Sunteți pe pagina 1din 96

SC ..............................................................

SRL
APROBAT
ADMINISTRATOR
TEMATICA .........
pentru
INSTRUCTAJUL PERIODIC DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
La instructajele periodice de sanatate si securitate in munca trimestriale, se vor prelucra
urmatoarele acte normative:
- Legea 319/2006, HG 1425/2006 modificata, Instructiuni proprii locului de munca, Primul
ajutor la locul accidentului, Factorii de risc evaluati la locul de munca, Planul de prevenire si
protectie
Instructajul periodic va avea o durata de 2 ore si se va executa trimestrial (prima decada a lunilor:
ianuarie, aprilie, iulie si octombrie) pentru intreg personalul, iar in luna decembrie se va efectua
testarea anuala.
Tematica

Continutul

T1

Legea 319/2006, Cap. II, art 3-5, Cap III art 6-15
H.G. 1425/2006 modificata Cap I, art 2, Cap III, art 12-22
Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la
locul de munca - numai pentru personal feminin)
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 1-5
Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T2

Legea 319/2006, Cap III, art 16-21, Cap IV art 22-23


H.G. 1425/2006 modificata Cap III, art 52-56, Cap V, art 74-89
Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la
locul de munca - numai pentru personal feminin)
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 6-11
Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T3

Legea 319/2006, Cap VI, art 26-34, Cap VII art 35-36
H.G. 1425/2006 modificata Cap V, art 90-100, Cap VI, art 101-104
Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la
locul de munca - numai pentru personal feminin)
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 12-17
Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T4

Legea 319/2006, Cap VIII, art 37-38, Cap IX, art 39


H.G. 1425/2006 modificata Cap VI, art 105-107, Cap VII, art 108-112
Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la
locul de munca - numai pentru personal feminin)
Instructiuni proprii locului de munca

Primul ajutor la locul accidentului, Cap 18-21


Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

INTOCMIT
..............................

SC ............................................................SRL
APROBAT
ADMINISTRATOR
.........................................
RAPORT PRIVIND SITUATIA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
IN ANUL ......
INITIATIVE DE PROMOVARE A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
IN ANUL ........
1. POLITICA SOCIETATII IN DOMENIUL PROMOVARII SECURITATII SI
SANATATII LA NIVELUL LOCURILOR DE MUNCA

Consecvent principiului respectrii legislaiei nationale in domeniul sntii si securitatii in


munca si considerand angajatii proprii drept cea mai importanta dintre resursele de care dispune
societatea, conducerea a decis elaborarea, implementarea, meninerea i imbunatatirea continua a
unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca, cu sprijinul nemijlocit si activ al
tuturor angajatilor.

Obiectivele generale urmarite prin planurile de masuri in domeniul securitatii in


munca sunt:
- cresterea gradului de informare a lucratorilor cu privire la legislatia in domeniu
- eliminarea sau reducerea la minim a riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala a lucratorilor;
- cresterea nivelului de cunoastere si aplicare de catre toti lucratorii a masurilor
tehnice si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul sanatatii si
securitatii in munca;
- mbuntirea continu a activitatii de implementare si supraveghere a cerintelor
legale in vederea introducerii in unitate a unui sistem de management al sanatatii si
securitatii in munca;
- asigurarea resurselor umane, financiare, tehnice si de timp pentru indeplinirea
responsabilitilor n domeniul sanatatii si securitatii in munca la toate nivelurile.
Indeplinirea politicii n domeniul sntii si securitatii n munc trebuie s se realizeze cu
participarea activ a tuturor angajailor unitatii in vederea politicii privind raspunderile sociale
asumate de unitate
Planul de prevenire si protectie intocmit pe anul ....., ce respecta formatul conf art 12 din Legea
securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 si cel intocmit pentru anul ......, au ca principale
obiective, urmatoarele:

- asigurarea serviciilor medicale la locul de munca


- validarea si respectarea contractelor incheiate cu cabinetul specializat de medicina
muncii
- instruirea periodica a salariatilor privind folosirea echipamentelor/dispozitivelor de
protectie si evitarea posibilelor pericole declansate de neutralizarea acestora
- implicarea managementului de resurse umane prin coordonarea activitatiilor de
planificare, monitorizare si evaluare a masurilor de securitate, evaluarea riscului si
imbolnavirea profesionala precum si evaluarea riscului de incendiu si de aparare
impotriva incendiilor
- formarea continua a lucratorilor desemnati care realizeaza instructajele ( introductiv
general, la locul de munca, periodic si reinstruire) si urmaresc aplicarea dispozitiilor
- respectarea cerintelor Prescriptiilor Tehnice ISCIR cu privire la autorizarea
echipamentelor tehnice ce intra sub incidenta ISCIR, precum si angajarea sau autorizarea
personalului deservent prin cursuri de calificare profesionala sau autorizare interna
conform prescriptiilor ISCIR
- verificarea instalatiilor electrice cu privire la protectia impotriva electrocutarii prin
atingere directa (fise PRAM), riscul electric fiind prezent prin natura activitatii
desfasurate

II GESTIONAREA MASURILOR PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN


MUNCA
Conducerea societatii acorda o deosebita atentie securitatii si sanatatii in munca la nivelul
locurilor de munca pe care le-a organizat sau le va organiza in viitor, urmarind imbunatatirea continua
a conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici locurilor de munca, dupa cum urmeaza:
MASURI TEHNICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
- dotarea cu stingatoare a spatiilor
- dotarea autovehiculelor cu truse medicale de prim ajutor
- efectuarea verificarilor a reviziilor la instalatiile electrice si de incalzire
- efectuarea masuratorilor rezistentei de dispersie a electricitatii statice, astfel incat sa fie
eliminat pericolul de electrocutare prin atingere directa
- asigurarea securitatii patrimoniului prin incheierea de contracte cu persoane juridice
specializate
- instalarea in punctele de lucru cu suprafata mare de sisteme de alarmare si supraveghere a
activitatii ( efractice, camere video, etc)
MASURI ORGANIZATORICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA
- a fost stabilita, prin acte de autoritate, structura organizatorica a activitatii de securitate si
sanatate in munca, desemnandu-se salariatii cu responsabilitati in domeniul securitatii si sanatatii
in munca
- au fost stabilite obligatiile lucratorilor cu responsabilitati in domeniul SSM ( salariatii cu
responsabilitati in domeniu la nivelul unitatii, sefii locurilor de munca sau asimilatii acestora
desemnati prin decizie a conducerii unitatii), drepturile si obligatiile salariatilor cu functii de
executie si operative, aceste obligatii si drepturi fiind continue in fisa postului
- a fost stabilit modul in care se realizeaza angajarea si repartizarea personalului pe locuri de
munca, prin departamentul de resurse umane, potrivit prevederilor art 12, lit J din Legea
securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006
- au fost acordate EIP si EIL tuturor salariatiilor care executa sarcina de munca in medii care
prezinta pericol de accidentare/imbolnavire profesionala
- a fost eleborat Planul de interventie si protectie si bugetul de cheltuieli necesar pentru
realizarea acestor masuri
- a fost reglementata intern, prin decizie, modalitatea in care se efectueaza diferitele
categorii de instructaj in domeniul securitatii muncii, stabilindu-se din punct de vedere ierarhic
lucratorii care sunt desemnati sau asimilati sa efectueze aceste instructaje, precum si durata si
periodicitatea acestora
- au fost completate instructiunile interne de securitate si sanatate in timpul muncii
lucratorilor si elaborat graficul de instruire pentru anul...... cu mentionarea faptului ca acesta
poate suferi modificari conform posibilelor modificari legislative
- a fost realizata testarea medicala a personalului ( la angajare si examen medical periodic)
- au fost achizitionate materiale de instruire, fise individuale de instructaj, afise, pliante,
publicatii in domeniul sanatatii si securitatii in munca, etc.
- a fost completata semnalizarea de securitate si sanatate in munca prin marcarea cailor de
evacuare, etc
- s-au verificat cunostintele acumulate in urma instructajelor periodice prin testare anula
MASURI IGIENICO - SANITARE

- au fost realizate lucrari pentru dezinsectie si deratizare


- grupurile sanitare au fost modernizate
- s-a realizat supravegherea starii de sanatate a angajatilor prin efectuarea examenenor
medicale precum si masuri de implementare a cerintelor OG 96/2003 privind protectia
angajatelor gravide, lehuze sau care alapteaza, etc
In anul ..........nu au fost inregistrate accidente de munca, nu au fost inregistrate cazuri de
imbolnavire profesionala
IV INITIATIVE DE PROMOVARE A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA
LOCURILE DE MUNCA PENTRU ANUL .........
Conducerea societatii are si scopul de a imbunatati conditiile de lucru. In aceasta directie, se
va asigura evaluarea continua a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, stabilirea
masurilor de eliminare sau, daca acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnico-financiar,
de diminuare a acestor riscuri pana la nivel de risc acceptabil
Promovarea securitatii si sanatatii in munca a fost popularizata in randul salariatilor,
urmarindu-se prin acesta, antrenarea intregului colectiv in actiuni pozitive, menite sa combata
atitudinile si comportamentele riscante pentru securitatea si sanatatea acestora
Conducerea societatii depune toate eforturile pentru a-si indeplini obligatiile stabilite de
reglementarile in vigoare pentru angajatori, inclusiv prin asigurarea, pentru proprii salariati, a
nevoilor individuale ale acestora.In acest sens conducerea societatii a asigurat si va asigura:
- intocmirea planului de prevenire si protectie pe anul .........
- respectarea si mentinerea contractelor incheiate cu persoane juridice care asigura lucrari de
intretinere generala si a echipamentelor si instalatiilor tehnice
- mentinerea in cuprinsul contractelor de locatie sau in cele de prestari servicii a obligatiilor
si raspunderilor partilor in ceea ce priveste masurile care sa asigure securitatea muncii pentru
angajatii societatilor semnatare precum si prevenirea situatiilor de incendiu
- echiparea si dotarea tuturor depozitelor, birourilor si a locurilor de munca in cadrul unitatii
cu mijloace tehnice P.S.I., precum si asigurarea si afisarea marcajelor de securitate
- achizitia de echipamente tehnice omologate cu scopul de a reduce efortul fizic si limitarea
absenteismului prin concedii medicale
- revizii ale echipamentelor tehnice ( instalatii utilaje de ridicat si transport, etc), potrivit
recomandarilor din cartea tehnica/ instructiunile de utilizare ale respectivului echipament tehnic
sau, dupa caz, prescriptiile tehnice ISCIR
- asigurarea supravegherii starii de sanatate si asistenta medicala gratuita prin intermediul
unitatii medicale de medicina muncii cu care este incheiat contract de prestari servicii
- asigurarea altor conditii menite sa sporeasca confortul la locurile de munca ( frigider,
cuptor cu microunde, dozator de apa), mobilier care sa asigure cerintele ergonomice la locurile de
munca: calculatoare cu ecrane de vizualizare moderne ce asigura protectia vederii
- achizitia de echipamente de protectie (EIP) si lucru (EIL) certificate CE
Conducerea societatii a asigurat si va asigura, in continuare, adoptarea acestor masuri dat
fiind faptul ca asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca reprezinta si un mijloc de
promovare a imaginii unitatii, beneficiarii acestor masuri, respectiv salariatii, urmand a fi
motivati in desfasurarea activitatii in conditii de disciplina si performanta

INTOCMIT
.......................................

SC ..............................................................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
TEMATICA .........
pentru
INSTRUCTAJUL PERIODIC DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
La instructajele periodice de sanatate su securitate in munca trimestriale, se vor prelucra
urmatoarele acte normative:
- Legea 319/2006
- HG 1425/2006 modificata
- Instructiuni proprii locului de munca
- Primul ajutor la locul accidentului
- Factorii de risc evaluati la locul de munca
- Planul de prevenire si protectie
Tematica

Continutul

T1

Legea 319/2006, art 5;8, art 10-15, art 19


H.G. 1425/2006 modificata art 15, art 20-22, art 46
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 1-6
Factorii de risc evaluati la locul de munca, Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T2

Legea 319/2006, art 20, art 22-25


H.G. 1425/2006 modificata art 47, art 52-61
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 7-12
Factorii de risc evaluati la locul de munca, Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T3

Legea 319/2006, art 26-34


H.G. 1425/2006 modificata art 67, art 95-103
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 13-18
Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier
Planul de prevenire si protectie

T4

Legea 319/2006, art 35-38


H.G. 1425/2006 modificata art 108-110, art 114-116, 124; art 135-137
Instructiuni proprii locului de munca
Primul ajutor la locul accidentului, Cap 19-21
Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier

Planul de prevenire si protectie


Instructajul periodic va avea o durata de 2 ore si se va executa trimestrial (prima decada a lunilor:
ianuarie, aprilie, iulie si octombrie) pentru intreg personalul, iar in luna decembrie se va efectua
testarea anuala.

INTOCMIT
..............................

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII


NR .......... DIN ............
CAPITOLUL 1: PARTI CONTRACTANTE
Intre:
..................................cu sediul in Loc.............., Str ........., Nr......., Judet........., CUI ................., Nr de
inregistrare la Registrul Comertului ........................., reprezentata prin .................................., in
calitate de Prestator

Si
SC ..............................SRL, cu sediul in Loc.............., Str ........., Nr......., Judet........., CUI .................,
Nr de inregistrare la Registrul Comertului ........................., reprezentata de .............................., in
calitate de director executiv si Beneficiar a intervenit la prezentul contract
CAPITOLUL 2: OBIECTUL CONTRACTULUI
Art 1. Obiectul contractului il constituie prestarea de servicii de prevenire si protectie in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si al situatiilor de urgenta
CAPITOLUL 3: DURATA CONTRACTULUI
Art 2. Durata prezentului contract este nedeterminata, cu incepere de la ..................
Art 3. Contractul are valabilitate pana cand una din parti va solicita in scris rezilierea acestuia
CAPITOLUL 4: VALOAREA CONTRACTULUI SI MODALITATI DE PLATA
Art 4. Detalii beneficiar la semnarea contractului:
- numar de salariati: ......
- numar puncte de lucru cu salariati: ........
Art 5. Tariful pentru serviciile prevazute in prezentul contract este de:
5.1. ...............ron/post de lucru, pentru serviciile prevazute in Cap 5, Art 9, lit o-r;
5.2. ...........lei/trimestru/salariat pentru serviciile prevazute in Cap 5, Art 9, lit s-v;
5.3.............lei pentru salariatii noi angajati pentru instructajul introductiv general;
5.4 ............lei pentru verificarea cunostintelor prin testarea anuala
Art 6. Tariful serviciilor de prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca prevazut
la Art 5 din prezentul contract va ramane constant pe toata perioada de valabilitate a contractului
Art 7. Plata serviciilor prevazute in prezentul contract se efectua de catre Beneficiar astfel:
- pentru serviciile prevazute la art 5.1, plata se face la predarea documentatiei
- pentru serviciile prevazute la art 5.2, 5.3 si 5.4 se va achita cu numerar, pe loc la emitarea facturii
Art 8. Neachitarea facturilor de catre Beneficiar, in termenele prevazute la art 7, al prezentului
contract atrage penalitati de 0,1% pe fiecare zi de intarziere
CAPITOLUL 5: DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
Art 9. Drepturile si obligatiile prestatorului:
a) sa efectueze serviciile de prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca si
situatiilor de urgenta, cu personal specializat si acreditat in acest sens
b) Sa evalueze riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a angajatilor unitatii la locul de
munca (identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, precum si stabilirea
nivelului de risc pe loc de munca si unitate)
c) Sa elaboreze si sa actualizeze planul de prevenire si protectie
d) Sa elaboreze instructiuni proprii pentru Beneficiar pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca tinand seama de particularitatile activitatilor unitatii,
precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru
e) Sa verifice cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii, a masurilor prevazute in planul de
prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul sanatatii si
securitatii in munca, stabilite prin fisa postului
f) Sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat prevazute in Normele Metodologice de aplicare a legii nr
319/2006

g) Sa stabileasca zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, sa stabileasca


tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG 971/2006 privind cerintele
minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
h) Sa tina evidenta meseriilor si profesiilor, prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara
autorizarea exercitarii lor
i) Sa tina evidenta posturilor de lucru ale Beneficiarului, care la recomandarea medicului de medicina
muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic
j) Sa informeze Beneficiarul in scris asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la
locul de munca si sa propuna masuri de prevenire si protectie
k) Sa participe la comunicarea si cercetarea evenimentelor, sa inregistreze si sa tina evidenta
accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, sa semnalizeze, cerceteze, declare si raporteze
bolile profesionale si sa intocmeasca decumentatia necesara
l) Sa urmareasca realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de
control si al cercetarii evenimentelor
m) Sa colaboreze cu salariatii si/sau reprezentantii salariatilor Beneficiarului si cu medicul de
medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie
n) Sa urmareasca actualizarea planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului
de evacuare
o) Sa propuna sanctiuni si stimulente pentru salariati, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul
sanatatii si securitatii in munca
p) Sa identifice si sa evalueze riscurile de incendiu
q) Sa intocmeasca un necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a salariatilor
in domeniul situatiilor de urgenta
r) Sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor in conformitate cu prevederile Legii nr
307/2006
s) Sa elaboreze tematica pentru toate formele de instruire, sa stabileasca periodicitatea adecvata pentru
fiecare loc de munca, sa asigure informarea si instruirea lucratorilor in domeniul sanatatii si securitatii
in munca si sa verifice cunoasterea si aplicarea de catre salariati a informatiilor primite
t) Sa efectueze instructajul introductiv general finalizat prin testare la noii angajati
u) Sa elaboreze decizii de instruire pe linie de SSM si PSI prin numirea unui responsabil pentru fiecare
punct de lucru in parte
v) Sa elaboreze programul de instruire-testare la nivelul unitatii
Art 10. Drepturile si obligatiile Beneficiarului
a) Sa asigure Prestatorului acces la toate informatiile si documentele necesare prestarii serviciilor de
prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca si al situatiilor de urgenta, in baza
prezentului contract
b) Sa asigure cooperarea deplina si disponibilitatea personalului sau desemnat sa lucreze cu
Prestatorul pe perioada valabilitatii acestui contract
c) Beneficiarul isi pastreaza dreptul de a decide asupra diferitelor aspecte legate de serviciile efectuate
de Prestator, in baza prezentului contract
d) Sa achite contravaloarea facturilor emise de Prestator impreuna cu devizele aferente, conform art 7.
al prezentului contract
CAPITOLUL 6: RASPUNDEREA CONTRACTUALA
Art 11 Prestatorul isi asuma in toate cazurile responsabilitatea lucrarilor sale
Art 12 Prestatorul nu poate fi tinut raspunzator pentru consecintele pagubitoare ale greselilor comise
de terti in raporturile lor cu beneficiarul, si nici pentru intarzierile executarii lucrarilor atunci cand
acestea rezulta dintr-o comunicare tardiva a solicitarilor de catre beneficiar
CAPITOLUL 7: MODIFICAREA CONTRACTULUI

Art 13 Prezentul contract se poate modifica cu acord bilateral, la initiativa oricarei parti contractante,
sub rezerva notificarii scrise a intentiei de modificare si a propunerilor, cu cel putin 10 zile inaintea
datei de la care se doreste modificarea
Art 14 Modificarea se face printr-un act aditional, semnat de ambele parti
Art 15 In conditiile aparitiei de noi acte normative in materie, care intra in vigoare pe durata derularii
prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica si completa in mod corespunzator
CAPITOLUL 8: CONFIDENTIALITATEA
Art 16 Prestatorul va pastra confidentiale toate informatiile transmise in scris sau verbal Beneficiarului
sau furnizate lui de catre acesta, in baza termenilor si conditiilor din prezentul contract si nu va
divulga aceste informatii in nicio forma catre alte persoane terte, fizice sau juridice
Art 17 Nu vor fi considerate informatii confidentiale acele informatii care au ajuns la cunostinta
publicului fara incalcarea acestui contract, sau au intrat in mod legal in posesia Prestatorului inainte de
a fi furnizate de Beneficiar, sau au fost furnizate de o terta persoana in mod independent de Beneficiar
Art 18 Prevederile articolelor 16 si 17 vor fi in vigoare si dupa incetarea prezentului contract
CAPITOLUL 9: INCETAREA CONTRACTULUI
Art 19 Prezentul contract poate fi incetat:
a) prin acordul de vointa al partilor
b) unilateral, cu un preaviz de 30 de zile
c) de catre una din parti, in cazul in care partea cealalta nu isi respecta obligatiile asumate in prezentul
contract
d) din initiativa Beneficiarului, in cazul in care acesta incheie raporturile de munca cu toti salariatii
Art 20 Rezilierea se face printr-o notificare scrisa catre cealalta parte cu minimum 30 zile inainte de
data la care se doreste rezilierea contractului
Art 21 Contractul se reziliaza de plin drept printr-o notificare scrisa in urmatoarele situatii
a) incetarea prin faliment, dizolvare sau lichidare a uneia din parti
b) ridicarea de catre organele in drept a autorizatiei de functionare a uneia din parti
Art 22 Incetarea prezentului contract nu va exonera niciuna din parti de la orice plata sau obligatie
catre cealalta parte, existenta la data incetarii
CAPITOLUL 10: LEGEA APLICABILA SI SOLUTIONAREA LITIGIILOR
Art 23 Prezentul contract este guvernat de legislatia romana
Art 24 Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract, inclusiv cu privire la
validitatea, interpretarea, executarea ori desfiintarea acestuia, va fi solutionat de catre parti pe cale
amiabila, iar in caz contrar acesta va fi solutionat de catre instantele judecatoresti competente
CAPITOLUL 11: PREVEDERILE FINALE
Art 25: Prezentul contract nu stabileste nici un fel de relatie de parteneriat sau de agent intre parti si
niciuna dintre parti nu va putea sa-si asume obligatii in numele celeilalte parti
Art 26 Niciuna din parti nu are dreptul de a transfera nicio obligatie sau niciun drept, aferente
prezentului contract, catre o terta parte
Art 27 Prezentul contract a fost incheiat in 2 exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte
PRESTATOR
........................................

