Cu acest lucru a venit si nevoia pentru
tehnologie mai avansata, trebuia cutata o metoda pentru controlarea si pulsarea

acestor lumini in momentul potrivit, fara a produce un zgomot neplcut in sistemul
audio cum ar fi daca ar folosea ntreruptoare obistnuit. Aa a ieit pe piaa Switch
Panel
Pin Spot ul a dominat piaa pana la anii 80`cnd o invenie noua a ieit pe piaa,
numit The Flower Effect. Principiul de funcionare era sa produc mai multe raze de
lumina si sa foreze printr-o lentila intr-o direcie dorita. Raze a fost colorate individual
si fcut sa roteasc mpreuna cu muzica. Efecturile astea au fost foarte costisitoare la
nceput si numai cluburile mari au putut sa cumpere. In zilele noastre tehnologia sa
avansat att de mult in cat acuma sunt versiuni mult mai mici si ieftine si acuma chiar si
DJ-urile mobile pot sa cumpere si sunt si mai performante si atractive dect originalele.
Fig.1.4TheFlowerEfect
Se poate observa ca luminile disco au avut o progresie constanta cu tehnologia
moderna combinata cu idei mai vechi. Incorporate trei idei principale: raze de lumina
multiple cu globul, 3D in aer si micarea cu sunet.
Pasul urmtor era cel mai dramatic si era imposibil fara prietenul nostru, Chipul
Silicon. Pana atunci controlul era delimitat la efectul de stingere & aprindere sau
schimbarea ordinului pentru controlerul Sound Chaser sa pulsam lmpile. In sfrit a
ieit o tehnologie pe care a oferit pentru Dj sa foloseasc imaginaia pana la limita. In
1990 Intelligent Lighting a ieit pe piaa.
CAP. 2.
2.1.
Iluminarea inteligenta:
Generalitati:
Iluminarea inteligenta a funcionat pe principii

noi: sa trimitem raza de lumina peste un filtru
de culoare si o forma (numit GOBO) si atunci
pe o oglinda care era fixat pe doua motorae.
Un motor pentru tanga si dreapta era axa
[X] si inca una pentru sus si jos care era axa
[Y] care au fost controlate de Dj. Asta a acut
posibil pentru Dj sa alege culoarea si forma
razei de lumina si prin micarea oglindii a putut
Fig.2.1.1Scanerinteligent
sa alege si locul unde a proiectat raza de lumina. Numele original era Inteligent
Scanner. Invenia asta revoluionara era incredibil de costisitor la nceput dar ca si alte
produse cu timp au fost simplificate si miniaturizate i acuma sunt accesibile.
Cnd a venit inteligena a venit si nevoia pentru un sistem de controlare pentru
acestora, si a fost adaptat un sistem nou numit DMX care a nlocuit zeci de fire care
fcea conectarea. In locul sa trimite curent la o lapma sa controleze, sistemul nou a
trimis un limba nou digital numit DMX. Fiecare lumina era conectata la sursa si are un
microprocesor incorporat care face decodarea semnalului DMX si urmrete
instruciunile DJ ului. Asta nseamn ca numai o fire trebuie trimisa de la controlerul
DMX pana la prima lumina inteligenta si dup care ceilali sunt legate intre ele. Efectul
fiind inteligent tie daca informaia ce primete este pentru el sau trebuie trimis mai
departe pentru urmtorul efect care face parte din sistem.
Fig.2.1.2LegareDMXintre
aparate
Urmtorul pas in poveste era inevitabil. In 1994 NJD Electronics, din Nottingam, au
inventat pe Inteligent Flower. In locul sa fac o singura raza de lumina efectul face
20 de raze de lumina cu culoarea si forma ales de DJ si sa face micarea mpreuna cu
muzica. A fost votat Cel Mai Bun Efect De Lumina Din Lume in 1995 produsul
asta era cel mai uimitor efect de disco fcut vreodat.
Fig.2.1.3InteligentFlower
Iluminarea inteligenta a gsit drumul spre Live Bands si vechile lumini PAR au fost
schimbate la lampe inteligente si asta este inca nceputul. Asta este un domeniu
interesant care se schimba totdeauna si oamenii in domeniu caut continuu pentru gsi
efecte noi cu care vor sa uimi pe oameni si chiar si acum sunt foarte multe planuri pe
hrtie care o sa ias curnd pe piaa.
Lumini inteligente se refer are abilitai automate sau mecanice n afar de cele
tradiionale. Dei cele mai avansate
lumini inteligente pot produce efecte
extrem de complicate, inteligenta sta in
cel care face programarea, de multe ori
nu depinde foarte mult de aparatele
folosite.
Din
acest
motiv,
luminile
inteligente sunt de asemenea, cunoscut

