escoperirea Elementelor

ACTINIU
Actiniul a fost descoperit n 1899 de catre Andr-Louis Debierne, un chimist francez, prin separarea din
pehblenda. Friedrich Otto Giesel a descoperit independent actiniul n 1902. Comportamentul chimic al
actiniului este similar cu comportamentul lantaniului. Cuvntul actiniu vine din cuvntul grec aktis, aktinos
care nseamna raza.
ALUMINIU
Aluminiul a fost descoperit de catre Friedrich Whler n anul 1827. Originea denumirii provine din latina.

AMERICIU
Americiul a fost sintetizat pentru prima oara de Glenn Seaborg, Leon Morgan, Ralph James si Albert
Ghiorso la sfrsitul anului 1944 la Laboratul de Metalurgie al Universitatii din Chicago (cunoscut acum ca
Argonne National Laboratory). Echipa de cercetatori a obtinut izotopul 241Am supunnd 239Pu la reactii
succesive de capturare de neutroni ntr-un reactor nuclear [2]. S-a obtinut astfel 240Pu si apoi 241Pu,
care s-a dezintegrat n 241Am prin dezintegrare beta. Seaborg a obtinut brevetul de inventie SUA nr.
3156523 pentru "Elementul 95 si metoda de producere a acestuia". Descoperirea americiului si curiului a
fost anuntata public pentru prima oara, ntr-un cadru informal, n anul 1945.

ARSEN
Numele grec "arsenicon" (n traducere "barbat"), era atribuit n antichitate unor sulfuri de arsen si acidului
arsenicos. Pentru prima data, Platon si Strabon amintesc de existenta si exploatarea arseniului din
muntele Sandaracurgium provincia Pont. Ca element, se pare ca a fost preparat pentru prima data de
Albertus Magnus, n anul 1250, din auri-pigment si sapun, si apoi de Paracelsus prin sublimarea
sandaracului cu coji de ou. Alchimistii foloseau arseniul pentru albirea metalelor colorate ca fierul si
cuprul. Acestea, frecate cu arseniu, primeau un luciu alb.
Date certe despre propagarea arseniului metalic provin de la Lmery, care, n 1675, trateaza sulfurile
de arsen cu drojdie de vin si sapun moale, de la alchimistii secolelor urmatoare, care fac studii
sistematice asupra obtinerii si proprietatilor acestui element. Dintre acestia, amintim: J. Scroeder (1694),
H. Brandt (1733) si J. Liebig (1842).
n paralel cu descoperirea proprietatilor fizico-chimice ale arseniului, alchimistii au descoperit si
proprietatile biomedicale. Din arseniul alb s-au preparat puternice otravuri, care au facut multe victime dea lungul anilor. Se spune ca Papa Pius al III-lea si Clement al XIV-lea au fost otraviti cu "aqua Toffana di
Napoli" preparata din arseniu, iar despre Napoleon Bonaparte ca ar fi fost asasinat pe insula Sf. Elena
prin adaos regulat de arseniu n hrana de catre un trimis al regelui Ludovic al XVII-lea. Mult mai trziu, la
sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului trecut, s-a descoperit si efectul benefic al arseniului. Era anul
1909 cnd P. Erlich descopera salvarsanul si prorietatea lui de a vindeca sifilisul.

AZOT
Nitrogenul (latina nitrum, greaca Nitron nsemnnd "soda nativa", "geneza", "formare") este considerat a fi
descoperit de Daniel Rutherford n 1772, care l-a numit aer fix. Faptul ca exista aer care nu participa la
combustie era un element cunoscut de chimistii de la sfrsitul secolului al XVIII-lea.
Nitrogenul a fost de asemenea studiat n acelasi timp si de Carl Wilhelm Scheele, Henry Cavendish si
Joseph Priestley, care l-au numit aer ars sau aer flogisticat. Nitrogenul gazos era destul de inert nct
Antoine Lavoisier l-a numit azot, de la cuvntul grecesc a??t?? nsemnnd "fara viata". Acest termen a
devenit cuvntul francez pentru "nitrogen" si a fost mprumutat mai trziu si de alte limbi, printre care si
romna.

Compusii azotului erau cunoscuti n Evul Mediu. Alchimistii cunosteau acidul nitric drept aqua fortis.
Amestecul de acid nitric si acid clorhidric era numit aqua regia, si apreciat pentru abilitatea sa de a
dizolva aurul. Primele aplicatii n industrie si agricultura ale azotului au fost sub forma de salpetru] (nitrat
de sodiu sau nitrat de potasiu), notabil la praful de pusca, iar apoi ca ngrasamnt.

BARIU

Este descoperit n anul 1808.

BERKELIU
Berkeliul a fost sintetizat pentru prima dat de ctre Glenn Seaborg, Albert
Ghiorso, Stanley Thompsoni Kenneth Street, Jrla University of
California, Berkeleyn decembrie 1949. Echipa de cercettori a folosit un
ciclotron pentru a bombarda un milligram de americiu 241 cu particule alfa,
obinnd berkeliu 243 (cu timpul de njumtire de 4,5 ore) i doi neutroni
liberi. Berkeliul 249 a fost apoi obinut printr-un bombardament intens cu
neutroni al unei inte de californiu 244.
BOHRIU
A fost descoperit de Oganessian n 1976.
CALIFORNIU
Californiul a fost obinut pentru prima dat n 1950, la University of California,
Berkeley de ctre o echip format din Stanley Thompson, Kenneth Street,
Jr., Albert Ghiorsoi Glenn Seaborg, descoperirea fiind anunat n data de 17
martie 1950.Pentru a produce californiu, cercettorii au bombardat o int de
curiu 242, cu masa de ordinul microgramelor, cu particule alfa de 35 MeV,
obinnd atomi de californiu 245 i neutroni
liberi.
CARBON
[Carbonul a fost descoperit n preistorie i era cunoscut anticilor, care l
preparau prin arderea materialului organic n spaii fr mult oxigen (crend
crbune). Diamantele au fost ntotdeauna considerate rare i frumoase. Unul
dintre ultimii alotropi ai carbonului, fulerenul, a fost descoperit ca produs
secundar n experimente din anii 1980.Numele su vine din francezul charbone,
care, la rndul su, vine din latinesculcarbo, nsemnnd crbune.
n german i olandez, numele carbonului sunt Kohlenstof i,
respectiv, koolstof, ambele nsemnnd literal "materia (stofa) crbunelui".
CERIU