BENEFICIAR
......................................

SC ................................................................SRL
DECIZIA nr .......
din ........../....../.....
Conducerea SC ................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, emite
urmatoarele instructiuni proprii:
Art 1 Instructajul introductiv general - se va efectua la angajare si va avea o durata de 8 ore
(1) Se vor preleva urmatoarele:
a) legislatia de securitate si sanatate
b) Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca
c) Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii
d) Masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor
(2) Continutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de
catre angajator
Conf. Legii 319/2006, art 90
(1) Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste
(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire
(3) Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv
generala
Art 2 Instructajul la locul de munca - se va efectua a doua zi dupa instructajul introductiv general, la
locul de munca si va avea o durata de 8 ore
Se vor prelucra urmatoarele:
- prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatiile de
prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii execitate
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca
si/sau postului de lucru
b) Prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul
c) Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
d) Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru
e) Instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care
persoana respectiva o va desfasura si exercitii practive privind utilizarea echipamentului individual de
protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor
Instructajul se incheie cu verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a
facut instruirea
Art 3 Instructajul periodic - se va afectua la locul de munca, va avea o durata de 2 ore si se va efectua
TRIMESTRIAL pentru intreg personalul incadrat
Se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de protectie si prevenire si
aprobate de catre angajator care vor fi pastrate de persoana ce efectueaza instruirea
Instruitrea periodica suplimentara se va face obligatoriu 8 ore, in urmatoarele cazuri:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare
b) Cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita
evolutiei sau aparitiei de noi riscuri in unitate
c) La reluarea activitatii dupa accident de munca

d) La executarea unor lucrari speciale


e) La introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent
f) La modificarea tehnologiilor existente sau proceduri de lucru
g) La introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru
Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel:
- un exemplar Serviciului extern de protectie si prevenire a riscurilor profesionale din unitate
- un exemplar la dosarul de personal al societatii
- un exemplar la Serviciul extern
- un exemplar la dosarul de personal al societatii
DIRECTOR EXECUTIV
.......................................

SC ...............................................SRL
DECIZIA nr .....
din ..../..../....
Conducerea SC........................SRL, in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 8(1),
decide urmatoarele:
Art 1 Desemneaza pentru a se ocupa de activitatiile de prevenire a riscurilor profesionale din
unitate, incepand cu data de ..................., (nume) - serviciu extern de prevenire si protectie
Art 2 Serviciul extern desemnat la art 1, va prelua sarcinile conducatorului societatii pe linie de
SSM prin delegare de atributiuni
Conform art 17 din legea 319/2006, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca,
serviciul extern cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea
indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art 12 alin (1), lit a) si
b) Din legea 319/2006
c) Evidenta si rapoartele prevazute la art 12 alin (1), lit c) si d) din legea 319/2006
d) Informatii privind masurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la instituriile de control si autoritatile competente in domeniu

Atributiile referitoare la lucratorii desemnati (serviciile externe de prevenire si protectie) pentru a


se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din unitate
sunt specificate in Legea 319/2006
Art 3 Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel:
- un exemplar .......................................
- un exemplar la dosarul de personal al societatii

DIRECTOR EXECUTIV
....................................................

SC .................................SRL
DECIZIA nr ....
Din .../...../.....
Conducerea SC................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 10
(2,3) si cu Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, decide urmatoarele:
Art 1 Desemneaza pentru aplicarea masurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor incepand cu data de ................ pe (numele)
Art 2 Persoanele desemnate la art 1, vor efectua instruirea lucratorilor conform Normelor
Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de
protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate de persoana ce efectueaza
instruirea
Art 3 Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel:
- un exemplar la dosarul de personal al societatii
- cate un exemplar persoanelor desemnate

DIRECTOR EXECUTIV
........................................

SC ......................................SRL

DECIZIA nr .......
din ..../...../......
Conducerea SC................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 8 (1)
si cu Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, art 90-100, decide urmatoarele:
Art 1. Desemneaza pentru a efectua instruirea introductiv generala si verificarea instruirii pe
[numele], instruirea la locul de munca, instruirea periodica si instruirea periodica suplimentara pe
[numele] , incepand cu data de ..............
Art 2. Serviciul desemnat la art 1, va efectua instruirea periodica a lucratorilor conform Normelor
Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de
protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate la persoana ce efectueaza
instruirea
Art 3. Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel:
- un exemplar la dosarul de personal al societatii
- un exemplar serviciului extern de prevenire si protectie

DIRECTOR EXECUTIV
........................................

DOCUMENTE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII DE SECURITATE SI


SANATATE IN MUNCA
AUTORIZARE
- certificatul constatator sau alte autorizatii in baza carora angajatorul isi desfasoara activitatea
- lista cu substantele periculoase conf Legii 263/2005 modificare a Legii 360/2003
- alte autorizatii necesare functionarii conf Legii 126/95 - regimul subst. explozive; OG 4/95 - subst
fitosanitare, autorizatii sub incidenta ISCIR, PSI, etc
ORGANIZARE
DECIZII
- angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca
- lucratori desemnati
- lucratori al serviciului intern de prevenire si protectie
- reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
- conducatorii locurilor de munca
- sefi ierarhici superiori conducatorilor locurilor de munca
- membrii Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca
CONTRACTE
- serviciul extern de prevenire si protectie
- serviciul medical
INSTRUCTIUNI PROPRII
- modul de realizare a instruirii salariatilor
- loc de munca
- echipament de munca
- activitati specifice
CONVENTII
- firme terte ( servicii externalizate)
- prestatori
- vizitatori ( elevi, studenti, persoane detasate, etc)
ALTE DOCUMENTE
- fise de instruire individuala si colectiva in domeniul securitatii si sanatatii in munca
- fise de expunere la riscuri profesionale
- fise de aptitudine, intocmite conform legii
- contracte individuale de munca
- fisa postului
- autorizatii privind calificarea lucratorilor
- regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare (reguli privind instruirea
persoanelor aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, acestora in
intreprindere si/sau unitate, modul de alegere al reprezentantilor lucratorilor)
- fisele de instruire colectiva pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati pe baza de contract de prestari servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt
angajator (angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatiile
specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca,
precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in
general) - anexa nr 12 din HG 1425/2006

Documentele solicitate angajatorilor de catre inspectorii de munca in cadrul actiunilor de


control

A) In domeniul relaiilor de munc


1. Registrul unic de control
2. Actele constitutive ale angajatorului:
- Contract de societate ;
- Statutul societii ;
- Certificatul de nmatriculare la Registrul comerului ;
- Hotrrea judectoreasc de nfiinare ;
- Codul fiscal ;
- Autorizaia de funcionare ;
- Acte adiionale de modificare, completare ;
- Procura notarial de mputernicire pentru reprezentantul angajatorului ;
- Autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei muncii;
- Numrul salariailor si structura de personal, aprobata (Organigrama)
3. Registrul general de eviden a salariailor
- documentele de plat salariilor semnate de salariai;

- actele ce atest plile ctre bugetul asigurrilor sociale de


stat, de sntate, de constituire a fondului pentru plata ajutorului de
omaj, comisionul datorat I.T.M. conform art. 12 din Legea nr.
130/1999;
- balana de verificare contabila pentru verificarea fondului de salarii;

- dovada depunerii la I.T.M. a actelor ce atesta modificarea


contractelor de munca conform art. 9(2) lit. a din Legea nr. 130/1999;
- foaia colectiv de prezen a salariailor;

- documente justificative privind acordarea concediilor de


odihn, concediilor medicale, concedii pentru ngrijirea copilului,
concediilor fr plat, concedii de studii, acordarea orelor
suplimentare;
- pentru dovedirea existenei unui raport juridic de munc: facturi fiscale, avize de nsoire a
mrfii, monetare etc;
- registrul de procese verbale de predare-primire in cazul societilor de paz;
- normative de plata in acord in cazul societilor care practica acest tip de salarizare;

Dosarele de personal ale salariailor, care ar trebui sa cuprind:


- dovada realizrii obligaiei de informare prevzut la art.17 din Codul Muncii; cerere de
angajare; curriculum vitae; acte stare civil; acte de studii i calificare; fisa de aptitudini, contractul
individual de munc care va cuprinde salariul i elementele constitutive ale acestuia potrivit legii,
actele adiionale i celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea i ncetarea
contractelor individuale de munc; actele de identitate; avizul medical; actele de studii; fia postului;
acte adiionale la contractele individuale de munc; acte privind cercetarea i aplicarea sanciunilor
disciplinare; permisul de munc (n cazul salariailor ceteni strini; certificatul de cazier judiciar
(unde este cazul);
4. Aprobarea de pstrare i completare a carnetelor de munc
Carnetele de munc (n cazul angajatorilor care le pstreaz i completeaz)
5. Contractul colectiv de munc (unde este cazul)
6. Regulamentul intern
7. Pentru angajatorii care au ca obiect principal de activitate - selecia i plasarea forei de
munc
- actul constitutiv, din care s reias obiectul de activitate, potrivit art. 5 din Legea nr.
156/2000, modificata si completata ;
- contracte care conin oferte ferme de locuri de munc, ncheiate cu persoane juridice,
persoane fizice i organizaii patronale din strintate;
- acte doveditoare din care s rezulte condiiile i modul n care se va desfura activitatea de
mediere: spaiul, dotrile i echipamentele utilizate, numrul, structura i calificarea personalului care
presteaz serviciile de mediere, posibilitatea accesului la ofertele de locuri de munc ale angajatorilor
din strintate, stabilirea de relaii cu parteneri de mediere strini; organizarea unei bnci de date cu
privire la ofertele i solicitrile de locuri de munc, precum i informaii referitoare la condiiile de
ocupare a acestora i la calificrile i aptitudinile solicitanilor aflai n eviden;
- dovada nregistrrii la inspectoratul teritorial de munc;

- documente ale cetenilor romni trimii s lucreze n


strintate:
a) actul de identitate;
b) paaportul, paginile cu fotografia i cu viza;
c) carnetul de munc, din care s rezulte c i-a ncetat activitatea n ar, n
condiiile legii;
d) actele de calificare;
e) certificatul de sntate;
f) contractul de mediere;
g) contractul individual de munc, n limba romn;
h) certificatul de cazier judiciar;

i) dovada emis de structura specializat din


cadrul Ministerului de Interne, din care s rezulte

c solicitantul nu are interdicia legal de a prsi


localitatea ori alte limitri ale exercitrii dreptului
la libera circulaie n afara granielor rii;
- alte documente necesare efecturii controlului n
domeniul relaiilor de munc.
B) In domeniul securitii i sntii n munc
1. Certificatul de inmatriculare la Registrul Comerului cu anexele aferente
2. Certificatul constatator emis de Inspectoratul Teritorial de Munca, in temeiul art 13, lit c), din lege si art 6, alin (1),
lit b) din Legea pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii nr 108/1999, republicata, eliberat in baza
declaratiei pe propria raspundere
3. Decizii interne pentru:
- personalul cu atributii in domeniul SSM;
- componenta serviciului de SSM
- conducatorii locurilor de munca;
- personalul cu responsabilitati conform NSSM ( ex, manipulare depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalatii
aer comprimat)
4. Documentele Comitetului de Securitate i Sntate n Munc (CSSM):
- decizia de infiintare;
- raportul anual al conducatorului unitatii in CSSM cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca;
- raportul medicului care asigura supravegherea starii de sanatate a salariatilor;
- planul anual de masuri in domeniul SSM si fondul de cheltuieli necesar
- programul de activitate al serviciului de SSM
5. Evaluarea riscurile de accidentare i mbolnvire profesional la locurile de munc
6. Dosarul medical individual
7. Fisa de aptitudini
8. Inscrierea in fisa de instructaj Apt pentru lucru la inaltime
9. Foaia de parcurs
10. Raport de sedinta siguranta circulatiei
11. Nota de comanda reparatii
12. Grafic de instruire, testare pe meserii sau activitati
13. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire alarmare, intreventie, evacuare si prim ajutor
14. Tematici de instruire
15. Diploma de absolvire a cursurilor de protectia muncii
16. Verificarea testelor utilizate pentru evaluarea cunostintelor in procesul de instruire

17. Fisele individuale de instructaj de protectia muncii


18. Contractul colectiv de munca intocmit la nivelul unitatii ( clauzele referitoare la protectia muncii, la timpul de
munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia)
19. Foaie de prezenta
20. Normativul intern de acordare a echipamentelor individuale de protectie (EIP) i de lucru (EIL), corespunztor
riscurilor activitii
21. Certificate de conformitate pentru EIP
22. Fise de magazie pentru dotarea cu EIP
23. Registre de supraveghere a parametrilor tehnologici a instalatiilor in functiune
24. Msuri tehnice i/sau organizatorice luate pentru protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct i
indirect
25. Buletine de verificari PRAM
26. Regulamentul de Organizare i Funcionare si Regulamentul Intern
27. Determinrile de noxe, in cazul unitilor cu tehnologii care degaj noxe chimice ( n vederea stabilirii msurilor
specifice de protecie a muncii)
28. Determinarea limitelor de zgomot la locurile de munc( daca sunt sub cele maxim admise pentru protecia
neuropsihic i psihosenzorial a executanilor)
29. Instructiuni proprii pentru aplicarea normelor de protectia muncii corespunzator conditiilor in care se desfasoara
activitatea la locurile de munca
30. Autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii pentru salariaii care exercit meserii ce trebuie autorizate
31. Certificate medicale cu diagnostic accident
32. Implementare noilor prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca
33. Evidena locurilor de munc cu condiii deosebite: vtmtoare, grele i periculoase
34. Documentul privind protectia la explozie si evaluarea riscurilor de explozie
35. Buletine de verificare metrological a AMCurilor din dotare
36. Verificarile ISCIR
37. Dosare de cercetare a accidentelor cu ITM
38. Documentul privind protectia la explozie
39. Fisa postului
40. Permisul de lucru cu foc
41. Permis gass free, in situatiile de lucrari in spatii inchise unde exista pericol de explozie
42. Fisa de expunere la riscuri profesionale
43. Autorizatie de lucru in zone Ex
44. Proiect de zonare Ex si clasificarea ariilor periculoase
45. Plan tehnic de exploatare
46. Registrul de evidenta a elementelor pentru legare a sarcinilor, dupa caz
47. Registrul cu orele de functionare a echipamentelor tehnice (ET) (ex.compresoare)

48. Programul de revizii si reparatii a ET din dotare


49. Plan de evacuare in caz de urgenta
50. Registre de evidenta a accidentatilor in munca
51. Registre de evidenta a accidentelor usoare
52. Registre de evidenta a incidentelor periculoase
53. Registre de evidenta a imbolnavirilor profesionale
54. Raportare semestriala a accidentelor de munca
55. Registrul de serviciu la bordul navelor
56. Registrul pentru substante toxice
57. Registrul de evidenta a materialelor explozive
58. Formular comanda si indeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive
59. Cartea tehnica a utilajului
60. Instructiuni de lucru
61. Proces verbal de punere in functiune a schelei
62. Conventiile de lucru
63. Proiectele de executie a constructurilor, ET
64. Masurile preventive si metodele de lucru stabilite de angajator
65. Proces verbal de control propriu din punct de vedere al protectiei muncii
66. Materiale necesare informarii si educarii angajatilor
67. Fisele tehnice de securitate pentru substante toxice
68. Contractele de lucrari
69. Modul de acorare a materialelor igienico sanitare
70. Evidenta nominale a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani
70. Fisa de expunere la riscuri profesionale
71. Registrul unic de control
Alte documente necesare efecturii controlului n domeniul securitii i sntii n munc.

SC ...................................SRL
TEMATICA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL
8:00 8:30 Prezentarea unitatii
Activitatile principale desfasurate in unitate si prezentarea fluxurilor tehnologice
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii si principalele masuri de
prevenire
Regulamentul de ordine interioara
8:30 8:50 Prezentarea generala a sistemului legislativ in domeniul protectiei muncii in ceea ce
priveste continutul si domeniul de aplicare
Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc
Normele metodologice de aplicare a L319/2006
Instructiuni proprii de securitate a muncii
Codul muncii 2003, cu referire la prevederile de securitate si sanatate in munca
Cerinte minime de securitate,-HG-uri
Primul ajutor
Consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munc;
Riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice unitii;
8:50 9:50 Organizarea protectiei muncii la nivelul angajatorului
Obligatiile angajatorilor
Obligatiile si drepturile angajatilor
Organizarea compartimentului de protectie a muncii
Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca
Asistenta medicala asigurata personalului angajat prin serviciile medicale de medicina muncii
Instruirea personalului in domeniul protectiei muncii
Drepturile acordate angajatilor
09:50 10:00 PAUZA
10:00 10:30 Structura sistemului de munca: executant, mijloace de productie, sarcina de
munca, mediul de munca

10:30 10:45 Locuri de munca cu pericol deosebit si iminent de accidentare


10:45 11:00 Semnalizarea de securitate/sanatate
11:00 11:50 Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie a
muncii
Evenimente, Accidente de munca si boli profesionale terminologie, cunoasterea obligatiilor de
catre angajati si angajatori in cazul producerii
Raspunderea juridica a personalului angajat in functie de atributiile pe care le are prin decizii in
domeniul protectiei muncii
11:50 12:00 PAUZA
12:00 13:00 Masuri tehnico-organizatorice la nivelul ntreprinderii i/sau unitii de prevenire,
alarmare, interventie, privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor.
13:00 13:50 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei
13:50 14:00 PAUZA
14:00 15:00 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei
15:00 15:50 Testare prin completarea testului tip grila
Aprobat,