sub numele de lumini
automate sau
lumini mobile.
Lumini inteligente pot fi folosite oriunde
este nevoie de iluminare puternica, care
trebuie s fie capabil de schimbri rapide
i extreme.
2.2.
Controlul:
Fig.2.1.4MovingHead
Luminile inteligente sunt controlate prin mai multe metode. De obicei lmpile sunt
conectate la o consola pentru control care emite un semnal de control. Acest semnal
trimite date pentru lumina de obicei de trei tipuri:
analog (care nu mai este folosit aproape deloc), DMX
(care protocolul de control standard folosit in industria)
sau Ethernet (care este inca in stadiu de cercetare).
Lampa primete acest semnal si traduce in semnale
interioare pentru circuitul sau si trimite informaie mai
departe pentru motorae pas cu pas alocata in aparat.
Fig.2.2.1Panoulpentru
mufeDMX
10
Fig.2.2.2MufeXLRpentruControlDMX
Conectoare XLR, cel mai des folosit pentru controlarea lmpilor inteligente. Aceste mufe au 3
pinuri care este mai des folosit de productori in locul cu cele 5 pinuri. Mufa XLR cu 3 pinuri
este DMX-512 Standard.
Luminile inteligente sunt mult mai dificil de programat dect verii lor analogice,
deoarece acestea au mai multe atribute de forme pe care trebuie s fie controlate. Un
dispozitiv simplu de iluminat convenionala utilizeaz un singur canal de control pe
unitate: intensitate. Tot ce trebuie s fac lumina este presetat de mini omeneti
(culoare, poziie, focus, etc.). Un dispozitiv de iluminat automata poate avea mai multe
de 30 dintre aceste canale de control.
Cele mai multe lumini inteligente au toate sau o parte din funcii, fiecare caracteristic
este setat la un numr de canal, cum ar fi acestea:
Pan (axa X)
Tilt (axa Y)
Fine Pan
Fine Tilt
Dimmer (lumina on/off)
Shutter (intensitatea luminii)
Gobo1 Select (forma)
Gobo1 Rotation
Gobo2 Select
Gobo2 Rotation
Gobo3 Select
Colour1
Cyan
Magenta
Yellow
Prism 3,5,9facet
11
Prism Rotation
Effects Wheel
Gobo Animation Wheel
Iris
Lamp Shut off, fixture reset
Remote patching channel
Fig.2.2.3MecanismeleinterioareauneiMovingHead
Panoul de comanda este inca cel mai folosit metoda de controlare pentru aparatele, dar
foarte muli utilizatori folosesc calculatorul pentru a rezolva mai uor treaba. Pe
calculator utilizatorul are si un avantaj ca poate sa fac o simulare pe calculator aa ca
utilizatori vad rezultatul nainta sa ncearc cu lmpile inteligente.
Fig.2.2.4ControlerDMX
Modele mai avansate au un calculator incorporat care face posibilitatea ca luminile pot
fi folosite si fr panou de comanda. Este montat pe lateral un mic ecran si cu nite
butoane putem sa intram in meniul aparatului. Acolo putem seta parametri aparatului,
se pot face si teste si se poate controla manual fiecare funciune. Are si o opiune de
12
setare numit master-slave. Putem sa setam un aparat sa funcioneze dup muzica si

dorim ca o alta lampa sa fac acelai lucru fr diferena. Ca daca setam acelai opiune,
poate acolo ajunge sunetul cu ntrziere si imediata o sa avem un delay. Atunci lumina
care face micarea dup muzica punem pa master, pe cealalt lampa slave (daca avem
mai multe atunci fiecare pe slave) si aparatul slave urmrete pe cel master.
Fig.2.2.5 Interfatadecontrol
Lucrul acesta face posibil pentru cei care lucreaz in domeniu ca sa pregteasc la
spectacol nainte, chiar si acas. In aa fel dup montarea luminilor nu necesita mult
timp pentru programarea lor. Foarte curnd a ieit pe piaa un circuit care fcea
convertarea semnalul de la portul USB in semnal DMX.
Fig.2.2.4Control USBDMX
13
Fig.2.2.4ConvertorUSBDMX
Cea mai nou generaie de Moving Head sunt capabile de proiecie digitala integrata,
crend o convergen real ntre iluminat i de proiecii video. Aceste nou generaie de
Moving Head nu necesit doar intensitatea, poziia i de control se funcioneze, dar
necesit si un control de coninut video.
14
2.3.
Structura
Fig.2.3StructuraLampelorMovingHead
2.3.1.
Sursa de lumina:
Luminile inteligente de noua generaie au o sursa de lumina te tip XENON

O metod rspndit de realizare a emisiei de radiaii luminoase este aceea de a trece
un curent electric prin gaze, cu respectarea unor condiiuni. Emisia luminoas a gazelor
obinut sub aciunea descrcrilor electrice se numete electroluminiscen.
In proiecia cinematografic obinuit se folosete lampa cu xenon. Constructiv este un
balon alungit din cuar umplut cu xenon n care sunt montai doi electrozi metalici (oel
special). Fiind alimentat cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros dect cel
negativ. Electrodul pozitiv va avea o suprafa determinat de pata de lumin de care
15
are nevoie sistemul lumino-optic de proiecie al tipului de aparat de proiecie care

