AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT

- principalii agenti externi: apele curgatoare, ploaia, zapada,

gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele, omul;
- exista si agenti a caror evolutie nu se observa ci se deduce
din rezultatul manifestarii lor in timp
PROCESE DE METEORIZARE
- actiunea lor conduce la sfaramarea si distrugerea chimica a
rocilor prin:
dezagregare (sfaramare) prin dilatari si contractari datorita
oscilatiilor de temperatura si inghet-dezghetului;
alterare prin modificarea alcatuirii chimice a rocilor;

PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA GRAVITATIEI

- gravitatia asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de
dezechilibru;
- tipuri de deplasari:
prabusiri = deplasari bruste de stanci, blocuri de roca prin
cadere libera, surpare, rostogolire;
alunecarile de teren = deplasari de materiale pe o
suprafata inclinata, care este umezita puternic, formata din
argile si marne;
- elementele unei alunecari: rapa de desprindere; pat de
alunecare; valuri de alunecare; treapta de alunecare;
- masuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecata;
plantare de arbori iubitori de umezeala;
curgerile de noroi = materiale imbibate cu apa care curg
dupa ploi bogate;

 sufoziunea = proces de sapare pe dedesubt de

catre apa in loess;
tasarea = proces de indesare a rocilor afanate
(loess); rezulta microdepresiuni numite crovuri,
gavane si padine;

PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA

PRECIPITATIILOR
- siroirea = concentrarea apei de ploaie pe fagase din lungul
versantilor, unde executa procese de eroziune, transport si
depunerea materialelor la baza pantelor; forme rezultate:
rigole, ravene, ogase;
- torentialitatea = actiunea suvoaielor de apa produse de ploi
bogate sau topirea zapezilor;
ACTIUNEA APELOR CURGATOARE
- apele curgatoare executa procese de eroziune, transport si
acumulare;
- rezultatul actiunii: vaile cu lungimi de la zeci pana la mii
de km si adancimi de zeci sau sute de m; in alcatuirea
vailor intra: albia minora, albia majora (lunca), terasele,
versantii.

ACTIUNEA GHETII
- precipitatiile sub forma de zapada, in timp, prin tasare, se transforma in
gheata; formele rezultate din actiunea ghetii alcatuiesc relieful glaciar;
- apare acolo unde temperatura medie anual este sub -2 C, n

munii nali i n zonele polare;

- procese glaciare:
Eroziune exaraie glaciar smulge buci de roc de pe
versani.
Transport al materialelor erodate sau czute de pe
versani.
Acumulare bucile de roc sunt depuse pe fundul vii
formnd mri de pietre sau morene
- tipuri de ghetari:
Gheari de calot
- au dezvoltare mare n suprafa : Antarctica (14 mil. kmp),
Groenlanda (1,7 mil. kmp)
- au grosimea medie de cca. 1500m dar pot atinge i 4500m;

- sunt cea mai mare surs de ap dulce de pe Glob.

se ntlnesc n: Antarctica, Groenlanda, Islanda, Novaia
Zemlea;
Gheari montani

-se formeaz pe vrfurile munilor nali care depesc limita

zpezilor persistente.
Tipuri de gheari montani:
-alpini gheari cu limb glaciar ce coboar mult sub limita
zpezilor persistente.
-pirineeni gheari de circ.
-himalaieni gheari compui, fr un circ propriu zis, unde
se ntlnesc mai multe limbi glaciare
-stea ghearii din craterele unor vulcani stini.
Forme ale reliefului glaciar:
- de eroziune: circuri, vi glaciare, creste ascuite
- de acumulare: morene, mri de pietre.

Circ i vale glaciar

Formarea morenelor

Vale glaciar n Munii Alpi

Ghear himalaian
Zona de acumulare a zpezii

Limba glaciar

Moren lateral

ntlnirea limbilor glaciare

seracsuri

Limb glaciar

Forme de eroziune
Circ glaciar
depresiune circular
unde se acumuleaz ghea.
Dup topirea ghearului, n circuri
pot aprea lacuri glaciare.

Vale glaciar
Profil transversal n forma literei U

Creste ascuite (custuri),

rezultat al eroziunii glaciare

Forme de acumulare
Moren lateral

Ghearii (continentali) de calot

Formarea aisbergurilor
AISBERGURI

BANCHIZ

Aisberguri

Cea mai mare parte a aisbergului

este situat n ap.

ACTIUNEA
ZAPEZII
- se manifesta in
regiunile
temperate,
subpolare, polare
si in munti, in
etajul alpin;
- forme: culoar de
avalansa, rauri de
pietre, conuri de
pietre;

ACTIUNEA APEI DE MARE

- se manifesta asupra tarmului prin valuri, curenti, maree;
procese: eroziune (abraziune), transportul spre larg a
materialelor erodate si acumulare de nisip, pietris.
- tarmuri inalte: cu fiorduri (Scandinavia, Scotia, Labrador)
cu riass = vai scurte si inguste care se deschid spre mare
sub forma unor palnii; cu canale = regiuni cu asociatii de
culmi, vai si depresiuni invadate de apele marii;
- tarmuri joase: cu lagune si limane ( formate prin inchiderea
unor golfuri si guri de varsare ale raurilor cu cordoane de
nisip); cu delte (la gura de varsare a fluviilor neafectate de
maree care aduc cantitati importante de aluviuni); cu
estuare (gura de varsare a fluviilor care se varsa in regiuni
cu maree);

ACTIUNEA VANTULUI
- se manifesta in regiunile unde roca este lipsita de vegetatie,
prin 3 procese: eroziune (coroziune), deflatie (spulberare)
si acumulare;
- forme rezultate: campuri de pietre (hamade), dune de nisip,
campuri de dune de nisip (erguri);

ROCILE FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI

- prin proprietatile lor, rocile reactioneaza diferit la actiunea
agentilor externi si impun un relief specific numit
petrografic;
- relieful dezvoltat pe calcare prin dizolvare rezulta:
platouri calcaroase, avenuri, chei, pesteri;
- relieful dezvoltat pe conglomerate ciuperci (babe),
sfincsi;
- relieful dezvoltat pe argile alunecari de teren, siroiri,
badlands;
- relieful dezvoltat pe loess crovuri, gavane, padine, vai
seci;
- relieful dezvoltat pe nisip dune de nisip, vai largi;
- relieful dezvoltat pe roci magmatice blocuri rotunde
(climate calde), forme ascutite (climate reci), platouri,
coloane.

CLIMA FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI

- clima impune asocieri ale agentilor externi; se manifesta mai
ales in regiunile unde vegetatia lipseste, astfel ca rocile
intra in contact direct cu elementele meteo;
- in regiunile desertice: stancarii, hamade, erguri;
- in regiunile glaciare: creste, relief glaciar, grohotis;
- in regiuni periglaciare: stancarie, campuri de pietre;

ANALIZA SI INTERPRETAREA RELIEFULUI

- presupune:
- observatii; masuratori;
- descrieri efectuate pe teren;
- realizarea hartilor gomorfologice, proflelor, diagramelor;
- interpretarea valorilor altitudinilor, adancimilor, ponderii
pantelor, densitatii fragmentarii;
- descrierea proceselor de albie si versant;
- evolutia reliefului;
RELIEFUL SI SOCIETATEA OMENEASCA
- relieful constituie suportul pe care omul traieste si pe care il
foloseste potrivit intereselor sale: asezari, cai de
comunicatie, plantatii, baraje;
- omul modifica relieful fie direct (cariere, nivelari, santuri,
diguri), fie indirect (defrisari, extinderea culturilor,
desecari);