Intocmit,

SC ..................................................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
..............................
TEMATICA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV
GENERAL
1) LOCUL SI ROLUL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII
MUNCII IN CADRUL SISTEMULUI LEGISLATIV NATIONAL AL ROMANIEI
In acceptia cea mai generala, sanatatea si securitatea in munca are ca obiectiv cunoasterea si
inlaturarea perturbatiilor ce pot apare in procesul de munca, susceptibile sa provoace accidente de
munca si imbolnaviri profesionale
Ca institutie de drept, sanatatea si securitatea in munca reprezinta un ansamblu de norme
juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe ce se formeaza in
legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului de munca, in scopul
asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei si tehnicii moderne, pentru apararea vietii si
sanatatii tuturor participantilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de munca si
imbolnavirilor profesionale
Institutia securitatii si sanatatii muncii cuprinde relatiile stabilite in procesul muncii si
reglementate prin norme de drept in scopul prevenirii riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata
angajatilor. Practic, ea reglementeaza, pe de o parte, relatiile sociale stabilite intre cei care
organizeaza, conduc sau controleaza munca si organele administratiei de stat, iar pe de alta, acea parte
a raporturilor juridice de munca care privesc relatiile sociale dintre cei care de atributii de organizare,
conducere si control in procesul muncii, si executantii procesului de munca
La realizarea ei contribuie dispozitii din diferite ramuri ale dreptului
Reglementarea principala este cuprinsa in dreptul muncii. La ea se adauga normele de drept
administrativ referitoare la raspunderea contraventionala, cele de drept penal privind infractiunile,
precum si ale dreptului civil, care completeaza Codul Muncii in materia raspunderii primordiale a
unitatii fata de persoanele angajate pentru daunele produse ca urmare a nerespectarii normelor de
protectie a muncii. O legatura stransa exista si cu asigurarile sociale de stat, unele reglementari fiind
comune ( incadrarea in grupele de munca I si II, inregistrarea accidentelor de munca)
Prin Constitutie se releva clar locul si rolul legislatiei securitatii si sanatatii muncii in sistemul
legislativ national: o componenta a sistemului de reglementari prin care se urmareste asigurarea
protectiei cetatenilor, respectiv pentru un segment specific de populatie- activa, impotriva
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala generate de prestarea oricarui proces de
munca
2) STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
Pentru a prezenta structura sistemului legislativ al securitatii si sanatatii muncii in Romania este
necesara mai intai delimitarea acestuia

Se pot distinge doua categorii de acte juridice:


A) acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu masurile de protectie a
muncii, formand o asa numita legislatie de baza, dintre care fac parte:
- legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006
- norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006
- cerinte minime de securitate
- norme legale privind organizarea si functionarea administratiei de stat cu atributii de indrumare si
control in domeniul securitatii si sanatatii
- dispozitii legale privind certificarea echipamentelor de protectie, tehnice si de lucru, din punct de
vedere al securitatii si sanatatii
- norme referitoare la raspunderea pentru nerespectarea masurilor de protectie a muncii
B) acte care contin, dar numai in subsidiar, si norme juridice de protectie a muncii, formand o
asa numita legislatie conexa legislatiei de protectia muncii
- Constitutia Romaniei, art 22 si art 38
- Codul Muncii
- Dispozitiile privind durata timpului de munca si a celui de odihna, munca de noapte, orele
suplimentare
- prevederi privind disciplina in munca
- dispozitii referitoare la regimul produselor si substantelor toxice, al unor instalatii cu grad
ridicat de risc, al materialelor explozive
- dispozitii care reglementeaza drepturile angajatilor, ale sindicatelor
Daca se tine seama de aria de obligativitate, dar si de caracterul general sau particularizat, concret
aplicativ, aceleasi acte se pot grupa dupa cum urmeaza:
- Legislatia primara - care cuprinde Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006. Precum si
HG -uri si ordine ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, caracterizate prin faptul ca stabilesc
cadrul general, principiile si regulile de baza pentru domeniul securitatii si sanatatii
- Legislatie secundara - din care fac parte sistemul de norme tehnice, normele metodologice si
standardele de securitate a muncii; aceste reglementari sunt emise de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, Ministerul Sanatatii si alte organe abilitate, obligatorii fie pentru toti agentii economici, fie
numai pentru o activitate, o categorie de persoane, etc.
- Legislatia tertiara - cuprinde instructiuni de securitate a muncii, care se elaboreaza de
utilizatorul lor si sunt obligatorii numai pentru acesta
3) PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA SANATATEA SI
SECURITATEA IN MUNCA
a) Constitutia Romaniei
Art 22 (1) Dreptul la viata precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanelor sunt
garantate
Art 38 (2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc
securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu
minim pe economie, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii
grele, precum si alte situatii specifice
b) Codul Muncii
Ca act legislativ care reglementeaza toate relatiile de munca, Codul Muncii cuprinde si norme
de drept pentru relatiile sociale care trebuie sa se creeze in legatura cu prevenirea riscurilor pentru
sanatatea, integritatea sau viata angajatilor. In capitolul referitor la protectia muncii si asigurarile
sociale (Cap VI) se stabilesc principii de baza in realizarea securitatii muncii. De asemenea in Codul
Muncii sunt dezvoltate si prevederile referitoare la munca femeilor si a tinerilor
c) Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006
Este actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de protectie a muncii in

Romania
Ea indeplineste rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii muncii si este obligatorie
in toata economia nationala, respectiv in toate unitatile in care se desfasoara procese de munca
utilizandu-se personal angajat printr-una din fortele prevazute de lege
d) Cerinte minime de securitate
Au ca obiect stabilirea masurilor de prevenire a comportamentului accidentogen al
executantului, in conditiile interrelationarii complexe dintre elementele sistemului de munca, pentru
un anumit tip de activitate din economia nationala
Concret, pentru fiecare activitate reprezentativa s-a elaborat sau este in curs de elaborare o
singura norma specifica. Aplicarea lor este obligatorie pentru toti agentii economici care desfasoara
respectivul proces de munca, indiferent de obiectul principal de activitate, de tipul de capital sau
forma de organizare
e) Normele metodologice
Reglementeaza procesul de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara, sunt
nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006, constituind anexa la aceasta
f) Normativul - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie conf
HG nr 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
Stabileste criteriile generale de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie in
functie de factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala existenti in fiecare loc de
munca.In baza lui, fiecare agent economic este obligat sa-si elaboreze propriul normativ de
echipament, tinand seama de procesele de munca pe care le organizeaza si de conditiile sale concrete
de desfasurare a activitatii
g) Standardele de securitate a muncii
Sunt acte juridice care reglementeaza aspectele de protectie a muncii vizand produsele.
Indeplinesc in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar legat de echipamente
Standardele romane referitoare la protectia vietii, protectia sanatatii, securitatea muncii si
protectia mediului inconjurator au caracter obligatoriu
4) OBLIGATIILE SALARIATILOR CARE DECURG DIN LEGEA SECURITATII SI
SANATATII MUNCII NR 319/2006
Art 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol
de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23.
(1) in mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele
obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a


dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice
si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii
sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca
si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

5) OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATILOR

Art. 6.
1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere
principiului responsabilitatii angajatorului.
Art. 7.
(1 )in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de
modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor
din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor
de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului
securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii
si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca,
atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii
lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis
numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nici o situatie
obligatii financiare pentru lucratori.
Art. 10.
(1)Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul
ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora
trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11.
(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa
fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau
sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si
iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent,
in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti
lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia
situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.

SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12
(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de
protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile
de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a
accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura
activitatilor si de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de
intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca,
precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare

privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile
de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice
si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca
specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte
de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale
locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in
planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta
este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical
periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii
de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive
degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului
sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a
altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.
Art. 14
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor
care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de
munca si/sau contractul individual de munca.
Art. 15

(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.


(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16.
(1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu
prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru
si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa,
sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc
acesti lucratori.
Art. 17.
Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii
lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea
indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d);

c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si


informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18
(1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea
tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau
sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu
privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor


au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens,
in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din
prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile
adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor
sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19.
In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
6) SUPRAVEGHEREA SANATATII
CAP. V
Art. 24.
Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de
riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.
Art. 25.
(1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de
supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca; examenele medicale la angajare
si periodice - conform Hotararii de Guvern privind supravegherea sanatatii lucratorilor

Art. 1 Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii


lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii
lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici
sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor
organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Art. 2 In sensul prezentei hotarari, supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta
totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor
profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii
de munca a lucratorilor.
7) SECTIUNEA a 7-a (I.319/2006)
Instruirea lucratorilor

Art. 20.
(1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii
si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare
la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca au dreptul la instruire corespunzatoare.
Art. 21.
(1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor
si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in
interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
CAPITOLUL V (Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006)
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art.74 Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si
sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege.
Art.75 Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si
formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Art. 76 (1)Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii
si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
(2) Perioada in care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de munca.
Art. 77 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a )instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c )instruirea periodica.
Art. 78 La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace,
metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme,
diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

Art. 79 Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate.
Art. 80 Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitati.
Art. 81 (1) Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in anexa
nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.
(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de
catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita
de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma examenului
medical la angajare.
Art. 82 (1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului,
angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare,
reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de
contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul
beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii
si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform
modelului prezentat in anexa nr. 12.
(4) Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de
catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si
un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre
conducatorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare
la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator,
fara a se intocmi fisa de instructaj.
SECTIUNEA 2
Instruirea introductiv-generala
Art. 83 Instruirea introductiv-generala se face:
a)la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;
b)lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c)lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d)lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Art. 84 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Art. 85 Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a)angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau
b)lucratorul desemnat; sau

c)un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau


d)serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 86 Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.
Art. 87 (1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru
securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va
fi mai mica de 8 ore.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor prezenta
succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate.
Art. 88 (1) in cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b)consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor
si evacuarea lucratorilor.
(2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de
catre angajator.
Art. 89 (1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza
de teste.
(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele
prezentate in instruirea introductiv-generala.

SECTIUNEA 3
Instruirea la locul de munca
Art. 90
(1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea
riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea
locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Art. 91
(1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de
maximum 20 de persoane.
(2)Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.
Art. 92
(1)Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca,
precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de
lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2)Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a)angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau

b)lucratorul desemnat; sau


c)un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d)serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 93
(1)Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care sia asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern
de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care
vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
(2)Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a)informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca
si/sau postului de lucru;
b)prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c)masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d)prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru;
e)instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea
pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului
individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
Art. 94 Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa
verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza
in fisa de instruire individuala.
SECTIUNEA 4
Instruirea periodica
Art. 95 Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop
reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Art. 96
(1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
(2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii
instruirii vor fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca
si/sau postului de lucru.
(21) Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi
de cel mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza
instruirea si prin sondaj de catre angajator/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de
prevenire si protectie/ serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de
instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Art. 97 Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca/ lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/ serviciul extern

de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana


care efectueaza instruirea.
SECTIUNEA 5
Reinstruire
Art. 98 Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 99 Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se
stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv,
impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.
Art. 100 Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe
baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul
securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si
protectie/ serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor
fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
8) Dotarea cu echipament individual de protectie si echipament individual de lucru
Conf Hotararii nr 1048/2006 din 09/08/2006, Publicata in Monitorul Oficial, partea I
nr 722 din 23/08/2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
Dotarea cu echipament individual de protectie se face in scopul prevenirii
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Echipamentele individuale de protectie trebuie sa fie utilizate atunci cand riscurile nu
pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protectie colectiva sau prin
masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit angajatilor de catre angajator.
Personalului detasat, elevilor sau studentilor in practica, vizitatorilor, personalului cu
atributii de indrumare si control etc., de asemenea, li se acorda gratuit echipament
individual de protectie.

In vederea acordarii echipamentului individual de protectie angajatorul trebuie sa


efectueze evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ din anexa nr. 9. In functie
de aparitia unor riscuri noi sau a altor modalitati de protectie, acesta poate fi
completat.
Angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu echipament
individual de protectie adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de
securitate.
Inainte de alegerea unui echipament individual de protectie, angajatorul trebuie sa
evalueze in ce masura, echipamentul individual de protectie pe care intentioneaza sa-l
utilizeze, raspunde cerintelor
Lista interna de dotare cu echipamente individuale de protectie intocmita de catre
angajator trebuie discutata si convenita in comitetele de securitate si sanatate in
munca sau cu reprezentantii angajatilor/sindicat, dupa caz.
Angajatorul este obligat sa asigure conditii pentru efectuarea verificarilor legale,
depozitarea, curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor
individuale de protectie in conformitate cu instructiunile de utilizare ale
producatorilor.
Angajatorul este obligat sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu
mai corespunde din punctul de vedere al calitatilor de protectie, cand se constata
acest lucru, indiferent de motiv.
Angajatorul va furniza si va pune la dispozitie angajatilor si/sau reprezentantilor lor
informatii adecvate despre fiecare echipament individual de protectie si de lucru.
Angajatorului ii revine in totalitate obligatia instruirii angajatilor asupra tuturor
masurilor care trebuie luate privind securitatea si sanatatea acestora la utilizarea
echipamentului individual de protectie in timpul lucrului, astfel:
a) trebuie sa asigure instruirea in prealabil a angajatului asupra riscurilor impotriva
carora este protejat prin purtarea echipamentului individual de protectie;
b) trebuie sa asigure instruirea si sa organizeze, daca este cazul, un antrenament in
purtarea echipamentului individual de protectie.
In cazul in care diferiti factori de risc impun utilizarea concomitenta a mai multor
echipamente individuale de protectie, acestea trebuie sa fie compatibile si sa-si
pastreze eficacitatea in raport cu riscurile respective.
Echipamentul individual de protectie este destinat in principiu utilizarii individuale.
In cazul in care, prin forta imprejurarilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane,
se vor lua masuri corespunzatoare pentru ca diferitilor utilizatori sa nu le fie afectata
starea de sanatate sau de igiena.
Echipamentele individuale de protectie, cu exceptia unor cazuri particulare si
exceptionale, trebuie sa fie utilizate numai in scopul prevazut. Echipamentele
individuale de protectie se vor utiliza conform instructiunilor insotitoare care trebuie
elaborate pe intelesul angajatului.
Conditiile de utilizare ale unui echipament individual de protectie, in special cele
referitoare la durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului,
frecventa expunerii la risc si caracteristicile locului de munca al fiecarui angajat,
precum si de performantele echipamentului individual de protectie.

Angajatii si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipament individual


de protectie au urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare a echipamentului
individual de protectie din dotare;
b) sa poarte intregul echipament individual de protectie pe toata durata indeplinirii
sarcinii de munca sau activitatii pe care o desfasoara in unitate;
c) sa utilizeze echipamentul individual de protectie numai in scopul pentru care
acesta a fost atribuit si sa se preocupe de conservarea calitatilor de protectie ale acestuia;
d) sa prezinte echipamentul individual de protectie la verificarile periodice prevazute
in instructiunile de utilizare si pentru curatare sau denocivizare;
e) sa solicite un nou echipament individual de protectie, atunci cand din diverse
motive cel avut in dotare nu mai prezinta calitatile de protectie necesare.
Degradarea echipamentului individual de protectie din vina angajatului caruia i-a fost
atribuit sau instrainarea lui, inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, atrage
raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
Nepurtarea echipamentului individual de protectie se sanctioneaza conform
legislatiei in vigoare.
Angajatul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii
de munca daca nu i se asigura echipamentul individual de protectie prevazut in
reglementarile in vigoare, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare.
Un echipament individual de protectie trebuie sa fie conform reglementarilor legale
in vigoare corespunzatoare, referitoare la proiectarea si fabricarea sa din punctul de
vedere al securitatii si sanatatii in munca. In toate cazurile, un echipament individual
de protectie trebuie:
a) sa fie adecvat corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un
risc suplimentar;
b) sa raspunda conditiilor existente la locul de munca;
c) sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului;
d) sa fie adaptat conformatiei purtatorului.
9) Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de protectie
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin
contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca
(1) Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun
acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul
individual de munca
10) Conceperea si repartizarea sarcinilor de munca
Sarcinile de munca si activitatile corespunzatoare se vor organiza astfel incat
exigentele profesionale determinate de natura si caracteristicile sarcinilor de munca, de
specificul mediului de munca (inclusiv mediul psiho-social), de interactiunea operatorechipament tehnic si de relatiile interumane sa corespunda capacitatilor fizice, fiziologice

si psihologice ale angajatilor asigurandu-se astfel solicitari profesionale in limite


normale, confort fizic si psihic, conditii de securitate si sanatate in munca.
11) Organizarea timpului de munca si odihna, munca in schimburi
Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi, precum si intensitatea
acesteia, se vor stabili potrivit reglementarilor in vigoare, in cadrul contractului
colectiv de munca, luand in considerare particularitatile activitatilor profesionale,
existenta unor factori de risc in mediul de munca si capacitatea de adaptare a
personalului angajat; stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor
medicale de intreprindere si a specialistilor in medicina muncii din teritoriu.
Angajatii, lucratori de noapte, a caror activitate se desfasoara in conditii
speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice ori mentale deosebite, nu trebuie sa
lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore.
"Lucratorii de noapte" si "lucratorii in schimburi" trebuie sa beneficieze de
asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca, corespunzator naturii
activitatii desfasurate.
Serviciile sau mijloacele de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii,
asigurate de catre sau prin compartimentele de protectie a muncii lucratorilor de
noapte si lucratorilor in schimburi trebuie sa fie echivalente celor acordate celorlalti
angajati si disponibile in orice moment.
Angajatorul care intentioneaza sa organizeze activitatea dupa un anumit ritm, trebuie
sa tina seama de principiul general de adaptare a muncii la om, in special in vederea
evitarii activitatilor monotone si a celor desfasurate intr-o cadenta predeterminata, in
functie de tipul de activitate si de cerintele de securitate si sanatate. O atentie speciala
trebuie acordata organizarii pauzelor pe parcursul zilei de lucru.
12) Efortul fizic
Din punctul de vedere al efortului fizic, activitatile profesionale se clasifica in functie
de metabolismul energetic (productia de caldura metabolica), in conformitate cu tabelul
1.
Tabelul 1
Metabolism energetic, M
Activitate/Clasa de metabolism

raportat la unitatea de suprafata pentru o suprafata cutanata medie


cutanata (W/m2)
de 1,8 m2(W)

Repaus (0)

M 65

Activitate cu efort fizic mic (metabolism


65 < M 130
redus) (1)
Activitate cu efort fizic mediu
130 < M 200
(metabolism mediu) (2)
Activitate
cu
efort
fizic
mare
200 < M 260
(metabolism intens) (3)

M 117
117 < M 234
234 < M 360
360 < M 468

Activitate cu efort fizic foarte mare


M > 260
(metabolism foarte intens) (4)

M > 468

NOTA: 1W=0,86 Kcal/h


Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe;
- miscarile extreme;
- miscarile bruste;
- miscarile repetitive.
In acest sens, angajatorul trebuie sa asigure:
- evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor;
- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de munca si a activitatii;
- instruirea si formarea adecvata a angajatilor privind modul de desfasurare a activitatii
profesionale, apeland la specialistii din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
In activitatile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajatilor cu varsta peste
45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii.
La repartizarea femeilor si tinerilor in astfel de activitati se vor avea in vedere si
prevederile capitolelor V si VI din titlul II.
Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea
riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate de manipularea
manuala a maselor, luand in considerare urmatoarele elemente de referinta:
a) caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in
special de afectiuni dorsolombare, daca masa este:
-prea grea sau prea mare;
-incomoda sau greu de apucat;
-instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze;
-plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia
ori rotatia trunchiului;
-susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri;
b) efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
-este prea mare;
-nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;
-antreneaza o miscare brusca a masei de transportat;
-este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila;
c) caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca pot determina o
crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca:
-nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii;
-pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare;
-locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit
angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru
confortabila;
-pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la
diferite niveluri;
-pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;

-temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare;


d) cerintele activitatii; activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare:
-efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala;
-perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
-distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;
-ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat;
e) factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:
-este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva;
-poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare;
-nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar.
Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a
maselor sunt prezentate in tabelul 2.
Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu
principiile fiziologice si biomecanice.

13) PRINCIPII ERGONOMICE IN ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA


Hotarare nr 1091 din 16 august 2006, privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca, asa cum este definit la art. 4.
Art. 2. - Prevederile prezentei hotarari nu se aplica:
a) mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii si/sau unitatii sau locurilor de
munca din interiorul mijloacelor de transport;
b) santierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi agricole sau
forestiere, dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii.
Art. 3. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in
totalitate domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive
si/sau specifice din prezenta hotarare.
Art. 4. - In sensul prezentei hotarari, prin loc de munca se intelege locul destinat sa
cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt
loc din aria intreprinderii si/sau a unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii
activitatii. Art. 5. - Se considera ca un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand
nu are contact vizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori, in cele mai multe
cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde
ajutor imediat in caz de accident sau cand se afla intr-o situatie critica.
Art. 6. - Locurile de munca utilizate pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate
prevazute in anexa nr. 1.