folosete lampa.
De remarcat c presiunea gazului de xenon din interiorul balonului este la rece de 8 - 10
kg/cm.p., iar n timpul funcionrii ajunge la 30 kgf/cm.p. Acest lucru impune ca n
timpul lucrului s fie luate msuri deosebite de manipulare; se impune o bun ventilaie
att pentru rcire, ct i pentru faptul c descrcarea electric creeaz ozon n cantiti
nocive. De asemeni faptul c lumina radiat se apropie foarte mult de limita nalt de
ultraviolete duntoare epidermei, este necesar etaeizarea lanternei de proiecie
contra scprilor de lumin. Manipularea lmpii cu xenon se face numai cu o masc
protectorate pe fa, care s apere contra unei eventuale explozii.
Punerea n funciune se face cu ajutorul unui dispozitiv de amorsare, care genereaz un
impuls de nalt tensiune ( 15 - 50 KV ) i frecven ( 300 - 700 Hz ).Poziia de
funcionare poate fi orizontal, vertical, sau nclinat sub un anumit unghi n funcie
de manualul de utilizare al fabricantului i n funcie de cerina fabricantului de aparate
de proiecie cinematografice.
Constructiv, ele se fac pentru puteri ntre 75 W i75 000 W. In cinematografie sunt
folosite cele pn la 6ooo W.
16
Fig.2.3.1ArcdeluminaXenon
Arcul electric:
Arcul electric este descrcarea electric ntr-un mediu gazos - aerul- nsoit de efecte
luminoase i termice. Arcul electric se produce n aer ntre doi electrozi de crbune
alimentai fie la o surs electric de curent continuu sau alternativ.
In funcie de intensitatea curentului i caracteristicile crbunilor folosii, arcul electric
poate fi de mic, medie sau mare intensitate. In proiecia cinematografic sunt folosii
cei de mare intensitate, alimentai la curent continuu.
17
2.3.2.
Capul:
De obicei folosesc motoare servo sau, mai frecvent, motoare pas cu pas conectat la
dispozitive mecanice i optice interne pentru a manipula lumina nainte ias prin lentile
de fixate in fa.
Fig.2.3.2InteriorulCapului
Exemple de astfel de dispozitive interne sunt:
Dimmer mecanic care de fapt deschide si nchide o jaluzea in fata sursei de

lumina cu care regleaz intensitatea. dimmere mecanice sunt de obicei un disc
special concepute sau o jaluzea mecanic. Jaluzea mpreuna cu un motor pas cu
pas de turaie mare poate fi folosit pentru obinerea efectului de strobo.
Roata de color cu filtre de culoare dicroice folosit pentru a schimba culoarea

fasciculului.
Sisteme de lentile automate folosite pentru zoom i focalizare a fasciculului; irii

sunt folosite pentru a modifica dimensiunea a fasciculului.
Unele modele au mai multe de 10 prisme controlate independente i lentile s se

concentreze i forma fasciculului.
18
Discuri de forma cu gobo-uri si jaluzea pentru a schimba forma imagini sau sa

proiecteze imagine. Unele modele au motoare pe acest disc s se roteasc
Goboul n carcas pentru a crea efecte rotative sau utilizarea sistemul lor
complicat din lentile pentru a obine acelai efect.
2.3.3. Platforma de suport:

In platforma principala sunt circuitele electronica, driverele pentru motoare pas cu pas
si alte componente electrice.
Fig.2.3.3Platformadebaza
2.3.4. Mecanismul pan-tilt:
Mecanismul respectiv face posibili micarea in doua grade de libertate, de ax vertical si
orizontal. Prin rotirea axelor sistemul are o mare grad de acoperire. Pe acest mecanism
este montat motorul care face rotirea capul, si prin acest mecanism este si pus cablajul.
Acest mecanism este foarte folosit in alte aplicaii, mai ales aplicaii in sisteme de
supraveghere cu camera si la sisteme de sisteme de lansare a rachetelor.
19
Fig.2.3.4MecanismPanTilt
20
CAP. 3.
3.1.
Aplicaii:
Aplicatii generale:
Datorita faptului ca luminile inteligente au foarte multe modele, putem sa gasim

versiuni pentru orice aplicatie.
Se pot clasifica dupa doua criterii de constructie:
a) Puterea becului incorporat
b) Complexitatea luminii proiectat
Din punct de vedere puterii sunt modele de urmatoarele performante.
150W
250W
575W
750W
1200W
Din punct de vedere luminii proiectate sunt doua tipuri:
Spot (au foarte multe mecanisme incorporate si care fac posibi sa proiecteze
forme complexe)
Wash (o versiune mai simpla, nu are discuri cu forme incorporate, numai

culoarea si puterea so poate regla)
Fig.3.1Razedeluminaproiectata
21
3.2.
Aplicaia mecanismului de baza (pan-tilt) a unei lumina
inteligenta:
Mecanismul PAN-TILT
Fig.3.2.StructuraMecanismuluiPanTilt
Acest mecanism este baza unei aparat care are nevoie de o precizie unghilara in 3D.
Este cel mai folosit mecanism pentru acest scop si putem sa gsim in jurul nostru in
fiecare zi.
3.2.1. Aplicaii in sisteme de supraveghere:

Nu trebuie sa mergem departe numai sa ieim pe strada si imediat ne supravegheze o
camera Speed Dome.
Fig.3.3.1CameraSpeedDome
22
Fig.3.3.2SeedDomeDesfacut
Aceste speed domuri sunt de fapt Moving Headuri numai in locul luminii este o camera
de supraveghere performanta. Aceste camere folosesc la locuri publica aglomerate.
3.2.2.
Aplicaii in cercetri spaiale:
Pentru cercetri spaiale se folosesc telescoape radio, care au o mare grad de acoperire
unghiulara si o foarte mare precizie. Un grad diferena in mecanism nseamn mii de
kilometri diferena in spaiu. Din acest motiv sunt foarte sofisticate si au un mecanism
foarte rigid pentru susinerea platformei mari fara a pierde precizia.
Fig.3.4.TelescoapeRadio
23
3.2.3.
Aplicaii militare:
In industria militara se aplica tehnologia ce mai

avansata, si se fac cercetri de nalt nivel pentru
a obine tehnologi si metode noi. Si in istorie
tehnologia militara era cel mai important lucru
in timpurile de rzboi. Cine a avut o tehnologie
mai avansat a avut un avantaj mare si a dominat
in rzboi. Foarte curnd a nceput sa se aplice
tehnologia automatizri, aparate fara om,
pentru a evite pierderi de oameni. In aa fel
Fig.3.5.1Ilustrareplatform
industria automatizrii a intrat pe piaa militara si a nceput cercetarea de nalt nivel in

acest domeniu.
Fig. 3.5. Armaautomata
Aplicarea acestui mecanism pan-tilt a intrat repede cnd au nceput sa nlocuiasc omul
cu un mecanism care face urmrirea a unei int. Au avut nevoie de o precizie
24
unghiulara si au folosit mecanismul pan-tilt, pe care au montat diferita arme sau

aparate militare care au avut nevoie de precizie unghiulara mare.
Fig.3.5.2Platformepentrutintarecutelecomanda
Aplicaia in aprare aeriana:
Fig.3.5.3Armeautomeaparareaeriana
25
Fig.3.5.3Peaceastamainaestemontatunmecanismpantiltpentrulansarachetecu
preciziespreinta.
3.2.4.
Aplicaii verde:
Precizia unghiulara oferita de acest mecanism este aplicat si in industria solara. Unde
folosesc panouri solare, eficienta a unei panou solar depinde foarte mult de unghiul de
atac a soarelui. Cat mai perpendicular cade pe panou att mai mare o sa fie eficienta
acestui panou. Pentru a mari eficienta in durata zilei au montat panourile solare pe
acest mecanism pan-tilt care face posibil reglarea unghiului pentru acestor panou.
mpreuna cu un sistem de control s-a nscut panoul inteligent solar. Aceste panouri
urmresc soarele pe cer pentru a obine eficienta cat mai mare.
26
Fig.3.6.1PanouriSolareMobile
Fig.3.6.2FunctionareaPanouluiSolarMobil
27
CAP. 4.
4.1.
Proiectarea electrica:
Motoare pas cu pas:
4.1.1. Generalitati:
Motorul pas cu pas are o utilizare larg, datorita tendintei de functionare numerica a
elementelor din structura sistemelor de comanda si reglare a actionarilor electrice.
Aceasta tendinta s-a vadit odata cu aparitia masiva a circuitelor electronice sub forma
integrate.
Fig.4.1.1MotorPasCuPasde1Nm
Motorul pas cu pas realizeaza conversia directa a semnalului de intrare, dat sub forma
numerica, intr-o miscare unghiulara discontinua sau incrementala. in acest fel miscarea
obiectului reglat este cuantizata in deplasari discontinue, in deplina concordanta cu
evolutia semnalelor discrete de comanda
28
Este un tip de motor sincron, cu poli aparenti pe ambele armaturi. La aparitia unui
semnal de comanda pe unul din polii statorici, rotorul se va deplasa pna cnd polii sai
se vor alinia in dreptul polilor opusi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face
practic din pol in pol, (pas cu pas).
4.1.2. Clasificare:
O clasificare a motoarelor pas cu pas se poate face in functie de constructia circuitului
magnetic si de numarul infasurarilor de comanda.:
1. motoare pas cu pas de tip reactiv (cu reluctanta variabila) cu rotor fara
infasurari, cu un numar de poli sau dinti ce difera putin fata de cel ai
statorului. Acest motor poseda cuplu scazut, unghi de pas mic si viteze mari
(de ordinul 20000 pasi/s);
Fig.4.1.2Rotorulauneimotorpascupas
2. motoare pas cu pas de tip activ, la care apar pe rotor magneti permanenti sau
electromagneti.
Motoarele pas cu pas pot avea unul sau mai multe statoare cu infasurari de comanda
concentrate sau distribuite. Aceste motoare poseda un cuplu ridicat unghi de pas mare
si viteze de ordinul a 300 pasi/s.
La momentul actual numeroase mecanisme tehnice sunt din ce in ce mai influentate de
tehnologiile avansate. O dezvoltare mai ampla o au si mecanismele ce se folosesc in
constructia de masini, o deosebita influenta in aceasta dezvoltare il are motorul pas cu
29
pas, el fiind un mecanism ce-a simplificat constructia si modalitatea de functionare a

multor masini-unelte.
4.1.3. Avantajele motoarelor pas cu pas:
-
Unghiul de rotaie a motorului este proporional cu impulsurile de intrare
Motorul are un cuplu maxim in repaus (in cazul n care nfurrile sunt
alimentate)
Precizie de pozitionare si repetabilitate a miscarii,deoarece motarele pas cu pas

au o precizie de 3-5% intr-un passi acesta este nesemnificativa de la un pas la
altul.
Raspuns excelent la pornire/oprire/intoarcere
Este de incredere deoarece nu are perii, prin urmare durata de viata depinde
numai de viata rulmentilor.
Raspunsul motoarelor la impulsuri de intrare digitale este cu control in bucla

deschisa, ceacea face motorul mult mai simplu su mult mai ieftin de controlat.
Se poate roti foarte incet cu o sarcina cuplata direct pe ax.
Poate realize o gama larga de viteze deoarece viteza este proportionala cu

frecventa impulsurilor de intrare.
4.1.4. Dezavantaje motoarelor pas cu pas:
Pot apare rezonante in cazul in care nu este controlat corespunzator.
Functionare grea in cazul vitezelor mari.
Introducerea unor socui mici ceace este insuportabil la precizii foarte mari.
30
4.1.5. Marimi caracteristice ale MPP :
Unghiul de pas (Up) este unghiul cu care se deplaseaz rotorul la
aplicarea unui impuls de comand.
Frecvena maxim de start-stop n gol este frecvena maxim a
impulsurilor de comand, la care motorul poate porni, opri sau reversa