Art. 7. - Locurile de munca aflate deja in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate
prevazute in anexa nr. 2.
CAPITOLUL II Obligatii generale
Art. 8. - In scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia
toate masurile ca:
a) sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si
iesirile propriu-zise;
b) sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si
dispozitivelor, in special a celor mentionate in anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati
constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate
cat mai curand posibil; c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de
igiena corespunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele, in special cele
mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la pct. 6 din anexa nr. 2;
d) sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de
securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, in special cele prevazute in
anexele nr. 1 si 2.
Art. 9. - Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari
dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, angajatorul trebuie sa ia toate masurile
necesare pentru a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt in
concordanta cu cerintele minime corespunzatoare prevazute in anexa nr. 1.
CAPITOLUL III Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006,
referitoare la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie
informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate in domeniul securitatii si sanatatii la
locul de munca.
Art. 11. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire
la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);
b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora; c)
comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii
critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.
Art. 12. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu
privire la problemele la care se face referire in prezenta hotarare trebuie sa se desfasoare
in conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
14) SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCURILE DE
MUNCA

Hotarare nr 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau


sanatate la locul de munca
Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate la locul de munca.
Art. 2. - Prezenta hotarare nu se aplica semnalizarii prevazute de reglementarile
referitoare la introducerea pe piata a substantelor si preparatelor periculoase, a produselor
si/sau a echipamentelor, cu exceptia cazului in care aceste reglementari fac referire in
mod expres la acest lucru. Art. 3. - Prezenta hotarare nu se aplica semnalizarii utilizate in
reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian.
Art. 4. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in
totalitate intregului domeniu la care se face referire la art. 1, fara a aduce atingere
prevederilor mai restrictive si/sau specifice ale prezentei hotarari.
Art. 5. - Pentru aplicarea prezentei hotarari expresiile de mai jos semnifica dupa cum
urmeaza:
a) semnalizare de securitate si/sau de sanatate - semnalizarea care se refera la un obiect, o
activitate sau o situatie determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la
securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal
luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal, dupa caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea
atrage sau cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui
pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament
specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicatii privind
iesirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare; f) semnal de indicare semnalul prin care se furnizeaza alte indicatii decat cele prevazute la lit. b)-e);
g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori si a unui
simbol sau a unei pictograme, furnizeaza o indicatie specifica, a carui vizibilitate este
asigurata prin iluminare de intensitate suficienta; h) panou suplimentar - panoul utilizat
impreuna cu un panou descris la lit. g), care furnizeaza informatii suplimentare;
i) culoare de securitate - culoarea careia ii este atribuita o semnificatie specifica;
j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situatie sau indica un comportament
specific si care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa;
k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente
sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel incat sa se creeze o suprafata
luminoasa;
l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis si difuzat de un dispozitiv realizat in
acest scop, fara folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbala - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umana sau
artificiala;
n) gest-semnal - miscarea si/sau pozitia bratelor si/sau a mainilor intr-o forma codificata,
avand ca scop ghidarea persoanelor care efectueaza manevre ce constituie un risc sau un
pericol pentru lucratori.

Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale
Art. 6. - (1) Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace
tehnice de protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a
muncii, angajatorul trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, si sa verifice existenta
acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie sa ia in considerare orice
evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr.
319/2006.
Art. 7. - Semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca trebuie sa
satisfaca cerintele minime prevazute in anexele nr. 1-9 care fac parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 8. - In interiorul intreprinderilor si/sau unitatilor trebuie prevazuta, daca este cazul,
semnalizarea corespunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian, fara a
aduce atingere cerintelor minime prevazute in anexa nr. 5.
SECTIUNEA a 2-a
Informarea si instruirea lucratorilor
Art. 9. - Lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati referitor la toate
masurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate utilizata
la locul de munca, fara a aduce atingere art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006.
Art. 10. - (1) Lucratorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzatoare in ceea ce
priveste semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in special sub
forma unor instructiuni precise, fara a aduce atingere art. 20 si 21 din Legea nr. 319/2006.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda semnificatia semnalizarii, mai ales
a celei care contine cuvinte, precum si comportamentul general si specific ce trebuie
adoptat.
15) Instalatii si echipamente electrice
Hotararea Guvernului nr 1146/2006 pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca
Instalatii sub presiune de ridicat si de transportat
GENERALITATI
Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea si verificarea instalatiilor sub presiune,
de ridicat si de transportat, trebuie sa se faca in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia Inspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat (ISCIR) si
normele de protectia muncii aplicabile.

Se interzice utilizarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si de transportat, fara


avizul tehnic si verificare ISCIR
Executarea interventiilor la instalatiile sub presiune, de ridicat si de transportat
( depanari, reparatii, modificari, racordari, etc) trebuie sa se faca numai de catre personal
calificat, instruit si autorizat In acest scop, conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR
INSTALATII DE RIDICAT SARCINI
Atunci cand un echipament tehnic pentru ridicarea sarcinilor este instalat in mod
permanent, rezistenta si stabilitatea in timpul utilizarii trebuie asigurata tinand seama, in
particular, de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de
suspendare sau fixare pe structuri
Echipamentele tehnice pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil cu
sarcina nominala si atunci cand este necesar, cu sarcina nominala pentru fiecare
configuratie a echipamentului
Dispozitivele de legare sau de prindere a sarcinii trebuie marcate astfel incat sa fie
posibila identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea in conditii de securitate
Echipamentul tehnic care n-a fost destinat pentru ridicarea persoanelor dar care ar
putea fi utilizat in acest scop datorita unei posibile confuzii, trebuie marcat in mod
adecvat si vizibil pentru evitarea unei astfel de erori. Echipamentul tehnic care se
instaleaza permanent trebuie instalat astfel incat sa fie reduse riscurile ca sarcinile:
a) sa loveasca angajatii;
b) sa se deplaseze periculos sau sa cada liber;
c) sa se desprinda neintentionat.
Echipamentul tehnic care este mobil sau care poate fi demontat si care este destinat
pentru ridicarea sarcinilor, trebuie utilizat astfel incat trebuie sa fie asigurata stabilitatea
sa in toate conditiile previzibile, tinand seama de natura solului
Persoanele pot fi ridicate numai prin intermediul echipamentului tehnic si a
accesorilor prevazute in acest scop
In mod exceptional echipamentul tehnic care nu este special destinat penrtu ridicarea
persoanelor, poate fi destinat in acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru
asigurarea securitatii si supravegherii permanente
Atat timp cat pe echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor se afla
angajati, trebuie asigurata prezenta permanenta in postul de comanda.Persoanele ridicate
trebuie sa dispuna de mijloace de comunicare fiabile. In eventualitatea aparitiei unui
pericol trebuie sa existe mijloace pentru evacuarea acestora in siguranta
Trebuie luate masuri pentru a se asigura ca sub sarcinile suspendate nu sunt prezenti
angajati, cu exceptia cazului in care acest lucru este necesar pentru realizarea efectiva a
sarcinii de munca
Sarcinile nu trebuie sa fie deplasate pe deasupra locurilor de munca neprotejate in
care angajatii sunt prezenti in mod curent
Daca procesul de munca nu se poate desfasura in alt mod, trebuie stabilite si aplicate
metode si procedee adecvate, atunci cand este cazul
Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in
functie de sarcinile care se manipuleaza, de locurile de legare sau de prindere si de
conditiile atmosferice, tinandu-se seama de modul si configuratia legarii.Ansamblul

dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil, astfel incat utilizatorii sa
fie avertizati asupra caracteristicilor sale, atunci cand ansamblul nu se demonteaza dupa
utilizare
Dispozitivele de legare sau de prindere trebuie depozitate astfel incat sa existe
certitudinea ca nu se vor deteriora sau degrada
Atunci cand se utilizeaza un echipament tehnic mobil pentru ridicarea sarcinilor
neghidate, trebuie luate masuri pentru a preveni bascularea, rasturnarea sau atunci cand
este necesar, deplasarea ori alunecarea echipamentului. Trebuie efectuate verificari pentru
a avea certitudinea ca aceste masuri au fost corect executate
Procesul de munca trebuie organizat astfel incat atunci cand un legator de sarcina sau
elibereaza sarcina, aceste operatii sa fie executate in conditii de securitate
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere
Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime
GENERALITATI
Daca lucrul temporar la naltime nu poate fi efectuat n conditii de securitate si n
conditii ergonomice adecvate, de pe o suprafata convenabila, trebuie alese cele mai
adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura si mentine conditii de lucru
nepericuloase. Trebuie acordata prioritate masurilor de protectie colectiva fata de
masurile de protectie individuala.
Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul temporar la
naltime trebuie ales n funtie de frecventa sa de utilizare, de naltimea ce trebuie atinsa si
de durata utilizarii. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea n caz de pericol
iminent.
Trecerea ntr-un sens sau altul, ntre un mijloc de acces si platforme, plansee sau
pasarele nu trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere
Scarile nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care
utilizarea altor echipamente tehnice mai sigure nu este justificata in cazul nivelului redus
de risc si din cauza, fie a duratei reduse de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale
spatiului de acces pe care angajatorul nu le poate modifica
In functie de tipul de echipament tehnic ales pe baza punctelor precedente, trebuie
identificate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru angajati, riscuri inerente
acestui tip de echipament
Daca este necesar, trebuie prevazuta instalarea unor mijloace de protectie impotriva
caderilor
Aceste mijloace trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare care sa
opreasca sau sa impiedice caderile de la inaltime si sa previna, in limitele posibilului,
producerea de leziuni angajatilor. Mijloacele de protectie colectiva impotriva caderilor nu
trebuie sa fie intrerupte decat in dreptul punctului de acces al unei scari mobile sau fixe
Atunci cand executarea unei lucrari specifice necesita indepartarea temporara a unui
mijloc de protectie colectiva impotriva caderilor, trebuie luate masuri de securitate
compensatorii, eficiente
Lucrul temporar la inaltime trebuie efectuat numai atunci cand conditiile
meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea angajatilor

UTILIZAREA SCARILOR
Scrile vor fi amplasate astfel nct s le fie asigurat stabilitatea n timpul utilizrii. Picioarele
scrilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni corespunztoare i
imobil astfel nct treptele s rmn n poziie orizontal.
Scrile suspendate, cu excepia celor din frnghie, vor fi fixate n mod sigur, astfel nct s nu se
deplaseze i s fie evitat orice micare de balans.
Alunecarea picioarelor scarilor portabile va fi impiedicata in timpul utilizarii, fie prin fixarea
partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt dispozitiv antiderapant sau procedeu
de egala eficienta
Scrile de acces trebuie s aib o lungime astfel nct s depeasc n mod suficient nivelul de
acces, cu excepia situaiei n care au fost luate alte msuri care s garanteze o fixare sigur. Scrile
articulate sau scrile culisante trebuie utilizate astfel nct s fie mpiedicat micarea relativ ntre
subansamble.
Scrile mobile trebuie imobilizate nainte de urcarea pe ele.
Scarile trebuie utilizate astfel incat, in orice moment, angajatii sa aiba posibilitatea de prindere cu
mana si un suport de sustinere sigur. In special, purtarea cu mana a sarcinilor pe o scara nu trebuie sa
impiedice mentinerea unei prinderi sigure cu mana.
Capitolul IX - Echipamente portabile si unelte manuale
Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic vor fi prevzute cu dispozitive care s
mpiedice funcionarea lor necomandat.
Echipamentele portabile acionate electric sau pneumatic
vor fi astfel concepute, nct la lsarea lor din mn s se ntrerup acionarea micrii mecanismului
portscul.
Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie s
corespund presiunii de lucru. Va fi asigurat fixarea lor pe racorduri.
Echipamentele portabile rotative cu acionare pneumatic trebuie s fie prevzute cu sistem de
limitare automat a creterii accidentale a turaiei arborelui peste valorile admise.
Cozile i mnerele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate i vor avea dimensiuni i forme
ergonomice, care s permit prinderea lor sigur i comod.
Cozile i mnerele din lemn se vor executa din lemn de esen tare, cu fibrele axiale drepte, fr
noduri, crpturi i achii desprinse. Pentru fixarea cozilor i mnerelor din lemn se vor folosi pene
metalice corespunztoare.
Utilizarea aceluiai mner la mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte
construite n mod special cu mner demontabil.
Uneltele de percutie din otel, ciocanele, daltile, foarfecele, dornurile, capuitoarele si toate
uneltele de mana similare vor fi executate conform standardelor in vigoare, in asa fel incat, sub
actiunea eforturilor la care sunt supuse in timpul lucrului, sa nu permita deformari permanente, fisuri
sau desprinderi de aschii.
Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite si a uneltelor
de mana improvizate este interzisa.
Uneltele manuale folosite n mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi
confecionate din materiale care nu produc scntei prin lovire sau frecare i care, n contact cu
atmosfera respectiv, ar putea iniia incendii sau explozii.
Uneltele manuale prevzute cu articulaii, cu foarfeci, cleti etc., vor avea o construcie robust i
nu vor prezenta frecri mari sau jocuri n articulaii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru
acionare sau la nesiguran n timpul lucrului.
Braele de acionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute nct la nchidere s rmn un
spaiu suficient ntre ele, pentru a preveni prinderea degetelor sau a altor pri ale organismului uman.
La executarea lucrrilor la nlime, uneltele manuale vor fi pstrate n geni rezistente i vor fi
fixate corespunztor, pentru a fi asigurate mpotriva cderii.
n timpul transportului, prile periculoase ale uneltelor manuale, ca tiuri, vrfuri, vor fi

acoperite cu teci sau aprtori adecvate.


Uneltele manuale vor fi verificate la nceputul fiecrui schimb. Este interzis utilizarea acelor
unelte manuale care nu se prezint ntr-o stare tehnic corespunztoare.
INTOCMIT
.......................................
SC ......................................................SRL
TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR DE PROTECTIA MUNCII DUPA
EFECTUAREA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL
1. Sanatatea si securitatea in Romania este reglementata prin:
A) Legea 90/1996
B) Legea 319/2006
C) Legea 53/2003
2. Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta
profesionala care are loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu,
indiferent de natura juridica a contractului, in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca
incapacitate de munca de cel putin:
A) 1 zi
B) 3 zile
C) 5 zile
3. Accidentele survenite in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la
domiciliu si invers este:
A) Accident asimilat cu cel de munca
B) Accident in afara muncii
C) Accident de munca
4. La aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident angajatul are urmatoarele
obligatii:
A) Sa opreasca lucrul si sa incerce remedierea deficientei
B) Sa opreasca lucrul si sa informeze imediat conducatorul locului de munca
C) Nu are nici o obligatie acestea revenindu-i conducatorului unitatii
5.Neaducerea la cunostinta a conducatorului locului de munca a accidentelor de munca se
sanctioneaza cu:
A) Avertisment
B) Diminearea salariului
C) Amenda contraventionala de la 1000 la 2000 ron
6. Neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului in care a fost
acordat se sanctioneaza cu:
A) Desfacerea contractului de munca
B) Sanctiune contraventionala de la 1000 la 2000 ron
C) Diminuarea salariului
7. Instructajul introductiv general va avea o durata de:
A) Minim 8 ore
B) Minim 4 ore
C) Durata instructajului se stabileste prin instructiuni proprii dar nu va fi mai mica de 8 ore
8. Cum se procedeaza in caz de electrocutare?
A) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric si se introduce in nisip sau pamant
B) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric si se anunta servicul medical de urgenta

C) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric, se acorda primul ajutor prin respiratie
artificiala si se anunta serviciul medical de urgenta
9. La aparitia unei defectiuni electrice, la echipamentul tehnic la care lucrati, cum procedati?
A) Remediati deficienta?
B) Anuntati electricianul de serviciu sau participati la remediere?
C) Anuntati conducatorul locului de munca?
10. De catre cine se face instructajul la locul de munca?
A) De catre patron?
B) De catre conducatorul direct al locului de munca respectiv?
C) De catre o persoana a ITM-ului?
DATA

NUME

RASPUNSURI CORECTE LA REZOLVAREA TESTULUI PRIVIND PROTECTIA MUNCII


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

B
B
C
B
C
B
A,C
C
C
B

BIBLIOGRAFIE:
- LEGEA SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA 319/2006
- CODUL MUNCII
- PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
- LEGISLATIE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII - ed 2006
SC ..............................................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
.................................
TEMATICA
DE INSTRUIRE PERIODICA SUPLIMENTARA ( REINSTRUIRE)
In vederea implementarii Legii securitatii si sanatatii in munca, nr 319/2006

Data

ACT NORMATIV
Legea 319/2006 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
Hotarare nr 1091 din 16 august 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Hotararea Guvernului nr 1146/2006 pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipemente de munca
Hotarare nr 971/2006 din 26/07/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Hotarare nr 1051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in
special in afectiuni dorsolombare
Hotararea nr 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
Norme metodologice de aplicare a L319/2006
Primul ajutor
Instructiuni proprii
Notiuni privind stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor

Durata
1h
1h
1/2 h
1h
1h
1h
1h
1/2 h
1/2 h
1/2 h

In cadrul instructajului periodic se vor prelucra toate Cerintele minime de securitate,


Instructiunile proprii, Legislatia in vigoare, Primul ajutor, Semnalizarea de securitate, etc. specifice
fiecarei activitati care se desfasoara, acestea fiind prelucrate pe parcursul intregului an, conform
graficului si tematicii aprobate de conducerea unitatii

INTOCMIT
.......................................

SC ...............................................SRL

PROCEDURA
PRIVIND
ACORDAREA ECHIPAMENTULUI
INDIVIDUAL DE PROTECTIE SI A
ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE LUCRU

SE APROBA
DIRECTOR EXECUTIV
....................................

ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL


DE PROTECTIE SI A ECHIPAMENTULUI
INDIVIDUAL DE LUCRU

1. SCOPUL SI DOMENIUL DE APLICARE


1.1 Procedura stabileste actiunile intreprinse de societate pentru identificarea necesitatilor privind
echipementele individuale de protectie la nivelul Societatii si acordarea acestora angajatilor
1.2 Se aplica in cadrul Societatii, la toate locurile de munca
2. DEFINITII SI PRESCURTARI
2.1 Definitii

Echipament individual de protectie: orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna
in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar
sau accesoriu proiectat in acest scop.
2.2 Prescurtari
FN - Fisa de neconformitate
EIP - Echipamentele individuale de protectie
3 RESPONSABILI PROCES
3.1 Directorul general a Societatii

4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1 Identificarea necesitatilor privind echipamentele individuale de protectie la nivelul organizatiei
Pe baza Listei locurilor de munca din cadrul Societatii si a riscurilor identificate, Serviciul Extern
intocmeste Lista cadru de acordare a EIP. Lista este transmisa catre directorul general care identifica
in aceasta meseriile din subordine si informeaza salariatii din subordine asupra drepturilor privind
acordarea EIP, precum si perioada de utilizare
4.2 Derularea programului de acordare a EIP
Serviciul extern va verifica periodic situatia dotarii cu EIP, avand grija ca inainte cu cel putin 1
luna de expirare a termenului de utilizare a EIP sau cand constata pierderea calitatilor de protectie a
EIP sa transmita catre Directorul General, pentru avizare, un
Referat de aprovizionare cu EIP care
trebuie achizitionat. Dupa avizare, referatul este transmis la Comp Aprovizionare
Comp Aprovizionare asigura achizionarea EIP tinand cont de caracteristicile transmise prin
Necesarul de aprovizionare.Receptia EIP se realizeaza de catre Comp Aprovizionare in prezenta
serviciului extern, pentru verificarea conformitatii. In cazul identificarii unei neconformitati in
aprovizionarea cu EIP, serviciul extern va consemna acest lucru prin deschiderea unei Fise de
neconformitate, conform procedurii
Dupa receptie, Comp Aprovizionare intocmeste bonuri de consum (tipizate) pentru materialele
solicitate, vizate de catre serviciul extern. EIP sunt imediat acordate utilizatorilor, conform
formularului Evidenta echipament individual de protectie acordat
In cazul in care se impune pastrarea EIP pentru o anumita perioada de timp, ele sunt depozitate in
magazie, serviciul extern verificand conditiile de pastrare care trebuie sa fie in conformitate cu
instructiunile producatorilor
4.3 Monitorizarea modului de utilizare si de intretinere a EIP
Serviciul Extern, in cursul inspectiilor pe care le efectueaza va avea in vedere ca obiectiv si
verificarea in care sunt utilizate, intretinute, curatate EIP la fiecare loc de munca. Sefii locurilor de
munca au de asemenea obligatia sa verifice zilnic modul in care salariatii folosesc efectiv EIP din
dotare pe toata perioada programului de lucru
In cadrul activitatilor curente de analiza si control serviciul extern are obligatia sa evidentieze
toate incidentele si/sau accidentele care sunt generate de nepurtarea EIP sau de utilizarea defectoasa a
acestuia. In cazul in care nepurtarea EIP sau utilizarea defectuasa a acestuia nu a generat inca
incidente si/sau accidente, serviciul extern va evidentia neconformitatea prin intocmirea unei Fise de
neconformitate, dar si in registrul de procese verbale
In rapoartele anuale prezentate conducerii societatii sau ori de cate ori este nevoie, serviciul
extern va informa asupra impactului pe care il are nepurtarea sau utilizarea defectuasa a EIP de catre
angajati
4.4 Verificare si control
Se realizeaza prin audituri interne sau inspectii planificate pentru verificarea modului de dotare si
utilizare a EIP. Analiza inregistrarilor auditorilor si inspectiilor duce la identificarea necesarului de
imbunatatire de masuri adecvate imediate
5. INTRARILE PROCESULUI
- tipul de riscuri identificate pentru fiecare loc de munca
- legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006
- instructiuni proprii

6. IESIRILE PROCESULUI
- evidente ale EIP acordate sau necesare a fi acordate
7. NOTE
Denumire formular

COD
Pastrare

Lista cadru de acordare a EIP


Evidenta echipament individual de
protectie

Durata ( ani)
Arhivare( in cadrul Arhiva
organizatiei)
-

8. FORMULARE ANEXATE
- lista cadru de acordare a EIP
- evidenta echipament individual de protectie

INTOCMIT
................................

ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL


DE PROTECTIE SI A ECHIPAMENTULUI
INDIVIDUAL DE LUCRU

LISTA CADRU DE ACORDARE A EIP


Nr crt

INTOCMIT

Meseria

EIP - Gratuit
Sortiment

Nr buc/an

APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV

LOC DE MUNCA: SC .................................SRL

EVIDENTA EIP SI EIL

Nr
crt

Meseria

Nume si prenume

INTOCMIT

EIP

Data
primirii

APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV

SC ................................SRL

PROCEDURA PRIVIND
ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE

Semnatura

SE APROBA
DIRECTOR EXECUTIV
...........................

ACORDARE MATERIALE IGIENICOSANITARE


1. SCOPUL SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1 Procedura stabileste actiunile intreprinse de societate pentru
- identificarea locurilor de munca pentru care personalul, conform reglementarilor in vigoare, trebuie
sa primeasca materiale igienico-sanitare pentru asigurarea igienei si protectiei sanitare, in completarea
masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale
- acordarea materialelor igienico-sanitare
1.2 Se aplica in cadrul Societatii, la toate locurile de munca
2. DEFINITII
2.1 Definitii
Materiale igienico-sanitare: mijloace de igiena individuale utilizate pentru prevenirea imbolnavirilor
3. RESPONSABILI PROCES
3.1 Serviciul extern de prevenire si protectie si sefii locurilor de munca
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1 Identificarea locurilor de munca unde se acorda materiale igienico-sanitare
In urma analizei proceselor de productie, a consultarii cu reprezentantii salariatilor se stabileste
Lista locurilor de munca unde se vor acorda materiale igienico-sanitare si in care sunt precizate si
categoriile de materiale igienico-sanitare adecvate impreuna cu periodicitatea acordarii. Dupa
aprobare, aceasta se difuzeaza de catre Serviciul extern de prevenire si protectie tuturor sefilor
locurilor de munca implicati, serviciului de contabilitate si comp. Aprovizionare
4.2 Acordare materiale igienico-sanitare

Sefii locurilor de munca, trimestrial vor completa Tabele nominale cu personalul care urmeaza
sa primeasca materiale igienico-sanitare, vizat de Serviciul extern de prevenire si protectie. O copie
dupa acesta se transmite lucratorului desemnat care centralizeaza informatiile in Necesar de
aprovizionare, si transmite un exemplar la Comp Aprovizionare. Dupa receptionare, in prezenta
Serviciului extern de prevenire si protectie, materialele igienico-sanitare sunt depozitate corespunzator
prevederilor furnizorului si sunt anuntati sefii locurilor de munca. Eliberarea materialelor igienicosanitare se realizeaza pe baza de bon de consum emis de seful locului de munca, vizat de Serviciul
Extern de prevenire si protectie, iar distribuirea acestora se face de catre fiecare sef de loc de munca
pe baza Tabelului nominal, sub semnatura lucratorului
4.3 Verificare si control
Se realizeaza prin audituri interne si inspectii neplanificate pentru verificarea modului de
acordare a materialelor igienico-sanitare adecvate. Analiza inregistrarilor auditorilor si inspectiilor
duce la identificarea necesarului de imbunatatire si luarea de masuri adecvate
5. INTRARILE PROCESULUI
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006
6. IESIRILE PROCESULUI
- evidente ale materialelor igienico-sanitare acordate sau necesar a fi acordate
7. NOTE
Denumire formular

COD
Pastrare

Lista cadru de acordare a EIP


Evidenta echipament individual de
protectie

Durata ( ani)
Arhivare( in cadrul Arhiva
organizatiei)
-

8. FORMULARE ANEXATE
- lista locurilor de munca unde se vor acorda materiale igienico-sanitare
- tabel nominal cu personalul care a primit materiale igienico-sanitare

INTOCMIT
.....................

ACORDARE MATERIALE IGIENICOSANITARE

LISTA LOCURILOR PENTRU CARE SE PROPUNE ACORDARE MATERIALE IGIENICOSANITARE


Loc de munca

Intocmit

Categorie de personal

Materiale igienico-sanitare
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini
Sapun, prosop, dezinfectant
maini

Aprobat
DIRECTOR EXECUTIV

ACORDARE MATERIALE IGIENICOSANITARE

de
de
de
de
de
de
de
de
de

TABEL NOMINAL CU PERSONALUL CARE A PRIMIT MATERIALE IGIENICOSANITARE

Nr
crt
1

Nume si prenume

Ocupatia

2
3
4
5
6
7
8
9
10

Intocmit

Materiale igienico-sanitare
acordate
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini
Sapun, prosop, dezinfectant de
maini

Aprobat
DIRECTOR EXECUTIV

SC ......................................SRL

Semnatura de
primire

PROCEDURA PRIVIND DESFASURAREA SERVICIILOR


DE
MEDICINA MUNCII PRESTATE DE CABINETUL DE
MEDICINA MUNCII

APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV

1.0 SCOP
Implementarea unui sistem de management unitar privind monitorizarea sanatatii si prestarea unor
servicii de medicina muncii, in concordanta cu prevederile Politicii de sanatate a societatii
2.0 DOMENIU
Prezenta procedura se aplica tuturor managerilor si personalului de executie al societatii in vederea
desfasurarii serviciilor de medicina muncii
3.0 DEFINITII SI ABREVIERI
3.1 DEFINITII
- Medicina Muncii: Ramura a medicinii preventive care are ca scop pastrarea si ameliorarea starii de
sanatate a lucratorilor
- Securitate si sanatate in munca: Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea
celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, asupra vietii, integritatii fizice si psihice,
sanatatii lucratorilor si ale altor persoane participante si ale altor persoane participante la procesul de
munca
3.2 ABREVIERI
- C.M.M. - Cabinetul de Medicina Muncii

4. REFERINTE
- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca, nr 319/2007
- Legea nr 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr 96/2003 privind protectia maternitatii
la locul de munca
- Contractul de prestari sercvicii de medicina muncii incheiat cu persoane fizice
5. DESFASURAREA ACTIVITATILOR
5.1 CMM prin colaboratorii sai acorda sprijin in vederea intocmirii Fisei de expunere la riscuri
profesionale
5.1.1.Personalul de conducere in cadrul Societatii acorda sprijin in sensul prezentarii locurilor de
munca, prin descrierea exacta a activitatilor desfasurate
5.1.2. In cazul locurilor de munca care prezinta risc potential ridicat, se completeaza Fisa Individuala
de expunere la riscuri profesionale cu riscuri specifice, se semneaza de conducatorul locului de munca
si se inainteaza CMM Fisele se actualizeaza ori de cate ori intervin schimbari in conditiile locurilor de
munca
5.2 Examenul medical la angajarea/reangajarea in munca
5.2.1 Angajatorul are obligatia sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa
caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute
Examenul medical la angajare se face la solicitarea Serviciului Resurse Umane care va completa fisa
de solicitare a examenului medical la angajare. La aceasta solicitare se ataseaza fisa de expunere la
riscuri profesionale
Serviciul Resurse Umane, inainte de angajarea efectiva, va trimite obligatoriu noii angajati la CMM
pentru efectuarea controlului medical la angajarea in munca
Examenul medical al personelor la angajarea in munca stabileste:
A) aptitudinea/aptitudinea conditionata/inaptitudinea permanenta sau temporara in munca
pentru profesia/functia si locul de munca in care angajatorul va desemna sa lucreze
B) Compatibilitatea pentru eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si viitorul
loc de munca
C) Faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta o afectiune ce pune in pericol
sanatatea si securitatea celorlalti angajati de la acelasi loc de munca
D) Faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta afectiuni cu contraindicatii pentru
activitatea/ocupatia ce urmeaza a o desfasura in cadrul unitatii
Examenul medical la angajarea in munca/reluarea activitatii se efectueaza obligatoriu pentru:
- persoanele care urmeaza a fi angajate cu contract individual de munca pe perioada determinata sau
nedeterminata
- persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere de 6 luni pentru locurile de munca cu factori
nocivi profesionali
- ucenici, elevi, studenti, angajati care urmeaza a fi instruiti pe meserii si profesii
- persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 12 luni pentru locurile de munca
fara expunere la factori nocivi profesionali
- angajati care isi schimba meseria sau profesia
Programarea pentru examenul medical la angajare se face prin telefon sau e-mail, pentru fiecare
angajat in parte
Reprezentantul Serviciului Reserse Umane va informa viitorii angajati asupra obligativitatii
prezentarii dosarului medical de la locul de munca anterior
Pentru cei care sunt la prima angajare, se va solicita adeverinta de la medicul de familie privind faptul
ca nu se afla in evidenta cu boli cronice/infecto-contagioase
Examenul medical la angajare consta in anamneza medicala profesionala si neprofesionala, examen
clinic, radiografie pulmonara, VDRL ( pentru depistarea sifilisului) - examene obligatorii
Pentru noii angajati medicul de medicina muncii la CMM va completa dosarul medical in baza

fisei de solicitare, fisei de expunere la riscuri profesionale, si a examenelor medicale suplimentare


indicate, cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporat sau inapt
pentru locul de munca respectiv
CMM va anunta imediat SRU asupra unor situatii privind alte concluzii decat apt
Fisa de aptitudine se completeaza in doua exemplare.Exemplarul care se inainteaza societatii, se
pastreaza la dosarul de personal al salariatului, de catre SRU, care va informa personalul de conducere
asupra situatiei medicale a personalului din subordine.
Al doilea exemplar se inmaneaza salariatului
O copie a acesteia va fi pastrata de conducatorul locului de munca in fisa de instruire individuala
5.2.2. Rezultatele controlului medical ( Fisa de Aptitudini) vor fi transmise reprezentantului SRU,
care a facut solicitarea, In urma concluziei medicului de medicina muncii, SRU va incheia sau nu
contractul individual de munca, conform legii
5.3 CONTROLUL MEDICAL PERIODIC
5.3.1 In cadrul Societatii, intregul personal angajat va efectua controlul medical periodic anual,
indiferent de tipul contractului de munca
5.3.2 Personalul de specialitate al CMM efectueaza controlul periodic
5.3.3 Medicul de medicina muncii apartinand retelei CMM poate propune efectuarea unor
examane clinice si paraclinice de specialitate. Daca afectiunile pentru care sunt necesare investigatii
paraclinice de specialitate. Daca afectiunile pentru care sunt necesare investigatii suplimentare nu sunt
in legatura cu profesia, medicul de medicina muncii va trimite o scrisoare medicala catre medicul de
familie al salariatului. Rezultatele, in urma efectuarii examenelor indicate, se inregistreaza in dosarul
medical al salariatului. Acest lucru se realizeaza la sediul CMM, in maximum 48 de ore de la primirea
rezultatelor
Dosarele medicale se pastreaza la sediul CMM, pe toata perioada contractului cu Societatea
CMM are obligativitatea sa predea oricarui salariat, la incetarea contractului de munca, originalul
dosarului medical
La incetarea contractului incheiat cu Societatea, CMM este obligat sa predea toate dosarele
medicale noului prestator de servicii medicale
5.3.4 Examenul medical se finalizeaza prin consemnarea rezultatului in Fisa de aptitudine care se
completeaza in doua exemplare, numai de catre medicul de medicina muncii, un exemplar pentru
Societate si celalalt pentru angajat
Fisele de aptitudini vor fi predate de CMM reprezentantului SRU, in termen de trei zile de la
completarea Fisei de aptitudine. Situatiile de inapt temporar sau inapt vor fi notificate imediat
reprezentantului SRU
5.3.5 Organizarea desfasurarii examenului medical periodic se face de catre personalul
nominalizat din cadrul SRU. Acesta planifica examenul medical periodic impreuna cu sefii locurilor
de munca din Societate si CMM
Examenul medical periodic este obligatoriu pentru intreg personalul
In vederea efectuarii sale de catre salariati, in termen legal, responsabilitatile sunt dupa cum
urmeaza:
* personalul de conducere
- Seful locului de munca este obligat sa anunte, cu cel putin 1 luna de zile inainte personalul de
executie din subordine asupra obligativitatii efectuarii controlului medical periodic
- Sefii locurilor de munca au obligatia sa informeze reprezentantii SRU asupra termenelor privind
controlul medical periodic pentru subordonati
- Sefii locurilor de munca au obligatia sa nu permita subordonatilor, care au probleme de
sanatate, notificate de CMM, sa presteze munca, pana la lamurirea situatiei medicale a acestora
- Sefii locurilor de munca nu vor permite accesul la lucru, fara efectuarea examenului periodic in
temenul legal
- SRU si lucratorul desemnat
- Sunt obligati sa monitorizeze modul de efectuare a examenului medical periodic a intregului
personal
- Sunt obligati sa informeze asupra termenului limita stabilit pentru efectuarea controlului

medical periodic pentri intreg personal, sens in care vor colabora cu sefii locurilor de munca
- Tin legatura cu reprezentantii CMM, in vederea programarii personalului pentru realizarea
controlului medical periodic
- Au obligatia sa comunice conducerii societatii problemele privind starea de sanatate a
salariatilor
* Personalul de conducere
- Angajatii sunt obligati sa se prezinte la control medical periodic, in locatia si la data cand li se
comunica de catre seful locului de munca
- Salariatii au obligatia sa nu ascunda nici una din problemele de sanatate care au intervenit in
intervalul scurs de la utimul control
* CMM
- Personalul CMM are obligatia sa comunice in permanenta cu reprezentantii SRU si lucratorul
desemnat in vederea organizarii controlului medical periodic
- Personalul CMM efectueaza tuturor salariatilor Societatii controlul medical periodic si
informeaza reprezentantii SRU si lucratorul desemnat in legatura cu modul de desfasurare al acestuia
5.3.6 Personalul CMM va notifica, in maximum 48 de ore, reprezentantului SRU si lucratorului
desemnat, cazurile salariatilor suspecti de boli profesionale. In aceasta situatie, CMM, cu acordul
prealabil al conducerii Societatii, va anunta conform legislatiei in vigoare autoritatile in drept ( in
conformitate cu rapoartele trimestriale), urmand procedura de semnalizare, declarare si cercetare a
bolilor profesionale
5.4 CONTROLUL MEDICAL DE ADAPTARE
5.4.1 Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza de catre medicii de CMM
personalului Societatii nou angajat
5.4.2 Controlul se efectueaza la locul de munca al salariatilor, in cadrul vizitelor periodice pe care
personalul medical il face la cabinetele medicale CMM in conformitate cu indicatiile medicului de
medicina muncii
5.4.3 Rezultatele controlului medical la angajare sunt prezentate Societatii in cadrul rapoartelor
periodice
5.5 EXAMENUL MEDICAL LA RELUAREA ACTIVITATII
5.5.1 Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minimum
90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru locurile de munca avand expunere la factori
nocivi si de 12 luni in celelalte situatii, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii
Seful locului de munca anunta SRU privind reluarea activitatii unui salariat din subordine, in
termen de maximum 24 de ore de la prezentarea acestuia la locul sau de munca
Reprezentantii SRU anunta Reprezentantul CMM si organizeaza efectuarea examenului medical
la reluarea activitatii, comunicand salariatului locul si data stabilite de comun acord
5.5.2 Medicul de medicina muncii cu acordul conducerii Societatii poate efectua acest examen
ori de cate ori il considera necesar, in functie de natura bolii/accidentului pentru care angajatul a
absentat
5.6 INTOCMIREA RAPORTULUI DE EVALUARE SI A FISEI DE INFORMARE
PENTRU GRAVIDE SI LAUZE
5.6.1 Salariata gravida efectueaza consultatii prenatale la medicul de familie si, dupa caz, la
medicul specialist, in vederea atestarii starii sale fiziologice de graviditate
5.6.2 Medicul de familie si/sau, dupa caz, medicul specialist completeaza Carnetul gravidei si
Anexa pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei pentru atestarea fie a starii fiziologice de
graviditate, fie a faptului ca salariata a nascut recent sau ca alapteaza
5.6.3 Salariata instiinteaza conducerea Societatii in termen de 5 zile depanand la SRU in copie,
documentele medicale eliberate de medicul de familie sau medicul specialist.Acestea trebuie sa
cuprinda date privind starea de sanatate, data prezumtiva a nasterii, recomandari privind capacitatea de
munca pe timp de zi sau pe timp de noapte si orice alte informatii prevazute de normele de vigoare
5.6.4 SRU trimite in termen de maxim 10 zile copii ale documentelor depuse de salariata,
meedicului de medicina muncii al CMM
5.6.5 Medicul de medicina muncii efectueaza, impreuna cu seful locului de munca si

reprezentantul SRU, evaluarea riscurilor si intocmeste Raportul de evaluare.Raportul de evaluare este


adus la cunostinta conducerii Societatii
5.6.6 Salariata este informata de catre reprezentantii SRU, in termen de 15 zile, despre rezultatele
evaluarii privind riscurile la care este supusa la locul de munca si despre masurile suplimentare de
protectie pe care trebuie sa le respecte. Pe toata perioada de sarcina a angajatelor, sefii locurilor de
munca si reprezentantii SRU vor monitoriza modul in care se respecta masurile specifice
5.6.7 Actele intocmite ( Raportul de evaluare si Informarea privind protectia maternitatii) se vor
trimite de catre reprezentantii SRU in termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii de cate CMM
( conform legislatiei): 1 exemplar la medicina muncii din cadrul Directiei de Sanatate Publica si 1
exemplar la Inspectoratul Teritorial de Munca
5.7 EVIDENTE TINUTE DE CMM SI TRANSMISE CENTRALIZAT SRU DIN CADRUL
SC ............................SRL
- evidenta imbolnavirilor profesionale
- evidenta bolilor legate de profesione
- evidenta rapoartelor de evaluare privind protectia maternitatii la locul de munca
5.8 RAPOARTE TRANSMISE DE CMM CATRE SRU DIN CADRUL
SC ...........................SRL
- raport lunar privind controlul medical al locurilor de munca
- raport trimestrial privind starea de sanatate a salariatilor
- raportul semestrial privind controlul conditiilor de munca
6 RESPONSABILITATI
6.1 SC ...............................SRL pune la dispozitia CMM lista cu personalul angajat, in vederea
realizarii serviciilor de medicina muncii
6.2.1 Medicul coordonator de medicina muncii al CMM este responsabil cu privire la modalitatea
efectiva de aplicare la nivelul societatii a prezentei proceduri, a prevederilor legislatiei in vigoare
6.3 RESPONSABILITATILE SRU
6.3.1 Sprijin acordat lucratorului desemnat pentru implementarea si derularea prezentei proceduri
6.3.2 Reprezentantul SRU va trimite, in perioada 1-10 a lunii urmatoare, catre medicul CMM,
evidenta privind certificatele medicale in intreaga societate, care vor cuprinde si codurile ce
caracterizeaza boala, in vederea realizarii unor analize privind morbiditatea
6.3.3. Pentru situatii deosebite ( suspiciune de boala profesionala, de boala contagioasa, crestere
nefireasca a numarului de imbolnaviri, etc) reprezentantul SRU va informa reprezentantul CMM
pentru analiza cazului. In functie de concluziile specialistului, acesta va efectua o vizita la domiciliul
salariatului in cauza. In urma vizitei, reprezentantul CMM va intocmi un raport ce va fi trimis in
termen de maximum 3 zile lucratoare reprezentantului SRU, care va informa conducerea societatii.
Solicitarea efectuarii de consulturi sau vizite la domiciliul salariatilor se poate face si in alte situatii
6.4 RESPONSABILITATILE CONDUCERII SC ..........................SRL
6.4.1 Personalul de conducere supervizeaza derularea prezentei proceduri la nivel central
6.4.2 Sefii locurilor de munca sunt responsabili pentru derularea procedurii la nivelul locurilor de
munca din subordinea sa
6.5 RESPONSABILITATILE LUCRATORILOR
6.5.1 Lucratorii au obligatia sa respecte aceasta procedura de monitorizare a sanatatii

INTOCMIT
................................