fr pierderi de pai.
Frecvena limit de pornire reprezint frecvena maxim a
impulsurilor de comand, cu care MPP poate porni, fr pierderi de pai,

pentru un cuplu rezistent i un moment de inerie date.
Cuplul limit de pornire reprezint cuplul rezistent maxim la
arbore, cu care MPP poate porni, la o frecven si un moment de inerie

date, fr pierderi de pai.
Caracteristica limit de pornire definete domeniul cuplu-
frecven de comand limit, n care MPP poate poni fr pierderi de pai
Frecvena maxim de mers n gol este frecvena maxim a
impulsurilor de comand pe care o poate urmri motorul, fr pierderea

sincronismului.
Frecvena limit de mers reprezint frecvena maxim cu care
poate funciona un MPP, pentru un cuplu rezistent si un moment de

inerie date.
Cuplul limit de mers reprezint cuplul rezistent maxim, cu care
poate fi ncrcat un MPP pentru un moment de inerie dat i o frecven

de comand cunoscut.
Caracteristica de mers definete domeniul cuplu limit de mers-
frecven limit de mers n care MPP poate funciona n sincronism, fr

pierderi de pasi.
Viteza unghiular (w) poate fi calculat ca produs dintre unghiul
de pas si frecvena de comand
Puterea la arbore este puterea util la arborele motorului,
corespunztoare punctului de funcionare de pe caracteristica de mers,
31
punct caracterizat de cuplul limit de mers i de frecvena maxim de

mers.
Cuplul de meninere este egal cu cuplul rezistent maxim, care poate
fi aplicat la arborele motorului cu fazele nealimentate, fr ca s provoace

rotirea continu a rotorului
4.1.6. Actionarea MPP :
Comanda pailor MPP poate realiza n mai multe moduri:
Comand n secven simpl in care este alimentata cate o singura

faza statorica AA, BB respectiv CC
Comand n secven dubl in care sunt alimentate simultan cate 2

faze: AA+BB; BB+CC respectiv CC+AA
Comand n secven mixt presupune alimentarea, succesiv a unei

faze, AA, urmat de alimentare a 2 faze, AA+BB, apoi a unei faze,
BB, urmat de alte 2 faze, BB+CC etc.
Comand prin micropire este o metod special de control al

poziiei MPP n poziii intermediare celor obinute prin primele trei
metode. De exemplu, pot fi realizate poziionri la 1/10, 1/16, 1/32,
1/125 din pasul motorului, prin utilizarea unor cureni de comand a
fazelor cu valori diferite de cea nominal, astfel nct suma curenilor
de comand prin cele dou
faze alturate, comandate simultan s fie constant, egal cu valoarea

nominal. Cu ajutorul acestei metode sunt asigurate att poziionri
fine, ct si operri line, fr ocuri, ns cuplul dezvoltat este mai mic
dect n primele trei cazuri. Presupune un sistem de comand mult
mai complex, cu convertoare numeric-analogice, pentru a obine
profilele de cureni n trepte.
Dintr-un alt punct de vedere, respectiv cel al meninerii/inversrii sensului, sunt dou
moduri de comand distincte:
a) Comand unipolar, cu meninerea sensului curentului;
b) Comand bipolar, cu alternarea sensului curentului.
32
Fig.4.1.6.1Schemecablajamotoarelor
33
Fig.4.1.6.2Diagramadestrucutraacomenzimotoarelor
n aceast schem, sistemul numeric de comand furnizaz numai 2 semnale:
un semnal sub forma unui tren de impulsuri, de o anumit frecven, care

determin frecvena de generare a impulsurilor de comand pentru MPP i, n
consecin, viteza unghiular a MPP
un semnal de binar (0/1) care stabilete ordinea n care sunt distribuite

impulsurile de comand la faze i, n consecin, sensul orar sau antiorar de
deplasare a MPP.
Rolul generrii secvenelor de comand pentru tranzistoarele de putere, care activeaz

curenii prin fazele MPP, revine unui circuit special, numit distribuitor de impulsuri.
Exist i soluii n care un procesor numeric furnizeaz direct cele 4 semnale de
comand, F1-F4, i elimin din schem distribuitorul de impulsuri.
Distribuitoarele de impulsuri sunt blocuri, care preiau trenul de impulsuri de comand
de o anumit frecven, mpreun cu comenzile de sens i furnizeaz la ieire trenuri de
impulsuri, decalate unele fa de altele cu unghiul 0pe = 2p/m (pasul electric).
Un distribuitor de impulsuri poate fi realizat ca un numrtor n inel, cu numrul
strilor egal cu numrul fazelor motorului comandat. Impulsul de intrare face ca
34
numrtorul s numere fie nainte, fie napoi, i n consecin s comande tensiunea de

alimentare a fazelor, motorului.
Dac rotorul are ntotdeauna acelai sens de rotaie numrtorul n inel este ireversibil,
iar dac se cer ambele sensuri de rotaie, este nevoie de un numrtor reversibil pentru
a realiza micarea orar sau antiorar a rotorului MPP.
4.2.
Circuit de comanda pentru motoarele pas cu pas folosite:
4.2.1. Generalitati:
Comanda aleas utilizeaz circuite integrate specializate care includ o parte
dintre sau toate funciile necesare comenzii simple a MPP. n marea majoritate a
cazurilor se tinde ctre simplificarea rolului microprocesorului, nct acesta s genereze
numai semnalul de tact (frecven), corespuztor numarului de pai pe secund ai MPP
i un semnal binar pentru selectarea sensului (orar-CW, (clockwise) sau antiorar-CCW
(counter-clockwise)) de rotaie a axului MPP. Aceste circuite pot fi circuite care includ
doar blocul de putere, doar distribuitorul de impulsuri cu funcii complete i circuite
complexe.
Circuitele integrate specializate utilizate sunt blocul de putere L298 i
distribuitorul de impulsuri L297.
Fig.4.2.1Integratelefolositesicircuitulcomplet
35
4.2.2.
Componente electronice necesare pentru realizarea
circuitului:
Part
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C11
C12
C13
C14
C15
C17
C18
D1
D2
D3
D4
D5
D6
D7
D8
Value Description
.1uf
220PF
220PF
1000pf
.1uf
.1uf
.1uf
100uf
.1uf
470pf
10uf tant
.1uf
470pf
100uf
470pf
470pf
1N5822
1N5822
1N5822
1N5822
1N5822
1N5822
1N5822
1N5822
CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
POLARIZED CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
POLARIZED CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
POLARIZED CAPACITOR
CAPACITOR
CAPACITOR
DIODE
DIODE
DIODE
DIODE
DIODE
DIODE
DIODE
DIODE
36
IC1
IC2
IC3
IC4
JP1
JP2
JP3
JP4
LED1
R1
R2
R3
R4
R5
R6
R7
R8
R9
R11
R12
R13
R14
R15
R16
R17
X1
X2
X3
74HC14N
7805
L297
L298
DIR
0.5
0.5
10K
10K
10K
10K
10K
1K
51K
1K
1K
10K
2.7K
370
1k
1K
OUT2
OUT1
VDC
Hex SCHMITT TRIGGER

VOLTAGE REGULATOR
STEPPER MOTOR CONTROLLER
DUAL FULL-BRIDGE DRIVER
PIN HEADER
PIN HEADER
PIN HEADER
PIN HEADER
3mm LED
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
RESISTOR
POTENTIOMETER
RESISTOR
WAGO SREW CLAMP
WAGO SREW CLAMP
WAGO SREW CLAMP
Fig.4.2.2Placafaracomponenteleelectrice
37
4.2.3.
Realizarea circuitului pentru driver:
Circuitul se realizeaz prin metoda PCB (Printed Circuit Board) folosind

urmtoarele etape:
1. printam schema cablajului ('in oglinda'), cu o imprimanta laser (folosind
densitatea maxima)
2. aezam foaia cu fata printata pe placa (placa mai intai curatat cu acetona,etc.)
3. trecem cu fierul de calcat peste foaia de hrtie pana la 'imprimarea'
cablajului pe placa.
4. splm cu grija, in apa calda placa de textolit,vor ramane doar traseele pe
placa.
5. introducem placa in clorura ferica si ateptam pana ndeprtarea stratului
dorit.
Fig.4.2.3NegativulCircuituluifolositpentruobtinereaplacii
38
4.2.4. Schema electrica a circuitului:
Fig.4.2.4Schemaelectrica
39
4.2.5.
Vederi de sus si de jos pentru ajutor la construire:
Fig.4.2.5Vederidesussidejos
40
4.2.6.
Circuitele integrate folosite pentru realizarea
driverului:
4.2.6.1. L297 - Distribuitorul de impulsuri:
41
L297 are nevoie numai de trei semnale: tact

(frecven) - CLOCK, de selectare a sensului de
rotaie CW / CCW i de selectare a modului de lucru
HALF / FULL, pentru a genera patru semnale (A,
B, C, D), pentru comanda bipolar (2 faze) sau
unipolar (4 faze) a unui MPP bifazat.
Semnalul #HALF / FULL permite selectarea
modului de lucru: n pai ntregi (pentru 0 logic),
n secven simpl (modul wave), sau secven
dubl (modul normal), sau n jumti de pai
(pentru 1 logic - modul half-step).
n modurile half-step i wave, circuitul L297 genereaz dou semnale de
inhibare, INH1 i INH2, care conectate direct pe intrrile similare ale circuitului L298
permit scderea rapid a curentului la ntreruperea alimentrii unei faze.
Oscilatorul intern poate fi sincronizat cu alte L297 pentru comanda mai multor
axe.
L297 asigur i forarea prin choppare, prin compararea tensiunilor
achiziionate de la 2 senzori de curent (liniile SENSE1, SENSE2) cu o tensiune de
referin.
Intrarea de comand CONTROL stabilete dac chopper-ul va aciona pe liniile
de comand a fazelor, A, B, C, D, sau pe liniile de inhibare, INH1 i INH2.
L297 trebuie conectat la circuite de putere, care s asigure curenii necesari
alimentrii nfurrilor MPP: circuite integrate cu dubl punte H, matrici cu patru
tranzistoare Darlington, tranzistoare discrete de putere.
n cele mai multe cazuri lucreaz n tandem cu circuitul L298.
42
4.2.6.2. L298 Blocul de putere:

Descriere generala a integratului:
Descriere pinilor (vedere de sus):
43
Tabelul cu semnificaiile pinilor:
Tabelul cu caracteristici termice:
Valorile admisibile de funcionare a integratului:
44
4.3.
Placa de conectare la portul paralel:
Placa ajuttoare pentru a conecta driverele la portul paralel al calculatorului.