PROCEDURA DE LUCRU
Privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
evidenta evenimentelor

SC .............................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
.......................................
COMUNICAREA, CERCETAREA, INREGISTRAREA SI EVIDENTA EVENIMENTELOR,
conform LEGII nr 319/2006 si a Normelor metodologice de aplicare a Legii sanatatii si
securitatii in munca
DEFINITII
EVENIMENT
Accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de
munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de
traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos,
precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune ( art 5, lit f, Legea
319/2006)
ACCIDENT DE MUNCA
Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces ( art 5, lit g, Legea
319/2006)
In sensul prevederilor art 5, lit g, este de asemenea, accident de munca:

A) accident suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea


angajatorului
B) accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munca
organizat de acetia, n timpul programului de munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a
accidentatului
C) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de
angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri; (Legea 319/2006)
RESPONSABILITATI
OBLIGATII ALE ANGAJATORULUI
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
- sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile
de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a
accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g) ( art 12, al 1, lit c Legea 319/2006)
- sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau
al efectuarii cercetarii evenimentelor
- sa asigure realizarea msurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control i al
cercetrii evenimentelor
- sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrtorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor
- sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a
altor persoane ( art 13, al m,n,o,p Legea 319/2006)
OBLIGATIILE LUCRATORULUI
In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor lucratorii au urmatoarele obligatii:
- sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care
au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana;
- sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. (art 23, al d,e,i Legea
319/2006)
COMUNICARE
Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de
catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea
acestuia ( art 26, Legea 319/2006)
Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara
de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
Daca printre victimele evenimentului se afla lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi
comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul (art 108, al
2 ,Norme Metodologice)
Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puin urmtoarele informaii, conform modelului

prevzut n anexa nr. 13:


a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul i, dac este cazul, denumirea/numele
angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa i numrul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data i ora la care s-a produs evenimentul/data i ora la care a decedat accidentatul;
e) numele i prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: vrsta, starea civil, copii n ntreinere, alte persoane n ntreinere,
ocupaia, vechimea n ocupaie i la locul de munc;
g) mprejurrile care se cunosc i cauzele prezumtive;
h) consecinele accidentului;
i) numele i funcia persoanei care comunic evenimentul;
j) data comunicrii;
k) unitatea sanitar cu paturi la care a fost internat accidentatul.
CERCETARE
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la
prodicerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi
luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului
accidentului ( art 114, Norme metodologice)
Cercetarea se face imediat dupa comunicare, in conformitate cu prevederile art 29, al 1 din lege
( art 115, Norme Metodologice)

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:


a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in
cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la
angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; ( art 29, al 1, Legea 319/2006)
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre
angajatorul la care s-a produs evenimentul.( art 116, alin 1,Norme Metodologice)
Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a
evenimentului.( art 116, alin 2,Norme Metodologice)
Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea
trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului
extern, cu pregatire de nivel superior. ( art 116, alin 3,Norme Metodologice)
Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita de
angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa
de catre ceilalti angajatori.( art 116, alin 6,Norme Metodologice)
Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia in cel mult 5
zile lucratoare de la data producerii. ( art 120, alin 1,Norme Metodologice)
Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatii cum ar fi cele in care este necesara prelevarea de
probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita in scris, argumentat si in termen, la
inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de
cercetare. ( art 120, alin 2,Norme Metodologice)
Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va cuprinde:
- opisul actelor aflate in dosar;
- procesul-verbal de cercetare;
- nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre

inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul teritorial de


munca/Inspectia Muncii, conform competentelor, sau de catre lucratorul desemnat/serviciile de
prevenire si protectie, in cazul evenimentelor a caror cercetare intra in competenta angajatorului, si
semnata de catre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizari cum ar fi pozitia
victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor de
munca, modul in care functionau dispozitivele de protectie, inchiderea fisei individuale de instructaj
prin barare si semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe;
- schite si fotografii referitoare la eveniment;
- declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de
invaliditate;
- declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea imprejurarilor si a
cauzelor reale ale producerii evenimentului;
- copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor si a cauzelor reale ale
evenimentului;
- copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul isi
desfasoara activitatea;
- copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si ale fisei de aptitudine, intocmite conform legii;
- copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
- copii ale fiselor de instruire individuala in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale victimelor; in
caz de deces aceste fise se vor anexa in original;
- copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de
munca;
- actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data,
ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, in cazul accidentelor de traseu;
- copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, incheiat de serviciile politiei rutiere, in cazul
accidentelor de circulatie pe drumurile publice.
- copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita autorizare;
- copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
- acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;
- acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii
evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data producerii evenimentului;
- documente din care sa rezulte ca accidentatul indeplinea indatoriri de serviciu;
- corespondenta cu alte institutii/unitati in vederea obtinerii actelor solicitate;
- adresele de prelungire a termenelor de cercetare, in conformitate cu art. 120 alin. (2) si (4);
- actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa
rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;
- procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, in conditiile prevazute la art. 111.al 3 din
Norme Metodologice
- formularul pentru declaratie conform Anexei 14 ( art 122, Norme Metodologice)
Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii
comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului sau a
angajatorului;
b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare document
anexat la dosar sa fie mentionate in opis;
c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in dosarul de
cercetare ca anexa;
d) paginile si spatiile albe sa fie barate;
e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii;
f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii;
g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr. 14;
h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate

scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre inspectorul care a
efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare. ( art 123, Norme
Metodologice)
Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel:
- intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se
pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul;
- intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de
munca care a efectuat cercetarea;i
- in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de munca
pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza
accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori. ( art 124, Norme
Metodologice)
Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza pentru
verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, in
termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii. ( art 125, al 1,, Norme Metodologice)
Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca. ( art 125, al 3,, Norme
Metodologice)
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole:
a) data incheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului; prevederile legale potrivit
carora persoanele sunt indreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si ale
persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetari.
c) perioada de timp si locul in care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetarii;
e) data si ora producerii evenimentului; data decesului ( ulterior producerii evenimentului a survenit
decesul victimei)
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau
legal;numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare dpdv al securitatii si
sanatatii in munca, adresa punctului de lucru;
h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;data efectuarii ultimului instructaj in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, iar pentru persoanele care, in momentul accidentarii, desfasurau o
activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.
i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care s-a
produs evenimentul cu urmatoarele subcapitole:
- descrierea detaliata a locului producerii evenimentului;
- descrierea detaliata a echipamentului de munca;
- descrierea detaliata a imprejurarilor;
- descrierea detaliata a modului in care s-a produs evenimentul.
j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului; se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu
redarea integrala a textului acestora.
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; se va face trimitere la reglementarile legale
in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului; se va face trimitere la reglementarile
legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
n) persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), I) si m);
o) propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare
p) propuneri pentru cercetare penala;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;
s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru

realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute la
lit. s);
u) numarul de exemplare in care s-a incheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea acestora;
v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
w) viza angajatorului ( art 128- art 129, Norme Metodologice)
Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocmeste in:
- 3 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru
angajatorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si
asigurator;
- mai multe exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca
pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a
avizat dosarul si asigurator; ( art 132, alin a,b, Norme Metodologice)
In cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca isi are sediul, domiciliul
sau resedinta pe teritoriul altui judet decat cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un
exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul,
domiciliul sau resedinta angajatorul.( art 133, Norme Metodologice)
In cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana vatamata prezinta un
certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul
securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul
extern de prevenire si protectie va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si imprejurarile in
care s-a produs evenimentul. ( art 134, Norme Metodologice)
INREGISTRARE SI EVIDENTA

Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.


Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la
inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii. ( art 32, al 1,2
Legea 319/2006)
In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul
la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM.
FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza
spre avizare dupa cum urmeaza:
- inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia
angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;
Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5 zile
lucratoare de la primirea formularului.
Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal
de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca
si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta.
In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu
emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se
va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a
capacitatii de munca. ( art 140, Norme Metodologice)
Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, conform modelului prevazut in anexa nr. 15;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut in anexa nr. 16;
c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut in anexa nr. 17;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai
mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut in anexa nr. 18.

In registrul prevazut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care
perioada de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua in calcul ziua
producerii accidentului.
(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate. ( art 141, Norme Metodologice)
In contractele incheiate intre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi prevazute
clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si inregistrarea unor eventuale
accidente de munca. ( art 175, Norme Metodologice)
Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de munca,
invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial de munca pe
raza caruia a avut loc accidentul. ( art 176,alin 1, Norme Metodologice)
In situatia in care angajatorul, lucratorii implicati, victimele sau familiile acestora nu sunt de
acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa
inspectoratului teritorial de munca sau, dupa caz, Inspectiei Muncii, in termen de 30 de zile
calendaristice de la data primirii acestuia. ( art 177,alin 1, Norme Metodologice)

INTOCMIT
................................

SC ...................................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
..............................

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII IN BIROU

Continutul sanatatii si securitatii in munca


Dezvoltarea si modernizarea societatii, evolutia omului au dus la aparitia unor noi domenii de
munca, la dezvoltarea si la perfectionarea proceselor de productie. Totodata a crescut volumul ii
complexitatea mijloacelor de munca ii a tehnologiilor de fabricatie care evolueaza si se modernizeaza
in fiecare zi.
Odata cu acestea au crescut numarul solicitarilor si factorii de risc, au crescut riscurile de
producere a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Astfel, prevenirea acestor accidente si boli
a inceput sa devina o preocupare importanta a omului.
In acest sens, au aparut noi concepte de protectie si de securitate a muncii care se refera la
asigurarea starii generale de sanatate si a integritatii fizice si psihice a intregului personal.
Totalitatea masurilor tehnice, sanitare, juridice si organizatorice, avand drept scop asigurarea
celor mai bune conditii de munca, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca
reprezinta domeniul protectiei muncii.
Scopul principal al programelor i al reglementrilor legale privind protecia i securitatea
muncii este de a preveni leziunile i accidentele de munc.
n statele dezvoltate exist pachete de legi care protejeaz salariatul. De exemplu, n Marea
Britanie sntatea i securitatea angajailor care lucreaz n birouri este protejat prin Legea privind
sntatea i securitatea la locul de munc din 1974. Dei acest act este redactat numai n termeni
generali, Ministerul Muncii are putere de a redacta regulamente specifice pentru diferite locuri de
munc dup consultarea Comisiei pentru Sntate i Securitate. Acte legislative anterioare (Legea din
1961 privind fabricile i birourile, cel din 1963 privind magazinele i cile ferate) au rmas n vigoare
pentru a furniza regulile generale. n reglementrile actuale cu privire la munca de birou, de exemplu,
gravidelor le este interzis lucrul la videoterminale sau nivelul radiaiilor X rspndite de monitoare
trebuie s se ncadreze n anumite limite precizate de standarde internaionale.
La noi n ar protecia muncii este reglementat n Constituia Romniei ca o important
problem de stat care antreneaz preocupri i rspunderi multilaterale i la toate nivelurile din partea
celor care organizeaz i conduc activitatea productiv.[1]
Codul muncii (Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972) conine prevederi potrivit crora protecia
muncii se va asigura nc din faza de proiectare a obiectivelor i de realizare a investiiilor, precum
i introducerea de noi procese tehnologice, corespunztor nivelului tiinei i tehnicii moderne.
Noile reglementri legale cu privire la protecia muncii, respectiv Legea nr. 90/1996 (Legea
proteciei muncii) i normele metodologice de aplicare a acesteia, au mbogit aceste prevederi.
De asemenea, Ministerul Muncii i Proteciei Sociale mpreun cu Ministerul Sntii
elaboreaz norme privind protecia i securitatea muncii, obligatorii pe ntreaga economie, iar
ministerele i departamentele pe ramuri de activitate au obligaia de a elabora norme specifice de
protecie i de securitate a muncii pentru fiecare loc de munc.
Din pacate, lipsesc normele de protectie a muncii in birouri si in special cele privitoare la
munca cu noile echipamente de calcul, activitati care in tarile dezvoltate sunt reglementate prin legi.
Un rol important in asigurarea protectiei muncii revine si contractului colectiv de munca, care
se incheie intre unitate si angajati, si care constituie instrumentul juridic al carui scop consta in
organizarea superioara a muncii si in gasirea masurilor necesare pentru imbunatatirea continua a
conditiilor de munca si de viata in unitate.
Modul in care se amplaseaza si se construiesc cladirile unde urmeaza sa se desfasoare activitati
productive, proiectarea si instalarea utilajelor si echipamentelor si dotarea lor cu dispozitive de
protectie a muncii precum si instruirea tuturor angajatilor constituie masuri tehnico-organizatorice
cuprinse in conceptul de protectie. Aceste norme tehnice reglementeaza nu numai conduita oamenilor
si conditiile pentru obtinerea unui cat mai mare randament cu minim de efort si cheltuieli, ci si
asigurarea ocrotirii sanatatii si integritatii corporale.
Notiunea de protectie a muncii are, deci, un continut complex care, privit din punct de vedere
tehnic, cuprinde masurile tehnico-stiintifice luate pentru inlaturarea accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale, iar din punct de vedere juridic, totalitatea normelor de drept referitoare la
obligatiile conducerii unitatilor de a asigura personalului conditii bune pentru desfasurarea muncii.
Dezvoltarea fortelor de productie si introducerea progresului tehnic a impus necesitatea
efectuarii de studii si de cercetari referitoare la munca, cu scopul de a mentine la un nivel cat mai inalt
starea fizica si psihica a omului. Angajatul,indiferent ca lucreaza in birou sau in sectorul productiv,
trebuie sa poata raspunde in mod corespunzator cerintelor impuse de introducerea progresului tehnic,
fara ca acesta sa-i afecteze sanatatea sau rezistenta.
Alaturi de progresul tehnic, care a determinat schimburi fundamentale in munca, un rol
deosebit in dezvoltarea studiilor si cercetarilor in domeniul protectiei muncii l-a avut conceptia omului
despre munca si in general evolutia stiintelor care au ca obiect munca, in special ergonomia.
Accidentele de munc
Dei munca n birou, din punct de vedere fizic, cu cteva excepii, este relativ uoar, iar
elementele de risc sunt minime, nu este exclus apariia accidentelor i a bolilor profesionale.
Accidentele de munc pot fi definite ca fiind: vtmri corporale ale organismului, precum i
intoxicaia acut profesional, care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin o zi,
invaliditate sau deces.[2]
Accidentele de munc pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
a) dup numrul persoanelor afectate: accident individual i colectiv;
b) dup urmrile asupra victimei: accidente care produc incapacitate temporar de munc (max.
30 de zile), accidente care produc invaliditate i accidente mortale;
c) dup natura cauzelor directe: accidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin iradiere
sau combinate;
d) dup natura leziunilor: contuzii, plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi,
amputri, intoxicaii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple;
e) dup locul leziunii: la cap, la trunchi, la membrele superioare sau inferioare, cu localizri
multiple;
f) dup momentul n care se resimt efectele: cu efect imediat sau cu efect ulterior.
Cauzele producerii accidentelor de munc pot fi de natur tehnic sau organizatoric, ele pot
proveni fie din condiiile de munc fie datorate angajatului.
Pentru eliminarea accidentelor de munc, mai exact a cauzelor care le-au generat, se folosesc
cteva metode.
a) Metoda statistic. Aceast metod are la baz calculul a trei indicatori: coeficientul de
frecven, coeficientul de gravitate, coeficientul de incapacitate temporar de munc. Cu ajutorul lor
se determin numrul accidentelor de munc ntr-o anumit perioad sau numrul mediu al zilelor de
incapacitate de munc dintr-o anumit perioad.
b) Metoda topografic const n reprezentarea pe planul unei structuri (uzin, atelier) prin
semne convenionale a locurilor unde s-au produs accidente ntr-o anumit perioad de timp n scopul
determinrii cauzelor care le-au generat.
c) Metoda monografic const n studierea tehno-logiilor, a echipamentelor i mobilierului, a
condiiilor de mediu n scopul stabilirii locurilor de munc periculoase i a cauzelor care le-au
provocat, n vederea elaborrii msurilor necesare. Este considerat metoda cea mai eficient.
n munca de birou, odat cu creterea numrului echipamentelor moderne (calculatoare, maini
electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vtmare corporal l reprezint electrocutarea.
De aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum i realizarea unor instalaii
electrice corespunztoare sunt eseniale. Chiar nainte de instalarea unor astfel de echipamente (unele
calculatoare au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrri corespunztoare la
instalaiile electrice cu electricieni autorizai.
De asemenea, trebuie rezolvat problema instalaiei de mpmntare. Aceasta se va efectua de
ctre tehnicienii care vor instala noile echipamente n strns cooperare cu electricienii autorizai ai
instituiei.