Se poate folosi pentru maxim 6 axe daca nu se leag ENABLE si atunci pinii disponibili
vor fi pini de pas si direcie pentru cele 2 axe in plus.
Dispunere pini intrare/ieire in ordinea pinilor de la portul paralel dar pot fi legai dup
cum dorii pentru ca toi pinii portului paralel sunt disponibili la conectorii de pe placa.
1= Enable A
2= Pas X
3= Directie X
4= Pas Y
5= Directie Y
6= Pas Z
7= Directie Z
8= Pas A
9= Directie A
10= E-stop
11= Limita Home X
12= Limita Home Y
13= Limita Home Z
14= Enable X
15= Probe
Fig.4.3Placadeconectarelaportulparalel
16= Enable Y
17= Enable Z
18-25 = MASA
45
4.4.
Sursa de alimentare a sistemului:
Energia necesara este asigurat de o sursa in comutaie scos dintr-un calculator. Este
ideal pentru ca are o putere relativ mare, avem tensiuni de 12V si 5V care sunt exact
tensiunile necesare pentru circuitele. Sursa are si protecie incorporata si costul este
mic.
Fig.4.4Sursadecalculator:250WATXPower
46
CAP. 5.
Softul utilizat:
Artsoft Mach3
Mach3 este un controller CNC bazat pe sistemele de operare Windows XP/2000,
Windows Vista, Windows7. Este o necesitate bogat i ieftin de a controla de la cele
mai mici pn la cele mai mari Freze CNC, Strunguri CNC i alte maini de procese
speciale. Mach3 este un pachet de software care ruleaz pe un PC i l transform ntrun foarte puternic i economic controller de maina. De asemenea include caracteristici
numite mach wizard care ne permite programarea unor piese simple prin introducerea
datelor conversaionale, evitndu-se astfel utilizarea separat a softwarelor CAD / CAM.
Designerul de piese n general folosete un program sau mai multe programe

CAD/CAM de pe un computer.(1) Ieirea acestui program, care este un program al
reperului este de obicei n G-code este transferat (prin reea sau prin unitate floppy,
USB, i alte moduri de transfer(2)) la controllerul mainii (3). Controllerul mainii este
responsabil pentru interpretarea programului reperului pentru a controla sculele care
vor achia piesa de prelucrat. Axele mainii (5) sunt micate prin intermediul unor
47
uruburi care sunt acionate prin motoare servo sau motoare pas cu pas. Semnalele de
la controllerul mainii sunt amplificate de drivere (4) astfel nct acestea sunt suficient
de puternice i corespunztor programate s acioneze motoarele.
Frecvent controllerul mainii controleaz pornirea i oprirea axului principal i
viteza acesteia, pornete si oprete lichidul de rcire, i poate verifica daca un reper sau
un operator nu ncearc sa mute orice ax n afara limitelor sale. Controllerul maini
mai are n dotare butoane de control, o tastatur, poteniometre, generator de impulsuri
manuale (roi), sau joy-stickuri, astfel nct operatorul poate controla maina manual,
poate porni i opri rularea programului reperului.
Controllerul mai are un afiaj astfel nct operatorul s tie ce se ntmpl.
Deoarece comenzile unui program n G-code poate cere micri complicate ale axelor
mainii, controllerul trebuie s fie capabil s efectueze o mulime de calcule n timp
real. De aceea controllerul face maina mult mai scump.
48
CAP. 6.
Componente utilizate:
1. Motor Pas Cu Pas de 1Nm
49
50
2. Fulii pentru curele HTD:

Pinion:
Fulie pentru curele dinate HTD cu pas de 5mm si limea de 10mm:
Numr de dini: 12
Limea curelei[mm]: 10
Diametrul flanei[mm]: 23
Gaura standard ax[mm]: 0
Gaura maxima ax[mm]: 8
Greutatea[g]: 27
Material: Otel
Roata condusa:
Fulie pentru curele dinate HTD cu pas de 5mm si limea de 10mm:
Numr de dini: 36
Limea curelei[mm]: 10
Diametrul flanei[mm]: 60
Gaura standard ax[mm]: 8
Gaura maxima ax[mm]: 23
Greutatea[g]: 325
51
Material
Otel
Tip
Nr. de dini
Dp
De
Df
Dm
d-bore
12-5M-09
12
19.1
17.96
23
13
14.5
20
4.0
36-5M-09
36
57.3
56.16
54
38
14.5
22.5
8.0
3. Curele HTD:
a) Cureaua pentru axa X:
Curea HTD metrica cu pas de
5mm si latine de 9mm
Limea: 10mm
Lungime: 375mm
Numr de dini: 85
Pas: 5
52
Distanta dintre axele roilor:

Dr1 := 19.1 roata mica
D r2 := 57.3 roata mare
Dm :=
Dr1 + Dr2
2
diametru mediu a roilor
Lcurea := 2 Daxe + Dm +
(Dr2 Dr1)2
4 Daxe
lungimea curelei
Lcurea = 385
Daxe := 131.1045
b) Cureaua pentru axa X:

Curea HTD metrica cu pas de 5mm si latine de 9mm
Limea: 10mm
Lungime: 425mm
Numr de dini: 85
Pas: 5
Distanta dintre axele roilor:

Dr1 := 19.1
Dr2 := 57.3
Dm :=
Dr1 + Dr2
roata mica
roata mare
diametru mediu a roilor
Lcurea := 2 Daxe + Dm +
(Dr2 Dr1)2
lungimea curelei
4 Daxe
Lcurea = 425
D axe := 151.29
53
CAP. 7.
Desene si poze despre standul realizat:
Realizarea structurii standului:
Realizarea circuitelor electrice:

Pas 1.:
54
Pas 2.:
Pas 3.:
Pas 4.:
55
Pas 5.:
Pas 6.:
56
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/11/2010
TITLE
SHEET 1 OF 1
Assembly2_3_mat
C
SCALE
DWG NO
SIZE
REV
DRAWN
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/12/2010
TITLE
SHEET 1 OF 1
Moving Head Side
C
SCALE
DWG NO
SIZE
REV
DRAWN
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
6/13/2010
TITLE
SHEET 1 OF 1
Moving Head Side2
C
SCALE
DWG NO
SIZE
REV
DRAWN
60.00
350.00
60.00
350.00
100.00
350.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
5/31/2010
SHEET 1 OF 1
platform keret
C
SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
SECTION A-A
SCALE 1 : 1.5
REV
40.00
R18.50
37.00
50.00
200.00
20.00
50.00
45.0
100.00
200.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
SCALE
SIZE
TITLE
Furca
DWG NO
SHEET 1 OF 1
REV
67.5
20.00
150.00
2.00
R18.50
40.00
40.00
83.43
8.28
67.5
20.00
40.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
54.14
8.28
6/12/2010
67.5
20.00
70.71
100.00
20.00
8.28
141.72
SCALE
SIZE
TITLE
SHEET 1 OF 1
Componente Furca
DWG NO
40.00
REV
00
25.
28
25.0
154
n50.00
50.00
18.00
80
21
72
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/13/2010
SCALE
SIZE
TITLE
Head
DWG NO
SHEET 1 OF 1
REV
n36.00
34.00
SECTION A-A
SCALE 3/1
35.00
n25.00
A
29.00
182.00
14.00
225.00
69.00
n21.30
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
SCALE
SIZE
TITLE
Axele
DWG NO
n20.00
n15.76
SHEET 1 OF 1
REV
37.00
69.00
SECTION A-A
SCALE 1 : 0.5
35.00
25.00
34.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/9/2010
X Tengely
C
SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
SHEET 1 OF 1
REV
37.00
SECTION A-A
SCALE 1/0.8
200.00
5.00
20.00
9.00
20.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
SCALE
SIZE
TITLE
SHEET 1 OF 1
Axa Y cu rulmenti
DWG NO
REV
n46.90
n72.00
n35.00
72.00
9.00
17.00
n24.20
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
n20.00
37.00
SCALE
SIZE
TITLE
Rulmentile
DWG NO
SHEET 1 OF 1
REV
R6.00
51.00
n10.00
n5.00
47.00
n38.10
56.40
4.70
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/13/2010
SCALE
SIZE
TITLE
Motor Mare
DWG NO
SHEET 1 OF 1
REV
n3.00
55.00
75.00
R27.50
65.00
n4.00
15.00
28.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
SCALE
SIZE
TITLE
Motor Mic
DWG NO
SHEET 1 OF 1
REV
56
26
n5.00
106.00
60.00
64.00
n38.50
47.14
106.00
35.00
47.14
n6.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
6/12/2010
SHEET 1 OF 1
Suport Motor 2
C
SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
REV
55
30
R7.50
20.50
n3.00
65.00
55.00
44.00
30.00
APPROVED
MFG
QA
CHECKED
SumecZ
DRAWN
58
45.00
27.50
50.47
6/12/2010
SHEET 1 OF 1
Suport Motor 1
C
SCALE
DWG NO
SIZE
TITLE
REV

Lucrare de Licenta - Szabo Lorant - Mecatronica IV 2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta - Szabo Lorant - Mecatronica IV 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE LICEN

drd.ing. Simon Mihai

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

Cercetare bibliografica ................................................................................. 4

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

s controleze luminile electronic (tranzistoarele si

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Urmtoarea mare schimbarea a venit in anul 1978 cu ajungerea aparatului Maina de

era foarte rspndit in discotecile.

Pn n prezent mare eforturi au fost fcute ca luminile sa interpreteze sunetul, dar

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

tehnologie mai avansata, trebuia cutata o metoda pentru controlarea si pulsarea

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Iluminarea inteligenta a funcionat pe principii

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

inteligente sunt de asemenea, cunoscut

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

setare numit master-slave. Putem sa setam un aparat sa funcioneze dup muzica si

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Luminile inteligente de noua generaie au o sursa de lumina te tip XENON

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

are nevoie sistemul lumino-optic de proiecie al tipului de aparat de proiecie care

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Dimmer mecanic care de fapt deschide si nchide o jaluzea in fata sursei de

Roata de color cu filtre de culoare dicroice folosit pentru a schimba culoarea

Sisteme de lentile automate folosite pentru zoom i focalizare a fasciculului; irii

Unele modele au mai multe de 10 prisme controlate independente i lentile s se

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Discuri de forma cu gobo-uri si jaluzea pentru a schimba forma imagini sau sa

2.3.3. Platforma de suport:

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

Datorita faptului ca luminile inteligente au foarte multe modele, putem sa gasim

Din punct de vedere luminii proiectate sunt doua tipuri:

Wash (o versiune mai simpla, nu are discuri cu forme incorporate, numai

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini

3.2.1. Aplicaii in sisteme de supraveghere:

Sistem de poziionare unghiulara tip Scanner

destinat spectacolelor de lumini