Pentru prevenirea accidentelor n birouri este necesar un mobilier adecvat care s permit
ncorporarea cablurilor astfel nct s fie mpiedicat agarea sau smulgerea acestora.
Atenie sporit din partea angajailor necesit i utilizarea unor echipamente precum maina de
tiat hrtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente sunt fierbini).
Msuri de protecia muncii n birou
Meninerea condiiilor sntoase i sigure de munc n birouri impune angajailor respectarea
urmtoarele cerine:
- s pstreze ordinea n aria de lucru;
- s recunoasc i s anune orice potenial pericol;
- s raporteze i s nregistreze accidentele corect, complet i clar, n concordan cu
procedurile stabilite (anexa 10);
- s urmeze instruciunile de folosire pentru echipa-mentele i pentru accesoriile din birou;
- s foloseasc metode aprobate i sigure pentru ridicarea i pentru manevrarea obiectelor grele
i voluminoase;
- s studieze regulamentele i regulile directoare pentru posturile ce implic expunerea la un
monitor al calculatorului.
Avnd n vedere absena legislaiei privitoare la protecia muncii n birou la noi n ar,
prezentm n continuare cteva norme de securitatea muncii cuprinse n legislaia britanic [3].
n Legea din 1974 privind sntatea i securitatea la locul de munc se arat c angajailor
trebuie s li se ofere:
- un loc sigur n care s i desfoare activitatea cu acces i cu ieire sigure;
- echipamente de siguran (cu ntreinere eficient);
- sisteme de lucru stabile;
- un mediu de lucru sigur;
- metode sigure pentru manevrarea, pentru depozitarea i pentru transportul bunurilor;
- faciliti de prim ajutor conform normelor Ministerului Sntii;
- instruire i supervizare a practicilor pentru asigurarea sntii;
- consultaii cu privire la punerea la punct i la meninerea unor msuri eficiente de pstrare a
sntii i securitii;
- declaraii scrise n legtur cu sntatea i cu securitatea la locul de munc i motivele pentru
care este adoptat acea politic.
Acelai act conine i ndatoririle angajailor:
- s aib grij de propria lor sntate i de sntatea celorlali, care poate fi afectat de aciunile
sau de omisiunile lor;
- s respecte msurile de securitate;
- s coopereze pentru meninerea sntii i securitii la locul de munc;
- s nu modifice sau s nu foloseasc n mod greit instrumentele necesare asigurrii securitii
locului de munc.
Msurile de securitate se extind i dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucreaz n birouri
trebuie s se deplaseze n alte locuri cum ar fi depozite sau secii de lucru. Faptul c personalul de
birou nu viziteaz frecvent aceste spaii de lucru mrete riscul producerii accidentelor, dac acetia nu
sunt ateni i contieni de eventualele pericole.
Legea din 1963 privind securitatea birourilor, magazinelor i cilor ferate
Ca urmare a acestui act normativ, firmele au obligaia de a oferi angajailor urmtoarele:
- un spaiu de lucru de minim 3,715 m2 pentru fiecare persoan;
- curenie cel puin o dat pe sptmn;
- temperatura la nceputul zilei de lucru, cel puin 160C;
- lumin potrivit i suficient;
- ventilaie adecvat;
- toalete adecvate, ap potabil i faciliti pentru splare i pentru uscare;
- scaune solide i comode;

- echipamente de protecie n apropierea mainilor periculoase;


- echipamente de transport i de ridicare.
Legea din 1971 privind prevenirea incendiilor cuprinde urmtoarele norme de securitatea
muncii:
1. Echipamente
- Citii i nelegei instruciunile de folosire;
- nchidei butonul de pornire i debranai de la curent echipamentele nefolosite;
- nvai cum se ntrerupe curentul electric n caz de urgen;
- Evitai ndoirea cablurilor de alimentare ale mainilor;
- Stabilii edine regulate de verificare i de ntreinere pentru echipamente;
- Anunai fr ntrziere defectele aprute la echipamente;
- Verificai dac prile periculoase ale mainilor sunt prevzute cu dispozitive de protecie, n
special mainile de tiat hrtie;
- Aezai echipamentele n locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
- Poziionarea i aezarea echipamentelor s se fac astfel nct s se previn blocarea cilor de
acces.
2. Cldirea i mprejurimile
- Afiai un plan general al biroului i al cldirii;
- Aranjai mobilierul i echipamentele n locuri sigure;
- Asigurai-v c toate coridoarele, scrile sunt sigure i c nu au depozitate materiale
inflamabile;
- Rezervai un loc pentru prepararea buturilor calde departe de punctul de lucru.
3. Msuri de prevenire a incendiilor
- Pstrai cile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite n caz de urgen;
- Asigurai-v c tii ce trebuie fcut n caz de incendiu:
- cum se declaneaz alarma de incendiu;
- cum se folosete echipamentul de stingere a incendiilor;
- care este cea mai scurt cale de evacuare i ce alte ci pot fi folosite dac aceasta este blocat.
- Nu este permis fumatul n locuri din cldire unde exist riscul incendiilor;
- Asigurai-v c materialele inflamabile sunt depozitate n magazii ventilate sau n dulapuri
metalice;
- Verificai periodic dispozitivele de alarm i extinctoarele;
- Organizai periodic antrenamente pentru evacuare n caz de incendiu.
Anexa 11 conine o not de instruciuni pentru proceduri de evacuare n caz de incendiu.
Asemenea norme sunt extrem de importante pentru birouri, mai ales c acestea dein materiale
care se aprind i ard foarte uor, de aceea considerm c este necesar i n ara noastr o lege privind
securitatea birourilor care s cuprind astfel de reguli.
Utilizarea normelor de protecie a muncii n birou au rolul de a contribui la mbuntirea
condiiilor de munc, la nlturarea cauzelor care pot provoca accidente i mbolnviri profesionale,
prin aplicarea unor procedee moderne de securitate, prin folosirea rezultatelor cercetrilor tiinifice i
prin organizarea corespunztoare a muncii.
METODE DE APRECIERE A MUNCII IN BIROU

Aprecierea muncii angajailor este necesar n orice tip de organizaie.


Ea reprezint evaluarea sistematic a realizrilor i a neajunsurilor n munc ale
fiecrui angajat.[1]
Obiectivul principal al aprecierii muncii este de a stabili ct de bine i ndeplinete
un angajat sarcinile ce-i revin i de a-l ajuta s afle ct de bine muncete, astfel nct
dac este nevoie s-i mbunteasc stilul de munc.

De asemenea, aprecierea performanei este un instrument util de stimulare a


dezvoltrii angajatului: i ntrete ncrederea n forele proprii, amplific motivarea prin
majorri de salarii i prin premii, deschide perspective de promovare, i sporete ambiia
de ridicare a nivelului de pregtire.
Pentru evaluarea muncii din birou nu exist proceduri standard, pentru aceasta se
folosesc o varietate de metode. n general instituiile nu trebuie s opteze pentru o singur
metod, ci pentru combinaii de metode.
Cele mai utilizate metode de aprecierea a muncii n birou sunt: metoda eseului
(aprecierea descriptiv), metode comparative (ierarhizarea, compararea perechilor i
distribuia forat), metoda grafic de apreciere i schemele de apreciere bazate pe
determinri comportamentale. Alte metode mai rar folosite sunt: autoevaluarea, evaluarea
de ctre cei egali, evaluarea fcut de subordonai. De asemenea, managementul prin
obiective este un mijloc de apreciere.
1. Metoda eseului presupune descrierea (n scris) a activitii lucrtorilor de ctre
manager sau de o alt persoan care face aprecierea. Dei textul este liber, cel care face
aprecierea trebuie s se refere mai ales la probleme privind cunoaterea de ctre angajat a
sarcinilor postului, la calitile i defectele acestuia, precum i la potenialul su de
promovare.
Dei metoda este simpl i uor de aplicat, are cteva dezavantaje cum ar fi:
- lungimea i coninutul textului variaz de la un evaluator la altul;
- pe baza textului este greu s se obin o unitate n evaluare, ntruct unii autori
evideniaz unele aspecte, iar alii altele;
- stilul autorului poate afecta aprecierea;
- persoana care realizeaz aprecierea nu are talent la scris, ceea ce poate afecta
obiectivitatea aprecierii.
Pentru a fi eficient, specialitii recomand ca aceast metod s fie folosit n
combinaie cu altele.
2. Metodele comparative de evaluare fac parte din categoria metodelor subiective
i cuprind: ierarhizarea, compararea perechilor i distribuia forat.
a. Ierarhizarea const n aezarea angajailor pe categorii, de la cea mai nalt la
cea mai joas, de la cel mai bun lucrtor la cel mai slab. O variant a acestei metode este
ierarhizarea alternativ. Aceasta presupune alegerea celui mai bun i a celui mai slab
lucrtor. Apoi se alege cel de pe locul doi ca performan i cel dinaintea celui slab,
stabilind astfel alternativ locurile de sus i de jos pn sunt clasai toi angajaii.

b. Compararea perechilor. Metoda const n compa-rarea fiecrui angajat cu toi


ceilali pe rnd, luai unul cte unul. Numrul posibil de perechi de angajai se stabilete
dup formula:
P = n (n-1)/2

unde :

P numrul posibil de perechi


n numrul de angajai
Evaluarea se realizeaz pe baza unui tabel n care se nscriu toate perechile posibile.
Evaluatorul stabilete care angajat este mai bun n fiecare pereche, marcnd performana
superioar prin caractere aldine.
c. Distribuia forat. Metoda presupune c nivelul de performan dintr-un grup
de angajai se distribuie conform curbei lui Gauss. Dezavantajul major al ierarhizrii este
acela c muli angajai sunt clasai la nivelul superior al grilei. Distribuia forat este
conceput tocmai pentru a preveni aceast situaie. Evaluatorul, folosind aceast metod,
distribuie angajai, dup un anumit indice procentual n grupe aezate la diferite niveluri
ale performanei (tabelul 9).
Tabelul 9
Aprecierea performanei prin distribuire forat
Nivelul

Categorii de
performan
cea

Ponderea fiecrui
nivel n totalul
angajailor

Categoria
joas

Sub nivelul mediu

Categoria
mediu

Peste nivelul mediu

20%

Cei mai buni

10%

de

mai 10%
20%

nivel 40%

Avantajul metodelor comparative este simplitatea, ele sunt uor de explicat i de


folosit. Cu toate acestea au i unele dezavantaje cum ar fi:

- nu relev gradul de difereniere dintre persoanele aflate pe categorii alturate;


- persoanele cu rezultate similare sunt plasate n categorii diferite;
- nu permit o comparaie ntre diferite grupuri de angajai aflate n servicii diferite;
- distribuia forat este greu de utilizat n cazul evalurii grupurilor mici.
3. Metoda grafic (scalele de evaluare n form grafic) este cea mai folosit
metod de aprecierea muncii n birou. Aprecierea angajailor se face n funcie de factori
precum: calitatea muncii, volumul de munc, ncredere n persoana respectiv, spirit de
iniiativ, competen, scrupulozitate. Unele instituii folosesc n evaluare formulare
simple cuprinznd factorii menionai (uneori explicitai), urmai de o scal de evaluare n
form grafic. Acestea conin puncte care exprim repartizarea scorurilor (de la cinci
pentru foarte bun, la 1 pentru slab sau nesatisfctor). Scorul total pentru fiecare angajat
se calculeaz prin nsumarea punctelor acordate (fig. 5).
Scrupulozitate
1
Slab

2
Suficient

3
Mediu

4
5
Bine Excelent

Fig. 5. Scal de evaluare privind scrupulozitatea

n ultimul timp unele firme i-au mbuntit scalele grafice de evaluare eliminnd
calificativele cu scurte aprecieri ale diferitelor niveluri de performan (fig. 6).

Scrupulozitatea nseamn rigurozitate n munca depus


Face
greeli
repetate.

Neatent,
face
deseori
greeli.

Corect
de
obicei.

Nu
are
nevoie de
prea mult
supervizare.
Lucreaz
cu acuratee
i este
riguros

Nu
necesit
dect o
superviza
re
minim.
Aproape
ntotdeau

n cea
mai mare
parte
a
timpului.

na este
riguros i
exact.

Fig. 6. Scal de evaluare privind scrupulozitatea (fr calificative)

Metoda grafic de apreciere are numeroase avantaje:


- este relativ uor de elaborat i de folosit;
- poate include evaluarea mai multor caracteristici;
- scorurile angajailor pot fi comparate;
- este o metod acceptat de cei evaluai;
- dac este corect elaborat poate fi la fel de eficient ca metodele complexe.
Totui metoda are i dezavantaje, fiind de multe ori criticat:
- nu previne comiterea erorilor de evaluare;
- nu sunt suficient de precis definite gradele de performan ale fiecrei
caracteristici;
- efectul de halo (tendina de a acorda unei persoane calificative mari sau mici la
toi factorii pe baza unei preri generale despre persoana evaluat).
Anexa 12 ilustreaz un formular de apreciere a muncii pe baza metodei grafice,
folosit de Biblioteca Public din Dallas.
4. Schemele de apreciere bazate pe determinri comportamentale (BARS) sau
scale de observare a comportamentului au fost create pentru a corecta deficienele
metodei grafice. Ele au aprut recent i nc nu sunt utilizate n prea multe firme.
Determinrile sunt descrieri specifice ale comporta-mentelor de munc, cotate ca
reprezentnd niveluri specifice ale performanei[2]. Pentru a realiza o apreciere pe baza
acestei metode, evaluatorul parcurge o list de cteva determinri din fiecare scal de
evaluare, pn cnd identific determinatul corespunztor comportamentului angajatului

i marcheaz valoarea respectiv. Evaluarea se obine prin nsumarea valorilor alese


pentru fiecare nivel.
Figura 7 prezint o schem BARS creat pentru eva-luarea parametrilor de
planificare a derulrii proiectelor, care este o atribuie proprie multor posturi manageriale.
Schemele au numeroase avantaje:
- au la baz o analiz atent a postului;
- validitatea coninutului determinrilor este direct evaluat;
- sunt utile n asigurarea recompensrii angajailor, deoarece folosesc scale de
frecven;
- ofer o mai mare profunzime a informaiei de performan dect alte metode;
- metoda este acceptat att de manageri ct i de subalterni deoarece schemele sunt
create mpreun.
Cu toate acestea, cercetrile nu au demonstrat superioritatea acestei metode.
Valori

Determinri
Formuleaz un plan amnunit al desfurrii proiectului, cu documentaia adecvat,
7  Excelent
obine aprobrile necesare i trimite planul tuturor celor implicai
Planific, comunic i urmrete termenele i obiectivele; stabilete sptmn de
sptmn modul de desfurare al proiectului fa de planificare. Menine la zi
6  Foarte
grafice ale realizrilor i rmnerilor n urm i se folosete de acestea pentru
bine
optimizarea modificrilor de termene necesare. Are uneori probleme operaionale
minore, dar comunic n mod eficient.
Defalc i schieaz toate prile componente ale proiectului, programnd realizarea
fiecreia; se strduiete s devanseze programarea i are prevederea de a lsa o
5  Bine
margine pentru perioade de slbire a ritmului. Rezolv problemele clienilor legate de
limitele de timp; rareori are probleme de depire a termenelor sau a costurilor.
Face o list de termene i o revede pe msur ce proiectul avanseaz, incluznd de
4  Nivel
obicei evenimentele neprevzute; provoac frecvente reclamaii din partea clienilor.
mediu
Poate avea un plan temeinic, dar nu ine evidena obiectivelor i termenelor; nu
comunic nerespectrile de programare sau alte probleme imediat ce acestea se petrec.
Planurile nu sunt bine definite; termenele stabilite sunt de obicei nerealiste. Nu poate
3  Nivel subplanifica aciuni pe mai mult de dou-trei zile nainte, neavnd noiunea de termen
mediu
realist de realizare a unui proiect.
2  Foarte
Nu are un plan sau programare a segmentelor de activitate ce trebuie realizate. Nu
slab
planific deloc sau planific insuficient proiectele ce i se atribuie.
Nu finalizeaz aproape niciodat un proiect din cauza lipsei oricrei planificri i d
1  Inacceptab impresia c problema i este indiferent.
il
Repurteaz mereu eecuri datorit lipsei de planificare a aciunilor, dar nu se
intereseaz de modul n care i-ar putea mbunti munca.

Fig. 7. Schem de apreciere bazat pe determinri comportamentale


Aprecierea muncii constituie de cele mai multe ori o condiie obligatorie pentru
luarea unor decizii privind cunoaterea calitii personalului, necesitile de pregtire ale
acestuia, posibilitile de dezvoltare i de promovare, meritele pentru recompense,
precum i decizii privind eliberarea postului[3]. Metodele prezentate, n condiiile n
care sunt respectate criteriile pentru un bun sistem de evaluare a performanei i sunt
corect elaborate i aplicate, permit luarea celor mai bune decizii.
CONCLUZII
Considerata resursa fundamentala a epocii contemporane, precum piatra, bronzul
sau fierul altadata, informatia capata o filozofie proprie si o relatie noua cu miscarea
ideilor, ea patrunde in realitatea productiei de bunuri, dar si in strategiile si in programele
structurilor culturale.
Informatia constituie astazi materia prima a oricarei activitati de birou. n urma
unui proces de analiza si elaborare de variante, ea ofera suportul deciziei manageriale in
orice sistem sau organizatie economico-sociala.
Birotica a aparut, in aceasta perioada marcata de profunde schimbari, ca raspuns la
necesitatea resimtita de intreprinderi de a prelucra tot mai multa informatie si ca o solutie
la numeroasele probleme ale muncii in birou.
Cea mai dificila problema pentru reusita unei organizatii in etapa actuala este
propria ei schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurala
tinand seama de mediul socio-economic, cultural, politic, educativ, legislativ, traditional
in continua modificare. Schimbarea structurii organizatiilor, indiferent ca ele sunt
economice sau culturale, trebuie sa aiba in vedere, in primul rand, schimbarea metodelor
si procedurilor manageriale si apoi a mijloacelor tehnice si tehnologice. Aceste schimbari
pot fi asigurate numai de un management performant al resurselor umane si de o
organizare stiintifica a muncii
Daca birotica isi propune cresterea performantei activitatii de birou si
administrative, organizarea ergonomica a muncii (treapta superioara a organizarii
stiintifice) in birou adauga acestui obiectiv cresterea confortului, sigurantei si satisfactiei
lucratorului. Daca prima se concentreaza asupra productivitatii, cea de-a doua are in
vedere in primul rand OMUL.

FORMULAR PENTRU RAPORTAREA ACCIDENTELOR

Raportarea accidentrii sau rnirii unei persoane la locul de munc sau aflat ntr-o
misiune periculoas.
Acest formular va fi completat n cazuri de accidente i trimis ofierului de securitate

Persoana accidentat:
Nume:
Stare civil:Cstorit/Necstorit
Data naterii:
Adresa:

Prenume:

Funcia:
Angajat/Vizitator:
Data i ora accidentului:
Tipul leziunii:
Activitatea desfurat n timpul accidentului:

Locul accidentului:

Dai amnunte complete despre accident i despre leziunile suferite, i explicai cum s-a
ntmplat.

Cum a fost acordat primul ajutor?

Persoana accidentat a fost dus la spital? Dac da, unde?

Scriei numele i funcia celorlalte persoane care au fost prezente cnd s-a produs accidentul:

Semntura persoanei care ntocmete raportul:

Data raportului:

PROCEDURI DE EVACUARE N CAZ DE INCENDIU


Instruciuni pentru personal
Aciuni ce trebuie ntreprinse n caz de incendiu sau alte urgene
Locul de adunare: .
Dac descoperii un foc:
Imediat operai cel mai apropiat dispozitiv de alarm pentru incendiu.
ncercai s stingei focul, ns fr a v asuma riscuri personale, asigurndu-v c avei o cale
de scpare liber.
Dac auzii alarma de incendiu:
Recepionerul de serviciu va chema pompierii imediat.
Prsii cldirea i anunai persoanelor de serviciu locul de adunare de mai sus, unde se va face
apelul pentru a vedea cine a rmas n cldire.
Persoanele cu funcie nalt sau deputaii autorizai de la etajele afectate vor avea grij de
desfurarea evacurii i se vor asigura c nimeni nu a mai rmas n acea zon.
FOLOSII CEA MAI APROPIAT IEIRE

NU FOLOSII LIFTUL (cu excepia celor speciale indicate ca mijloc de evacuare pentru
persoanele rnite)
NU V OPRII PENTRU A V STRNGE LUCRURILE PERSONALE
NU ALERGAI I NU INTRAI N PANIC
DAC AVEI MUSAFIRI, CONDUCEI-I PN LA LOCUL DE ADUNARE
NU INTRAI NAPOI N CLDIRE PENTRU NICI UN MOTIV DECT DAC
OFIERUL DE SECURITATE V D PERMISIUNEA
(Aceast noti va fi afiat n ncperile care au sistem de alarm i pe toate panourile cu
anunuri)

Formular de apreciere a muncii al Departamentului Bibliotecii Municipale Dallas

Se nainteaz..

pn la data

Se nainteaz la Serviciul Personal pn la data .


Secia..
.
evaluat.

Perioada

NUMELE.
NCADRAREA ACTUAL..FUNCIA

Instruciuni:
Mai jos sunt enumerate o serie de aptitudini, de competene i de nsuiri importante pentru
reuita n munc. Marcai cu un X n dreptul calificativului celui mai corespunztor pentru persoana
n cauz. Evaluarea trebuie s ia n considerare realizrile n munc ale acesteia i contribuia sa n
relaie cu cerinele postului. Se ine seama numai de factorii care au direct legtur cu desfurarea
efectiv a muncii. Trsturile personale ale celui evaluat pot fi luate n considerare numai n msura n
care au influenat munca ori au fost demonstrate n activitatea efectiv.
Evaluai cu atenie fiecare calitate n parte. O eroare de evaluare foarte rspndit este efectul
de halo.
Utilizarea prezentului formular se face conform urmtoarei proceduri:

Att eful de secie ct i angajatul vor primi cte un exemplar al formularului pe care l vor
completa fiecare separat, angajatul evalundu-i personal munca.
Ambele formulare completate vor fi trimise efului ierarhic direct al seciei pn la data
menionat n colul de sus stnga al documentului.
Superiorul va contrasemna formularul completat de eful seciei, dup ce acesta a fost aprobat,
i ambele formulare se vor rentoarce la eful de secie.
eful i subordonatul n cauz se vor ntlni pentru a discuta calificativele i pentru a ncerca s
ajung la o nelegere n ceea ce privete eventualele discrepane dintre punctele lor de vedere.
Angajatului i se ofer astfel posibilitatea de a face observaii pe marginea notrilor din formularul
completat de ef, cerndu-i-se s semneze formularul pentru a indica faptul c a avut posibilitatea s-l
vad i s-i exprime punctul de vedere.
Cele dou formulare vor fi capsate mpreun i vor fi trimise la Serviciul Personal pentru a fi
clasate n dosarul angajatului.
Dac ns a fost fcut un semn n csua de la finalul formularului, ambele exemplare se
returneaz managerului indicat acolo, dup ncheierea consultrii de evaluare dintre angajat i eful
su. Managerul va trimite apoi cele dou formulare la Personal sau le va returna efului de secie
pentru nc o consultare cu angajatul.
SCRUPULOZITATE nseamn ndeplinirea cu acuratee i cu rigurozitate a sarcinilor de
serviciu.
Face greeli repetate

Face mai multe greeli dect nivelul mediu

De obicei lucreaz corect

Lucreaz ngrijit; aproape ntotdeauna corect

Observaii:
CAPACITATE DE A NVA este aptitudinea de a-i nsui ndrumrile, de a nelege
menirea i implicaiile directivelor, de a face fa schimbrii i de a rezolva problemele n situaii nou
ivite.
Limitat

Necesit ndrumri repetate

Nivel mediu de nsuire a ndrumrilor

Rapid n a nelege i n a nva

Excepional de alert i de dornic de a nva

INIIATIVA este dorina de a depune eforturi fr a fi solicitat n vederea acceptrii de


rspunderi personale pentru realizarea complet a sarcinilor de serviciu i pentru atingerea obiectivelor
serviciului.
Nu are

Demonstreaz un nivel mediu de iniiativ

Mult iniiativ

Observaii:
COMPETEN PROFESIONAL N FUNCIE nseamn a avea cunotinele i
nelegerea necesare ndeplinirii funciei.
Limitat

Posed un minim de cunotine necesare


Cunosctor al tuturor fazelor muncii




Observaii:
VOLUM DE MUNC este cantitatea de munc pe care o realizeaz o persoan.
Nu ndeplinete cerinele minime

Productivitate sczut

Satisfctor

Productivitate peste nivelul mediu


Rapid i srguincios; productivitate superioar




Observaii:
AMABILITATEA desemneaz calitatea relaiilor personale cu ceilali membri ai personalului
i cu publicul.
Deseori tios; nepoliticos; ostil

Uneori lipsit de tact sau irascibil

Plcut i agreabil n majoritatea situaiilor

Politicos i amabil n a menine o atmosfer destins


Observaii:

ATITUDINEA este probat de spiritul de cooperare i de angajare fa de scopurile


organizaiei
Atitudine negativ i necooperant

Are reineri n a colabora

De obicei cooperant

Atitudine pozitiv i constructiv

Observaii:
NFIARE (MOD DE A SE PREZENTA). Se apreciaz stilul curat i ngrijit de a se
mbrca, vestimentaia adecvat serviciului.
Inadecvat

Adecvat

Observaii:
PREZENA LA SERVICIU privete loialitatea manifestat prin venirea zilnic la serviciu i
prin respectarea orelor de program.
Inacceptabil

Slab

De obicei prezent la serviciu i punctual

Punctual; a absentat foarte puin

Observaii:
ACTIVITATEA DE CONDUCTOR DE COLECTIV (acolo unde este cazul)
Activitatea de ndrumare i de supervizare nu satisface nici cerinele minime; este indicat
schimbarea
ntr-o
munc
ce
nu
implic
supervizarea
altora

Metodele de ndrumare i de supervizare se cer a fi mbuntite
ndeplinete
adecvat

sarcinile

de

ndrumare

control



de

rutin

mod

Se poate avea ncredere c va ndeplini activitile zilnice de ndrumare i de control n mod


corespunztor

Un ndrumtor eficient i riguros, precum i un ef desvrit

Observaii:

CALIFICAREA MODULUI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR FIXATE N


APRECIEREA PRECEDENT I/SAU EXPLICAII SUPLIMENTARE PRIVIND PROBLEMELE
AVUTE N NDEPLINIREA SARCINILOR DE MUNC...
OBIECTIVE PENTRU URMTOAREA PERIOAD DE EVALUARE (SOLUII PRIVIND
CORECTAREA NEAJUNSURILOR SAU FOLOSIREA PLENAR A CALITILOR):
..
OBSERVAII ALE ANGAJATULUI REFERITOR LA EVALUAREA EFULUI SAU ALE
EFULUI REFERITOR LA EVALUAREA ANGAJATULUI NTOCMIT DE EL NSUI: .
.
ntocmit de________________________ _________________
numele

funcia

(Dac nu este folosit de angajat pentru propria sa evaluare, acest formular trebuie contrasemnat
de acesta dup consultarea cu eful).
Am primit un exemplar din prezentul raport care a fost discutat cu mine.
___________________________
Semntura angajatului

____________________________

_________________
data

________________

Semntura managerului

data

(superiorul direct al efului


de secie)

____________________________
Semntura managerului de
la nivelul imediat urmtor
atunci cnd este cazul

________________
data

 Dac formularul este marcat aici, v rugm s


la.

returnai

ambele

exemplare

dup finalizarea consultrii de evaluare.

INTOCMIT
............................

SC ..............................SRL
APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV
...............................

STRESUL IN MUNCA

1. Generaliti
n Uniunea European, stresul n munc reprezint a doua problem de sntate legat de
activitatea profesional, dup afeciunile dorsale. Acesta afecteaz 28% dintre angajaii din cadrul
Uniunii Europene.
Stresul legat de activitatea profesional apare atunci cnd solicitarile mediului de munc depesc
capacitatea angajailor de a le face fa sau de a le menine sub control.
La locul de munc, stresul apare atunci cnd exigenele profesionale depesc resursele de care
dispune fiina uman.
Este important de amintit c stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci
i al unor tensiuni i presiuni zilnice. Acestea din urm, prin frecvena lor, au un rol important in
mediul profesional i afecteaz mai mult individul.
Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950. El definete stresul ca un sindrom
general de adaptare pentru a desemna un ansamblu de reacii adaptative ale organismului la aciunea
nespecific a unor agresori fizici. Diferii ageni stresori produc nu numai un efect specific (leziuni,
arsuri, reacii imunitare, maladii infecioase etc) ci si un efect nespecific, comun tuturor acestor ageni:
starea de stres. Conform autorului, acest sindrom general comport trei stadii: de alarm, de rezisten
i de epuizare.
Paul Popescu Neveanu, n Dicionar de Psihologie, editura Albatros, Bucureti, 1978, atribuie
termenului de stres doua accepiuni:
a) situaie, stimul, ce pune organismul ntr-o stare de tensiune;
b) nsi starea de tensiune deosebit a organismului prin care acesta i mobilizeaz toate resursele
sale de aprare pentru a face fa unei agresiuni fizice sau psihice.
Stresul se caracterizeaz prin modificri hormonale intense, secreie masiv de
adrenalin. Se produc de asemenea modificri morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc).
Stresul psihologic este provocat de emoii prelungite datorate n primul rnd frustraiei,
conflictelor, anxietii. Exist stres de suprasolicitare dar i stres de subsolicitare. Un stres
moderat antreneaz i stimuleaz vitalitatea organismului. Caracterul nociv al stresului apare
atunci cnd degradrile produse sunt prea ample, depind capacitile adaptative.
Stresul nu este o boal n sine, dar dac este intens i de durat poate s conduc la apariia unor
probleme de sntate mental i fizic. Starea de presiune, poate s mbunteasc performanele i s
aduc o anumit satisfacie n munc, prin atingerea obiectivelor urmrite. Dar atunci cnd solicitrile
i presiunile depesc anumite limite, ele conduc la stres. 1

Uneori, stresul profesional este considerat ca un element


pozitiv, cu efect benefic asupra performantelor. Atunci cnd solicitrile
depesc capacitile individului, stresul poate avea efecte fizice,
intelectuale, comportamentale i/sau intelectuale asupra persoanei
respective.
1. Efectele fizice includ: dureri de cap, palpitaii, hipertensiune arterial, dureri musculare,
indigestie, boli cardiovasculare.
2. Efectele mentale includ: oboseal, anxietate, iritabilitate/ agresivitate, dificulti de
concentrare, apatie, insomnie etc.
3. Efectele intelectuale includ: reducerea creativitii i flexibilitii, luarea de decizii pripite,
incapacitatea de a rezolva unele probleme.
Efectele stresului nu se rsfrng numai asupra individului, ci poate avea repercusiuni i asupra

ntregii organizaii. Astfel factorii care pot afecta producia i costurile, datorit stresului, sunt:
incidente i erori, conflicte i dezacorduri, incapacitatea de munc (accidente de munc) i concediile
de boal, fluctuaia de personal, lipsa de competen etc.
Un grup de cercettori au abordat subiectul din diferite perspective i au stabilit un cadru
conceptual de baz pentru definirea i soluionarea stresului la locul de munc. Pentru nceput au fost
stabilii factorii din mediul de munc care pot cauza stresul angajailor. n mare, aceti factori pot fi
clasificai n dou categorii:
a) factori fizici (biologici, bio-mecanici, chimici i radiologici);
b) factori psihosociali.
Astfel, stresul n munc poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activitilor,
organizarea i managementul muncii, de exemplu: solicitri profesionale deosebite i posibiliti
reduse de control asupra propriei activiti sau probleme cum ar fi violena i hruirea la locul de
munc. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul i temperatura din mediul de munc pot, de asemenea,
s cauzeze stresul n munc.
Agenia European pentru Sntatea i Securitatea n Munc din Bilbao, Spania, a elaborat un
studiu pilot asupra situaiei securitii i sntii n munc n UE, studiu care ilustreaz msura n care
stresul afecteaz populaia implicat n procesul de munc. n continuare este prezentat un indicator de
expunere specific n industria construciilor 2

Tabel 2.1: Indicator de expunere - Munca n ritm accelerat


Efecte poteniale asupra sntii

Statistic european
Sectoare de activitate expuse la risc
Categorii profesionale expuse

Munca n ritm accelerat, datorit stresului, poate duce la diverse


afeciuni, la creterea tendinei de a face erori umane, lucru care
conduce la accidente de munc
56% din angajaii intervievai au menionat c sunt obligai s
lucreze n ritm accelerat pe parcursul a cel puin 25% din timpul de
munc

Industria construciilor.
Muncitori calificai i necalificai din industria construciilor,
manageri, funcionari din sistemul administrativ, oferi, operatori,

Tabel 2.2 : Rezultatul - Stres la locul de munc


Efecte poteniale asupra sntii

Statistic european
Sectoare de activitate expuse la risc
Categorii profesionale expuse
Aciuni preventive

Stresul la locul de munc poate cauza oboseal, anxietate, emoii,


panic. Poate duce la dificulti n relaxare, lipsa de concentrare,
somnolen. Unele persoane pot deveni agresive, pot suferi depresii.
Stresul crete susceptibilitatea de a face ulcer, boli mentale, boli
cardiovasculare i unele afeciuni de piele.
28% din angajai au menionat c sunt afectai de stres la locul de
munc.

Sectorul construciilor, Sectorul sanitar, Asisten social;


Sectorul educaional; Administraia public.
Muncitori calificai i necalificai din industria construciilor,
asisteni sociali, medici, profesori, funcionari, cercettori.
Stresul se poate datora i condiiilor de munc (ex. zgomot, noxe
chimice, pulberi, microclimat cald) sau i muncii n schimburi.
Sunt o mulime de msuri care pot fi adoptate i implementate
pentru a reduce riscul datorat stresului la locul de munc. De
exemplu: implementarea procedurilor de organizare a muncii;
promovarea participrii angajailor la luarea de decizii; rotirea
personalului, acordarea de pauze regulate; instruirea/informarea
angajailor asupra tehnicilor de relaxare n vederea reducerii

stresului la locul de munc.


2. Legislaie
Comisia European a pus n aplicare unele msuri care au scopul de a garanta securitatea i
sntatea lucrtorilor. Directiva Cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale n domeniul
securitii i sntii n munc, care afirm cu claritate obligaia angajatorilor de a asigura
securitatea i sntatea la locurile de munc, inclusiv cu referire la efectele stresului n munc. n
conformitate cu abordrile din Directiva Cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul n munc,
angajatorii trebuie:
S previn riscurile de stres n munc;
S evalueze riscurile de stres n munc, prin identificarea acelor solicitrii i presiuni ale
activitii care ar putea s genereze niveluri crescute i de durat ale stresului ;
S acioneze n mod adecvat pentru evitarea vtmrilor produse de stres.
3. Managementul riscurilor
Directiva Cadru a Consiliului European 89/391/EEC plaseaz problema stresului la locul
de munc n domeniul legal al securitii i sntii n munc. La fel ca i n cazul abordrii altor
probleme legate de securitatea i sntatea n munc, este absolut necesar elaborarea i aplicarea
unui model de management al riscurilor, insistndu-se mai ales asupra aciunilor preventive.
Institutul Naional pentru securitatea i sntatea n munc, din cadrul Universitii din
Nottingham (Marea Britanie) a fost cel care a adaptat sistemul managementul securitii i
sntii n munc la problemele legate de stres. 4
La baza managementului riscurilor stau 2 cicluri de activitate, distincte dar totui n strns
legtur: evaluarea riscurilor i reducerea riscurilor. Acestea formeaz blocul de baz pentru
modelul de management al riscurilor 3.
Evaluarea
Evaluarea
riscurilor
riscurilor

Translaia
Translaia
procesului
procesului

Reducerea
Reducerea
riscurilor
riscurilor

feedback
Instruire/informare
Instruire/informare
organizaional
organizaional

Fig. 2.3. Managementul riscurilor


3.1. Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor de stres n munc implic aceleai principii i procese de baz ca i
evaluarea celorlalte riscuri de la locul de munc. Includerea
Simptomeangajailor i a reprezentanilor lor n
Simptome
individuale
procesul de evaluare este indispensabil reuitei acestuia.
Ei trebuie consultai pentru identificarea
individuale
cauzelor stresului,
a
grupelor
care
sunt
victimele
- Tensiune
acestuia,
arterial
precum i a soluiilor care trebuie
- Boli de
- Surse de stres
- Tensiune
arterial
- Stare depresiv
-Boli de
- Boli de
adoptate. - Surse de stres
- Stare
depresiv
inim
-Boli
de
- Consumul excesiv de
inim
inim
- Rolul
n organizaie
n vederea
identificrii
riscurilor,
trebuie
inut
cont
de
faptul
este
de
fapt
o
- Consumul
excesiv
dec stresul
inim
-stare
Boli
alcool
-Boli
- Rolul n organizaie
Boli
alcool
psihologic care reflect un larg proces de interaciune
mediul
su
de
munc.
- Stare de ntre
iritaie individ i -Boli
mentale
mentale
- Relaii de munc
- Stare
dede
iritaie
mentale
mentale
- Dureri
piept
Relaii de
munc & Marshall,
Modelul lui -Cooper
(Cooper
pune
accent
Individ1976), - Dureri
de piept pe natura agenilor stresori, precum
- Microclimatul
i3
i pe simptomele
stresului.
- Microclimatul
i
structura
structura
- Greve
organizaional
- Greve
Simptome
Simptomele organizaional
stresului
prelungite
Simptome
-Greve
prelungite
organizaionale
-Greve
prelungite
organizaionale
- Absenteism ridicat
prelungite
-Accidente
- Absenteism
ridicatde
- Fluctuaia mare
-Accidente
-Accidente
- Fluctuaia
mare
de
de munc
personal
-Accidente
de munc
de munc
personal
frecvente
de munc
frecvente
- Control al calitii
- Control
al calitii
defectuos
defectuos

-Apatie
-Apatie

- Apatie
- Apatie

Fig. 2.4. Dinamica stresului la locul de munc n viziunea lui Cooper


Punerea n practic a procesului de evaluare a riscului, pentru munca n condiii de stres,
presupune parcurgerea urmtorilor pai:
Pasul 1: Familiarizarea - Identificarea condiiilor de munc cu potenialul de a afecta starea de
sntate a salariailor.
Pasul 2: Interviuri la diverse locuri de munc (pentru analiz) - Evaluarea strii de sntate a
angajailor.
Pasul 3: Expertiz de evaluare
Pasul 4: Auditarea sistemelor de management existente
Pasul 5: Analizarea i interpretarea rezultatelor evalurii
Figura de mai jos prezint n mod schematic strategia de evaluare a riscurilor pentru munca n
condiii de stres. 3
1. Familiarizarea
2. Interviuri de analiz la locurile de munc 4. Audit
3. Expertiz de evaluare

Identificarea i evaluarea gradului


Identificarea
i aevaluarea
gradului
de expunere
lucrtorilor
la stres, la
delocul
expunere
a lucrtorilor la stres, la
de munc
locul de munc

Audit asupra
Audit
asuprade
sistemelor
sistemelor
de
management
management
existente
existente

Identificarea
Identificarea
factorilor de risc
factorilor
potenialde risc
potenial

Recomandri

Identificarea i evaluarea
Identificarea
evaluarea
indicatoriloricheie
referitori la
indicatorilor
referitori la
sntatea cheie
angajailor
sntatea angajailor

Error: Reference source not found


5. Analizarea i interpretarea datelor
Fig. 2.5. Strategia de evaluare a riscurilor pentru munca n condiii de stres
3.2.Reducerea riscurilor

n vederea facilitrii design-ului interveniilor pot fi abordate mai multe strategii, n funcie de natura
i structura organizaiei. Pentru reducerea riscurilor se parcurg 6 etape: identificarea principalelor
probleme, stabilirea scopurilor care se dorete s se ating, selectarea strategiei de intervenie,
identificarea obiectivelor, planificarea implementrii, stabilirea termenului de realizare a obiectivelor.
Prin acest tip de abordare au putut fi identificate o serie de caracteristici care contribuie la succesul
managementului riscurilor:
Analizarea problemelor legate de munca n grup i nu de munca individual;
Cunoaterea detaliat a problemei i a sursei acesteia;
Stabilirea nevoilor i resurselor necesare;
Planificarea adecvat i alocarea de resurse;
Coordonarea proiectelor de ctre persoane competente;
Evaluarea riscurilor i urmrirea pe termen lung 4
Principala responsabilitate pentru managementul mediului de munc i revine angajatorului, ns
reprezentanii salariailor sunt i ei actori cheie n aceast aciune.
4. Date statistice
n cursul anului 2002, Institutul Italian pentru Securitatea Muncii (ISPESL) a efectuat un sondaj pe
tema stresului la locul de munc n cadrul celor 10 ri candidate la UE (Bulgaria, Polonia, Slovenia,
Estonia, Malta, Cehia, Slovacia, Cipru, Romnia i Ungaria), n urma cruia au fost obinute
urmtoarele rezultate:
La ntrebarea: n ara dvs. este stresul considerat a fi cauza unor afeciuni/boli?, au rspuns : da
87%, nu 7%, nu tiu 6%.
La ntrebarea: n ara dvs. sunt stresul, violena, i hruirea la locul de munc rezultatele unei
proaste organizri a muncii?, au rspuns : da 73%, nu 14%, nu tiu 12%, nu au rspuns
1%.
La ntrebarea: Cum vedei dialogul dintre partenerii sociali din ara dvs, asupra problemelor
legate de stres, violen, hruire la locul de munc ?, au rspuns : complet satisfctor 3%,
aproape satisfctor 16%, nesatisfctor 70%, nu au rspuns 11%.
La ntrebarea: n ara dvs. exist acte normative care s ncurajeze asigurarea supravegherii strii
de sntate i a condiiilor de munc?, au rspuns : da 95%, nu 3%, nu tiu 1%, nu au
rspuns 1%.
5. Concluzii
Stresul la locul de munc este n curs de a deveni unul din factorii de risc cei mai importani pentru
fora de munc. n cadrul Uniunii Europene se estimeaz c peste 41 de milioane de europeni sunt
afectai de stres la locul de munc. Acest factor de risc este responsabil pentru milioane de zile
lucrtoare neutilizate, n fiecare an. Dei cifrele sunt semnificative, multe ntreprinderi nu realizeaz
ct de mult poate afecta stresul performana i productivitatea.
Bibligrafie:
1 Facts European Agency for Safety and Health at Work, Bilbao
2 Magazine 5 / 2002, Working on stress European Agency for Safety and Health at Work,
Bilbao
3 Research on work-related stress European Agency for Safety and Health at Work, Bilbao
4 How to tackle psychosocial issues and reduce work-related stress - European Agency for Safety
and Health at Work, Bilbao
5 Comprehensive Network Programmes (CNP) on stress at work - ISPESL

INTOCMIT
...........................